Primul website din România despre Regina Maria a României

0

Cu prilejul sfintelor Sărbători Pascale, Asociația Identitate Culturală Contemporană lansează duminică, 19 aprilie 2020, primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice (www.reginamaria.org). Platforma oferă informații și date istorice prețioase, extrase din jurnalul reginei, fotografii din arhive, imagini video de epocă și intenționează să se constituie într-un punct de referință în mediul online despre biografia și activitatea Reginei Maria.

Tematica generală a website-ului cuprinde etapele care i-au marcat destinul reginei și invită utilizatorii într-o incursiune în fascinanta poveste de viață a Reginei Maria: familia, locul nașterii, căsătoria, frontul, Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918, Conferința de Pace de la Paris, turneul regal efectuat după unire în cele trei provincii românești – Transilvania, Bucovina și Basarabia, pasiunea pentru flori și artele decorative, atmosfera regală de la castelele din Bran și Balcic, relația cu țăranii și oamenii simpli din popor, campania diplomatică efectuată în Europa (Anglia, Franța, Italia, Belgia, Elveția etc.) și America, testamentul, funerariile și ultimul drum.

Regina Maria a fost o personalitate istorică extrem de iubită de popor, mereu implicată în treburile țării, de care românii au avut nevoie pentru a-și reclădi încrederea în forțele proprii. A fost o regină puternică, inteligentă, plină de farmec și curaj, care s-a identificat cu existența românilor timp de câteva decenii. A fost în centrul luptei pentru realizarea Marii Uniri din 1918 şi pentru crearea României moderne. Maria și-a dedicat viața oamenilor celor mai greu încercați în timpul Primului Război Mondial: bolnavilor de pe front și soldaților suferinzi ai Armatei Române. Pentru curajul arătat în fața pericolului gloanțelor și epidemiilor de holeră și tifos exantematic, Regina Maria a devenit eroina soldaților români de pe front. A fost transformată într-un simbol al luptei românilor în vremuri de restriște, fiind supranumită „Regina-soldat” și „Mama răniților”.

Recunoașterea internațională a României întregite din 1918 s-a datorat în mare măsură și influenței Reginei Maria în cercurile diplomatice de la Paris, acolo unde s-a configurat Europa postbelică. A fost considerată primul oaspete oficial la Casa Albă al președintelui american Calvin Coolidge și prima femeie din lume care a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase a Franței. Întâlnirile pe care le-a avut cu șefii de stat și de guverne de la Paris, Londra, Bruxelles, Washington au rămas în istorie, iar astăzi se vorbeşte despre ele ca momente legendare ale diplomaţiei româneşti. Talentul Reginei Maria în politica externă este un bun exemplu pentru diplomații și oamenii politici de azi despre cum trebuie construite și dezvoltate relațiile diplomatice și politice cu partenerii noștri occidentali.

„Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit Mama tuturor şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. […] Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său. Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută. Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…

                                                                                                                    (Regina Maria a României)

Reginamaria.org reprezintă continuarea și dezvoltarea proiectului cultural „Regina Maria – Marea Doamnă a Diplomației Europene”, realizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană din București. Proiectul a pornit de la realizarea unei expoziții foto-documentare în anul 2019, cu accent pe vizitele externe efectuate după război de Regina Maria, în statele occidentale din Europa și America.

Echipa implicată în realizarea proiectului: Florin Pîrlea, Mihai Floroiu, Răzvan Tudor Grigore, Monica Pîrlea, Oana Cerchia, Laura Ostafe, Liviu Țăranu, Ionuț Matei și Vlad Harabagiu.           Parteneri instituționali: Arhivele Naționale ale României.

Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) este o organizaţie nonguvernamentală înființată cu scopul de a promova identitatea culturală românească în context european. AICC dezvoltă proiecte menite să contribuie la promovarea culturii și civilizației românești şi la diseminarea de informații obiective despre România.  www.aiccromania.org.

Mecanismul de funcționare al operațiunii de haircut

0

Dat fiind contextul social actual care a determinat adoptarea unor măsuri de natură a dezechilibra activitatea antreprenorilor români, debitorii vor fi nevoiți să-și ajusteze obligațiile asumate prin contracte, în sensul amânării sau reducerii acestora.

Codul civil și Legea 85/2014 privind procedura insolvenței, reglementează două modalități asemănătoare de stingere a obligațiilor.

Potrivit art. 1629 (1) Cod Civil ”Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl liberează pe debitor de obligația sa”. Astfel, remiterea sau ”iertarea” de datorie reprezintă o renunțare convențională a creditorului, expresă sau tacită, de a valo­rifica împotriva debitorului, drepturile sale izvorâte dintr-o creanță.

Din punct de vedere al întinderii sale, remiterea de datorie poate fi totală sau parțială, creditorul putând să-l elibereze pe debitor numai pentru o parte din creanța sa. Mai mult, poate fi efectuată atât cu titlu oneros, cât și cu titlu gratuit, în cel din urmă caz având caracterul unei donații indirecte.

Pe tărâmul insolvenței și al dreptului societar, regăsim o operațiune asemănătoare din punct de vedere juridic, reglementată de art. 140 (1) din Legea 85/2014 care prevede următoarele: ”Când sentința care confirmă un plan (n.r. de reorganizare) intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul intrării în faliment, se va reveni la situația stabilită prin tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva debitorului prevăzut la art. 112 alin. (1), scăzându-se sumele achitate în timpul planului de reorganizare.”

În literatura financiară, ceastă operațiune este cunoscută sub denumirea de haircut, termen folosit cu precădere în sintagma „to take a haircut”, adică a accepta sau a primi mai puțin decât îți este datorat.

Revenind, este important de subliniat că mecanismul de funcționare al operațiunii de haircut este diferit de cel al remiterii de datorie. Potrivit art. 132 din Legea 85/2014, exprimarea de către debitor a intenției de reorganizare, va fi urmată de propunerea unui plan de reorganizare; persoanele îndreptățite să propună un astfel de plan vor fi debitorul (cu aprobarea adunării generale a acționarilor/asociaților), administratorul judiciar sau unul sau mai mulți creditori (deținând împreună cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în tabelul definitiv).

Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanțelor și va fi supus votului în Adunarea Generală a Creditorilor.

Ceea ce diferențiază haircut-ul de remiterea de datorie este faptul că remiterea de datorie este o operațiune cu caracter definitiv, în vreme ce haricut-ul, ca modalitate esentialmente expresă de reducere a creanței, este condiționat de succesul planului de reorganizare. Astfel, dacă planul de reorganizare eșuează, în procedura falimentului se va reveni la creanțele înscrise în tabelul definitiv.

Prin această adaptare adusă de Legea 85/2014 reglemetărilor Legii 85/2006, se elimină posibilitatea adoptării unui plan de reorganizare cu scopul de a elimina una sau mai multe creanțe de la masa credală a debitorului.

Totodată, în vreme ce haircut-ul poate fi aplicat creanței unui creditor în pofida votului exprimat cu privire la plan, operând astfel o reducere forțată, remiterea de datorie reprezintă întotdeauna voința creditorului.

Deși la o primă vedere cele două operațiuni par a dezavantaja creditorii, din perspectivă temporală, o remitere de datorie parțială sau cu titlu oneros ori un haircut aplicat unui creditor în procedura de reorganizare, pot fi ”cheia salvatoare” pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru debitorul onest care-și poate redresa, în acest fel, activitatea.

CSALB: Soluții financiare pentru criza provocată de pandemie

0

Mii de oameni isi negociaza problemele financiare cu bancile prin intermediul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor în domeniul Bancar. Cererile continua  și în perioada de criză generată de pandemie, mai ales că solicitările pot fi trimise online, direct de pe site-ul CSALB.

Deciziile în Noua Economie. Cum să repornim economia în „anul virusului”

0

Trăim anul virusului. Constatăm acum că dincolo de amenințarea stării noastre de sănătate, economia globală și economia națională s-au îmbolnăvit, suferă de un virus nou: amenințarea de faliment.

FMI previzionează că economia globală ar suferi o scădere de 3% în 2020, ceea ce înseamnă că ne vom regăsi probabil într-un abis economic de o mai mare amploare decât s-a prevăzut inițial. „Motiv bun pentru a discuta ce decizii trebuie luate la nivelul guvernului, companiilor și la nivelul indivizilor ca revenirea să se facă cu cât mai multă speranță pentru cât mai mulți dintre noi”, a spus, în cadrul webinarului „Deciziile în NOUA ECONOMIE”, Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă și Director de relații externe al Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG).

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Invitații în noua dezbatere, atât din mediul privat, cât și din rândul autorităților, au pus pe tapet problemele generate de noua criză economică, dar și soluții recomandate.

„Provocarea cea mai mare va fi să protejăm locurile de muncă, pentru că așa îi vom proteja pe oameni”, a declarat Adi Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360 Studio. Cristina Chiriac, Președinte CONAF, a atras atenția că, dacă în 2019 vorbeam despre un deficit de forță de muncă, astăzi cifrele arată că am avea un excedent de forță de muncă, din cauza numărului ridicat de persoane intrate în șomaj sau șomaj tehnic. În plus, datele arată că probabil vom înregistra cel mai mare deficit comercial din ultimii 20 de ani, din cauza prăbușirii exporturilor și creșterii semnificative a importurilor.

Victor Picu, Președinte ANOFM, a venit și cu o veste bună: Ieri au început plățile către angajatori pentru o parte din salariații aflați în șomaj tehnic, iar acestea vor continua în următoarele 2 luni. Următoarele măsuri vor viza flexibilizarea muncii, mai ales că mulți români se întorc în țară și nu au unde să lucreze. Astfel, instituția lucrează la o platformă electronică de mediere între angajatori și forța de muncă, dar și la o hartă a locurilor de muncă. El a spus și când crede că vor fi gata aceste instrumente.

Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a venit cu o altă veste bună: mâine FNGCIMM va lansa programul prin care toate firmele din România vor avea posibilitatea să se ducă la bănci să ia credite pentru continuarea activității, subvenționate de stat – cu zero dobândă și zero costuri de finanțare. El a spus și că mărimea fondurilor disponibile este acum de trei ori mai mare decât s-a prevăzut inițial.

Sebastian Burduja, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, a declarat că această criză este o oportunitate pentru MFP de a-și digitaliza serviciile și s-au făcut progrese substanțiale. În curând se vor lua măsuri și pentru conectarea la un server centralizat și urmărirea caselor de marcat. O nouă măsură pentru reducerea evaziunii fiscale va viza facturile.

Laurian Lungu, Macroeconomist, Doctor în economie, Co-fondator Consilium Policy Advisors Group (CPAG), afirmă că, din estimările proprii, impactul asupra economiei României în acest an va fi masiv, cu o scădere a PIB de cel puțin 8%, de patru ori mai mult decât previziunea Guvernului de -2%.

Ovidiu Gheorghe, Președinte al Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), crede că în perioada ce urmează consumul de produse și servicii făcute în România trebuie să fie prioritar. În condițiile în care în statele europene s-au acumulat stocuri de mărfuri de care vor vrea să scape, trebuie să protejăm piața internă prin campania „Făcut în țara mea”.

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România, afirmă că e nevoie de un dialog real între decidenții politici și mediul de afaceri. Nu de un „cor de bocitoare” avem nevoie, ci de grupuri de lucru aplicate în care să participe cele mai luminate minți ale României, indiferent că sunt din Parlament, Guvern, BNR, companii etc. „Trebuie să uităm că există politică pentru o perioadă de timp și să ne întoarcem la competențe și echipe”.

Horia Grigorescu, Director General Poșta Română, a declarat că au început 2020 cu dezideratul de a fi cel mai important an al investițiilor, pentru a ieși din starea de ruginire a unei companii publice mari. Astfel, compania nu va opri investițiile, care vor fi direcționate în informatizare și digitalizare, dar profită de această ocazie și pentru a testa noi zone de nișă.

Remus Ștefureac, Director Inscop și coordonator Proiect Strategic Thinking Group, spune că un studiu efectuat la finalul lunii martie arată că aproape 90% dintre români spun că statul ar trebui să încurajeze proiecte mari de investiții. În plus, mulți vor ca românii întorși din diaspora să fie încurajați prin politici specifice să rămână în țară pentru a fi integrați pe piața muncii.