Inflația anuală se va situa peste limita superioară a
intervalului țintit de BNR în următoarele luni, în pofida unei încetiniri sub
estimări în septembrie, potrivit analiștilor Erste, care apreciază că
presiunile inflaționiste sunt încă prezente în economie.
Rata anuală a inflației a decelerat la 3,49% în septembrie,
de la 3,89% în august, evoluție explicată de analiștii de la Erste Group
Research printr-un efect statistic legat de rata lunară ridicată din septembrie
anul trecut, scrie Profit.ro.
În același timp, datele publicate de INS s-au situat sub
estimările analiștilor Erste și Reuters, care au prognozat o inflație anuală de
3,7% în septembrie. Prețurile de consum au crescut cu 0,9% luna trecută față de
august.
“Prețurile alimentelor
au scăzut cu 0,1% în septembrie raportat la luna anterioară, în principal
datorită ieftinirii legumelor proaspete. Amploarea scăderii prețurilor în
categoria volatilă a legumelor a fost în special surprinzătoare, în condițiile
în care această categorie de produse a diminuat de una singură rata inflației
lunare cu 0,1 puncte procentuale”, arată grupul bancar austriac într-o notă.
Potrivit Erste, BNR va
menține neschimbată rata dobânzii cheie cel puțin până la finele anului viitor.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că, în fapt, menținerea ratei la acest nivel
reprezintă o întărire relativă a politicii monetare, în condițiile în care
marile bănci centrale ale lumii au anunțat noi tăieri de dobânzi.
România se află astăzi pe locul
46 în lume în Raportul global al Competitivității Digitale. Tehnologiile
digitale joacă un rol cheie în performanțele companiilor, ale instituțiilor
publice, dar și în rezultatele educaționale ale tinerelor generații. Cei care
înțeleg mai repede și investesc în economia digitală prosperă în națiunile
lumii. Nu suntem în prima jumătate a clasamentului mondial realizat de IMD
World Competitiveness Center care a analizat competitivitatea digitală în 63 de
țări, dar am reușit să urcăm o poziție în raportul recent lansat în 2019 față
de anul trecut, respectiv 8 poziții față de anul 2017. Dezavatanjele noastre
competitive sunt fundamental publice, iar cetățenii, mediul privat și
organizațiile neguvernamentale compensează prin capacitățile proprii de
adaptare la viitor.
Raportul
competitivității digitale măsoară capacitatea indivizilor,
a industriilor și a guvernelor de a adopta noile tehnologii, capacitatea țărilor
de a stimula și asimila inovarea digitală, prin raportarea la trei factori
principali (sursa: IMD World Competitiveness Center, The IMD World Digital
Competitiveness Ranking 2019, https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-digital-competitiveness-rankings-2019/):
Cunoaștere – pentru a descoperi, a înțelege și a construi noi tehnologii, cu
sub-factorii: Talent, Training și Educație, Densitate științifică – unde
România se află pe locul 47 în lume,
Tehnologie – ca și context general digital, având sub-factorii: Cadrul de
reglementare, Capital, Cadrul tehnologic – unde România se află pe locul 45 în
lume;
Ușurința de adaptare la viitor – prin transformare digitală, cu următorii sub-factori: Atitudini
adaptive, Agilitatea afacerilor, Integrarea IT – unde România se află pe locul
51 în lume.
Atuurile competitive digitale ale
României rămân, așa cum era de așteptat, viteza internetului în broadband –
locul 6 în lume, ponderea absolvenților în științe – locul 12 în lume, ponderea
femeilor în cercetare științifică – locul 13 în lume.
Dezavantajele acute competitive
digitale ale României sunt fundamental publice și țin cu prisosință de absența
parteneriatelor public – private – locul 60 în lume, managementul orașelor –
locul 59 în lume, investițiile publice în educație – tot locul 59 în lume,
disponibilitatea capitalului și a finanțării bancare – locul 55 în lume, dar nu
numai. Semnalele de alarmă cu privire la cât de adaptabile sunt instituțiile
publice românești la schimbările tehnologice justifică demersul recent
prezidențial ”România TechNation”, care necesită un plan de acțiune pragmatic
indiferent de cromatica politică guvernamentală sau partlamentară și susținători
în tot mediul politic și civic, central și local, mai ales în afara campaniilor
electorale.
Printre inițiativele civice și private care susțin prin fapte alfabetizarea digitală și tehnologică în România amintim Digitaliada – inițiativa Fundației Orange și primele laboratoare digitale educaționale inteligente – Smart Lab 4.0 – create de către INACO – Inițiativa pentru Competitivitate în școlile publice din România.
Sursa: IMD World Competitiveness Center, The IMD
World Digital Competitiveness Ranking 2019, https://www.imd.org/wcc/world-competitiveness-center-rankings/world-digital-competitiveness-rankings-2019/,
p. 135
În topul ultimului clasament al competitivității digitale se află SUA, urmată de Suedia, Singapore, Danemarca și Elveția, acestea fiind printre țările cu cele mai avansate reglementări de profil, care reușesc să atragă talentele umane, care sprijină cercetarea științifică și generează inovații tehnologice, care reușesc să asimileze în propriile națiuni, la nivel general, acest avans tehnologic digital.
În “Ghidul
Meseriilor Viitorului”, aflat la a doua sa ediție anul acesta, think-tank-ul
INACO descrie “profesionistul în jocuri electronice” ca o nouă meserie
îmbrățișată de unii tineri, dar care sperie părinții și profesorii. Detalii
aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2019/09/Ghidul-meseriilor-viitorului_Editia-a-IIa_INACO_30-Sep-2019.pdf.
Ca în orice sport, mulți încearcă, puțini reușesc. Cu toții însă înțelegem că
eSportul este pe val în acest moment, ajungându-se de la competiții locale
(LAN) și turnee internaționale, până la adevărate și provocatoare competiții
mondiale.
În ultimele
clasamente globale, americanii, chinezii și coreenii sunt cei mai competitivi
și câștigă cele mai mari premii din lume. Suedezii și danezii sunt jucătorii
europeni de top, pe locurile 4 și 5 în lume.
România, cu 328 de
jucători profesioniști înregistrați, este pe locul 31 în lume, cu
câștiguri care depășesc 3,3 milioane de dolari. Bulgaria, cu un număr ceva mai
mic de jucători, este pe locul 20 în lume și a înregistrat câștiguri de peste
două ori mai mari decât România. Polonia este pe locul 15 în lume, cu aproape
de 5 ori mai mulți jucători profesioniști decât România și cu premii de aproape
4 ori mai mari decât noi. Detalii aici: https://www.esportsearnings.com/countries
România are un singur reprezentant în TOP 100
mondial. Aliwi Omar (24 de ani), este jucător de Dota 2, clasat pe locul 23 în
lume și locul 1 pe țară. A reușit să câștige pe parcursul carierei sale de
jucător profesionist 2,1 milioane de dolari din competiții naționale și
internaționale, cu participări la 48 de turnee, conform clasamentului
mondial: https://www.esportsearnings.com/players/highest-overall
Pe al doilea loc în România este Pittner
Armand (după Aliwi), tot un jucător de Dota 2, clasat pe locul 343 în lume.
De-a lungul carierei sale a reușit să câștige premii în valoare de 327 de mii
de dolari, participând la 57 de turnee.
Al treilea loc în România este ocupat de Dima
Radu, jucător de Hearthstone, clasat pe locul 762 în lume. Totalul premiilor
sale câștigate se ridică la 156 de mii de dolari în 60 de competiții.
La fete, nu avem nicio româncă în TOP 100
mondial. Mădălina Gherman este pe locul 143 în lume în topul mondial al
gamerilor de gen feminin, jucătoare profesionistă de Counter-Strike, cu
câștiguri de peste 4000 de dolari. Detalii aici: https://www.esportsearnings.com/players/female-players-x100 Mădălina
este pe locul 36 în clasamentul general al României.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) continuă proiectul amplu de analiză și dezbateri „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Cea mai nouă dezbatere a avut ca temă „Competitivitatea economică a României. Zona UE și Zona Non-UE”.
„Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate”
Constantin Boștină
În deschiderea reuniunii, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reliefat, din nou, susținerea științifică și logistică de care inițiatorii acestui demers au beneficiat de la început din partea Academiei Române, prin Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice, și a reiterat că obiectivul seriei de dezbateri, care se va finaliza în ianuarie 2020 printr-un forum național în Aula Academiei Române, este acela de a se realiza „o sinteză care să evalueze cât mai bine prezentul, pe care să ni-l asumăm fără a rămâne în stadiul de asumare, ci să încercăm o abordare superioară, în perspectiva orizontului 2040, încât România să nu rămână un asistent la ce se întâmplă în lume, ci să intre în rândul jucătorilor. România are potențial pentru așa ceva. Problema este să folosim oportunitățile de o manieră cât mai profesionistă, cât mai bine analizată, corelată cu ce se întâmplă pe plan internațional, fără a neglija interesul național. Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate, egalitatea șanselor și punerea în valoare a tot ce are mai bun fiecare”.
ConstantinBoştină
„Viziunea pentru orizontul 2040 trebuie îmbinată cu obiectivul de intrare în Zona Euro”
Mugur Isărescu
Academician Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că la baza credibilității acordate de Academia Română demersului inițiat de ASPES se află obiectivul de a elabora un document de sinteză, „nu o strategie”, având în vedere că, în deceniile actualei perioade istorice, ca țară, „ne-am remarcat printr-o multiplicare exagerată a numărului de strategii”. Din diversitatea și mulțimea acestor strategii, a continuat guvernatorul BNR, este necesar „să luăm ce este bun, solid și mai ales să luăm spiritul de consens al dezbaterilor. Țara are nevoie de un minimum de consens”. În opinia sa, orizontul vizat de actualele dezbateri, anul 2040, „pare să fie mult, pare să fie puțin”, dar, în orice caz, raportarea trebuie să fie orientată spre sondarea viitorului, cu desprindere fermă de invocarea unor stări rămase în urmă: „Noi trebuie să adaptăm ce gândim acum la lumea viitorului, nu la lumea trecutului. Dacă ne uităm la 2040, nu mai putem să plângem după ce a fost”. În orizontul 2040, a spus acad. Mugur Isărescu, „primul lucru pe care va trebui să-l facem este să îmbinăm viziunea pe termen mai îndelungat cu obiectivul de intrare în Zona Euro.
Că intrarea aceasta va fi în 2024, că va fi în 2026, în orice caz, îmbinarea trebuie făcută”. În mod aplicat, expunerea a cuprins referiri la situații similare, ca și la particularități de context, din alte țări europene. De asemenea, a făcut referiri la teorii privind rolul băncilor centrale într-o lume aflată în schimbare, la modul de tratare a războaielor comerciale, la specificul producției industriale în economia actuală.
Pentru caracterizarea stării echivalente de la care pornește astăzi țara noastră, acad. Mugur Isărescu a recurs la o comparație: „România seamănă cu o blană de leopard, cu Bucureștiul foarte dezvoltat, o zonă bogată împreună cu Ilfov, cu vreo 15 orașe dezvoltate, apoi cu o zonă mijlocie și cu o zonă rurală care va mai dura până să atingă un anumit nivel”. Dintre vulnerabilități, cu precădere a semnalat „dezvoltarea deocamdată îngrijorătoare, mai ales pentru echilibrul social, a infrastructurii”.
De asemenea, s-a referit la migrația forței de muncă. Totodată, a menționat ca „surpriză neplăcută” agricultura și industria alimentară, chiar în condițiile măsurilor fiscale din ultimii ani: „O bună parte a importurilor României este de produse agroalimentare – fructe, carne.” O cauză identificată de un studiu al BNR, se regăsește în aceea că „au crescut prea mult veniturile, mult mai repede decât a putut să crească producția, și atunci s-a rupt un echilibru, în sensul că producția nu a mai putut să țină ritmul și s-a recurs la importuri”. Insistând, ca relevanță a disponibilităților pe care România le deține pentru o evoluție de nivel ridicat, acad. Mugur Isărescu a accentuat: „Țara are potențial agricol. De ce să importăm în continuare?!”. În ansamblu, pentru abordarea obiectivelor de perspectivă, a subliniat acad. Mugur Isărescu, „trebuie intuiție, îndrăzneală câteodată, dar cu limite, trebuie cunoștințe”.
Mugur Isărescu
„Șansa unei Românii antreprenoriale este felul în care tinerii inovează”
Florin Jianu
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a apreciat că „dacă vorbim de un orizont 2040, ca și despre orice orizont, trebuie să pornim de la oameni, de la calitățile lor și de la calitatea politicilor publice”.
Ca exponent al patronatelor și ca deținător într-o perioadă a responsabilității ministeriale în domeniul mediului de afaceri, Florin Jianu și-a reafirmat veritabila „obsesie a unei Românii antreprenoriale”, motivația fiind că, „dacă ne uităm la modalitatea în care tinerii inovează, avem o șansă în acest sens”. Cu obiectivul contribuției la perspectivă în spiritul competitivității, președintele CNIPMMR a afirmat că „modelul antreprenorial pornește de la două nevoi ale IMM-urilor identificate în acest an – una legată de personal și cealaltă, de birocrație”. În susținerea argumentelor sale, Florin Jianu a oferit spre cunoaștere „Concluziile raportului de cercetare Carta albă a IMM-urilor din România 2019”.
Ca răspuns direct la tema actualei dezbateri, secțiunea raportului privind „Avantajele competitive ale IMM-urilor” scoate în evidență, în ordinea ponderii identificate prin cercetare, „Raportul preț-calitate” (rezultat a fi cel mai important pentru competitivitate, în proporție de 54,31%), „Calitatea produselor/serviciilor oferite” (47,30%), „Prețul scăzut al produselor/serviciilor oferite” (35,85%) etc.
„Buna guvernare, sistemul instituțional, investiția în cercetare sunt vitale pentru competitivitate”
Vasile Pușcaș
Negociator-șef al aderării României la Uniunea Europeană, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a afirmat la peste un deceniu de la momentul aderării că „România este la locul ei, dar din păcate nu are dinamică în sensul evoluției din perspectiva competitivității”, în condițiile în care „astăzi, competitivitatea este multidimensională, indexul global nu se mai bazează doar pe măsurarea competitivității economice, ci și a competitivității societale – cum se comportă statul, societatea, regiunea din perspectiva competitivității”.
Pornind de aici, opțiunea țării noastre, sintetizată de profesorul Vasile Pușcaș, ar trebui să fie clară: „Noi nu mai putem merge în procesul de dezvoltare fără competitivitate. Asta înseamnă și productivitatea din perspectivă economică, dar și, în primul rând, dezvoltare durabilă – aspectul calitativ al societății. În acest cadru, buna guvernare se dovedește un element esențial al competitivității. Sistemul instituțional și investiția în cercetare-dezvoltare-inovare sunt vitale pentru competitivitate”. Insistând asupra necesarei competitivități economice, profesorul Vasile Pușcaș a făcut observația că ea este legată de competitivitatea tehnologică. „Aspectul competitivității trebuie să-l avem în vedere alături de obiectivul convergenței reale”, a continuat profesorul Pușcaș, care a conchis: „Îmbinând competitivitatea societală și convergența reală, așa vom intra în Zona Euro. Pentru asta trebuie să fie pregătite companiile, industriile, statul, națiunea”.
Etape spre un document de politici economico-sociale
Până în prezent, s-au desfășurat 11 dezbateri din proiectul inițiat de ASPES privind elaborarea unui model economic românesc în orizontul anului 2040. „Va fi un document de politici economico-sociale, care să ofere o sursă de referință forțelor politice, de care acestea să țină seama ca România să ajungă acolo unde o vrem cu toții”, caracterizează dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, documentul științific ce va rezulta în urma reuniunilor de profesioniști din mediul academic, de cercetare, de business. De la abordările de ansamblu asupra cadrului economic, social și cultural de evoluție a țării, din primele runde ale dezbaterilor, trecerea a fost spre analize aplicate și fundamentări de perspectivă în domenii majore precum resursele României, industria, agricultura, cercetarea, sursele de finanțare, încadrarea în concertul european și global. În cele ce urmează, prezentăm câteva dintre ideile și sugestiile formulate de participanți la dezbaterile desfășurate până acum.
Institutului Cultural Român din New York lansează programul permanent „Conferințele Leon Feraru”, dedicate celebrării unei întemeietorului
diplomației culturale române în
Statele Unite. Evenimentul inaugural are loc vineri, 11 octombrie, seria conferințelor (în limba engleză, realizate împreună cu
Centrul de Studii Central-Est Europene al Universității Columbia) desfăşurându-se ulterior alternativ
la sediul ICR New York și la
Universitatea Columbia.
Leon Feraru (1887-1960), poet, cercetător, profesor universitar, jurnalist și diplomat, a predat limba și literatura română la această mare universitate
şi a fost co-director al primului Institut al Culturii Române de pe teritoriul
SUA, fondat de asemenea la Universitatea Columbia, în 1925.
Conferinţa de deschidere este susţinută de profesor Mona Momescu, istoric
literar, titulara Catedrei „Nicolae Iorga” de la Universitatea Columbia și de profesor Christopher J. Caes, directorul
Centrului de Studii Central-Est Europene. La sediul ICR New York este
prezentată expoziția „Leon Feraru and the Invention of
Cultural Diplomacy in the United States/ Leon Feraru și inventarea diplomației culturale românești în Statele Unite”, cu fotografii și documente originale puse la dispoziție de familia Feraru. Detalii: https://www.rciusa.info și https://www.facebook.com/RCINY/
Regia Naţională a
Pădurilor – Romsilva anunţă că „acuzațiile lansate în lunile iunie și august de o organizație de mediu referitoare la lucrări efectuate
într-o parcelă de pe raza Ocolului Silvic Vama din cadrul Direcției Silvice Suceava sunt infirmate de o
expertiză tehnică extrajudiciară, realizată de către un expert tehnic
independent”. Pe marginea acestei expertize, Romsilva precizează: „Din analiza
amenajamentului silvic, precum și
în urma verificărilor și a
măsurătorilor din teren, a rezultat că lucrările efectuate în u.a. 44A, U.P. I
Deia de pe raza Ocolului Silvic Vama respectă prevederile amenajamentului
silvic și ale legislației în vigoare, nefiind o tăiere ilegală. Raportul
de expertiză tehnică extrajudiciară poate fi consultat de publicul interesat la
sediul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pentru
clarificarea tuturor aspectelor semnalate de organizația de mediu. În urma constituirii partizii
895, în anul 2016 s-au efectuat lucrări legale de exploatare a masei lemnoase
din u.a. 44A, U.P. I Deia, iar în primăvara anului 2018 s-au efectuat lucrări
de împăduriri, în completarea regenerării naturale, urmărindu-se realizarea
unei compoziții diversificate, stabilă la fenomenele
climatice nefavorabile. În cadrul acestor lucrări de împăduriri s-au utilizat
4.500 puieți forestieri, iar în primăvara acestui an
regenerările au fost parcurse cu lucrări de întreținere și îngrijire. Conform rezultatului controlului anual al
regenerărilor, reușita
acestora este de 87%”.
Romsilva reamintieşte
că „o organizație de mediu a lansat la sfârșitul lunii iunie o serie de acuzații în spațiul public referitoare la lucrările din cadrul
Ocolului Silvic Vama, în parcela 53A. În urma acestor acuzații, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu,
a invitat organizația de
mediu la o verificare comună, în teren, a aspectelor semnalate. Acțiunea comună a avut loc în 6 august a.c.,
conform unui program prestabilit și
agreat de ambele părți, la
Ocolul Silvic Vama, fiind verificată zona prezentată în spațiul public de organizația de mediu, respectiv parcela 53A, unde ar fi
fost descoperite presupuse tăieri ilegale. La acțiunea respectivă au participat directorul
general al Regiei Naționale a
Pădurilor – Romsilva, reprezentanți
ai organizației de mediu, precum și reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură și ai autorităților locale. În urma verificării comune în
teren, acuzațiile prezentate în spațiul public referitoare la parcela 53A nu s-au
confirmat, dar organizația de
mediu a prezentat, în timpul întâlnirii, noi sesizări privind presupuse tăieri
ilegale în alte parcele de pe raza Ocolului Silvic Vama, printre care parcela
44A. Conducerea executivă a promis în cadrul acțiunii comune din 6 august că va verifica noile
acuzații, prin intermediul unei expertize
independente, realizată de un expert autorizat”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reafirmă şi în
acest context că „este o instituție
deschisă dialogului cu organizațiile
de mediu și promovează transparența, comunicând toate informațiile publice persoanelor interesate de administrarea
pădurilor proprietatea publică a statului” şi accentuează: „Pentru o informare
corectă a opiniei publice, facem un apel la organizațiile de mediu și la jurnaliști să solicite informații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva înainte de a
lansa în spațiul public acuzații referitoare la activitatea Regiei”.
Noutate
pe piaţa românească: sprijin şi consiliere prin expertiză independentă pentru
companii ca să nu ajungă să plătească software cât nu face, ba să aibă şi
probleme cu achiziționarea și managementul licențelor. Asta face IPR-Insights, înființată în 2002 în Ungaria, care și-a lansat filiala din România (foto).
Sándor Zsoldos, CEO al IPR-Insights, semnalează „reducerile semnificative de
costuri care pot fi obținute
prin gestionarea eficientă a software-ului la nivel de companie” şi atrage
atenţia că „sublicențierea
sau licențierea excesivă
afectează companiile”. Peste toate, vin auditurile în continuă creștere ale marilor producători de software.
Country
Manager al IPR-Insights Romania este Octavian Filip, care subliniază: „Necesitatea reducerii costurilor este primul lucru pe
care îl aud în discuțiile cu orice companie. Pentru acestea, rezultatul unui proiect
de gestiunea a activelor software (SAM) depășește
orice așteptare. Sunt extrem de încântat să putem oferi astfel de
servicii din poziția de consultant independent a IPR-Insights Romania”.
Contractele
cu companiile vor fi perfectate în funcţie de nevoile clienţilor, care în
principiu pot reprezenta orice tip de întreprindere.
A fost lansată inițiativa
Consiliului Național al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) „Romania Tech Nation”, care îşi
propune să impulsioneze transformarea României prin tehnologie. Evenimentul
inaugural s-a desfăşurat înAula Universității Politehnica din București, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. (foto CNIPMMR)
În discursul
susţinut cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că demersul „ţinteşte către o naţiune de secol XXI, ancorată în
tehnologie digitală, inovare şi spirit antreprenorial”. Preşedintele a
subliniat că realitatea actuală arată că „în
sectorul digital, România este astăzi o ţară a
paradoxurilor. În ultimul deceniu, industria IT&C a ajuns la 6% din PIB. Valoarea
actuală a pieţei autohtone de profil este de circa 4,5 miliarde de euro, iar
capitalul uman include peste 140 de mii de profesionişti angajaţi în domeniu. Cu
toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care
mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai
puţin de o treime are competenţe digitale elementare, iar între zonele urbane
şi cele rurale decalajele digitale se adâncesc de la an la an. Avem, din
păcate, cea mai scăzută performanţă din Uniunea Europeană în privinţa
serviciilor publice digitale, deşi au trecut două decenii de când
informatizarea administraţiei a fost declarată prioritate guvernamentală”. Pe
această bază, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea „ca liderii comunităţii de afaceri
să devină un exemplu, un punct de sprijin pentru tinerii întreprinzători” şi a
accentuat că „parteneriatele
strategice dintre companii şi mediul universitar, bursele private acordate
pentru proiecte de tehnologie digitală, facilitarea accesului la finanţări şi
promovare, învăţare prin puterea exemplului, toate acestea sunt poveşti de
succes despre care auzim din ce în ce mai mult în ultimul timp”.
Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a subliniat că Romania Tech Nation este „un demers
eminamente al domeniului privat”, însă cerinţa pentru viabilitatea lui este de
a avea un sistem care să angreneze guvernul, mediul privat, educația
în tehnologie, educația în antreprenoriat. „Sunt
și alte instrumente pe care noi le propunem,
instrumente privind finanțarea,
cum e România Digitală, instrument care se va regăsi în viitoarea perioadă
programatică 2021-2027 și va finanța
domenii precum inteligența
artificială, cyber security, competențe
digitale avansate sau transformarea digitală. Avem un al treilea proiect, o a
treia propunere la care eu țin
personal și pe care am intitulat-o generic Destination
România, un proiect prin care să atragem alături nu numai cercetătorii și
oamenii valoroși din această țară,
dar și talentele din alte țări.
De ce nu, să ne poziționăm ca un hub de atragere
pentru talente antreprenoriale în tehnologie sau în
cercetare-dezvoltare-inovare”, a conchis Florin Jianu.
Sergiu Manea, CEO al BCR, a pledat pentru „investiție
în oameni prin educație tehnologică și
digitală”, afirmând susţinerea concretă pe care BCR o asigură demersului acum
lansat: „Vom deschide centre de educație
alternativă în tehnologie în sucursalele noastre regionale. Dacă am făcut
cursuri de educație financiară pentru 300.000 de români în doar trei
ani de zile, suntem siguri că împreună putem replica acest model. Vom oferi
umbrelă spațiilor noastre ți
finantare acelor idei despre cum putem educa împreună în tehnologie 1.000.000
de români”.
Rectorul Universităţii Politehnica din
Bucureşti, Mihnea Costoiu, a evidenţiat cerinţa stringentă de îmbinare a
educaţiei cu ştiinţa şi cu antreprenoriatul, cerinţă pe care întregul program
Romania Tech Nation o poate realiza în mod concret.
Performanţă internaţională deosebită a companiei româneşti Delta Studio, lider
de piaţă în amenajări interioare: cinci premii la toate cele cinci secțiuni la care a participat în concursul
International Property Awards – regiunea Europa, competiţie de referinţă în
domeniu, definită ca „reper
în recunoașterea excelenței în domeniul proiectelor rezidenţiale la nivel
global”, fondată
în urmă cu 25 ani în Marea Britanie, adresată profesioniștilor în dezvoltarea și implementarea proiectelor publice sau rezidențiale.
Laureaţii reprezentanţi ai României sunt arhitecți proprii ai companiei Delta Studio și arhitecți colaboratori, autori ai unor creaţii realizate cu produse oferite de
Delta Studio de la branduri internaționale de top:
– Secţiunea Kitchen Design – creaţia Moss Island (foto Delta Studio), arh. Cristina Golban, Delta Studio, 25.000 euro (mobilier, accesorii, lumini, tapet, mușchi), „un ambient minimalist de bucătărie ce îmbină elemente naturale și industriale și tehnologie pentru gătit de top”
Moss Island
– Secţiunea Bathroom Design – creaţia Italian Vibes, arh.
Cristina Golban & arh. Oana Deacu, Delta Studio, 50.000 euro (tot
conceptul), „dezvoltat
de Delta Studio în colaborare cu brandul exclusivist Agape”
– Secţiunea Retail Design – Răzoare Showroom, arh.
Cristina Golban & arh. Oana Deacu, Delta Studio, 250.000 euro, showroom-ul principal
Delta Studio Răzoare, din Bucureşti, str. Progresului nr.1-3, una dintre cele
11 sucursale ale companiei din România
– Secţiunea Hotel Interior – Hilton Garden Inn Lipscani, arh. Alin Dobrescu, colaborator Delta Studio, 3.500.000
euro, devenit prin obţinerea acestei distincții „cartea de vizită a companiei pentru proiecte
în domeniul HoReCa”
– Secţiunea Architecture Single Residence – Casa Moltenia
(foto Delta Studio), arh. Anca Constantin & arh. Ionut Constantin,
colaboratori Delta Studio, 35.000 euro, „exprimă calitatea
produselor oferite de către Delta Studio pentru proiecte rezidențiale”.
Casa Moltenia
Criteriile de evaluare a lucrărilor de către juriul de experți internaționali au fost design-ul, managementul de proiect, componenta de marketing.
Delta Studio activează de 22 ani în segmentele rezidențial și public, impunându-se „ca furnizor de top în soluții complete de amenajare, adaptate nevoilor
fiecărui client și partener”, cu
sublinierea că „integrarea serviciilor de consultanță și proiectare este un aspect-cheie al companiei”, care „poate derula
proiectele de amenajare din stadiul de idee până la detalii de execuție, oferind o gamă completă de produse”.
România se situează pe locul doi la nivel european în ceea ce priveşte
atitudinea pozitivă faţă de criptomonede, rezultă dintr-un sondaj internațional ING efectuat de Ipsos pe bază de chestionare
online, cu 14,824 de respondenți din Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia,
Marea Britanie, Australia, SUA.
44% dintre participanţii români la sondaj „manifestă o atitudine pozitivă față de criptomonede”, ţara noastră fiind a doua sub
acest aspect, după Turcia (62%), urmată de Polonia (43%). Cele mai mari reticenţe
rezultă a fi în Austria (13%), Luxemburg (15%), Olanda (15%). România iese în
evidenţă şi prin aceea că „a înregistrat cea mai mare pondere privind
informarea din social media cu privire la criptomonede (23%), cu 10 procente
mai mult decât media europeană”.
La nivel european, 22% dintre cei chestionaţi declară că „ar prefera
criptomonedele în cazul în care nu ar mai exista banii fizici”, 27% „sunt
deschiși să primească oferte de
la instituțiile financiare în care
au încredere și sunt de părere, în
același timp, că băncile ar
trebui să ofere posibilitatea deschiderii unui cont curent în criptomonede”. În
ansamblu, 32% dintre respondenţi exprimă o atitudine pozitivă faţă de
criptomonede, 33%, o atitudine negativă și 35% se declară neutri.
Sondajul semnalează că „persoanele deschise la adoptarea monedelor virtuale
sunt și cele receptive la noile
tehnologii precum autentificarea facială, vocală sau cu amprentă și care utilizează multiple platforme sau aplicații pentru gestionarea banilor”.
Teunis Brosens, economist șef
pentru servicii financiare digitale și
reglementări, ING, apreciază că„dacă monedele virtuale
vor deveni populare, vor fi necesare îmbunătățiri
tehnice. Pentru a câștiga încredere și
acceptare în rândului publicului larg, nu doar în rândul unui grup de entuziaști,
asocierea cu brand-uri cu notorietate ar putea ajuta. Criptomonedele trebuie să
fie prezentate potențialilor utilizatori din cadrul financiar existent, în loc să se plaseze
în exteriorul acestuia.”
