Autor: Carmen Adamescu (foto) , Partener, Consultanță, EY România și coordonator din partea EY România a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”
Guvernarea electronică, așa cum este prevăzută de mulți
autori, nu se referă pur și simplu la furnizarea de servicii electronice sau
digitale. Presupune un set de măsuri instituționale inovatoare, iar evoluția
e-guvernării este un proces complex de instituționalizare. Prin urmare, e-guvernarea
trebuie diferențiată de simpla utilizare a unor servicii internet și a
tehnologiilor bazate pe web.
Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel
printr-o schimbare instituțională susținută prin stabilirea domeniilor de
acțiune specializate, descrierea regulilor de conduită, redefinirea structurilor,
a rolurilor și atribuţiilor organizaționale și specificarea standardelor de
măsurare a performanţei şi a rezultatelor organizaționale.
În acest sens, atenția ar trebui să fie îndreptată către
factorii care afectează adaptarea organizațiilor și acceptarea de către
angajați a transformărilor legate de guvernarea electronică. De exemplu, astfel
de factori pot fi grupați în: flux de lucru, responsabilități în structura
organizațională, abilități, cunoștințe și factori de context social și de
afaceri.
Instituțiile publice tradiționale pot fi transformate
prin mai multe inițiative de reformă precum reinventarea, evaluarea bazată pe
performanță și implicarea cetățenilor. Este foarte important ca actorii
implicați în procesul de transformare a administrației publice să determine
funcționarea tehnologiei informației adaptată la o guvernare democratică, să
depășească constrângerile instituționale și să creeze un nou set de
semnificații și instituții sociale în beneficiul cetăţenilor. Cu siguranță,
transformarea e-guvernării nu va fi un proces ușor însă, pentru a realiza
această transformare, este necesară existența unei inițiative din partea
managerilor publici și a unor direcții strategice.
În cadrul propunerii de Politică Publică în domeniul e-guvernării
pe care am realizat-o în proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a
instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de măsuri
post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat
următoare adoptării noului cadru de politică publică.
Măsurile specifice strategice și complementare
identificate reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru
a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile. Trebuie abordate cu
prioritate cele care se referă la schimbările legislative necesare.
În legislația națională prezentă există dispoziții
privind utilizarea mijloacelor electronice în furnizarea serviciilor publice,
dar acestea nu sunt, însă, suficiente pentru implementarea obiectivelor
stabilite prin SNADR (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România
2020). În acest moment, nu există o reglementare unitară și neechivocă în ceea
ce privește utilizarea instrumentelor electronice de către toate autoritățile
publice competente să furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor
de viață.
La nivel orizontal există acte normative care pot constitui
cadrul general al eGuvernării (i.e. Legea
nr. 161/2003 și HG nr. 1085/2003), dar dispozițiile actuale ale acestora
necesită completări și modificări.
Legislația sectorială conține în prea puține cazuri
prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, în
cazul a foarte puține servicii publice sunt reglementate proceduri electronice
specifice. Deși au fost făcuți unii pași în vederea atingerii acestor obiective,
în prezent, legislația în vigoare nu oferă încă suficiente mecanisme pentru a
impulsiona procesul digitalizării.
În concluzie, considerăm importantă asigurarea unei
viziuni unitare asupra furnizării serviciilor publice prin mijloace
electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi îndeplinite
obiectivele-cheie în această privință, respectiv:
- posibilitatea cetățenilor și mediului de afaceri, beneficiari ai
serviciilor publice, de a parcurge, alternativ cu procedurile tradiționale, o
procedură electronică (i.e. completarea
și transmiterea electronică a cererilor și formularelor, comunicarea prin
mijloace electronice cu administrația publică, emiterea documentelor de către
administrația publică prin mijloace electronice)
- posibilitatea efectuării prin mijloace electronice a plății taxelor și
impozitelor, asigurarea principiului „doar o singură dată”, interoperabilitatea
bazelor de date ale autorităților și instituțiilor publice, astfel încât să fie
minimizată necesitatea depunerii de către solicitanți, odată cu cererile și
formularele, de documente care pot fi verificate cu alte autorități publice.
Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernării
la nivel național, sunt necesare modificări și completări ale cadrului
legislativ actual, în sensul reglementării exprese a unor obligații concrete și
a autorităților publice responsabile, al asumării unor termene ferme și, nu în
ultimul rând, al prevederii unor sancțiuni pentru acele situații în care
obligațiile nu sunt respectate.
***
Despre proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”
Proiectul EGOV este implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), având consultant EY România cu suport juridic al societății de avocați afiliate EY, Radu și Asociații SPRL. Proiectul este coordonat din partea EY Consulting de către Carmen Adamescu, Partener.
***
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme
de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700
de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în
anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată
la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor
servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi
tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de
internet: www.ey.com