Barometrul industriei realizat lunar de IRSOP şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – Facultatea de Management arată că „în luna septembrie, industria a ieşit parţial din depresiune”. La nivelul indicatorilor, aceasta înseamnă că:

„Producţia – volumul producţiei a ieşit din contracţie şi a urcat la 58 de puncte în zona de creştere. Acest nivel n-a mai fost atins din luna mai. Stocurile au crescut puţin până la 47 de puncte, dar de câţiva ani buni ele se află aproape permanent în contracţie.

Cererea – comenzile noi s-au înviorat; indicatorul a crescut de la 45 în august la 58 în septembrie. Creşterea e susţinută îndeosebi de cererea internă, care s-a intensificat probabil şi pe fondul încheierii vacanţei de vară. Comenzile pentru export trenează. În august erau la 43 de puncte în contracţie, iar în septembrie au urcat numai până la 50, adică până la graniţa între contracţie şi expansiune. Importurile de materii prime au crescut însă mai viguros, de la 49 în august la 56 în septembrie.

Forţa de muncă – numărul de salariaţi continuă să rămână contractat la 48 de puncte faţă de 44 în august. În ultimele 12 luni, media indicatorului de angajare a oscilat în jurul a 47 de puncte în interiorul zonei de contracţie, ceea ce înseamnă că în ultimul an industria nu a creat locuri noi de muncă.

Costuri şi venituri – costurile de producţie rămân ridicate. În septembrie indicatorul s-a aflat la 66 de puncte în zona de expansiune, la fel ca în august. Costurile ridicate explică parţial rata scăzută a ofertei de muncă în industrie şi ar putea avea o legătură cu menţinerea inflaţiei peste nivelul dezirabil. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au coborât puţin faţă de august, de la 55 la 52, probabil în contextul în care au scăzut exporturile unde preţurile sunt mai mari şi a crescut proporţia comenzilor interne unde preţurile sunt mai reduse.

Aşteptările – indicatorul global de încredere a managerilor s-a îmbunătăţit puţin urcând la 58 de puncte faţă de 55 în august. Probabil, pe fondul confirmării aşteptărilor adaptative, în sensul că managerii se aşteptau ca activitatea să crească la încheierea sezonului de vacanţă, ceea ce s-a şi întâmplat în septembrie. Confirmarea aşteptărilor pe termen scurt produce un plus de încredere în evoluţiile pe termen lung”.

Barometrul este realizat „pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie”. Coordonatori sunt dr. Petre Datculescu – director general al IRSOP Market Research & Consulting SRL, conf. univ. dr. Florina Pînzaru – decan, conf. univ. dr. Lucian Anghel – Facultatea de Management a SNSPA.

Psoriazisul, boală de piele cu „comorbidităţi multiple şi implicaţii severe la nivel psihosocial, profesional şi economic”, provoacă discriminări nejustificate faţă de bolnavi, deoarece nu este o boală contagioasă – acesta este mesajul accentuat de Societatea Română de Dermatologie (SRD) cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Psoriazisului (29 octombrie), cu sloganul „Let’s get Cnnected”. Informaţii de specialitate au fost oferite de prof. univ. dr.  Călin Giurcăneanu, preşedintele Societăţii Române de Dermatologie şi dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie (foto). Perspectiva pacienţilor a fost reliefată de Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune. Au fost lansate datele preliminare ale Proiectului Național privind prevalența psoriazisului și a psoriazisului artropatic în România. Primele date arată că aproximativ 5% din populația României suferă de psoriazis, potrivit unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din mediile urban și rural și pe un subeșantion de 500 de persoane la care a fost realizat în paralel și examenul clinic la cabinetele medicilor dermatologi. Media europeană este estimată la 3%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) semnalează că din punctul de vedere al importanţei psoriazisul este a cincea boală cronică netransmisibilă, împreună cu diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii.

Sub aspect economico-social, psoriazisul are consecinţe apreciate ca extrem de importante: pacienţii cu psoriazis sever ratează anual în medie între 3 şi 26 de zile de muncă;23% dintre aceştia afirmă că psoriazisul a influenţat alegerea carierei profesionale, în sensul renunţării la ce doreau să urmeze; 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă; 62% dintre pacienţi declară că se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii. Se adaugă consecințe psihosociale negative, precum rușine, furie, îngrijorare, jenă.

Campania actuală, demersurile aferente în general, au şi un rol educativ asupra persoanelor din mediul economic, social, familial în care trăiesc pacienţii cu psoriazis, în sensul de lămurire că boala nu se transmite. În acelaşi timp, mesajul către pacienţi este de încredere că boala poate fi gestionată, condiţiile fiind abordarea în echipă interdisciplinară, cu originea la nivelul medicului dermatolog, precum şi aderenţa pacientului la medic.

Faţă de violenţele repetate asupra personalului silvic, numeroşi lucrători în domeniu au ieşit din nou în stradă, La Palatul Parlamentului (foto), adresându-se autorităţilor: „În ultimii ani, au fost omorâţi de hoţii de lemn şase pădurari (Pop Liviu Pavel – Direcţia Silvică Maramureş, Gorcioaia Răducu – Direcţia Silvică Iaşi, Oul Ieronim – Direcţia Silvică Bistriţa, Boboc Dănel – Direcţia Silvică Gorj, Chiriţă Victor – Direcţia Silvică Dolj, Dogaru Gheorghe – ICAS Braşov), iar peste 650 de silvicultori au fost agresaţi, bătuţi, ameninţaţi cu moartea, atacaţi cu topoare, cuţite şi chiar împuşcaţi de infractorii surprinşi în timp de tăiau şi sustrăgeau material lemnos sau de braconieri. Intensificarea atacurilor asupra personalului silvic este rezultatul unei campanii de denigrare susţinută de anumiţi factori politici şi unele grupuri de interese, cu scopul de a diminua autoritatea silvicultorilor în îndeplinirea atribuţiilor de pază a pădurii şi discreditarea acestora prin prezentarea deformată a realităţii din sectorul silvic”.

În numele corpului silvic, Silviu Geană, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva şi Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, au depus la Parlament petiţia cu titlul „Aşa nu se mai poate!” şi a avut o scurtă întrevedere cu procurorul general al României, Dimitrie Bogdan Licu. În continuare, se află în aşteptare la Parlament proiectul de modificare şi completare a statutului personalului silvic.

La acţiunea de la sediul Parlamentului a participat şi directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu.

Romexpo, împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României, organizează în perioada 30 octombrie-3 noiembrie manifestările de tradiţie şi de larg interes Indagra, Indagra Food & Carnexpo, Pack Show, Expo Drink. 

Indagra şi Indagra Food & Carnexpo se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Indagra – Târgul internațional de produse și echipamente din domeniul agriculturii, viticulturii și zootehniei se desfășoară în pavilioanele B1, C1, C2, pe platformele exterioare 1, 2, 3, 4, 5, 10, 11, 12, G2, V5, V6, C1, pe Aleea Verde, pe Aleea Negustorilor. Participă peste 540 de companii din 25 de țări (internaționalizare 31%), pe 33.700 mp. Oferte de produse, oportunităţi de business sunt etalate în saloane de agricultură, zootehnie, la standuri cu material săditor, semințe, îngrășăminte pentru agricultură, irigații și echipamente, echipamente pentru viticultură, sere și solarii, utilaje, echipamente agricole, silozuri, utilaje și echipamente pentru zootehnie, furaje și nutrețuri combinate, creșterea animalelor și păsărilor, produse de uz veterinar, utilaje agricole, produse tradiţionale româneşti etc.

În context, se desfăşoară Conferința Indagra – „Ferma de familie, creatoare de valoare adăugată în România” (1 noiembrie 2019, orele 11.00-14.00, Sala Titulescu din Pavilionul B3), cu tema „Valoarea adăugată pentru IMM-urile din domeniul agricol”, dezbătută în panelurile „Alocările financiare atrase de IMM-uri agroalimentare” și „Tendințe și oportunități de vânzare în industria agroalimentară”.

Indagra Food & Carnexpo sunt organizate în pavilioanele B2 pe Aleea Crowne, platforma H3. Sunt prezentate produse din carne, tehnologie pentru industria cărnii, produse de panificație, lactate, fructe și legume, tehnologii pentru panificație, industrializarea fructelor și legumelor, industria laptelui.Participăretaileri, comercianți, producători din industria alimentară. În premieră, este deschisă o zonă destinată promovării industriei cărnii din România.

Pack ShowHOW 2019 – Expoziţia de packaging pentru Europa de Sud-Est, în Pavilionul Central, organizată în parteneriat cu Euroexpo Fairs. Participă 126 de firme din 12 țări, pe 5.600 mp. Actuala ediţie „acordă o atenţie specială ambalajelor sustenabile şi biodegradabile, tehnicilor de ambalare şi ambalajelor din industriile farmaceutică şi cosmetică, dar şi soluţiilor de ambalare destinate industriei alimentare şi a băuturilor”.

Expo Drink 2019 se recomandă prin aceea că prezintă „produse și echipamente care reflectă ultimele tendințe din domeniu”, iar „vizitatorii pot participa la degustarea diferitelor sortimente de băuturi, au ocazia să afle secretele de producție a băuturilor și derivatelor lor de la specialiști ai companiilor expozante și pot participa la demonstrații și prezentări tematice”.