Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, lansează „o invitație publică conducerilor unităților administrativ-teritoriale și persoanelor interesate să participe în perioada următoare, la nivelul structurilor teritoriale, ca asistenți sau voluntari, la eforturile de gestionare corespunzătoare a fondurilor și a faunei cinegetice atribuite Regiei, potrivit legii”.

Este de subliniat că „demersul face parte din procesul de transparentizare a activității asumat de conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”.

Invitația, subliniază Romsilva, „este lansată în contextul în care în ultima perioadă au apărut în spațiul public diverse comentarii referitoare la felul în care este gestionată fauna cinegetică în calitatea ei de resursă naturală regenerabilă și de bun public de interes național, cu toate că gestionarea acesteia se face după reguli foarte stricte, prevăzute în legi și regulamente.

Persoanele interesate pot lua contact direct cu realitățile din teren, pot primi explicații cu privire la evaluarea populațiilor de vânat, la regulile și metodele privind recoltarea vânatului, la perioadele și sezoanele de vânătoare, la cotele de recoltă aprobate, la evaluarea pagubelor produse de vânat, la modalitățile de acordare a despăgubirilor prevăzute de legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice, pentru prevenirea pagubelor, precum și la orice alte întrebări sau preocupări privind gestionarea durabilă a faunei cinegetice din România. Activitatea pe linie cinegetică desfășurată de ocoalele și direcțiile silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva este permanent monitorizată de personalul autorității statului în teritoriu – gărzile forestiere – prin controale tematice periodice sau inopinate în timpul cărora sunt inventariate toate problemele și sesizările apărute în derularea activității, inclusiv modul în care personalul propriu și-a îndeplinit atribuțiile privind paza fondului și a faunei”.

În context, Romsilva precizează că gestionează „247 fonduri cinegetice, distribuite aproximativ uniform pe principalele forme de relief de pe teritoriul României, acestea reprezentând circa 11% din totalul fondurilor cinegetice la nivel național. Celelalte fonduri cinegetice, 89% la nivelul întregii țări, sunt gestionate de asociații de vânătoare, administratorii pădurilor proprietate privată, administratorii pădurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale, instituții publice de cercetare în domeniul cinegetic și instituții de învățământ”. De asemenea, Regia Națională a Pădurilor –  Romsilva îşi reafirmă deschiderea spre dialog „cu toate persoanele interesate și poate furniza acestora informațiile de interes public referitoare activitățile sale, inclusiv cele referitoare la gestionarea faunei pe fondurile atribuite”.

Constanța va fi Capitala Tineretului din România în perioada 2 mai 2020-1 mai 2021. „Capitala Tineretului din România” este un program național definit prin aceea că „își propune să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri și să-i implice activ în procesele decizionale din orașele lor pe teme ce țin de educație, cultură, politică demografică și alte domenii de interes pentru ei. De asemenea, își propune să stimuleze autoritățile publice locale și companiile private să susțină și să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului”. Titlul este acordat anual, prin concurs de concepte. Câştigătorul primeşte un premiu de 50.000 euro oferit de Banca Comercială Română (BCR), co-inițiator al programului împreună cu Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT, toţi formând Comisia de Guvernață pentru Programul Capitala Tineretului din România. Evaluarea conceptelor este făcută de un juriu independent format din reprezentanți ai unor instituții publice, ai mediului de afaceri, ai unor organizații neguvernamentale. De la instituire, în 2016, titlu a fost deţinut de Timișoara, Bacău, Baia Mare şi, în prezent, Iași.

Constanţa a câştigat prin conceptul#ComeToSEAus. Obiectivul vizat prin acest concept este „să valorifice potențialul orașului de a se dezvolta pe cât mai multe planuri. În plus, tinerii constănțeni aspiră să devină un vector al promovării tinerilor, inițiativelor acestora și totodată să le ofere posibilitatea de a se implica în procesele decizionale de la nivel local și de a avea o contribuție semnificativă la creionarea viitorului comunității locale”. Una dintre misiunile declarate este „de a aduce în același loc ONG-uri, structurile de învățământ preuniversitar și universitar, autoritățile locale și mediul privat, pentru a dezvolta sentimentul identității și al apartenenței, dar, mai ales, de a face din Constanța și din regiune modele de urmat privind reorientarea atenției generale către tineri”.

Nicoleta Deliu, directorul Departamentului de comunicare corporativă și afaceri comunitare al BCR, apreciază că „tinerii sunt mecanismul prin care putem pune în mișcare orașele. Nevoia de schimbare există, o observăm prin inițiative, implicare, și idei inovatoare, iar programul Capitala Tineretului din România este gândit și pregătit să le ofere tinerilor susținerea de care au nevoie. Conexiunea care se creează între segmentul de tineret și autoritățile publice locale în urma participării la un astfel de program, se concretizează ulterior în colaborări sustenabile și durabile. Faptul că putem aduce la aceeași masă segmentul de tineri, autoritățile locale și mediul de afaceri privat având toți același scop comun reprezintă o reușită și un pas uriaș către un viitor armonios”.

La rândul său, András Farkas, Grupul PONT, secretar general al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România, subliniază: „Privim constant către nevoile tinerilor iar prin intermediul programului Capitala Tineretului din România, reușim să îi implicăm în dezvoltarea armonioasă a comunităților. Este important să lucrăm împreună, să fim alături de tineri și să îi susținem. Autoritățile publice locale au devenit tot mai deschise către a implica tinerii in procesele decizionale la nivel local, iar acest lucru demonstrează că ne îndreptăm spre crearea unor comunități și orașe sustenabile. Felicit echipa orașului Constanța și le urez succes în implementarea proiectelor”.

Agenţii economici din judeţul Ilfov au 544 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov. Oferta este pentru persoane cu studii superioare (70 de locuri), cu studii medii (154), muncitori calificaţi (97), muncitori necalificaţi (223).

Între profesiile, meseriile, ocupaţiile cu locuri de muncă libere în economia ilfoveană se află programator, analist, cercetător în fizică, şef secţie, economist şef, analist financiar, proiectant arhitect etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov. (foto Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, octombrie 2019, organizată de AJOFM Ilfov la Colegiul Economic „Viilor” din Bucureşti)

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu Societatea Progresul Silvic, creează un fond financiar de solidaritate destinat silvicultorilor. Iniţiativa aparţine directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, în urma evenimentelor tragice care au afectat în ultima perioadă corpul silvic.

Romsilva informează că „la Banca Transilvania se va deschide un cont în care se vor putea depune sume de bani cu titlul de donație. Pentru bunul mers al lucrurilor, dar și pentru păstrarea deplinei transparențe pe care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva s-a angajat s-o păstreze față de opinia publică, se va constitui un comitet de binefacere care va decide criteriile după care vor fi repartizate aceste resurse financiare. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va fi primul donator către Societatea Progresul Silvic. De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Societatea Progresul Silvic își iau angajamentul ferm că vor comunica, periodic, atât destinația banilor strânși din donații, cât și modul în care aceștia s-au folosit”.

Concret, prima decizie luată de comun acord în urma discuțiilor dintre reprezentanții Romsilva şi Progresului Silvic este „ca primii bani să meargă către: familia pădurarului Pop Liviu, ucis la vârsta de 30 de ani, dată fiind situația financiară grea a soției rămasă văduvă la vârsta de 28 de ani și cu trei copii minori în creștere; construirea unei biserici maramureșene din lemn, în semn de omagiu, pentru pădurarii care și-au pierdut viața apărând pădurea cu prețul vieții; acordarea de ajutoare, în caz de urgență, către alți silvicultori și/ sau familiile acestora care au dificultăți financiare sau medicale”.

Lansând acest fond, Romsilva „cheamă în demersul său social personalități românești, organizații neguvernamentale, precum și orice persoană care dorește să dea o mână de ajutor unor oameni aflați în impas într-un moment deosebit de greu al vieții”.

Romsilva reaminteşte că „de la începutul acestui an s-au înregistrat 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva care asigură paza fondului forestier administrat, iar între 2014 și 2018 au avut loc alte 168 de cazuri de agresiuni asupra personalului Romsilva care asigura paza pădurilor, în numeroase cazuri fiind necesară spitalizarea, în urma rănilor grave suferite. În ultima lună, pe fondul întăririi măsurilor de pază, doi pădurari au plătit cu viața pasiunea pentru pădure”.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a prezentat documentul de sinteză şi analiză „Raport privind starea învăţământului din municipiul Bucureşti – anul şcolar 2018-2019”, într-un eveniment găzduit de Aula Magna a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, cu participarea conducerilor unităţilor de învăţământ, a inspectorilor şcolari, a partenerilor din mediul economico-social, a unor reprezentanţi la nivelul Legislativului şi la cel al Executivului. Obiectivul stabilizării relaţiiilor instituţionale cu toţi partenerii a fost enunţat de prof. Ioana Mihaela Neacşu, inspector şcolar general al municipiului Bucureşti, ca vizat cu prioritate şi în anul şcolar trecut.

Raportul prezintă cadrul legislativ de acţiune în anul şcolar 2018-2019, viziunea, misiunea şi valorile specifice ISMB, ţintele strategice din anul şcolar trecut, analiza SWOT a activităţii ISMB în 2018-2019, organigrama inspectoratului, structura reţelei şcolare din Bucureşti, evoluţia efectivelor de elevi şi preşcolari, rezultatele la olimpiade şcolare şi examene naţionale, date privind starea de sănătate a elevilor şi siguranţa în şcoli, baza tehnico-materială, managementul instituţional şi cel al resurselor umane, informaţii privind inspecţia şcolară, dezvoltarea resurselor umane, formarea continuă, diversele tipuri de învăţământ, programe educaţionale, parteneriate cu administraţia publică locală şi cu sindicatele, comunicarea instituţională, acttivitatea serviciilor inspectoratului.

Din diversitatea de date şi informaţii oferite de raport, reţinem că „municipiul Bucureşti cuprinde cea mai vastă reţea şcolară la nivel naţional, populaţia şcolară a Capitalei reprezentând aproximativ 10% din totalul preşcolarilor şi elevilor din România”. În anul 2018-2019, totalul populaţiei şcolare a fost de 252.747. În Bucureşti, a subliniat prof. Ioana Mihaela Neacşu, se înregistrează cea mai mică a rată a abandonului şcolar din ţară: 5%. Este de remarcat că la nivel naţional abandonul şcolar trece de 16%.

Din punctul de vedere al resursei umane, a anunţat inspectorul şcolar general, „acoperirea cu personal didactic calificat este de 99%. 1% dintre cadrele didactice existente în sistem în acest moment sunt fie necalificate, fie în curs de calificare, fie cu alte studii în învăţământul superior decât cele cerute de specificul postului”. Raportul arată că în anul şcolar trecut au existat 17.307,98 norme/posturi didactice, dintre care 11.971,08 au fost ocupate cu titulari încadraţi în norma de bază.

Numărul unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2018-2019 a fost de 125 grădiniţe, 170 şcoli gimnaziale, 102 licee, 52 colegii naţionale, tehnice şi economice.

Performeri ai învăţământului bucureştean

În contextul evenimentului de prezentare a tabloului învăţământ bucureştean, s-a desfăşurat premierea performanţei la nivelul elevilor şi al cadrelor didactice, avându-i ca exponenţi pe elevii Ştefan Milutinovici – Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” şi David Radu – Şcoala Gimnazială Nr. 279, precum şi pe profesorii Sever Popa – directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” şi Alin Bolboaşă Şofaru – Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” şi Liceul Teoretic „C. A. Rosetti”.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a organizat recent, în parteneriat cu Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, Colegiul Național Spiru Haret, cu sprijinul Ministerului Cercetării și Inovării, a patra ediție a mesei rotunde JOC ȘI CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ.

Masa rotundă a fost deschisă de directorul tehnic al ICPE-CA, dna. Elena Enescu, și de coordonatorul Centrului pentru Inițiere în Cercetarea Științifică a Tinerilor „Alexandru Proca”, dl. Mircea Ignat. Obiectivul principal al mesei rotunde l-a reprezentat evidențierea rolului pe care îl are jocul în cercetarea științifică, ca vector al creativității și inovării.

Sesiunea de comunicări JOC și CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ reprezintă o parte din activitatea de cercetare desfășurată de membrii Centrului Alexandru Proca din cadrul ICPE-CA.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor reprezentanți din mediul științific, profesori, elevi și, nu în ultimul rând, mass-media.