Relaxarea la
nivelul populației urbane scade, nivelul de îngrijorare și cel de furie se
mențin de ceva timp, arată ediția la zi a studiului Barometrul Românii AZI, realizat
lunar de Reveal Marketing Research (https://reveal.ro/), companie ale cărei studii „pornesc de la
înțelegerea consumatorilor, iar rezultatele pot ajuta brandurile să învețe cum
să comunice mai bine cu publicul țintă”. La ediția de față a studiului, reprezentativ
la nivel național urban și rural, au participat 1017 respondenți:
Studiu Reveal Marketing Research
Mediul urban: Relaxareaa scăzut treptat în ultimele 3 luni, înregistrând în luna
octombrie o valoare de8%,cu
14%mai scăzut decât în
lunaaugust.Teritoriul
emoțional alfuriei rămâneconstant,cu 59%dintre românii din mediul
urban considerându-se furioși sau îngrijorați în luna octombrie.Procentul încă ridicat se poate datora numărului
tot mai mare de infecții cu Covid-19, dar și restricțiilor pe care persoanele
din mediul urban sunt nevoite să le respecte.
Mediul rural: Se înregistrează o creștere a scorului teritoriului
emoțional al oboselii(28%),cu
11%în plus față de luna
august. Cea mai resimțită emoție din cadranul oboselii a fost în luna octombrie
dezamăgirea (15%), mai ales în
ceea ce privește segmentul familiilor
moderne cu copii (26%).
Cea mai resimțită
emoție este îngrijorarea (22%),care
aparține cadranului emoțional al furiei.
Segmente: Segmentul cel mai furiosluna aceasta este cel format dintineri profesioniști, înregistrând cel
mai ridicat scor în ceea ce privește furia, și anume 70%.
Emoțiile românilor
în relație cu satisfacția față de diferite aspecte ale vieții: În mediul urban,
în luna octombrie s-au înregistrat creșteri
ale procentului satisfacției vizavi de aspecte precum starea de spirit (4%în
plus față de septembrie) și carieră(în
plus cu 4%) în mediul urban. În
ceea ce privește mediul rural, cea mai
mare creștereeste de 15%
și s-a înregistrat în cadrul satisfacției cu privire la situația financiară (48%luna trecută și 63%
luna aceasta).Scăderea emoțiilor
negative ale persoanelor din mediul rural se poate vedea și într-o creștere
considerabilă a satisfacției lor cu veniturile.
Analiza
aprilie-octombrie: Revenire. Mai mult optimism și orientare către
schimbare și mai puțină nevoie de stabilitate, mai ales pentru seniori
și persoanele din mediul rural
Mediul urban: Prioritatea
pentru Relații sociale și
unitate a crescut în fiecare lună începând din luna iulie (29% pentru iulie, 30% pentru august, 33% pentru septembrie și 36% pentru octombrie). Tot luna
aceasta asistăm la scăderea teritoriului stabilității, cu 3% față de procentul înregistrat în
septembrie (29%) în mediul
urban.
Mediul rural devine mai optimist și încrezător, pentru că
observăm o scădere cu 4% a
teritoriului stabilității/grijei (37%)
și creștere a teritoriului schimbării/depășirii obstacolelor cu 6% față de luna septembrie, ajungând
la 25%.
Segmente: în luna octombrie segmentul Milenialii înregistrează din nou cel mai înalt scor (49%) pentru orientarea către
schimbare. Seniorii, cei mai
orientați asupra stabilității, sunt acum mai puțin orientați către aceasta (32% în octombrie, față de 36% în august). Milenialii pun și mai puțin preț
asupra puterii/diferențierii de
ceilalți (2%), după ce în
lunile iulie și august au înregistrat cele mai mari valori, respectiv 6% (iulie) și 15% (august).
În ultima lună se observă o revenire a mediului rural la optimism și
încredere. Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, cu
prioritățile legate de stabilitate, responsabilitate în scădere și o creștere
atât a optimismuluiși a prioritizării depășirii obstacolelor,
cât și mai multă importanță acordată relațiilor sociale și
unității/armoniei cu cei din jur.
Această revenire în oglindăa persoanelor din mediul rural și a
vârstnicilor către a prioritiza mersul înainte și nu stagnarea din teama și
dorința de a se proteja, are loc mai rapid pentru seniori (urban), decât
pentru persoanele din mediul rural (în medie). Asta înseamnă că temerile și lipsa puterii și încrederii în sine
corelează mai mult cu mediul de rezidență decât cu vârsta și alte caracteristici socio-demografice.
Analiza aprilie-octombrie:
Cresc cheltuielile pentru
cumpărături asociate casei nu doar cele pentru nevoile de bază, ci și cele ce
acoperă nevoi sociale și de dezvoltare personală, din vârful piramidei. Au crescutcheltuielile pentru electrocasnice(de la 14% la 17%în mediul urban și de la 13% la 27%în mediul
rural) și, strict în mediul urban,au mai scăzutcheltuielile
pentru produse de curățenie pentru casă de la 68% la 62%, îngrijire corporală (59% de la 69%), ieșiri în oraș (16% de
la 18%), vacanțe (11% de la 23%).
Cele mai
cheltuitoare segmente: Seniorii pensionari (urban și rural), Familiile
moderne (urban) și Familiile tradiționale (rural). Segmentulcare
cheltuiește cel mai mult pe divertismentrămâne cel al Milenialilor,
crescând în luna octombrie cu 7% (de la 9% în septembrie la 16% în octombrie).Pensionariiîncă sunt cei care investesc cel mai mult în alimente,
igienă corporală și a casei,precum și în medicamente și suplimente.Există
totuși câteva diferențe între scorurile obținute în ultimele 2 luni în cazul
lor: a crescut cu 5%suma investită în alimente, și au scăzut cu 5%
cheltuielile pentru igiena corporală și cu 23% sumele investite în medicamente
și suplimente.
Diferențe între segmente: În mediul urban, procentul cheltuielilor pe alimente a rămas la fel ca și cel de luna trecută (80%), însă a scăzut treptat din iulie
(84%) și august (82%). 76% dintre Maturii fără
partener declară că au cheltuit numai
pe strictul necesar și doar 24%
admit că au acoperit mai mult decât
strictul necesar prin cheltuielile pe alimente. În mediul rural, 50%
au cheltuit mai mult decât strictul necesar pe calculatoare (în proporție de 75% tinerii profesioniști) și toți consideră că au investit numai
strictul necesar în accesorii (ceasuri,
bijuterii).În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu
creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și
investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni exprimă încercări ale
românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului. Asta înseamnă că brandurile pot face apel la
imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în
relații familiale și cu prieteni apropiați, în ideea de cămin.
Despre barometrul Românii AZI
Românii AZI este un
barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument
de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din
portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de
români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la
înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile
învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și
motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. Metoda de
colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Studiul
este reprezentativ național urban și rural, completat de 1017 respondenți (în
luna octombrie) și marja de eroare este de +/-3%.