De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

Economistul
-
0
De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

de Dimitrios Goranitis (foto), Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță dedicate sectorului financiar

Acest material reprezintă opinia autorului, și nu poziția Deloitte România

Uniunea Bancară a fost răspunsul zonei euro la criza financiară din 2010. Pentru țările din zona euro, a devenit evident că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății și că sistemele naționale de supraveghere au fost adesea inadecvate sau lipsite de independență. Prin urmare, au apărut riscuri sistemice și competiția la nivelul sectorului bancar a fost distorsionată, iar cei care ar fi trebuit să primească credite nu aveau acces la ele, ceea ce a afectat economia locală.

Așadar, Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA) a creat un cadru unic de supraveghere (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) și Banca Centrală Europeană (BCE) a înființat o autoritate unică de supraveghere (Single supervisory mechanism – SSM) pentru toate băncile din zona euro și pentru subsidiarele lor. În cele din urmă, a înființat o autoritate unică de rezoluție (Single Resolution Board – SRB) și o schemă de garantare a depozitelor pentru a controla situațiile în care băncile nu-și mai pot îndeplini obligațiile, în vederea  protejării intereselor contribuabililor. Din 2014, SSM și SRB au pornit într-o misiune curajoasă și intruzivă de a revizui toate băncile de importanță sistemică din zona euro și de „actualiza” standardele de supraveghere, ceea ce a dus la conflicte destul de dese cu creditorii, auditorii, autoritățile naționale de supraveghere și guvernele. Rezultatul a fost un sector bancar în zona euro care acum se bucură de o mai bună capitalizare, de un portofoliu de credite mult mai sănătos și de capacitatea de a preveni viitoare crize. Pe lângă beneficiile evidente pentru economiile locale și pentru națiuni, Uniunea Bancară a îmbunătățit reputația întregului sector bancar în rândul investitorilor externi, al piețelor globale de capital și financiare, ceea ce a crescut profitabilitatea sectorului.

Uniunea Bancară permite țărilor din afara zonei euro să devină membre pe baza solicitării lor exprimate în mod voluntar. Așadar, de ce ar trebui România să ia în calcul în acest moment opțiunea de a solicita să devină membru?

Înainte de toate, este important ca România să aibă un loc la masa la care se hotărăște viitorul reglementării sectorului bancar european. Până acum, în calitatea sa de simplu observator, România a implementat reglementările europene în domeniul bancar, într-un mod nediferențiat. Brexit-ul a modificat felul în care țările din afara zonei euro influențează reglementările din sectorul bancar european. Acesta este principalul motiv pentru care Suedia analizează varianta de a participa la Uniunea Bancară înainte de a adopta moneda euro. De ce să fii doar cel căruia i se aplică reglementările europene, când ai șansa de a le influența într-un mod de pe urma căruia poate beneficia economia ta și când le poți da băncilor tale oportunitatea de a participa la consultări similare împreună cu omologii lor? Aceasta ar trebui să fie tratată ca o chestiune de interes național, la fel cum România participă în mod direct la elaborarea legislației europene.

Mai mult, România ar avea șansa de a-și uniformiza sectorul bancar. Timp de mai bine de zece ani, piața bancară românească a fost dominată de jucători din zona euro, așadar a fost supravegheată în mod indirect de BCE și de autoritățile de supraveghere din Austria, Grecia, Italia și Franța. În ultimii câțiva ani, odată cu preluarea poziției de lider de piață de către Banca Transilvania, se observă o diferențiere între băncile din zona euro, supravegheate de BCE, și băncile cu acționari locali, supervizate de Banca Națională a României (BNR). Deși reglementările privind sectorul bancar sunt uniforme la nivelul UE, apar tot mai des îngrijorări privind deciziile arbitrare în domeniu. În România, această diferențiere este mai evidentă decât oricând și ridică semne de întrebare cu privire la asigurarea unui climat concurențial corect. Indiferent dacă această abordare arbitrară este percepută ca favorizând băncile internaționale sau pe cele locale, rezultatul este același: scăderea interesului investitorilor față de sectorul bancar dintr-o țară care are o nevoie evidentă și un obiectiv clar de a spori gradul de intermediere financiară. Absența unei piețe de capital dezvoltate în România face ca împrumuturile bancare să fie principala sursă de finanțare pentru a asigura creșterea, așadar susținerea creditării este crucială.

Dacă România ar deveni membru al Uniunii Bancare, băncile de aici ar avea avantajele de care se bucură cele din zona euro. Un raport independent de supraveghere a unei bănci românești, care să nu ridice nicio umbră de  tratament preferențial, este deseori folosit de piețele globale ca un prim pas într-un proces de due diligence. Dacă entitatea de supraveghere este percepută ca fiind independentă, riscul inerent este perceput ca fiind mai mic și, prin urmare, crește probabilitatea ca o bancă românească să aibă acces în condiții mai bune la capital și la piețe financiare internaționale. Astfel, băncile românești și-ar putea asigura condiții de finanțare mai bune și noi investitori și, prin urmare, ar crește creditarea și ar penetra mai rapid o parte mai mare a economiei locale. Să luăm un exemplu real: care este acum apetitul investitorilor pentru o bancă grecească sau portugheză și care ar fi acesta, dacă băncile din aceste două țări nu ar fi supravegheate de BCE? Aceeași logică se aplică și în ceea ce privește capacitatea băncilor românești de a stabili colaborări cu bănci din alte țări sau de a consolida relații pe termen lung cu așa-numitele „bănci corespondente”. În plus, deși Banca Centrală Europeană este un supervizor dur și intruziv, este și foarte experimentat și transparent. Își face publice în fiecare an prioritățile, ajutând jucătorii din domeniu să își stabilească strategiile prioritare. În același timp, își îndeplinește rolul de supraveghere în linie cu Supervisory Review and Evaluation Process, nepermițând devieri și asigurându-se că toate băncile sunt tratate în mod egal. Pe deasupra, BCE aplică regula proporționalității, făcând diferențierea între băncile de importanță sistemică și băncile mai puțin importante, și are o abordare bazată de risc, protejând băncile mai mici de supraveghere excesivă și răsplătind băncile care își gestionează foarte bine riscurile.

Însă cel mai mare beneficiu pentru contribuabilii români ar fi garantarea existenței unui sistem de supraveghere independent și adecvat. Una dintre principalele concluzii la nivelul țărilor UE în urma crizei financiare a fost că sistemul de supraveghere era deseori părtinitor, fie din cauza familiarității între bancă și supraveghetor, a  acceptării status quo-ului, a intervențiilor politice sau uneori a corupției. Toate țările au avut scăpări în acest sens. Așadar, BCE a creat acest sistem de supraveghere bancară și a eliminat pe cât posibil riscurile menționate mai sus. Așa-numita Echipa Comună de Supraveghere (Joint Supervisory Team – JST) are în componență persoane care nu prezintă conflicte de interese și care folosesc instrumente și procese specifice pentru a-și exercita rolul. În plus,  toți membrii echipei sunt foarte des înlocuiți, pentru a evita crearea unor relații apropiate între ei și o bancă. De asemenea, membrii echipei de supraveghere sunt verificați astfel încât să aibă relații de independență atât față de bănci, cât și față de debitori.

În concluzie, una dintre prioritățile strategice ale României este, fără îndoială, creșterea gradului de intermediere financiară ca mijloc de a sprijini dezvoltarea economiei reale, simultan cu asigurarea protecției consumatorilor și a plătitorilor de taxe. Uniunea Bancară a dovedit că poate avea rezultate foarte bune în acest sens. Având în vedere eficiența BNR în demersul de supraveghere, dată de istoricul exemplar, intrarea României în Uniunea Bancară ar fi însoțită de dezavantaje minime, iar beneficiile ar fi mari, în sensul obținerii unei poziții de influență în formularea cadrului de reglementare în UE.

Studiu PayWell 2020: Creșterea salarială în companiile din sectorul privat a fost în medie de 6,79% în primul semestru al anului, dar se va reduce la 4,68% în 2021

Economistul
-
0
Studiu PayWell 2020: Creșterea salarială în companiile din sectorul privat a fost în medie de 6,79% în primul semestru al anului, dar se va reduce la 4,68% în 2021

Salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 6,79% în primul semestru al acestui an, potrivit studiului salarial PayWell 2020 realizat de PwC România. Respondenții estimează că procentul de majorare se va menține până la finalul anului. Majorarea salarială raportată pentru 2020 este în linie cu nivelul estimat pentru acest an de către companiile respondente în ediția din 2019 a studiului Paywell.

Pentru 2021, companiile private anticipează o creștere medie a salariilor brute de 4,68%.

”Creșterile salariale din prima jumătate a acestui an au avut loc pe fondul performanțelor bune înregistrate în 2019. Tendința pare că va continua, dar nu în același ritm pentru că majoritatea companiilor pregătesc bugete mai conservatoare pentru 2021, având în vedere incertitudinea generată în economia globală de criza pandemică. Organizațiile trebuie să se mențină sustenabile pe termen lung, în actualele condiții economice, fapt care duce inevitabil la reduceri de costuri. Ajustările diferă în funcție de industrie, de poziția în piață și de reziliența fiecărei companii însă este tot mai probabil că situația economică va fi una dificilă anul viitor”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Dintre industriile prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2020, de 9,87%, a fost înregistrată de retail, urmată de sectorul bancar cu 7,39%. O majorare sub media sectoarelor incluse în sondaj a fost raportată de sectorul farmaceutic, de 4,17%.

Pe categorii de angajați, continuă creșterea salariilor în rândul lucrătorilor necalificați sau puțin calificați (muncitori, operatori), în medie cu 7,32%, dar cu o tendință de scădere față de anul trecut când nivelul de creștere a depășit 10%. În 2020, pozițiile de management operațional au avut o creștere de 7%, iar cele de top management de 6,72%. Cele mai mici majorări pe categorii de angajați, de 6,6%, au vizat personalul administrativ, tehnicienii și angajații cu puțină experiență.

În ceea ce privește beneficiile, continuă să se afle în top tichetele de masă, zilele suplimentare de concediu, abonamentele medicale, cafeaua și răcoritoarele gratuite, precum și bonusurile acordate cu diferite ocazii.

Pentru reducerea de costuri de la declanșarea pandemiei COVID-19, 49% dintre companiile intervievate au implementat munca de acasă, 29% lucrul în schimburi, 5% reducerea timpului de lucru și 5% șomaj tehnic

“Așa cum putem observa din rezultatele acestui studiu, companiile fac eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă și păstrarea unui nivel de productivitate care să permită o recuperare mai rapidă după lockdown. Astfel, angajatorii au trecut rapid, cu suportul tehnologiei, la modele de muncă mai flexibile, virtuale și diversificate, care susțin autonomia și adaptabilitatea. În plus, datorită pandemiei, investițiile companiilor pentru a proteja sănătatea și siguranța angajaților au devenit adevărați factori de diferențiere pentru angajatori. Cu siguranță, vom asista în viitor la continuarea acestor tendințe, de altfel doar accelerate de pandemie: transformare digitală, dezvoltarea competențelor pentru piața de muncă a viitorului, flexibilitatea timpul de lucru și versatilitatea profesiilor / posturilor și, nu în ultimul rând, atenția pentru starea de bine a oamenilor. Toate aceste lucruri vor schimba paradigma în motivarea și recompensarea angajaților, iar noi vom surprinde în continuare, prin studiile noastre, practicile și tendințele din piață”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

Ofertă de studii în Franța

Florin Antonescu
-
0
Ofertă de studii în Franța

Unul dintre cele mai importante proiecte de cooperare științifică și universitară ale misiunii diplomatice franceze în România, Caravana studiilor în Franța,   creată de Campus France Roumanie și de Institutul Francez din România, își derulează online ediția a doua, până la 31 octombrie. Ediția precedentă s-a desfășurat ca parte a Sezonului Franța-România 2019.

Obiectivul îl reprezintă oferirea de oportunități pentru studii superioare în Franța, primul partener științific și academic al României, prima destinație a studenților români în programul de mobilitate Erasmus+. Franța vizează redobândirea în 2021 în România a statutului de țară preferată pentru mobilitatea de studii universitare.

Desfășurarea caravanei a fost gândită sub forma unui turneu național: anul trecut, peste 4500 km, 19 orașe, 2000 de elevi și studenți; anul acesta, exclusiv online – http://bit.ly/CaravanaStudiilor. Programul cuprinde trei conferințe naționale online cu înscriere prealabilă (7, 15 și 22 octombrie),  sesiuni de consiliere individuală, concursuri cu premii săptămânale pentru elevi. Pe toată durata proiectului, la dispoziția profesorilor de limbă franceză vor fi videoclipuri interactive ce vor putea fi descărcate și utilizate, oferite de echipa Campus France Roumanie.

Biroul Campus France (deschis în 2008 în România) este „o antenă locală a Agenției Campus France Paris, care are drept misiune promovarea învățământului superior francez, a mobilității internaționale și a primirii studenților. Acest serviciu de consiliere îi ajută pe liceeni și pe studenți să își aleagă formarea universitară cea mai potrivită, îi informează cu privire la programele de burse existente și le oferă informații despre procedurile administrative prealabile sosirii lor în Franța”.

Soluții de amenajare pentru descongestionarea spațiilor de învățământ

Florin Antonescu
-
0
Soluții de amenajare pentru descongestionarea spațiilor de învățământ

Transformarea unui autobuz scos din circulație într-un spațiu de învățământ este una dintre soluțiile prin care Asociația „Zi de Bine” răspunde nevoii sociale accentuate în această perioadă de asigurare a unor condiții corespunzătoare pentru procesul educațional în colectivități dezvantajate. Proiectul se numește Edubuzz și este dezvoltat în comuna Augustin din județul Brașov, pentru cei peste 400 de copii înscriși în anul școlar 2020-2021. ProfesoaraTop of Form  Natalia Ginghina, cu expertiză în educația copiilor români din Suedia și Adrian Secal, licențiat în asistență socială, cercetaș și ONG-ist, învățător în comuna Augustin prin programul Teach for Romania, au licitat pentru autobuz, iar Asociația „Zi de Bine” dedică transformarea acestuia într-un hub educațional cauza susținută în luna octombrie.

Natalia Ginghina: „Edubuzz este un proiect care abia așteptam să prindă aripi. Sunt nerăbdătoare să le putem preda copiilor dintr-un spațiu care să îi inspire. Sunt convinsă că această experiență inedită le va trezi interesul pentru școală, pentru a învăța și pentru a-și face noi prieteni. Ne dorim ca acest autobuz să le seteze noi valori care să îi îndrume pe tot parcursul vieții lor”.

Simona Halep s-a alăturat cauzei,donându-și ziua de naștere: „Dacă ar fi să mă gândesc la un cadou pe care aș vrea să-l primesc de ziua mea, acesta ar fi să le arăt unor învățători dintr-un sat al României cât de mulți oameni le sunt alături. Aș vrea să-i ajutăm să transforme un autobuz ruginit, salvat de la fiare vechi, într-un afterschool pentru toți copiii din sat. Orice contribuție, oricât de mică, de la cât mai mulți oameni din toate colțurile lumii, le-ar da curaj celor doi tineri și ar face din aniversarea mea o sărbătoare cu adevărat reușită”.

S-a alăturat cauzei și compania Rehau România. Alessandro Hillebrand, Country Manager: „Anul acesta, aniversarea REHAU în România a căpătat altă dimensiune pentru noi. Misiunea noastră este să îmbunătățim viețile tuturor oamenilor indiferent ce valență capătă acest sens. Sub inițiativa REHAU Community, am decis să fim parte activă din viitorul pe care ni-l dorim cu toții. Pentru a marca acest capitol din istoria noastră, am decis să donăm aniversarea a 25 de ani. Alături de oamenii voioși de la Asociația ZI de BINE vom reuși să oferim o rază de speranță copiilor din zone rurale, prin facilitarea accesului la educație. La un sfert de veac, cel mai bun cadou este tot fericirea și bunăstarea oamenilor”.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației „Zi de Bine”: „În comuna Augustin sunt foarte mulți copii care locuiesc în condiții dificile, în case sărăcăcioase, răsfirate pe dealuri sau în zone inundabile de pe malul Oltului. Foarte mulți copii ajung, din cauza a 3 ani de repetenție sau a rușinii de a mai veni la școală dacă au rămas repetenți, în imposibilitatea de a mai continua studiile astfel. După Microduș, duba transformată în duș mobil, vom aduce la lumină Edubuzz, un centru de zi colorat,  în care copiii să intre curioși și din care să plece la finalul zilei cu un zâmbet larg, dar și cu informații valoroase. Și când însoțitori pe acest drum le sunt profesori ca Natalia și Adrian, e o bucurie să te implici”.

Implicare în cauze sociale susținute lunar de Asociația „Zi de Bine” înseamnă donații făcute de persoane și companii care au aniversări în luna respectivă. Asociația „Zi de Bine” subliniază că prin aceasta vizează „a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități, se realizează în maximum 30 de zile, este finanțată în special de către sărbătoriții lunii și se implementează cu ajutorul unui ONG local.

În acest fel au fost susținute Școala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac, județul Timiș și Școala Gimnazială din Bucșoaia, județul Suceava, cu amenajarea unor spații de învățământ folositoare în contextul sanitar actual: 4 spații de învățare în aer liber pentru 800 de elevi din mediul rural, în câte un foișor de 30 mp la fiecare școală, cu 25 de tabureți puf, câte 2 whiteboard-uri mobile și mobilier construit din paleți. La Bucșoaia a fost creat și un mic amfiteatru, la Pesac a fost achiziționat mobilier și s-au donat 200 de cărți pentru biblioteca școlii. Lucrările și dotările reprezintă cauza lunii septembrie, „Clasa din curtea școlii”, derulată de Asociația „Zi de Bine” împreună cu Life Education for All. S-au strâns aproximativ 20.000 euro, între donatori fiind Corina Băcanu, Lucian Mândruță, Société Générale European Business Services.

Inițiatorii anunță că „începând din această lună, cei care doresc să doneze o pot face printr-un SMS cu textul SUS la 8845, în valoare de 2 euro.Totodată, sărbătoriții lunii octombrie își pot dona ziua de naștere aici.

Dacă aveți un proiect în care credeți, dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro.

Raportul Microsoft Digital Defense dezvăluie amenințări cibernetice din ce în ce mai sofisticate

Economistul
-
0

Microsoft a lansat un nou raport anual, Digital Defense Report, care analizează tendințele de securitate cibernetică ale anului trecut. Acest raport dezvăluie faptul că atacatorii cibernetici au devenit tot mai sofisticați în ultimul an, folosind tehnici care îi fac mai greu de detectat și care amenință chiar și cele mai experimentate ținte.

Pe lângă faptul că atacurile devin mai sofisticate, amenințările arată preferințe clare pentru anumite tehnici, cu schimbări notabile orientate către colectarea de date de identificare și ransomware, precum și un accent din ce în ce mai puternic pe dispozitivele Internet of Things (IoT). Printre cele mai semnificative statistici privind aceste tendințe sunt următoarele:

  • În 2019, peste 13 miliarde de e-mailuri rău intenționate și suspecte au fost blocate, dintre care peste 1 miliard erau URL-uri create în scopul explicit de a lansa un atac de phishing.
  • Ransomware-ul este cel mai frecvent motiv de declanșare de răspuns la incidente în companii, în perioada octombrie 2019 – iulie 2020.
  • Cele mai frecvente tehnici de atac utilizate de actorii statali în ultimul an sunt cele de tip reconnaissance, colectarea datelor de identificare, programele malware și exploatările rețelei virtuale private (VPN).
  • Amenințările IoT sunt în continuă expansiune și evoluție. Prima jumătate a anului 2020 a înregistrat o creștere de aproximativ 35% a volumului total de atacuri comparativ cu a doua jumătate a anului 2019.

Având în vedere că atacurile din ultimul an au fost din ce în ce mai sofisticate, este mai important ca niciodată ca toate organizațiile, indiferent dacă sunt agenții guvernamentale sau companii, să investească în oameni și tehnologie pentru a opri atacurile, și ca oamenii să se concentreze pe elementele de bază, cum ar fi aplicarea regulată a actualizărilor de securitate, politici de backup cuprinzătoare și activarea autentificării cu mai mulți factori (MFA).

Tom Burt – Corporate Vice President, Customer Security & Trust, într-o postare pe blogul Microsoft sumarizează câteva dintre cele mai importante idei din raportul din acest an, inclusiv sugestii pentru oameni și companii:

Grupările infracționale își dezvoltă tehnicile

Grupările infracționale sunt iscusite și neînduplecate. Au devenit abile în dezvoltarea tehnicilor pe care le aplică pentru a crește rata de succes prin diferite tehnici de captare prin phishing, ajustarea tipurilor de atacuri pe care le execută sau găsirea de noi modalități de a-și ascunde activitatea.

În ultimele câteva luni, infractorii cibernetici și-au aplicat tacticile și programele malware bine determinate împotriva curiozității și a nevoii umane de informare. Atacatorii sunt oportuniști și schimbă zilnic temele de captare pentru a se alinia la ciclurile de știri, așa cum s-a observat și în modul în care s-au folosit de pandemia COVID-19. În timp ce volumul general de malware a fost relativ constant în timp, atacatorii s-au folosit de sentimentul de îngrijorare la nivel global și de fluxul de informații asociate pandemiei. În ultimele luni, volumul atacurilor de phishing legate de COVID-19 a scăzut. Aceste campanii au fost utilizate pentru a viza consumatorii și în mod specific sectoarele industriale esențiale, cum ar fi sănătatea.

În ultimii ani, infractorii cibernetici s-au concentrat asupra atacurilor malware. Mai recent, aceștia și-au concentrat atenția asupra atacurilor de phishing (~ 70%), ca mijloc mai direct de a-și atinge obiectivul de a colecta datele de identificare ale persoanelor. Pentru a-i amăgi pe oameni să-și divulge datele de identificare, atacatorii trimit deseori e-mailuri imitând branduri de top. Pe baza telemetriei Office 365, brandurile de top falsificate utilizate în aceste atacuri sunt Microsoft, UPS, Amazon, Apple și Zoom.

În plus, există atacuri care sunt transformate sau modificate rapid pentru a se sustrage detectării. Morphing-ul este utilizat în trimiterea de domenii, adrese de e-mail, șabloane de conținut și domenii URL, cu scopul de a crește combinația de variații pentru a rămâne nedetectabile.

Actorii statali își schimbă obiectivele

Actorii statali și-au schimbat obiectivele pentru a se alinia la obiectivele politice în evoluție din țările în care își au originea.

Microsoft a observat șaisprezece actori statali care fie vizau clienți implicați în eforturile globale de răspuns la COVID-19, fie foloseau criza pentru a-și extinde furtul de date de identificare și tacticile de livrare a malware-ului. Aceste atacuri legate de COVID au vizat organizații guvernamentale proeminente din domeniul sănătății, pentru a efectua tehnici de tip reconnaissance asupra rețelelor sau persoanelor acestora. Au fost vizate și organizații academice și comerciale implicate în cercetare pentru crearea unui vaccin.

Această tendință poate sugera că actorii statali au vizat pe cei implicați în politici publice și geopolitică, în special pe cei care ar putea ajuta la conturarea politicilor guvernamentale oficiale. Anul trecut, cea mai mare parte a activității actorilor statali provine de la grupări din Rusia, Iran, China și Coreea de Nord.

Fiecare actor statal pe care îl urmărim are propriile sale tehnici preferate, iar raportul detaliază tehnicile preferate de unele dintre cele mai active grupuri infracționale.

Ransomware – o amenințare majoră în continuă creștere

Fișierele criptate și pierdute și notele de răscumpărare amenințătoare au devenit acum îngrijorarea principală pentru majoritatea echipelor de management. Modelele de atac demonstrează că infractorii cibernetici știu perioadele care vor afecta capacitatea unei organizații de a face modificări (de ex. patching) pentru a-și întări rețelele, cum ar fi sărbătorile. Ei sunt conștienți de momentul în care există nevoi comerciale pentru care organizațiile vor fi mai dispuse să plătească răscumpărări decât să suporte perioade de nefuncționare, cum ar fi în timpul ciclurilor de facturare în sectoarele sănătății, finanțelor și sectorul juridic.

Atacatorii au exploatat criza COVID-19 pentru a-și reduce timpul de prezență în sistemul unei victime – compromițând, extrăgând date și, în unele cazuri, executând atacuri ransomware în mod rapid – considerând aparent că ar exista o dorință crescută de plată ca urmare a focarului. În unele situații, infractorii cibernetici au parcurs etapele de la pătrunderea inițială în sistem la răspândirea ransomware în întreaga rețea, în mai puțin de 45 de minute.

Lucrul de acasă prezintă noi provocări

Politicile tradiționale de securitate din perimetrul unei organizații au devenit mult mai greu de pus în aplicare într-o rețea mai largă formată din rețele de domiciliu și alte rețele private și active neadministrate în materie de conectivitate. Într-un sondaj recent realizat de Microsoft, 73% din experții CISO (Chief Information Security Officer) au indicat că organizația lor a întâmpinat scurgeri de date sensibile și deversări de date în ultimele 12 luni și că intenționează să cheltuiască mai mult pe tehnologia de risc din interior, din cauza pandemiei COVID-19.

În prima jumătate a anului 2020, s-a văzut o creștere a atacurilor de identitate asupra conturilor enterprise de tip forță brută. Această tehnică de atac folosește presupuneri sistematice, liste de parole, date de identificare abandonate din încălcări anterioare sau alte metode similare pentru autentificarea forțată într-un dispozitiv sau serviciu. Având în vedere frecvența parolelor ghicite, sustrase prin phishing, furate cu malware sau reutilizate, este esențial ca oamenii să asocieze parolele cu o a doua formă de autentificare puternică. Pentru organizații, activarea MFA este esențială.

Raportul poate fi descărcat în întregime aici – https://www.microsoft.com/en-us/download/details.aspx?id=101738

Sierra Quadrant: 67% dintre manageri mizează pe restructurarea afacerilor

Economistul
-
0
Sierra Quadrant: 67% dintre manageri mizează pe restructurarea afacerilor

Oamenii de afaceri din România, investitori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din majoritatea domeniilor economice, privesc cu precauție la perspectivele economiei, în contextul accentuării problemelor financiare determinate de pandemia COVID.  67% dintre managerii chestionați într-un barometru comandat de Sierra Quadrant se focusează pe restructurarea afacerilor.

Pandemia de coronavirus COVID 19 a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supraviețuire, fără disponibilități financiare pe termen mediu și lung.

Potrivit rezultatelor unui barometru realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-20 septembrie, cei mai mulți dintre cei 1850 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului pe care îl reprezintă.

Întrebați în ce măsură pandemia le-a influențat business-ul, 72% au declarat că provocările economice generate de COVID i-au afectat în mare măsură, 21% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat, „imuni” la efectele negative ale crizei.

Cei mai mulți respondenți (59%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 50 de procente. 13% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 50%, iar 18% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 20%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 12% au evitat să răspundă.

Care au fost cele mai mari probleme? Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, scăderea vânzărilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 61% dintre managerii chestionați. Pe locul secund s-a situat neîncasarea facturilor (24%), urmată de alte probleme precum închiderea activității, pe fondul shut-down-ului din pandemie.

„Domeniile de activitate. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau și sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri și servicii din 2020 a afectat în mod semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat și multe firme au intrat în dificulătăți financiare majore”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

 Potrivit barometrului Sierra Quadrant, întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-și proteja business-ul în contextul pandemiei, 67% au indicat „restructurarea afacerilor” drept principală măsură, în timp ce numai 16% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. 17% au evitat să ofere un răspuns.

Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și digitalizarea activităților companiilor (12%).

„În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2020 a fost un an dificil până acum, iar perspectivele ultimului trimestru nu sunt deloc pozitive. Deprecierea leului, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj odată cu ridicarea facilităților la plata taxelor și impozitelor, a ratelor și leasing-urilor, se află în prim-plan. Urmează trei luni extrem de dificile pentru mediul de afaceri în contextul în care perspectivele depășirii crizei COVID se află în zona incertitudinii”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 70% dintre manageri au indicat că ar apela la insolvență sau concordat preventiv.

„Vestea bună este că tot mai multe companii au înțeles și au învățat lecțiile acestei perioade. Au căutat soluții de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil și au înțeles că nu este obligatoriu să îți duci firma în insolvență când ai o problemă. Poți apela la soluții alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice”, a mai spus expertul de la Sierra Quadrant, una dintre cele  mai importante firme din sectorul reorganizării companiilor.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Dincolo de insolvență și concordatul preventiv, specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.

„Avem aproape 130.000 de firme, cu peste 850.000 de angajați, care se aflau pe pierdere încă dinainte de criza COVID și care au supraviețuit în această perioadă numai din prisma ajutoarelor oferite de stat. Mare parte dintre aceste companii, probabil, vor opri activitatea complet și își vor lichida afacerile imediat după ce statul și băncile vor încerca să își recupereze banii datorați în contul taxelor, impozitelor sau după caz a ratelor și leasing-urilor bancare”, estimează analiștii.

CE CRED MANAGERII DESPRE ANUL 2021

Marea majoritate a respondenților (82%) sunt convinși că vom scăpa de pandemia de coronavirus în 2021. Numai 11% consideră că există puține șanse ca această criză sanitară să fie depășită, în timp ce 7% n-au vrut să se pronunțe.

Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, depășirea perioadei de pandemie nu va însemna, însă, că problemele economice vor stinge peste noapte. Experții susțin că, în actualul context macroeconomic, cu bugetul de stat puternic afectat de criză, nu este exclus ca provocările economice să continue, mai ales în primul trimestru din 2021.

„Se discută, în spațiul public,  de soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar uriaș cu care noul guvern va intra în 2021, iar una dintre variante ar putea-o reprezenta majorarea taxelor și impozitelor. O creștere a fiscalității, în perioada de după alegerile din decembrie, însoțită de o continuare a deprecierii monedei naționale, ar putea crea mari dificultăți mediului de afaceri. Să sperăm că nu se va ajunge la aceste soluții și că vom asista la o perioadă de reviriment economic, generată de revenirea consumului. În varianta optimistă, 2021 ar putea reprezenta o perioadă de creștere economică, stimulată inclusiv de infuzia de peste 80 mld.euro din fonduri UE”, se precizează în concluziile barometrului Sierra Quadrant.

Barometrul efectuat de compania de consultanță Frames, la comanda Sierra Quadrant, a fost realizat în perioada 10-20 septembrie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1850 de persoane.

Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.

Conferința: „Dezvoltarea sustenabilă și rezilientă a zonei montane din România”

Economistul
-
0
Conferința: „Dezvoltarea sustenabilă și rezilientă a zonei montane din România”

CENTRUL DE ECONOMIE MONTANĂ CE-MONT VATRA DORNEI/ INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE „Costin C. Kirițescu” AL ACADEMIEI ROMÂNE în colaborare cu: Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM/MADR),  Forumul Montan din România, Agenția Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana”, Cercetători științifici „asociați” la CE-MONT a organizat în perioada 17-18 Septembrie, 2020, la sediul CE-MONT din Vatra Dornei, str. Petreni, nr. 49, cea de a 14-a Conferință științifică consacrată cunoașterii specificității economico-sociale și dezvoltării sustenabile a comunităților montane din România, în contextul noilor orientări ale CE prin Acordul Verde European – Orizont 2040-2050 având titlul „DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ ȘI REZILIENTĂ A ZONEI MONTANE DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL NOILOR PROVOCĂRI GENERATE DE PANDEMIA CU COVID-19 ȘI ACORDUL VERDE EUROPEAN (The EUROPEAN GREEN DEAL)”.

Radu Rey și Otilia Manta

Conferința a început cu mesajele ocazionate de împlinirea vârstei de 80 de ani a Prof. univ. dr. H.C. Rey Radu – Membru de Onoare a Academiei Române și a Academiei de Științe Agricole și Silvice, Director (fondator) al CE-MONT. Mai mult, lucrările și intervențiile participanților au evidențiat faptul că multidisciplinaritatea pentru zona montană se confirmă prin intermediul lucrărilor prezentate, respectiv prin prezentarea de concepte, metode, studii și analize, instrumente de finanțare și până la produsul montan. Aceasta ne determină să afirmăm că urmare a prezentărilor realizate în cadrul conferinței, expertiza profesională și calitatea morală, așa cum menționa domnul Prof.univ.dr. Radu REY, există, iar experții/cercetătorii trebuie motivați și susținuți, cu atât mai mult cu cât este nevoie stringentă de cercetare aplicativă pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei montane (dr. Otilia MANTA).

Universitatea Titu Maiorescu, 30 de ani de la fondare

Florin Antonescu
-
0
Universitatea Titu Maiorescu, 30 de ani de la fondare

Universitatea Titu Maiorescu din București a deschis anul universitar 2020-2021, un an de o importanță specială, 2020, când Universitatea Titu Maiorescu, împlinește 30 de ani de existență. Fondată în 1990, universitatea maioresciană reprezintă una dintre primele investiții private masive de succes în educație și cercetare.

În discursul inaugural pentru actualul an academic, prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Universității Titu Maiorescu, a subliniat că universitatea a parcurs un drum lung al construcției și devenirii de-a lungul acestei istorii, proces care a culminat cu realitatea instituțională de azi și cu statutul actual. În prezent, Universitatea Titu Maiorescu se situează între cele mai bune universități ale României, fiind o instituție de învățământ superior emblematică, recunoscută și respectată în țară și peste hotare. În context, profesorul Urs a adus un omagiu fondatorilor Universității, un cuvânt special de evocare și mulțumire având pentru primul ei rector, profesorul Avram Filipaș. 

Astăzi, a accentuat profesorul Iosif R. Urs, „la 30 de ani de existență, la intersecția timpurilor și a epocilor civilizației, universitate de cercetarea avansată și de educație, conform statutului ei academic, Universitatea Titu Maiorescu este o instituție a formării intelectuale și morale, a calificării și specializării, un cadru al valorilor fundamentale și al creșterii spirituale, un mediu al inteligenței, creativității și inovării, un spațiu al ideilor, științei și culturii. Suntem o universitate conectată la evoluțiile științifice și progresul cunoașterii, deschisă la nou, dinamică și inovativă, situată în centrul comunității, sincronizată cu ritmurile existenței sociale, receptivă la nevoile societale și aspirațiile tinerilor, la necesitățile mediului socio-economic. Într-un cuvânt: o universitate autentică, plenară și comprehensivă, în termenii unei viziuni noi, de esență europeană, demnă de numele universitate și de patronul ei spiritual, orientată către viitor, către evoluție și dezvoltare”.

În discursul său, prof. univ. dr. Daniel Cochior, rectorul Universității Titu Maiorescu, a evidențiat faptul că „Universitatea Titu Maiorescueste membru în Asociația Europeană a Universităților (EUA), cea mai importantă organizație a instituțiilor de învățământ superior din Europa, membru în Asociația Internațională a Universităților (IUA) și membru în Asociația Europeană a Coordonatorilor Erasmus (EAEC). Performanța educațională și academică a universității este relevată și confirmată de calificativul Grad de încredere ridicat acordat de Agenția Română de Asigurarea a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) în mod succesiv în anul 2012 și anul 2016, calificativ pe care il deține și în prezent. Universitatea are în structura sa 10 facultăți care gestionează 24 de programe de studii de licență, 20 de programe de studii de master, 2 programe de studii postuniversitare și 3 programe de studii de formare psihopedagogică destinate absolvenților preocupați de profesia didactică. Prin cele 3 școli doctorale (medicină dentară, drept și medicină) Universitatea TituMaiorescuse situează printre primele universități private din România care deține și dezvoltă programe de studii doctorale. Particularitatea multidisciplinară specifică Universității Titu Maiorescueste dată de cele 5 programe de studii din domeniul sănătate respectiv, domeniile de licență de medicină, medicină dentară și farmacie, la care se adaugă în domeniul extins al sănătății programele de studii din domeniul de licență psihologie. Domeniile de studii ale Universității de drept, informatică, științe economice, relații internaționale, științele comunicării și științe ale educației răspund alături de cele din domeniul sănătății, necesităților economico-sociale și dinamicii pieței muncii”.

Foto: UTM

Rezultatele studiului „State of Remote Work” în România: Cele mai multe companii optează pentru un sistem hibrid de muncă în următoarele 6-12 luni

Economistul
-
0

Catalyst Solutions împreună cu partenerii de la Impact Hub Bucharest lansează cel mai nou studiu de piață despre percepția angajaților și angajatorilor din România asupra muncii la distanță. Potrivit sondajului, peste jumătate dintre organizațiile chestionate au declarat că, în următorul an, vor împărți munca la birou cu cea la distanță, iar un sfert dintre acestea iau în calcul spațiile de co-work pentru ca angajații să-și desfășoare activitatea. 

Studiul a fost realizat în perioada August-Septembrie 2020 și a investigat toate aspectele  tranziției către lucrul de acasă atât de către candidați, cât și de către organizațiile cu cea mai mare prezență în piața muncii din România.

„Anul 2020 ne-a surprins pe toți cu multe provocări pe care le-am resimțit atât la nivel personal cât și la nivel profesional. Tranziția de pe piața muncii către sistemul de lucru remote ne-a forțat într-o simbioză a personalului și profesionalului care a redefinit atât modul de structurare al organizațiilor cât și nevoile candidaților de la angajatori. Prin intermediul studiului State of Remote Work in România, ne-am dorit să cercetăm îndeaproape impactul acestor schimbări asupra organizațiilor din industrii diverse precum cea Financiară, IT, Outsourcing, Inginerie, FMCG, Servicii Profesionale (HR), etc. dar și asupra candidaților care lucrează în aceste industrii” declară Ana-Maria Ghiță, Employer Branding Adviser în cadrul Catalyst Solutions.

“Impact Hub Bucharest s-a alăturat demersului Catalyst pentru a avea un tablou complet al percepției companiilor și angajaților asupra modului, spațiului de lucru impuse de realitatea în care trăim. Datele studiului arată că spațiile de co-working se dovedesc cea mai bună soluție pentru zeci de companii din țară care iau în considerare folosirea lor pentru a le înlesni angajaților munca la distanță și, în același timp, a le oferi acces la comunități de lucru. Asta în contextul în care 45% dintre candidații intervievați au declarat că izolarea socială, singurătatea sunt principalele provocări legate de munca de acasă iar 34.5% simt lipsa comunicării, activităților în persoană cu colegii. Pe lângă rețeaua de spații dedicate echipelor de lucru, Impact Hub le oferă acestora acces la o comunitate de peste 2000 de membri, la programe de mentorat, la expertiză pe diverse industrii și la finanțare”, a declarat Vlad Craioveanu, Managing Partner Impact Hub Bucharest.  

Ce planuri au organizațiile pentru următorul an și impactul noii realități asupra lor

În următoarele 6-12 luni, peste 51% dintre organizații spun că vor utiliza metoda de lucru hibridă, astfel angajații vor avea posibilitatea de a merge la birou dar și de a lucra la distanță, în timp ce doar 14% dintre companiile respondente au luat decizia de a lucra 100% remote iar 19% dintre companii nu au luat încă o decizie privind programul de lucru.

Întrebați despre planurile legate de spațiile de birouri și posibilitatea diminuării lor, 43% dintre organizații încă nu iau în considerare o modificare, 23% dintre acestea iau în calcul reducerea lor iar 8% spun că deja au făcut acest pas.

Peste un sfert dintre companii consideră că spațiile de co-work reprezintă cea mai bună soluție pentru continuarea activității angajaților în afara propriilor sedii de birou.

Studiul State of Remote Work in Romania, 2020 – Catalyst Solutions & Impact Hub Bucharest

TOP avantaje versus TOP provocări ale companiilor în perioada remote work

Pe baza răspunsurilor celor 200 de companii respondente, studiul State of Remote Work în Româniaa conturat un top al avantajelor pe care companiile le au în această perioadă. Pentru 75% dintre acestea importanța sănătății angajaților și riscurile mai reduse de îmbolnăvire au reprezentat cele mai mari avantaje în alegerea unui program de lucru la distanță. 61% spun că au avut costuri mai mici la nivel de organizație, în timp ce 54% dintre companii s-au bucurat că tot mai mulți angajați au devenit autonomi în urma experienței muncii în sistem remote.

Studiul State of Remote Work in Romania, 2020 – Catalyst Solutions & Impact Hub Bucharest

Cât despre provocările resimțite de organizațiile respondente în ceea ce privește varianta de lucru remote, 53% dintre angajatori au declarat că au avut o comunicare mai slabă la nivel de organizație iar 46% au resimțit lipsa timpului pentru coaching sau training pentru angajați. O lipsa de implicare din partea angajaților a fost resimțită de asemenea de către 31% dintre companii.

Studiul State of Remote Work in Romania, 2020 – Catalyst Solutions & Impact Hub Bucharest

Ce așteptări au candidații de la angajatorii lor și cum au perceput tranziția către remote work

Pentru a fi la curent cu părerile sau nevoile angajaților în această perioadă, folosind un eșantion de peste 2000 de candidați, studiul a evaluat percepția acestora despre munca la distanță. Chiar dacă peste 68% dintre candidați au evaluat experiența de lucru la distanță din ultimele luni ca fiind una pozitivă, cei mai mulți (57%) își doresc pentru viitor să lucreze în sistem hibrid, atât de la biroul angajatorului pentru 1-3 zile pe saptămână, cât și de la distanță, în timp ce 32% își doresc să lucreze doar remote.

Studiul State of Remote Work in Romania, 2020 – Catalyst Solutions & Impact Hub Bucharest

Rezultatele studiului State of Remote Work în România, realizat de Catalyst Solutions în parteneriat cu Impact hub Bucharest, sunt centralizate și organizate în funcție de domeniul de activitate al companiilor și background-ul academic al respondenților. Tipurile de rapoarte disponibile oferă informații cu privire la planurile de lucru în sistem remote ale organizațiilor din industria IT, BPO și Inginerie, precum și cu privire la așteptările candidaților care lucrează în aceste domenii.

.

Despre Catalyst Solutions:

Catalyst Solutions este o companie românească de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 14 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum :

•              www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;

•              Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, care are loc online în Timișoara și la nivel Național pe www.hipo.ro;

•              DevTalks, eveniment care reunește profesioniști IT pasionați de Web, Java, Security, Big Data & Cloud, DevOps, Emerging Tech, Product Management, Digital Transformation, Mobile, QA&Testing și SAP

•              Top Talents România Connected, program care identifică și premiază cei mai valoroși tineri români;

•              Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzător instrument de pe piață, care măsoară gradul de atractivitate al brandurilor de angajatori, precum și așteptările pe care candidații le au de la aceștia.

.

Despre Impact Hub Bucharest:        

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de aproximativ 2.000 de membri în 3 locații centrale din București, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 100 de locații din peste 50 de țari.

Misiunea Impact Hub este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startup-urilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială.

Criză? Instrucţiuni de utilizare. La Club Retail 2020

Economistul
-
0

Criza e ca ploaia: sigur vine, dar nu ştii când, cât ţine şi cât de zdravănă e – important e să fii pregătit să o valorifici. Din martie încoace ne pregătim pentru criza post-Covid 19, pe care încă nu o simţim, nici nu o vedem la orizont, dar nici nu am paria profitul pe anul următor că nu va apărea. Perturbaţii însă au apărut în piaţă, iar operatorii din industria bunurilor de larg consum au reacţionat prompt.

Una din căile preferate de adaptare la noua realitate a fost diversificarea canalelor de vânzare; la aceasta au apelat zeci de furnizori, dar şi mulţi retaileri brick & mortar. Unele companii şi-au deschis propriile magazine online, altele au preferat parteneriate cu marketplace-uri consacrate sau cu livratori consacraţi, în timp ce altele au dezvoltat servicii de comenzi telefonice.

Există şi alte tipuri de demersuri de adaptare la noua realitate – putem să spunem de utilizare a noii realităţi: producători de cosmetice sau de alcool au început să fabrice produse biocide, virucide şi soluţii dezinfectante. Unul din cei mai mari furnizori de etichete s-a lansat în producţia de şerveţele antibacteriene ambalate individual, sesizând o oportunitate: în ghiozdanele copiilor şerveţelele umede din pachetele voluminoase ajung să se usuce pentru că adeseori nu sunt închise corect.

Schimbarea provocată în piaţa bunurilor de larg consum de fenomenul Covid 19 este în desfăşurare, aşa cum bine ştim, deci adaptarea operatorilor din FMCG şi Food Retail va continua să evolueze în funcţie şi de alţi noi parametri care urmează să se ivească. În vremuri de criză (să acceptăm că ar putea apărea în viitorul apropiat), schimbul de idei şi de experienţă este mai important decât oricând, iar aceasta este baza de la care plecăm în configurarea conferinţei UN NOU ÎNCEPUT, din cadrul ediţiei 2020 a Clubului de Retail, organizat de Piaţa şi partenerii săi, la Hotel Alpin din Poiana Braşov între 14 şi 16 octombrie.

Pregătită temeinic, criza – sau ce va fi – poate funcţiona ca un impuls de dezvoltare într-o direcţie nouă sau ca un alt fel de oportunitate. Este o chestiune de atitudine, dar şi de ştiinţă, ambele aspecte fiind obiective ale conferinţei. La Club Retail 2020 se disecă noua realitate, se share-uiesc informaţii şi opinii, se analizează şi se interpretează date proaspete, se împărtăşeşte experienţa acumulată în trecutul apropiat: adică, se valorifică ceea ce avem în comun – cunoaştere şi putere dată de parteneriate.

Despre programul Clubului, speakerii şi topicurile de discuţie ale conferinţei UN NOU ÎNCEPUT găsiţi toate detaliile pe websiteul evenimentului, www.clubrh.ro.

1...1.5891.5901.591...2.071Pagina 1.590 din 2.071