Pe marginea măsurilor de sprijin luate de guvern pentru IMM-uri – OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, măsuri principale pentru IMM-uri și OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextual situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirului SARS-COV-2 – Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, subliniază: „Salutăm măsurile luate pentru sprijinul mediului de afaceri. Mare parte din acestea sunt cele propuse de către noi în ședințele pe care le-am avut în această perioadă. Totuși, ținând cont de faptul că de la o zi la alta situația se deteriorează, avem nevoie de continuarea măsurilor în două direcții –
1. Susținerea de către sistemul bancar a IMM-urilor;
2. Ajustarea de către stat a cheltuielilor publice”.
Retailerul Leroy Merlin,liderul european al pieței de bricolaj, închide temporar toate magazinele din
centre comerciale și celelalte magazine, din 23 martie.
Frederic Lamy, CEO Leroy
Merlin, subliniază: „Suntem o companie
umană, responsabilă și ne asumăm acest rol. Din respect pentru colaboratorii noștri am decis să închidem
temporar toate magazinele. Deși Ordonanța militară restricționează doar
centrele comerciale, este datoria noastră morală să ne protejăm angajații și
clienții care ne trec pragul. Rămânem în continuare la dispoziția clienților
prin serviciile noastre Rezervă&Ridică și Comerțul Online și ne vom focusa
pe listarea a cât mai multor produse în cadrul site-ului.”
Leroy Merlin are 17 magazine
în România, cu peste 2000 de angajați, în București, Cluj-Napoca, Craiova,
Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași,
Timișoara, Oradea.
OMV Petrom donează 1 milion de euro Crucii Roșii Române pentru achiziția de
echipamente de testare pentru diagnosticarea rapidă a COVID19.
Christina Verchere,
director general executiv și președinte al Directoratului OMV Petrom,
subliniază: „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum,
solidaritatea și responsabilitatea sunt cruciale. Când distanța socială devine
o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace, iar
solidaritatea este unul dintre ele”.
Ioan Silviu Lefter,
director general al Crucii Roșii Române: „Donația OMV Petrom reprezintă o
contribuție substanțială pentru sistemul național de sănătate ceea ce va face
posibilă creșterea accesului persoanelor posibil infectate cu coronavirus la o
testare rapidă. Mulțumim conducerii OMV Petrom pentru implicare și pentru
dovada de responsabilitate socială în aceste vremuri dificile pentru țara
noastră”.
Crucea Roșie Română informează
că „asistă persoanele fără aparținători, aflate în autoizolare sau izolare cu
produse alimentare de bază și pachete igienice, conform normelor și
standardelor organizatiei în situații de urgență. Un pachet cu alimente de bază
cântărește 12 kg, are valoarea de 90 de lei și asigură necesarul de hrană
pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul
cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei și conține atât produse de
igienă personală cât și produse pentru igienizarea locuințelor. Pentru
persoanele aflate în spații de carantină, Crucea Roșie Română pune la
dispoziția personalului calificat al autorităților locale, în limita stocurilor
disponibile, materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru
situații de urgență ale organizației: apă, lenjerii, produse de igienă, produse
de curățenie, materiale de informare etc.”
Ana Sebov, Forensic Leader, PwC România Roxana Prisăcaru, Forensic Senior Manager, PwC România
În fața unei crize neașteptate, cum este cea generată de pandemia COVID-19 care domină atenția, organizațiile și populația devin mai vulnerabile la alte riscuri, precum schemele de fraudă din ce în ce mai elaborate ale hackerilor/criminalilor informatici care profită de îngrijorarea instaurată la nivel global.
Deoarece s-a observat deja o creștere a atacurilor de tip phishing, este important să intensificăm gradul de conștientizare a securității digitale în această perioadă. De exemplu, menționăm cererea ridicată de echipamente medicale, precum măștile chirurgicale, care au adus la apariția multor magazine online false, website-uri și conturi de social media care pretind că vând aceste produse online. Inclusiv Interpol, CERT.RO și Agenția pentru Securitate Cibernetică a Uniunii Europene (ENISA) au atenționat public că s-au înmulțit cazurile în care se profită de situația generată de pandemia COVID-19, având loc diverse înșelătorii financiare, îndeosebi criminalitate cibernetică. Iar sumele pot depăși în unele cazuri 100.000 de dolari.
Printre cele mai comune metode folosite de infractori sunt frauda telefonică și e-mail-urile de tip phishing. În cazul fraudei telefonice, criminalul poate pretinde că sună din partea unui spital sau al unei clinici unde un apropiat a fost internat și necesită plata unor tratamente urgente. E-mailurile de tip phishing pot părea că vin din partea autorităților, cu scopul de a obține date de identificare, date financiare sau conțin un atașament virusat.
O altă modalitate implică hărțile care indică gradul de răspândire a virusului COVID-19 și care, de fapt, ascund site-uri unde oamenii sunt încurajați să instaleze diverse aplicații pentru a avea acces la informații. În acest mod este facilitat furtul de date de autentificare ale utilizatorilor.
Angajaților le este recomandat pe cât posibil să nu amestece activitățile de muncă cu cele de divertisment și timp liber pe același dispozitiv și să fie deosebit de atenți la orice e-mail care face referire la coronavirus. Atacatorii exploatează situația prin tot felul de e-mailuri și escrocherii.
Pentru a preveni astfel de fraude, instituțiile abilitate au făcut o serie de recomandări care trebuie avute în vedere:
Verificați istoricul companiilor care pretind că oferă servicii și echipamente medicale pentru a confirma legitimitatea acestora.
Evaluați cu atenție e-mail-urile prin care vi se oferă echipament medical sau vi se cer informații personale în vederea consulturilor medicale deoarece, în mod normal, autoritățile nu contactează publicul prin astfel de mijloace.
Verificați veridicitatea site-urilor care par a fi oficiale (ex: abc.com vs abc.org).
Dacă considerați că sunteți victima unei fraude, informați imediat banca, pentru ca plata efectuată cu privire la achizițiile fictive să fie oprită.
Nu dați click pe link-uri și nu deschideți atașamente dacă nu vă așteptați ca acestea să fie incluse în e-mail.
Evitați să accesați reclame sau anunțuri promoționale care prezintă oferte avantajoase.
Se recomandă verificarea a cel puțin încă o sursă în situația în care primiți e-mailuri care pun presiune asupra dumneavoastră sau care invocă o serie de consecințe neplăcute dacă nu efectuați activitatea solicitată în e-mail.
Atenție la ofertele nesolicitate care pot părea că vin de la asigurători, fonduri de pensii sau de investiții și care par prea profitabile, mai ales în contextul COVID-19.
Efectuați o verificare asupra legitimității presupuselor organizații de binefacere care solicită donații pentru a lupta împotriva COVID-19.
Fiți vigilenți și asigurați-vă că obțineți informații actualizate de la autoritățile responsabile cu privire la evoluția COVID-19, cât și din partea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică în ceea ce privește atacurile cibernetice.
Ca angajator, ai cărui angajați lucrează de acasă, este vital să luați câteva măsuri pentru a vă proteja datele și operațiunile în spațiul cibernetic:
Stabiliți proceduri clare cu privire la munca de acasă.
Informați/instruiți angajații sa fie vigilenți la posibile atacuri sociale și cibernetice. Pentru eficiență, informarea trebuie să conțină și exemple practice ale acestor tipuri de atacuri.
Oferiți soluții de acces eficiente și securizate la sistemele interne, și asigurați suportul tehnic în caz de nevoie.
Asigurați un protocol solid ce trebuie urmat în cazul unui incident cibernetic.
Verificați că software-ul folosit este actualizat și că schimbările în infrastructura IT aferente lucrului de acasă nu cresc riscul unui atac cibernetic.
Folosiți semnăturile electronice în favoarea celor fizice pentru documentele oficiale.
Angajații care lucrează de acasă trebuie să verifice că rețeaua Wi-Fi la care sunt conectați este bine securizată. Altfel, riscați ca integritatea datelor transmise să fie compromisă.
Angajații care lucrează de acasă sunt încurajați să ia măsuri de confidențialitate și să blocheze laptop-ul atunci când se ridică de la birou.
Unul dintre ultimele avioane
care a decolat de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles, marți seară (n.r. 17 martie 2020), aparținea
Companiei TAROM și era plin de români. N-am văzut niciodată în viața mea
Aeroportul Zaventem atât de gol. În duty free, unele magazine erau închise, iar
altele funcționau cu multe rafturi întregi goale.
O
atmosferă foarte apăsătoare chiar și printre pasagerii acestei curse. Doar 4
oameni aveau măști și doar 2 mănuși. Nimeni nu se mai înghesuia pe culoare să-și
ocupe locul. Toți cu gândul departe și priviri în gol. Mergeau liniștiți și cu
capul plecat. Total neobișnuit pentru un zbor spre casă. Nu-i așa?…
La îmbarcare în dreptul meu un domn de aproape 50 de ani se uita la alții ce fac și făcea și el la fel. Dintr-o dată s-a întors către mine și mi-a spus: „Nu mai pot de frică. Zbor prima dată în viața mea. Șunt șofer de TIR și merg cu el peste tot. Nu mi-e teamă de nimic când sunt în el… dar acum zbor prima dată în viața mea și mi-e frică.”
Avea familia în
țară și lucra de ani buni ca șofer de TIR. Fusese obligat din cauza măsurilor
restrictive de transport să-și lase, în Bruxelles, camionul înmatriculat în
Belgia. Îmi povestea că telefonase soției și-i promisese că se-ntoarce acasă. În
Belgia nu mai avea ce face pentru o perioadă lungă de timp. Transporturile
non-urgente fuseseră sistate, iar în țară se instituise măsura izolării
generale.
„Știți, vă rog, cum se completează formularul?”…
Alt decor; același loc. Pe scaunul de lângă mine o domnișoară cu o mască albă, mototolea aproape compulsiv foaia cu declarația pe proprie răspundere cu privire la interacțiunile cu eventuale persoane bolnave de coronavirus și vizitarea unor locuri cu potențial de risc. Mi se plângea că nu prea știe cum să o completeze și-mi cerea sfatul. Adevărul este că documentul era destul de stufos, cu scris foarte mic și greu lizibil din cauza unei imprimante defecte – probabil – care nu mai putea să gestioneze corect fluxul din cartuș. Am aflat mai târziu că formularul pe care l-am primit la desck-ul check-in-ului era modelul olandez tradus în limba română. În avion, celor care nu-l aveau li se puneau la dispoziție două alte tipuri. Aparent mai lizibile, dar total diferite între ele și față de cel pe care-l aveam noi. „Nu contează, ne-a șoptit stewardesa cu un zâmbet reținut pe care-l puteai ghici în spatele măștii albe și ușor transparente. Sunt în fond aceleași informații cuprinse în ele!” Ne-am liniștit; nu trebuia să mai completăm un altul.
Drumul se dovedea mai lung decât am fi crezut toți. Și nu pentru că s-ar
fi lungit cumva, ci pentru că răbdarea începe să ne joace feste. Începuserăm să
ne foim în scaunele noastre în tăcere, iar un domn care stătea în spatele meu
pe celălalt rând, mi-a cerut cu foarte mare prudență un pix. Poate nu voiam să i-l
dau, se gândea, de teama virusului. I l-am dat. L-a luat timid și încurcat și
s-a apucat să-și completeze formularul. Pe tot parcursul drumului am fost serviți
și doar la cerere expresă cu un pahar de apă. Probabil din prudență să nu se răspândească
și mai mult virusul, dacă s-ar fi aflat printre noi…
Eu ce fac acum?…
Am ajuns la destinație.
În Aeroportul Otopeni, un prim control al angajaților DSP. Fusesem avertizați că
vom fi scanați și ni se va lua temperatura. Nici vorbă de așa ceva. Cei doi
inspectori și ei cu mască și halate ne întrebau dacă ne-am conpletat
formularele și ne spuneau la solicitarea noastră să le lăsăm la controlul
documentelor. În spatele meu, 3 tineri, fără niciun fel de bagaj și îmbrăcați
ca rapper-ii de pe vremuri. Unul dintre cei doi inspectori a strigat după ei:”Stați
acasă 14 zile. Nu glumesc. Vine poliția după voi să vă verifice.”
Lângă mine, un domn îmi face semn să trec în fața lui. Am ezitat. Nu ne grăbeam toți acasă?… Se pare că nu. El mi-a recunoscut: „Unde să mă duc? Acasă? La nevastă și copii?… Să-i pun în pericol?”… Mă văd obligată să-i răspund: „Păi, nu. Vă duceți în altă parte să fiți singur.” „Unde? îmi dă el replica. Pe stradă?… N-am unde. Credeți că am plecat din țară de prea mult bine?” Nu i-am mai răspuns nimic. Îmi venea rândul la controlul documentelor. I le-am înmânat poliștului de frontieră care m-a rugat să îmi dau puțin masca la o parte să vadă dacă sunt acceași din poza de pe cartea de identitate. S-a lămurit și mi-a urat zâmbind:”Izolare plăcută!”
Ce-i de făcut ?
De plecat de la aeroport spre casă am plecat cu un taxi. Șoferul îmi spunea mie, dar de fapt părea să vorbească mai mult pentru el: „Noi avem cea mai grea misiune, domnișoară. Îi conducem acasă – când vor să ajungă acasă! – pe toți care vin din Stăinătate. De 17 ani lucrez ca șofer de taxi în Italia și e suficient să muncesc o săptămână să trăiesc o lună întreagă. Îmi întrețin toată familia, dar aici nu ai cum. Am revenit în România de sărbători să rezolv problemele în instanță cu o casă mai veche și m-am angajat ca taximetrist. Patronul îți stabilește un plan foarte mare pe care-l faci cu greu și trebuie să-i dai aproape toți banii. Eu, luna trecută de exemplu, a trebuit să pun din buzunarul meu 150 de lei. Aaaaa și încă ceva. Am dus acasă azi un tânăr care venise singur în avion din Suceava. De ce or mai zbura avioanele astea?… Și am mai luat o domnișoară care se întorcea din Italia. Mi-a spus că știe că trebuie să stea acasă, în izolare, dar ar vrea să treacă mai întâi pe la Mall. A intrat și nu s-a mai întors. Cred că și-a uitat o cheie în mașina mea. Am dat pe stație, dar nici până la ora asta nu m-a căutat nimeni să-i returnez cheia.”
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a numărului de comercianți necinstiți care vând online produse înșelătoare și care pretind că ar putea preveni sau vindeca noul virus. Afirmațiile false se referă la o serie de produse, cum ar fi măști, bonete și dezinfectanți pentru mâini. Astfel de comercianți exploatează situația actuală pentru a-și vinde produsele la prețuri foarte mari, susținând lucruri neadevărate și inducând astfel în eroare consumatorii din UE.19/03/2020
Pentru a soluționa această problemă, Comisia Europeană și rețeaua autorităților naționale pentru protecția consumatorilor la nivelul UE (CPC) au lansat acțiuni comune, în urma unui demers realizat în primă instanță de autoritatea italiană competentă. În prezent, se schimbă în mod activ informații și se colaborează în vederea unei abordări coerente pentru a contracara astfel de practici și pentru a ne asigura că nu există consumatori înșelați de comercianți necinstiți. Acțiunile urmăresc, de asemenea, să informeze consumatorii cu privire la aceste practici neloiale.
Didier Reynders, comisarul pentru justiție și consumatori, a declarat: „Nu vom tolera comercianții care manipulează temerile consumatorilor cauzate de pandemia de COVID-19 din UE. Unele platforme, cum ar fi Amazon și Facebook, au luat măsuri voluntare împotriva unor astfel de practici. Organizațiile pentru protecția consumatorilor își intensifică la rândul lor activitatea. Aceasta este modalitatea corectă de a răspunde provocării. Îi îndemn pe toți actorii, inclusiv cei din piețele online și platforme de găzduire să ne ajute să luptăm împotriva unor astfel de comportamente abuzive. Fără îndoială, Comisia și autoritățile competente din statele membre vor utiliza toate mijloacele necesare pentru a combate comercianții necinstiți.”
Cu sprijinul Comisiei, autoritățile UE pentru protecția consumatorilor pregătesc o orientare pentru a identifica mai bine practicile problematice. Aceasta va contribui la coordonarea acțiunilor tuturor autorităților naționale, comercianților și platformelor, oferind consultanță autorităților naționale. Având în vedere caracterul urgent al situației, autoritățile statelor membre sunt încurajate să ia rapid măsurile necesare de asigurare a respectării legislației la nivel național, în mod prioritar. În același timp, toate platformele online trebuie să își intensifice eforturile pentru a detecta și a înlătura informațiile false.
Aproximativ 2.000 de români își caută săptămânal avocați, prin intermediul internetului, pentru a beneficia de servicii juridice și optează majoritar pentru consultanță video, indică o analiză privind comportamentul clienților români, realizată de platforma online avocatura.com. Mai bine de 95% dintre românii care au ales serviciile platformei online în ultimele 12 luni au discutat cu avocatul prin intermediul serviciului video și doar 5% au ales consultanța juridică în scris.
Conform datelor centralizate de avocatura.com, cei care optează pentru consultații video prin intermediul platformei aleg o durată de regulă a acestora de 30 de minute, pentru care plătesc între 100 și 300 de lei, în funcție de avocatul selectat.
Avocatura.com și-a consolidat portofoliul în ultimele 12 luni, adăugând la serviciile deja existente de consultanță video și online și serviciul de consultanță scrisă.
Cele mai accesate servicii din portofoliul platformei sunt ”Consultanță live” (video), secțiunea ”Caută un avocat”, serviciul de ”Consultanță scrisă” și secțiunea ”Urmărește un dosar”.
În fiecare săptămână din luna februarie, un număr mediu de 1.940 de români au realizat în medie 2.934 de căutări pe platforma avocatura.com pentru a-și găsi avocatul potrivit.
”Profilul preponderent al clienților noștri este reprezentat de persoane ocupate, active social, salariați și antreprenori, care-și fundamentează deciziile pe baza sfaturilor primite de la avocați profesioniști. Aceștia apreciază faptul că prin intermediul platformei noastre își eficientizează timpul: nu mai sunt nevoiți să se mai deplaseze la birourile avocaților și își pot alege un avocat profesionist care să le ofere consultanță la cele mai înalte standarde ale profesiei, în funcție de problema pe care o au de rezolvat”, a declarat Romeo Cosma, fondatorul avocatura.com.
Rating-ul și review-urile îi ajută pe clienții platformei să-și aleagă rapid avocatul potrivit pentru speța pe care o au. Potrivit fondatorului avocatura.com, până în prezent, media calificativelor acordate de clienții platformei pentru consultanța juridică primită de la avocații parteneri este 9,69.
”Cei mai mulți dintre clienții platformei provin sau își desfășoară activitatea în București și în marile orașe, centre de business sau centre universitare. Foarte important de reținut este și faptul că platforma pe care am creat-o devine interesantă și pentru românii din diaspora. Tot mai mulți cetățeni plecați în străinătate – fie că vorbim de cei din statele membre ale Uniunii Europene (precum Italia sau Regatul Unit al Marii Britanii), fie că ne referim la românii care trăiesc acum în Statele Unite ale Americii sau în Canada – folosesc serviciul nostru de consultații juridice video”, a mai spus Romeo Cosma.
Valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri românești a crescut cu 17% față de anul trecut, până la 5 miliarde euro – conform raportului publicat de Brand Finance, cea mai mare firma independentă globală de eveluare de brand. Sporul este de patru ori mai mare decât creșterea de 4.1% a economiei românești în ansamblu — încă o confirmare că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.
David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:
„Brandurile puternice cresc cu mult peste ritmul economiei naționale – iar companiile cu branduri puternice creează valoare chiar și când creșterea economică încetinește. Se conturează o dinamică solidă a brandurilor românești de top, care le pregătește pentru provocările viitorului.”
Brandul auto Dacia își menține poziția de lider pentru al treilea an la rând, cu o valoare de 1.320 milioane euro, în creștere cu 6% față de anul trecut. Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 59 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2019.
Dintre primele 10 branduri, nouă au înregistrat creșteri in valoare, singura scădere fiind înregistrată de Electrica – minus 8%, ceea ce o duce cu un loc mai jos, pe poziția 10. BCR a ieșit din top 10 anul acesta, cu o scădere de 6% a valorii de brand. Pe fondul creșterilor in sectorul de petrol și gaze, brandurile Petrom si Rompetrol au crescut cu 49% și respectiv 44% – Rompetrol intrând pentru prima oara in top 10.
DIGI (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand, depășind 200 milioane euro, după o creștere de 9% – și a marcat o premieră pentru un brand de telecom românesc, intrând in clasamentul global Brand Finance Telecoms 300 2019.
Pe locul 5, Banca Transilvania urcă o poziție și își menține titlul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 208 milioane euro, în creștere cu 41%, fiind singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2019.
Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul
Sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand – un total de 1.379 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 27%, și cu cele mai multe dintre cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 34%. Brandul de retail farmaceutic Catena a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere anuală – de 61% – în timp ce, în aceeași categorie, Sensiblu este singurul brand de retail care a scăzut în valoare (minus 26%).
Brandurile bancare continuă să ocupe un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, ocupând două din primele zece locuri, chiar și după ieșirea brandului Bancpost – care a fost achiziționat si consolidat in Banca Transilvania. Astfel, sectorul bancar a generat 489 milioane euro în valoare de brand dar cu o evoluție inegală – Banca Transilvania si BRD au înregistrat creșteri solide, pe când BCR siCEC Bank au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare.
Nou și vechi, intrări și ieșiri
Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2,5 miliarde euro.
Cât despre brandurile vechi românești, atrage atenția tendința de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și alunecă spre baza clasamentului. Branduri ca CFR, Tarom sau TVR (cel din urmă ieșind din top 50 în acest an) au pierdut peste 20% din valoare fiecare față de clasamentul anterior. Chiar dacă valoarea de brand nu este reflectată in bilanț, neglijarea brandului se traduce in efecte tangibile cum ar fi scăderea moralului organizațional și a relevanței pe piață, urmate de diminuarea performanței economice și a valorii de business.
Șase branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50, dinamizând peisajul acestui clasament. Cel mai valoros nou intrat este brandul de logistică Aquila, cu o valoare de 27 milioane euro; ceilalți nou-intrați sunt retailerul Romstal, brandurile alimentareBoromir și CocoRico, brandul de distribuție de combustibili Oscar și brandul de bere Ciuc.
Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească. Anul acesta nu se mai regăsesc in clasament brandurile Bancpost (achiziționată și consolidată in Banca Transilvania), Tinmar – care navighează o piață de energie foarte turbulentă – și brandurile AKTA, Terapia, Dona și TVR, care au scăzut in valoare.
Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:
„Tabloul celor mai valoroase branduri românești este impresionant, dar rezervorul de valoare este mult mai extins; dincolo de top 50, peisajul brandurilor este tot mai dinamic, iar multe branduri cresc rapid in valoare.”
Puterea portofoliilor
În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.
Evaluat la 176 milioane euro, Ursus Breweries continuă sa conducă topul portofoliilor, cu trei branduri prezente și în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (42 milioane euro) și berea Timișoreana (70 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 664 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 20% față de anul trecut.
Ștefan Mandachi anunță că pune gratuit Mandachi Hotel&Spa (foto) la
dispoziția personalului medical, polițienesc, militar, a voluntarilor care este
nevoit să intre în autoizolare și care au interacționat cu bolnavi sau suspecți
de infectare cu noul coronavirus, la Spitalul Județean Suceava sau în incinta
oricăror altor unități spitalicești din orașele și comunele situate în
vecinătatea municipiului Suceava.
Ștefan Mandachi precizează: „Cadrele
medicale și militare vor intra pe proprie răspundere în hotel și vor primi
cartele pentru camerele în care vor sta, iar noi vom preda aceste cartele
spitalului și secției de poliție, urmând să asigurăm paza hotelului și să
oferim câte o masă gratuită de la unul dintre restaurantele Spartan din
Suceava, care încă mai face livrări. În mod firesc, nu pot chema personalul Mandachi Hotel&Spa pentru a
asigura asistență în această perioadă, deoarece nu vrem să-l expunem unei
potențiale contaminări”.
Totodată, omul de afaceri subliniază: „Fac
un apel către toți producătorii de măști de protecție care sunt gata să le
confecționeze în cel mai scurt timp și să le doneze spitalelor. În incinta
Magnificus Plaza, care are 1500 mp, aceștia vor putea instala câteva sute de
mașini și vor putea lucra în cele mai bune condiții pe care noi le putea crea
în această perioadă. Este important ca noi, toți cei din mediul privat, să fim
uniți și să ajutăm cu tot ceea ce putem autoritățile în această situație
neobișnuită, care ne pune pe toți la încercare. Aș dori să precizez că nu
consider gestul meu ca fiind unul special, că nu îl fac pentru că urmăresc
vreun beneficiu de imagine și nici nu încasez vreo subvenție pentru carantină
din partea statului. Am decis să fac public acest demers, în primul rând pentru
ca oamenii din Suceava și din zonele limitrofe să știe unde pot să vină în
această perioadă foarte grea, în care nu au unde sta pentru a nu-și supune
familiile unui potențial risc. Un al doilea motiv este nevoia de a găsi
producători de măști medicale de care este atât de mare nevoie și cărora le
ofer un spațiu de lucru. Depinde de noi toți să ne solidarizăm și să ajutăm pe
cât putem atât victimele acestui virus, cât și pe toți cei care, în mod eroic,
își riscă viața pentru a face bine”.
Mandachi Hotel&Spa este situat în
municipiul Suceava, la intrarea dinspre București, pe Bulevardul Sofia
Vicoveanca nr. 107.
Precizări referitoare la
semnarea contractelor la distanță în contextul răspândirii COVID-19 oferă Liliana Dranca (Senior Associate) şi Irina Suătean
(Associate) – Filip & Company:
În contextul răspândirii accentuate a virusului COVID-19, din ce în ce
mai multe companii își mută activitatea de business în online, iar angajații și
conducerea își desfășoară activitatea de “acasă” și evită întâlnirile, deplasările etc. Însă
activitatea trebuie să continue și în contextul distanțării sociale, iar
majoritatea contractelor pot fi semnate (și) de la distanță. Mai jos sunt
prezentate două opțiuni pentru încheierea contractelor la distanță, respectiv
prin utilizarea semnăturii electronice (pentru persoanele ce au o astfel de
semnătură) și semnarea în counter-parts.
Încheierea contractelor prin
semnătură electronică extinsă
Cea mai sigură
metodă de încheiere a contractelor la distanță este prin semnarea acestora cu o
semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și
achiziționată de la un furnizor autorizat, care are aceeași valoare cu
semnătura olografă aplicată pe varianta hard-copy a unui document.
Furnizorii acreditați pentru emiterea certificatelor de semnătură electronică
în România se regăsesc în Registrul publicat pe site-ul Ministerului Comunicațiilor
Societății Informaționale.
Deținătorii de semnături
electronice extinse pot încheia în mod valabil, de la distanță, contracte
pentru care legea cere forma scrisă ca cerință de valabilitate sau probațiune
(cum ar fi contractul de asigurare) sau pentru care legea nu cere nicio cerință
formală de valabilitate (cum ar fi contractul de închiriere, contractul de
antrepriză sau contractele încheiate la distanță între furnizorii de servicii
financiare și consumatori). Contractele astfel semnate au aceeași valoare ca
cele semnate personal de către părți.
În schimb,
semnătura electronică extinsă nu poate fi folosită pentru încheierea
contractelor în formă autentică – spre exemplu, contracte de vânzare a unor
bunuri imobile sau contractul de ipotecă imobiliară.
Încheierea contractelor prin
semnarea în counter-parts și cum se poate organiza semnarea
Deși semnătura
electronică este un instrument eficient în situația actuală, multe companii nu
dețin o astfel de semnătură. Acestea pot apela la semnarea contractelor în
counter-parts – cea mai facilă modalitate de semnare la distanță – care
presupune căfiecare parte la contract semnează o versiune separată, dar
identică, a aceluiași contract.
Varianta finală a
contractului este circulată în format electronic (.pdf) cu toate părțile,
fiecare parte printează contractul, îl semnează (de preferat pe fiecare
pagină), scrie data și transmite varianta semnată scanată către celelalte
părți. În acest caz, fiecare parte va avea un original al contractului cu
propria semnătură și o variantă/copie scan care conține semnătura celeilalte /
celorlalte părți.
Se pot încheia în
această modalitate contracte care potrivit legii trebuie încheiate în formă
scrisă sau contracte pentru care legea nu prevede nicio condiție de
formă. La fel ca în cazul semnăturii electronice, semnarea în counter-parts
nu poate fi folosită pentru contractele care trebuie încheiate în formă
autentică (în fața notarului public) – cum ar fi cele de vânzare a unor bunuri
imobile.
Astfel se evită
întâlnirile organizate pentru semnarea contractelor sau timpul necesar pentru a
circula exemplarele originale dintr-un contract prin poștă / servicii de
curierat. Recomandăm însă să se păstreze într-o manieră ușor accesibilă și
exemplarele originale ale contractelor, adică cele pe care fiecare parte și-a
aplicat semnătura în format hard-copy. Această recomandare este foarte
importantă în cazul contractelor ce sunt titluri executorii întrucât, pentru a
începe executarea silită, companiile trebuie să depună la executorul
judecătoresc exemplarele originale ale contractului sau copie legalizată după
acestea (fiind deosebit de utilă în acest sens transmiterea originalelor prin
poștă/servicii de curierat).
Variantele scanate
cu semnăturile părților pot fi folosite în eventualele litigii ce ar putea
apărea între părți, inclusiv în materia insolvenței pentru cererea de
deschidere a procedurii insolvenței sau pentru înscrierea la masa credală, cu
scopul de a dovedi existența contractului și a obligațiilor părților. În caz de
nevoie, se pot aduce și probe suplimentare, de exemplu email-urile prin care
părțile au schimbat varianta finală și varianta semnată a contractului.
