Poate coronavirusul să justifice neexecutarea contractelor aflate în derulare?

0

IOANA ROMAN (partener), CRISTINA TUDORAN (senior associate) – Filip & Company (foto)

Pe fondul răspândirii rapide a Covid-19, zilele trecute, Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul drept pandemie, ridicând astfel nivelul de amenințare al bolii dincolo de gradul de Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional, pe care îl anunțase la sfârșit de ianuarie. În ultima săptămână, noul coronavirus s-a răspândit puternic și pe teritoriul României, iar numărul total al rezultatelor pozitive înregistrate este în continuă creștere. Drept răspuns, autoritățile au pus la punct o serie de scenarii și planuri de acțiune care implică adoptarea unor măsuri (din ce în ce mai) restrictive. Acestea, deși absolut necesare pentru încetinirea răspândirii pandemiei, sunt, inevitabil, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților cetățenești. Măsurile dispuse afectează direct anumite companii (e.g. operatori de transport aerian, organizatori de evenimente, instituții private de învățământ, magazine mici organizate în cadrul/ în apropierea instituțiilor de învățământ sau firmele de curățenie care le gestionează), și pot, în unele cazuri, să pericliteze posibilitatea acestora de a-și executa obligațiile contractuale asumate față de partenerii contractuali (fie că vorbim de furnizori, clienți, locatori, sau chiar angajați ai acestora).

Potrivit Codului Civil, contractul este „legea părților”, executarea sa nefiind lăsată la latitudinea partenerilor contractuali, ci obligatorie. Astfel, de principiu, orice neexecutare atrage răspunderea contractuală a părții în culpă. Pe cale de excepție, legea permite debitorilor (cei datori să execute obligația din contract) să beneficieze, în anumite condiții, de exonerarea de la executarea obligațiilor contractuale asumate. Pandemia de coronavirus precum și măsurile luate de autorități în acest context vor duce, după caz, la întârzieri, dificultăți și/sau costuri suplimentare semnificative sau chiar la imposibilitatea de executare a obligațiilor contractuale. Asemenea situații pot constitui în anumite condiții justificări obiective pentru a suspenda executarea propriilor obligații, protecția în fața unor pretenții de despăgubiri sau pentru adaptarea sau chiar încetarea contractului.Astfel, dacă executarea contractului devine temporar sau definitiv imposibilă, intră în scenă conceptul de  forță majoră. De asemenea, dacă, din cauza unor evenimente imprevizibile, executarea unui contract ar deveni excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi, aceasta se va putea prevala, în anumite condiții, de o altă excepție de la principiul forței obligatorii a contractelor, impreviziunea.

Ce este forța majoră?

Deși piața locală nu este guvernată de contracte dintre cele mai sofisticate, în cea mai mare parte acestea cuprind o clauză privind forța majoră la secțiunea finală, în categoria „Diverse”. Clauzele tipice reiau limbajul folosit de Codul civil, indicând drept cauze de forță majoră acele evenimente externe, imprevizibile, absolut invincibile și inevitabile. Cu alte cuvinte, poate reprezenta forță majoră acea situație generată de circumstanțe dincolo de controlul părților, care pot face executarea contractuală imposibilă. Cazul fortuit, pe de altă parte, este acel eveniment relativ imprevizibil, inevitabil și invincibil pentru persoana chemată să răspundă (unele situații care nu reprezintă forță majoră pot să se califice însă în definiția cazului fortuit).

De regulă, forța majoră se referă la situații precum evenimente meteorologice extreme, revolte, război, atacuri teroriste sau invazie, acțiuni guvernamentale sau de reglementare, foamete, epidemii și/ sau impunerea unui embargou. Deși este mai puțin obișnuit să vedem clauze de forță majoră care includ în mod expres o urgență globală de sănătate, pandemie sau epidemie, apreciem că în anumite condiții și astfel de evenimente – precum criza actuală a coronavirusului – se pot încadra în sfera de aplicare a unei clauze de forță majoră. Forța majoră presupune, așadar, o imprevizibilitate cu caracter obiectiv, chiar absolut. În jurisprudență s-a îmbrățișat însă, în mod tradițional, o concepție relativ restrictivă în calificarea faptelor de forță majoră. Spre pildă, s-a stabilit că nu reprezintă cauze de forță majoră: grevele, atunci când erau previzibile, neprimirea la timp a fondurilor bugetare repartizate de primărie, blocajul financiar (nefiind o împrejurare de fapt imprevizibilă şi de neînlăturat, care pune debitorul în imposibilitate absolută de a-şi îndeplini obligațiile asumate), lipsa disponibilităților financiare, condițiile atmosferice constând în temperaturi scăzute în România sau seceta prelungită (întrucât puteau fi prevăzute), pieirea bunului obiect al unui contract de leasing (întrucât obligația debitorului era de a plăti o sumă de bani, iar sumele de bani, ca bunuri de gen, nu pier prin caz fortuit sau de forță majoră).Recent, tendința pare să se schimbe însă, viziunea instanțelor devenind mai tolerantă în aprecierea forței majore.

Este coronavirusul caz de forță majoră?

Condițiile curente în care se desfășoară activităţile de comerț impun o abordare mai relaxată în aprecierea cauzelor care presupun scutirea de la executarea, chiar și temporară, a obligațiilor, tocmai pentru a garanta un nivel decent de stabilitate în raporturile contractuale. Astfel, epidemia Covid-19 poate constitui caz de forță majoră, dacă trece testul condiţiilor prevazute de lege: (i) evenimentul este cu certitudine unul extern de voința părților; (ii) imprevizibilitatea trebuie analizată în raport de cazul concret invocat, astfel, deși s-ar putea argumenta că amenințarea Covid-19 a apărut deja din decembrie anul trecut, realitatea este că piața locală abia începe să resimtă efectele concrete ale pandemiei; (iii) condiția ca pandemia să fie de neînlăturat este din nou de analizat de la caz la caz, urmând ca părțile să facă o analiză concretă a evenimentului generator și a legăturii de cauzalitate între eveniment și obligația care trebuia executată. Includem mai jos câteva exemple din cazuri reale. În orice caz, este de precizat că niciun eveniment exterior nu poate justifica o imposibilitate fortuită de executare dacă privește bunuri de gen, precum obligația de a plăti o suma de bani.

Aplicabilitate

Impactul asupra contractelor cu angajații. Codul muncii prevede expres posibilitatea angajatorilor de a invoca forța majoră pentru a suspenda de drept contractele cu angajații. De pildă, dacă autoritățile vor decide închiderea centrelor comerciale, retailerii se vor vedea nevoiți să invoce forța majoră în relația cu angajații, posibil și în relație cu proprietarul centrului comercial. În relația cu angajații, suspendarea determină încetarea prestării muncii și neplata salariului. Separat, angajatorii au la dispoziție măsura schimbării temporare, în mod unilateral, a locului muncii precum și obligativitatea acordării de zile libere acelor angajați cu copii, pe perioada închiderii școlilor. Spre exemplu, un operator de transport aerian nu ar putea invoca forța majoră în relația cu personalul care asigură zborurile către Italia, dacă ii poate reloca pe aceștia pe alte zboruri. Din aceste motive, măsura trebuie analizată temeinic înainte de fi implementată, așa cum recomanda și ministrul interimar al muncii joi, 12 martie. Angajatorii nu trebuie să piardă din vedere că o asemenea măsură poate fi contestată în instanță si, în caz de succes, angajații au dreptul să fie despăgubiți integral (și pentru alte prejudicii generate direct de o măsură eventual nelegală), putând obține și daune morale.

Impactul asupra contractelor cu furnizorii. Imposibilitatea absolută de executare va trebui analizată de la caz la caz. Este foarte probabil ca un furnizor de produse autentice italienești care trebuia să călătorească în zonele afectate pentru a cumpăra și a livra ulterior produsele promise, să invoce restricțiile de călătorie drept cauză de forță majoră, dacă va dovedi că nu putea achiziționa acele produse din alte zone/ pe altă cale. De asemenea, un furnizor de măști de față sau de dezinfectanți poate invoca creșterea neașteptată a comenzilor pentru a justifica întârzieri în livrare. În schimb, producători de mobilier sau piese auto, nu ar trebui (încă) să se poată prevala de acest caz (situația se poate schimba dacă autoritățile vor decide închiderea fabricilor, similar măsurilor luate în Wuhan, China).

Impactul asupra contractelor de credit. Companiile ar trebui să își revizuiască clauzele contractelor de credit existente pentru a evalua capacitatea de a se conforma condiţiilor asumate pe termen mediu și lung, având în vedere perturbările specifice din activitatea lor. În măsura în care executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor avute în vedere la momentul încheierii sale, schimbare care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, debitorii pot invoca impreviziunea, iar instanța poate să dispună adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile rezultate, sau chiar încetarea contractului (atenție: inter alia, debitorii trebuie să fi încercat în avans, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului, așa că aceste formalități pot fi demarate deja în relația cu băncile).

Impactul asupra contractelor de locațiune. Atâta vreme cât folosința bunului nu este afectată de cazul extern invocat, debitorul nu poate fi exonerat de plata chiriei. Spre exemplu, într-o speță recentă, chiriașul a invocat imposibilitatea de executare a obligației de plată a chiriei (ce privea terenuri pentru pășunat montan) din cauza apariției unei epidemii („boala limbii albastre”) care l-a determinat să înstrăineze efectivele de animale cu care pășuna respectivele terenuri. Instanțele au apreciat că nu există o imposibilitate fortuită de a folosi terenul închiriat, care putea fi, de altfel, repopulat cu alte efective. În schimb, dacă dintr-o măsură ordonată de autorități este interzis accesul în anumite clădiri de birouri (e.g. dezinfecție DSP ca urmare a depistării unui/ unor cazuri pozitive), atunci se poate invoca forța majoră pentru suspendarea executării contractului de locațiune.

Formalități și efecte

În cazul în care un eveniment (sau o serie de evenimente) declanșează o clauză de forță majoră, partea care invocă clauza poate suspenda, amâna sau poate fi eliberată din îndatoririle sale contractuale, fără a răspunde. Pentru a opera, însă, nu este suficient ca partea să invoce clauza respectivă. În primul rând, partea interesată va trebui să verifice limbajul folosit în contract, în special în contractele în care clauza de forța majoră a fost negociată și limitată.Apoi, trebuie efectuată o analiză asupra îndeplinirii condiţiilor indicate mai sus (deși sunt unele opinii mai vechi potrivit cărora simpla menționare a evenimentelor în contract ar fi suficientă pentru a califica evenimentul drept forță majoră). În plus, unele contracte impun o serie de condiții preliminare, ce implică notificarea partenerului contractual (nerespectarea în timp util a unei astfel de notificări poate atrage decăderea părții interesate din acest drept). Pentru a beneficia de efectele forței majore, este esențial ca evenimentul calificat astfel să se fi produs înainte ca obligația, rezultând din contractul încheiat între părţi, să fi devenit exigibilă sau ca debitorul sa fi fost pus în întârziere cu privire la neexecutare (e.g. nu va fi scutită plata chiriilor restante).

Pe lângă invocarea evenimentului de forță majoră, multe instanțe solicită, de asemenea, demonstrarea faptului că partea a încercat să execute contractul indiferent de apariția evenimentului, urmărind să identifice o sursă alternativă de executare.Atunci când contractele prevăd acest lucru, partea interesată va trebui să solicite și eliberarea unui certificat de la Camera de Comerț și Industrie, contra cost. Se pare că în China au fost emise până acum peste 3.000 de astfel de certificate. Acestea nu garantează calificarea evenimentului ca forță majoră. Testul suprem va fi efectuat de instanța de judecată/ tribunalul arbitral, după caz.De aceea, părțile contractante trebuie să rămână precaute înainte de a declara un eveniment de forță majoră pe baza recentului focar de coronavirus. O astfel de declarație, dacă se dovedește netemeinică, va genera obligația părții care l-a declarat de a despăgubi partenerul prejudiciat, cu suportarea cheltuielilor de judecată.

Concluzii

Istoria ne-a arătat că în cele mai multe situații de criză majoră, starea de panică a creat mai multe pagube decât criza per se, întrucât teama de necunoscut are natura de a ne determina să exagerăm în mod nejustificat, irațional, efectele potențiale ale acelor situații, astfel încât deciziile nu mai sunt dictate de rațiuni, ci de instinct și emoție. Deși mijloacele puse la dispoziție de legiuitor sunt binevenite pentru a răspunde unor imposibilități efective de executare a contractelor aflate în derulare, recomandarea noastră este ca implementarea oricărei măsuri să fie precedată de o analiză temeinică asupra impactului în relația cu partenerii contractului (risc de prejudiciere a afacerilor în lanț), si, mai ales, a riscului de a ajunge în instanță și de a pierde procesul privind calificarea evenimentului invocat drept caz de forță majoră.

CEC Bank amână pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice

0


Bucuresti, 16.03.2020 – Pe fondul crizei epidemiologice cu COVID-19, CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, anunță că este pregătită să susțină amânarea pentru 30 de zile a plății ratelor la creditele acordate persoanelor fizice.

Măsura se aplică automat tuturor clienților care nu dispun în conturile deschise la Bancă, la data scadenței, de sumele aferente plății ratelor la credite și limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare și este valabilă pentru toate creditele: pentru locuințe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În același timp, Banca sfătuiește clienții care au acces la soluții de plăți la distanță (internet banking sau/și mobile banking), să își ramburseze ratele chiar și în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadență vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat și rata amânată, și rata scadență din luna respectivă.

În această perioadă, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și solidaritate și fiecare dintre noi poate contribui cu soluții în mod voluntar. Având în vedere contextul actual, am decis să acționăm proactiv pentru a veni în ajutorul clienților CEC Bank care trec printr-o situație dificilă în această perioadă. Astfel, CEC Bank a amânat pentru 30 de zile plata ratelor datorate de clienții persoane fizice, sperând ca astfel să contribuim, prin măsuri de distanțare socială, la reducerea răspândirii virusului. În funcție de cum evoluează situația, vom ajusta măsurile astfel încât să venim în ajutorul clienților noștri”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

Astfel, clienții persoane fizice vor putea să-și plătească ratele oricând, în termen de maximum 30 de zile de la scadență. Pentru perioada de amânare de 30 de zile, nu se vor aplica penalități, iar clienții nu vor fi raportați la Biroul de Credit. Durata contractului va rămâne neschimbată, deci nu va fi necesară semnarea unor acte adiționale.

CEC Bank recomandă tuturor clienților ca în această perioadă să utilizeze canalele alternative, precum Mobile Banking și Internet Banking. Aceste platforme oferă acces la operațiunile bancare curente, precum transferuri către terți, plata facturilor, constituirea de depozite și plata ratelor la credite. Recent, banca a anunțat posibilitatea deschiderii conturilor la distanță, 100% online, inclusiv pentru clienții noi prin intermediul serviciului CEC IN.

În ceea ce privește clienții persoane juridice, CEC Bank este pregătită să vină în sprijinul celor care se confruntă cu dificultăți economice, cum ar fi suspendarea activității sau reducerea acesteia, în contextul actual. Comunicarea este esențială în această perioadă și de aceea, Banca recomandă clienților persoane juridice să contacteze Client Manager-ul lor dacă se confruntă cu probleme. Banca va căuta soluții personalizate pentru business-urile afectate și va trata cu celeritate fiecare caz și situație în parte.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienți, cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 29,3 miliarde lei, la sfârșitul anului 2018.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie a acestui an (a.c. 2019), în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro

Fiat stopează producția în majoritatea uzinelor din UE

0

Fiat – Chrysler oprește producția pentru cel puțin două săptămâni la uzinele din Italia, dar și în Serbia și Polonia, din cauza crizei coronavirusului care a afectat grav Italia, dar care se face simțită în toată industria europeană, scrie Hotnews.ro.

De asemenea, Ferrari a anunțat că oprește temporar producția. Ford a anunțat că oprește temporar producția la uzina spaniolă, iar Volkswagen face același lucru cu operațiunile sale din Slovacia.

Oprirea producție vine din cauza problemelor cu furnizorii care nu pot livra totul din cauza crizei coronavirusului, dar marea problemă este cu situația din Italia, țară care este în carantină, fiind statul european cel mai afectat de pandemie, potrivit sursei citate.

Italia a închis școlile, magazinele și restaurantele și a interzis populației să iasă din casă fără un motiv important.

INS: Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut

0

În luna ianuarie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută, cu 22,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitatea crescut cu 0,4%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cu 7,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,6%, scrie News.ro.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut atât ca serie brută cu 3,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%.

De asemenea, creşteri au înregistrat comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,1%) şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+7,2%), potrivit sursei amintite.

Indicele ROBOR a crescut la 3,04%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni la 3,04%, de la nivelul de 2,97% atins vineri, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 3 luni s-a aflat în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%, scrie News.ro.

ROBOR a revenit la creştere începând de joi, când a urcat de la 2,83%, cel mai redus nivel atins din 31 mai 2018, înregistrat şi pe 6 martie, la 2,86%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Măsuri economice propuse de Confederația Concordia și Consiliul Investitorilor Străini

0

Confederația Patronală Concordia (cu reprezentare din sectoare afectate în condițiile actuale, precum transporturi, retail, turism)și Consiliul Investitorilor Străini propun guvernului„un set de peste 100 de măsuri urgente care să ajute mediul de afaceri să depășească acest moment critic și să protejeze consumatorii de efectele indirecte ale epidemiei de coronavirus”.Cele mai importante dintre aceste măsuri sunt:

„• Amânarea termenului de plată pentru CAS, CASS și CAM pentru o perioadă de trei luni, cu o bonificație de 5% pentru companiile care decid să o plătească. Este de departe cea mai mare cheltuială a companiilor, aproximativ 10 miliarde de lei lunar. Bonificația este importantă deoarece companiile care au lichidități trebuie încurajate să vireze aceste sume. Poate fi luată în considerare o etapizare a amânării acestor plăți pe măsură ce diferite sectoare devin afectate. Amânarea plății contribuțiilor sociale va permite sectoarelor afectate să disponibilizeze cât mai puțini angajați.

• Scheme rapide de împrumut garantate de stat, pentru a oferi sprijin companiilor mici și mijlocii pentru care amânarea plății taxelor nu este suficientă. De asemenea, Guvernul poate lua în considerare transformarea temporară a programului Start-Up Nation într-o schemă de sprijin pentru IMM-uri.

• Guvernu trebuie să acceseze rapid liniile de finanțare deschise de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

• Măsuri punctuale atât pentru sectorul de retail, cât și pentru cel de transport pentru a asigura aprovizionarea continuă cu hrană și medicamente, gaz, electricitate și combustibil  a cetățenilor,  șoferilor care vin din zone afectate. Deoarece tot mai multe țări își închid granițele sau restricționează accesul, este necesar ca Ministerul de Externe să fie în contact permanent cu țările vecine și cu țările prin care trec rutele de aprovizionare cele mai importante ale României, pentru a menține deschise coridoare speciale prin care să intre mărfuri în România.

• Este necesară o procedură medicală specială în vamă, pentru a evita intrarea în carantină de 14 zile a șoferilor care vin din zone afectate. Acest fenomen poate duce repede la epuizarea efectivului de șoferi, disponibil la nivelul transportatorilor din România, de care este atâta nevoie pentru a asigura necesarul de importuri pentru satisfacerea nevoilor populației si agenților economici.

• Necesitatea flexibilizării urgente (dar temporare) a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la distanță.

• Extinderea sau adaptarea programelor garantate de stat, astfel încât băncile să poată acorda credite pentru capital de lucru clienților care sunt în mod obișnuit stabili din punct de vedere financiar, fiind însă afectați temporar de implicațiile situației apariției noului coronavirus.

• Sectorul de turism este foarte expus riscului de faliment și are nevoie rapidă de intervenția autorităților.

• Înțelegem nevoia prioritară a autorităților publice de a înmagazina cantități mari de echipamente de protecție și dezinfecție, însă există o nevoie acută ca o parte semnificativă să fie lăsată să circule pe piață astfel încât și companiile să le poată procura pentru a asigura sănătatea și securitatea angajaților”.

Confederația Patronală Concordia și Consiliul Investitorilor Străini apreciază că „autoritățile și mediul de afaceri trebuie să aibă o abordare în trei dimensiuni: păstrarea echilibrelor socio-economice al celor fiscal-bugetare, acțiuni concrete pe cele mai afectate și importante sectoare și etapizarea acestora într-o matrice de risc, astfel încât ele să fie prioritizate în funcție de modul în care evoluează situația din economie”, cu sublinierea că „sunt necesare măsuri de sprijin din partea statului pentru a fi evitatăblocareasaufalimentulunorsectoaresaucompaniialtfelsănătoase, iar statul are el însuși nevoie de resurse. consideră că este importantă o abordare constructivă din partea autorităților. Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită din care toată lumea are de pierdut”. 

Cum reflectăm COVID-19 în situațiile financiare?

Opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit, și Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Evenimentele recente au multiple implicații în raportările financiare ale societăților, în mod special pentru cele care au legături economice cu zonele afectate. Societățile care se aprovizionează sau care au piață de desfacere înzonele afectate, cele care sunt finanțate sau finanțează societăți aflate în zone afectatese confruntă cu provocări multiple care țin de continuitatea activității, precum și de estimarea și reflectarea acestor potențiale efecte în situațiile financiare.

Din punctul de vedere al situațiilor financiare, COVID-19 se consideră un eveniment ulterior semnificativ, care are potențialul de a impune ajustarea situațiilor financiare aferente anului 2019, în funcție de anumite criterii, detaliate în continuare.

Eveniment care NU ajustează cifrele din situațiile financiare

Pentru cele mai multe societăți din Romania pentru care anul financiar se încheie la 31 decembrie 2019, COVID-19 este un eveniment ulterior care nu ajustează cifrele din situațiile financiare (IAS 10; OMF 1802, articolele 72–74). Astfel, rezultatele financiare pe 2019 nu vor fi influențate de acest eveniment, dar, la întocmirea situațiilor financiare, societățile trebuie să includă în nota de evenimente ulterioare, precum și în raportul administratorilor, analiza incertitudinilor și riscurilor la care este expusă societatea în perioada următoare.

În aceste condiții, se recomandă societăților să ia în considerare probleme potențiale, cum ar fi pierderea clienților sau scăderea traficului acestora în unitățile de desfacere, impactul asupra lanțului de distribuție și întârzieri sau întreruperi în aprovizionare și întârzieri de producție sau limitări ale acesteia. Totodată, trebuie să se ia în calcul impactul asupra capitalului uman, măsurile de siguranță suplimentare care se impun și impactul acestora asupra producției. Nu trebuie neglijat nici riscul de pierdere a unor contracte semnificative, care poate duce la închideri ale unităților de producție, ale magazinelor sau instalațiilor, dar nici riscul de penalități aferente neîndeplinirii obligațiilor contractuale.

În cazul în care continuitatea activității societății este afectată, COVID-19 este considerat un eveniment semnificativ care ajustează situațiile financiare.

Implicațiile fiscale ale tuturor aspectelor semnalate trebuie, de asemenea, luate în calcul, împreună cu posibilitatea de a aplica măsuri de înlesnire a obligațiilor de plată.

Eveniment ulterior care ajustează cifrele din situațiile financiare

Pentru societățile care au un an financiar diferit de anul calendaristic, după apariția COVID-19, acesta este considerat un eveniment ulterior care ajustează cifrele în situațiile financiare. De asemenea, implicațiile contabile pot fi semnificative pentru situațiile financiare interimare aferente trimestrului I 2020 sau ulterior acestei date.

Printre ariile în care pot apărea ajustări în situațiile financiare se numără provizioanele asupra activelor corporale și necorporale, provizioanele pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale sau provizioane pentru plăți compensatorii. În plus, pot interveni ajustări în analiza riscurilor acoperite de polițele de asigurări și în cazul împrumuturilor de la bănci – condițiile de prelungire, precum și gradul de îndeplinire a condițiilor impuse prin contracte.

Totodată, situația cauzată de pandemie poate determina necesitatea înregistrării de ajustări de valoare asupra stocurilor, soldurilor de la clienți, împrumuturilor acordate și investițiilor, iar monitorizarea situației economice și estimarea implicațiilor asupra continuității activității companiei devin prioritare.

Și în acest caz trebuie să se țină cont de implicațiile fiscale aferente situațiilor nou apărute și să se analizeze oportunitatea aplicării de măsuri privind înlesniri la plată.

COVID-19 este o situație particulară care necesită o atenție sporită, astfel încât se recomandă prudență și o analiză cât mai detaliată în întocmirea situaților financiare.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiuneadedicată de peblogul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Sistemul bancar acordă sprijin pentru contracararea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 în plan economic și social

0

București, 16 martie 2020

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizații care reprezintă toate instituțiile bancare active pe piața românească, acordă sprijin clienților și autorităților privind limitarea efectelor negative asupra bunăstării economice individuale, a economiei României și a sănătății și siguranței publice în contextul apariției pandemiei cauzate de noul coronavirus.

În acest context, instituțiile bancare caută soluțiile tehnice individuale și legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienților viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienților care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcută cu reglementatorii și auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiții excepționale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienții și expunerile respective, potrivit reglementărilor europene si naționale în ceea privește riscul de credit.

Sistemul bancar a înaintat deja într-o manieră proactivă, atât către Guvernul României cât și către Banca Națională a României, un set de măsuri menite a-i permite să fie cât mai bine pregătit în a răspunde solicitărilor clienților și a contracara efectele nocive generate de pandemie. Comunitatea bancară face toți pașii necesari pentru a evita orice perturbări majore în economie și pentru a asigura finanțarea economiei și accesul persoanelor juridice si fizice la serviciile esențiale. Sectorul bancar tratează cu toată responsabilitatea provocările de ordin economic și cele de sănătate publică ce pot fi generate de pandemie.

În contextul manifestării pandemiei de COVID-19 în România, la nivelul întregului sistem bancar au fost adoptate planuri de măsuri specifice. Preocuparea imediată a instituțiilor de credit a vizat adoptarea de măsuri pentru protejarea sănătății clienților și a personalului băncilor, dar și din perspectiva asigurării continuității operaționale a activității băncilor pentru situații agravante. Băncile din România au întocmit Planuri de Continuitate ale Afacerilor (BCP) pentru situații critice, fiind pregătite să onoreze solicitările clienților privind funcționarea cardurilor și decontarea plăților, asigurarea de lichiditate în mod corespunzător, desfășurarea activității în unitățile bancare, etc.

Ca măsură suplimentară de asigurare a sănătății, băncile recomandă populației efectuarea plăților fără numerar, prin mijloace moderne de plată puse la dispoziție de băncile din România, precum cardurile sau plățile online. Băncile își vor informa în mod constant clienții asupra necesității de a evita ori de câte ori va fi posibil contactul fizic direct în sucursale și agenții. În acest sens, băncile vor lua măsuri prin care să poată deservi clienții persoane fizice prin intermediul mediului online, pentru un număr cât mai mare de produse si servicii. În acest context, considerăm că se impune adoptarea cu celeritate a proiectului legislativ prin care semnătura electronică avansată să poată îndeplini cât mai multe dintre funcțiunile semnăturii electronice calificate, ceea ce ar putea constitui un ajutor real pentru consumatori.

Sistemul bancar românesc este pregătit să facă față provocărilor ce pot apărea, fiind în dialog cu Guvernul, Banca Națională a României și alte instituții publice. Vom continua să monitorizăm îndeaproape situația și să propunem măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile și economia locală, cu mențiunea că facilitățile ce ar putea fi acordate de bănci clienților care întâmpină dificultăți financiare temporare, de la caz la caz în funcție de situația individuală, să nu conducă la creșterea cerințelor de capital și a expunerilor neperformante. În acest sens, instituțiile de credit vor acorda o atenție deosebită privind posibilitatea agenților economici de a-și păstra angajații și capacitatea de retribuire a acestora.

Pe lângă măsurile individuale de sprijin pe care le adoptă băncile de la caz la caz, considerăm că va fi esențial suportul reglementării naționale și europene pentru anumite derogări menite să permită băncilor să acorde un sprijin mai amplu clienților persoane fizice și juridice care pot întâmpina dificultăți în această perioadă. Astfel, comunitatea bancară din România s-a raliat demersului înaintat de Federația Bancară Europeană către autoritățile europene prin care propune un set de măsuri cuprinzătoare pentru rafinarea cadrului prudențial astfel încât să permită sprijinirea mai amplă a clienților. Toți clienții din statele Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un tratament similar în condițiile pandemiei COVID-19. În prezent, colaborăm cu Federația Bancară Europeană și cu omologii din cadrul federațiilor și asociațiilor bancare la nivelul statelor europene, pentru a lua măsuri adecvate și direcționate, funcție de necesități.

Despre ARB

Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga piață bancară din România formată din 34 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar și care s-a extins prin includerea a nouă membri afiliați, companii non-bancare. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Asociația Română a Băncilor are o tradiție de aproape trei decenii și este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 24 de comisii tehnice.

Despre CPBR

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înființat, ca primă organizaţie patronală a sectorului bancar din România, la data de 28 aprilie 2014. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent, respectiv Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și ING Bank, deţin peste jumătate din totalul activelor bancare și al angajaților din sistemul bancar. CPBR urmăreşte să contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi la dezvoltarea economică a României, atât ca parte a dialogului social, cât şi prin ridicarea standardelor bancare ca bază a protecţiei reale a consumatorilor.

Crucea Roșie Română oferă sprijin logistic, uman și material

0

Crucea Roșie Română, organizația umanitară cu expertiză în prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor și intervenția în situație de dezastre, anunță că în funcție de solicitările și nevoile locale,„asistă persoanele fără aparținători, aflate în autoizolare sau izolare, cu produse alimentare de bază și pachete igienice, conform normelor și standardelor organizației în situații de urgență. Un pachet cu alimente de bază cântărește 12 kg, are valoarea de 90 de lei și asigura necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei și conține atât produse de igienă personală, cât și produse pentru igienizarea locuințelor. Pentru persoanele aflate în spații de carantină, Crucea Roșie Română pune la dispoziția personalului calificat al autorităților locale materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru situații de urgență ale organizației: alimente greu perisabile, apă, lenjerii, produse de igienă, produse de curățenie, materiale de informare etc. Printr-un memorandum semnat cu Guvernul Românei, Crucea Roșie Română desfășoară o campanie națională de informare și conștientizare a populației pentru limitarea răspândirii pe teritoriul României a noului coronavirus. Numărul mare de voluntari și structura teritorială a Crucii Roșii Române permit accesul și desfășurarea campaniei prin distribuirea de materiale de informare la nivel național, atât în mediul urban, cât și în rural. Până acum, voluntarii Crucii Roșii Române au distribuit 10.000 de afișe și 150.000 de broșuri în instituții publice, spații cu aglomerări de persoane, puncte de frontieră etc. Campania de informare continuă în mediul online. În acord cu misiunea și mandatul său, Crucea Roșie Română a făcut demersuri către donatori și parteneri pentru a facilita accesul la produse de igienă unui număr cât mai mare de persoane sau instituții în nevoie. 

Companiile care au susținut până în prezent prin donații acțiunile Crucii Roșii Române sunt: Romgaz, Societatea Conpet, Societatea Oil Terminal SA, Societatea Națională Nuclearelectrica SA, Societatea de Producere a Energiei în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, Electrica Furnizare, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Globalworth Foundation, Unilever, Colgate.

Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roșii Române, subliniază:„Crucea Roșie Română râmâne în continurea în prima linie a asistenței umanitare alături de cei aflați în nevoie. Mulțumesc voluntarilor Crucii Roșii Române care joacă un rol în stoparea răspândirii COVID19 și le transmit să fie în continuare vigilenți și responsabili”.

Foto: Centrul de carantină Focșani (foto Crucea Roșie Română)

MEDIjobs, susține gratuit spitalele care au nevoie urgentă de personal

0

Start-up-ul MEDIjobs, definit drept „cea mai mare platformă online de recrutare în domeniul medical din România”, anunță susținerea gratuită a spitalelor care au nevoie de personal și crearea unui hotline de recrutare.

Referitor la satisfacerea nevoii de personal a spitalelor, Catrinel Hagivreta, cofondator și CEO al MEDIjobs, precizează: „Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor medicilor și autorităților, MEDIjobs a hotărât susținerea 100% gratuită a spitalelor care au nevoie urgentă de personal medical, prin conectarea acestora cu medici sau asistente care doresc să lucreze voluntar pentru o perioadă determinată de timp. Voluntarii se pot înscrie la:medijobs.ro/voluntariat”.

Referitor la hotline(COVID-19 Hotline de Recrutare Medicală),aceasta funcționează 24/24; la numărul0756 137 769, „spitalele pot solicita ajutor în găsirea de medici și asistenți medicali, precum și consultanță pentru desfășurarea eficientă a proceselor de recrutare în această perioadă”.

Posturile cele mai solicitate în acest moment pe platfoma MEDIJobs sunt: medici de boli infecțioase, medici de urgență, medici de laborator, medici anatomie patologică, medici epidemiologi, medici hematologi, medici microbiologie, medici igienă, medici pneumologi, medici imunologie-virusologie, precum și asistenți medicali pentru punctele de recoltare. Este accelerată cererea de medici de familie și medici generaliști pentru servicii de telemedicină.