Munca de acasă fără laptop de serviciu – o scurtă perspectivă a protecției datelor cu caracter personal

Economistul
-
0
Munca de acasă fără laptop de serviciu – o scurtă perspectivă a protecției datelor cu caracter personal

Material de opinie de Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Asociații, și Iulia Antonie, Senior Manager, Managementul Riscului, Deloitte România (foto)

În contextul creat de pandemia de COVD-19, dar nu numai, sunt situații în care angajatorii nu pot pune la dispoziția salariaților echipamente pentru continuarea desfășurării activității de acasă, însă le permit acestora să folosească propriile dispozitive – computer, tabletă, telefon mobil personal – în scop profesional. Care sunt riscurile pentru angajatori, dar și pentru angajați, în privința protecției datelor cu caracter personal?

Prin intermediul unei politici privind utilizarea propriilor dispozitive (politică de tip BYOD – Bring Your Own Device), angajatorii pot explica angajaților în ce condiții aceștia își pot utiliza echipamentele personale pentru desfășurarea activității profesionale și ce măsuri trebuie să ia pentru securitatea datelor procesate astfel.

Măsurile de siguranță care se impun

Practic, este vorba despre asigurarea protecției pentru două categorii de date: datele personale ale angajaților care își partajează echipamentul pentru efectuarea activității de serviciu și datele confidențiale ale companiei care sunt acum transferate între rețeaua companiei și echipamentele personale ale angajaților.

Pentru asigurarea protecției datelor (atât a celor care sunt salvate pe echipamentele angajaților, cât și a celor care aparțin companiei, dar sunt accesate la distanță prin intermediul acestor echipamente), este important să fie implementate anumite măsuri de siguranță. Acestea trebuie să se alinieze la măsurile de securitate pe care compania le aplică în cursul normal de desfășurare a activității și variază de la implementarea unei soluții antivirus, la obligativitatea parolelor complexe în vederea obținerii accesului la informație, la efectuarea actualizărilor de securitate ale sistemelor de operare, la instalarea de programe tip firewall, la criptarea echipamentelor etc. 

În aceste condiții este important să se stabilească un echilibru între măsurile de securitate solicitate și aplicate de către companie pe echipamentele angajaților și nevoia acestora din urmă de a păstra datele personale într-o zona privată – fără a exista un risc de expunere a acestora.

Cum stabilim echilibrul între personal și profesional?

Având în vedere că dispozitivele personale conțin, în mod evident, informații privind viața privată a angajaților, trasarea „graniței” între personal și profesional poate fi mai dificilă decât în situația utilizării echipamentelor companiei, iar implementarea măsurilor de securitate trebuie să fie proporțională cu nevoia companiei de a asigura protecția datelor. Cu cât soluțiile avute în vedere pentru asigurarea unor standarde înalte de securitate sunt mai sofisticate (precum monitorizarea activității angajaților, implementarea unor soluții de tip Data Loss Prevention sau Mobile Device Management), cu atât este mai importantă respectarea cerințelor legale aplicabile în materia protecției datelor.

Astfel, înainte de implementarea unor soluții de acest gen, compania trebuie să ia în calcul mai multe aspecte. În primul rând, este recomandată limitarea categoriilor de date cu caracter personal ale angajaților prelucrate prin intermediul acestor soluții doar la cele necesare atingerii scopurilor și intereselor legitime de asigurare a securității datelor. În al doilea rând, este necesară o analiză de evaluare a impactului pe care decizia de a permite angajatului să lucreze pe dispozitivul personal o va avea asupra protecției datelor. Nu în ultimul rând, este indicată efectuarea în mod corespunzător a testului de balanță pentru interesul legitim (având în vedere că, în urma analizei fiecărei situații specifice, cel mai probabil interesul legitim va fi temeiul legal în baza căruia pot fi prelucrate datele cu caracter personal ale angajaților stocate prin intermediul propriilor dispozitive).

Nerespectarea obligațiilor privind asigurarea securității datelor cu caracter personal sau privind respectarea drepturilor și libertăților persoanelor vizate (angajații în acest caz) poate expune compania la sancțiuni severe, de până la 4% din cifra de afaceri. Mai este de precizat faptul că o parte semnificativă din sancțiunile aplicate de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor în ultimele 12 luni (printre care și cea mai mare sancțiune aplicată până acum în România) au fost impuse ca urmare a unor breșe de securitate. În acest context, devine esențială asigurarea unui raport corect între securitatea datelor și protecția vieții private.

Avantajele muncii la distanță sunt de necontestat în noul context creat de pandemia de COVID-19, însă clarificarea tuturor aspectelor legale care țin de acest domeniu este esențială, având în vedere provocările cu care se confruntă deja întreg mediul de business.

EM360 Talk: BNR, la 140 de ani de la înființare. Ce rol joacă acum în furtuna pandemiei

Economistul
-
0
EM360 Talk: BNR, la 140 de ani de la înființare. Ce rol joacă acum în furtuna pandemiei

Invitat: Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR) România şi-a făcut bancă centrală cu 33 de ani înaintea Statelor Unite ale Americii, acum 140 de ani.

AHK România susține sistemul de muncă flexibilă

Florin Antonescu
-
0
AHK România susține sistemul de muncă flexibilă

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a realizat a treia ediție a chestionarului „Efectele Covid-19 asupra economiei” (22-24 aprilie 2020). Au participat 82 de companii din cadrul comunității de business româno-germane, preponderent din servicii, industrie prelucrătoare, construcții. Dintre efectele crizei actuale asupra companiilor, în măsură importantă sunt enumerate: scăderea cererii de produse/servicii – 28%, nesiguranță și incapacitate de a lua decizii de afaceri sau investiționale – 19%, lipsa de lichidități (Cashflow) – 15%. Cei mai mulți dintre respondenți – 28% –  estimează o scădere a cifrei de afaceri de 20%-30%. Activitățile au fost reduse cu 20%-40% de 28% dintre companiile chestionate, iar 13% au redus activitățile cu 80-100%. Producția a fost închisă în 31% dintre companii. 40% dintre subiecții chestionarului consideră măsurile de susținere economică ale guvernului ca insuficiente și greu de pus în aplicare. Alte măsuri concrete de susținere indicate ca așteptate din partea Guvernului României sunt „implementarea muncii cu timp redus și flexibil – Kurzarbeit – după modelul german”, precum și „reduceri de impozite, subvenții, investiții, împrumuturi etc.”, cu observația că „există o mare discrepanță între măsurile puse la dispoziția companiilor și utilizarea efectivă a acestora”.

Sebastian Metz, directorul general al AHK România, apreciază că „economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puțin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere și speranță și pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activității. Atmosfera este apăsătoare”.

Măsuri economice pentru sectorul cultural creativ

Florin Antonescu
-
0
Măsuri economice pentru sectorul cultural creativ

Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL) a organizat dezbaterea cu tema „Măsurile economice pentru sectorul cultural creativ”. În regim de videoconferință, au participat Răzvan Adrian Ailenei – managerul drepturilor de autor pentru aproximativ 300 de artiști, Alexandru Agarici – trainer, Andreea Bănică – artistă, Adrian Oianu – designer, Emil Pantelimon – managerul Corului Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin”; moderator, Sebastian Buși – președintele COAL.

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, a subliniat că va propune Ministerului Sănătății reluarea progresivă a activității în domeniu: într-o primă etapă – muzee, biblioteci și librării; ulterior, progresiv – evenimente cu 50, 100, 300 de participanți.

Alte propuneri, solicitări avansate de ministrul culturii:

– guvernul să analizeze oportunitatea modificării exigibilităţii TVA pentru veniturile obţinute din prestările de servicii din domeniul organizării de evenimente (servicii publicitare, marketing, producţie, sponsorizări), inclusiv din vânzarea biletelor pentru spectacole/festivaluri în sensul ca TVA să devină exigibil în luna în care are loc evenimentul, iar termenul de plată să fie la 25 ale lunii următoare sau în trimestrul în care a avut loc evenimentul

– organizatorii de spectacole să aibă posibilitatea să prelungească valabilitatea biletului pentru evenimentul/festivalul ce ar fi trebuit să aibă loc în perioada 8 martie-30 septembrie 2020, fără obligația de a rambursa contravaloarea, până la o dată ulterioară la care acesta va avea loc, evenimentul/festivalul în cauză trebuind să fie reprogramat până cel târziu la 30 septembrie 2021.

Măsurilor de sprijin financiar pentru artiști anunțate deja, cum sunt lansarea de proiecte de finanțare și suplimentarea bugetului Muzeului Național de Artă Contemporană pentru achiziționarea de lucrări, Ministerul Culturii anunță că le va adăuga și altele, „încât impactul crizei asupra sectorului cultural creativ să se reducă cât mai mult posibil”.

Bogdan Gheorghiu: „Sectorul cultural creativ trebuie să se adapteze noilor condiții de lucru și de trai, în baza principiilor precum siguranța publică, transparența și echitatea veniturilor. Vedem cum lumea afacerilor a găsit soluții în perioade de criză pentru a-și continua și dezvolta activitatea. La fel și ONG-urile sau organizatorii de evenimente. Această industrie se presupune a fi cea mai creativă și se află în situația de a găsi astfel de resurse. Noi, toți, trebuie să găsim și să ne adaptăm noilor condiții, să dezvoltăm granturi, proiecte noi, să concepem platforme online, să ne reinventăm. Ne concentrăm pe măsurile pe care le putem lua cu efecte pe termen scurt și mediu, însă analizăm și soluțiile pe termen lung care se referă la infrastructura culturală. Totul este realizat în baza dialogului social. Strategia principală a Ministerului Culturii este de a construi pârghiile necesare pentru protejarea domeniilor culturale. Am urmărit atât implementarea obiectivelor prevăzute în programul de guvernare, cât și a celorlalte provocări apărute de-a lungul timpului”.

Sebastian Buși: „Ne bucurăm că putem crea o platformă de comunicare nu numai pentru antreprenori, dar și pentru mediul cultural. Pentru că ne propunem să nu ignorăm niciun sector afectat de criză, în cadrul acestei întâlniri am dezbătut problemele întâmpinate de sectorul cultural – artistic, unul dintre cele mai afectate în această perioadă. Să nu uităm că acesta este, în definitiv, un segment de business, care are nevoie de susținere și de resurse financiare”.

Declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, 3 mai 2020

Economistul
-
0
Declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, 3 mai 2020

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, aducem un omagiu rolului esențial al jurnalismului în sprijinirea libertății de exprimare în mediul online și offline în societățile democratice, precum și în promovarea transparenței și a responsabilizării.

Criza generată de COVID-19 a scos clar în evidență importanța activității presei. În vremuri de incertitudine, mai mult ca oricând, accesul la informații fiabile și verificabile, fără interferențe și influențe necuvenite, este esențial și contribuie la crearea unei societăți mai reziliente. Este îngrijorător faptul că pandemia de COVID-19 este utilizată în unele țări ca pretext pentru a impune restricții nejustificate asupra libertății presei.

În pofida riscurilor și provocărilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19, jurnaliștii și ceilalți profesioniști din mass-media din întreaga lume își continuă activitatea esențială, uneori în condiții dificile. Aceștia dau glas persoanelor celor mai vulnerabile, asigurându-se că poveștile lor sunt auzite. Ei aduc mărturii din zone mai puțin accesibile, inclusiv din zone de conflict, oferind informații vitale cu privire la impactul adesea devastator al pandemiei în diferite părți ale lumii, precum și povești de solidaritate și curaj dătătoare de speranță și optimism.

Jurnaliștii joacă un rol fundamental în facilitarea dezbaterii privind modul în care societățile se pot pregăti mai bine pentru a face față unor provocări ca cele cu care ne confruntăm acum, precum și privind modul în care, în cele din urmă, societățile pot deveni mai sigure, mai prospere și mai durabile. Jurnaliștii trebuie să își poată exersa profesia în mod liber. Poate că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea presei este o piatră de temelie a societăților democratice, care nu pot prospera decât dacă cetățenii au acces la informații fiabile și pot face alegeri în cunoștință de cauză. Jurnalismul contribuie la detectarea și la combaterea dezinformării.

În prea multe țări, jurnaliștii se luptă cu o legislație restrictivă, atribuită uneori stării de urgență generată de COVID-19, care limitează libertatea de exprimare și libertatea presei. Blocarea internetului și a site-urilor web se multiplică. Reporterii, în special femeile, sunt supuși unor campanii de denigrare, unor presiuni financiare și unor atacuri din partea guvernului sau a unor canale de presă partizane, ceea ce îi obligă adesea să se autocenzureze. Prea mulți se confruntă cu hărțuiri, cu arestări arbitrare și cu privarea de libertate. Prea mulți și-au pierdut viața pentru că și-au făcut meseria.

Uniunea Europeană depune eforturi, atât pe plan intern, cât și pe plan extern pentru a combate implicațiile pandemiei asupra sănătății, a drepturilor omului și a situației socioeconomice, inclusiv asupra instituțiilor de presă. Neabătându-se de la necesitatea de a sprijini libertatea de exprimare, răspunsul UE se concentrează și asupra combaterii dezinformării cu privire la COVID-19. Aceasta presupune promovarea surselor demne de încredere, retrogradarea conținutului fals sau înșelător și retragerea conținutului ilegal. Aceste acțiuni pot fi încununate de succes numai dacă se pot baza pe activitatea conștiincioasă a unor jurnaliști curajoși și dedicați, ale căror eforturi de zi cu zi fac ca societățile să devină mai sigure, mai echitabile și mai democratice.

Astăzi, UE își reafirmă cu fermitate sprijinul continuu pentru rolul esențial al mijloacelor de informare în masă independente și fiabile pe întregul mapamond. Libertatea presei este un drept al fiecăruia dintre noi, nu doar al profesioniștilor din domeniul mass-media.

Ziua Mondială a Libertății Presei

Economistul
-
0
Ziua Mondială a Libertății Presei

3 Mai este ziua care amintește guvernelor nevoia de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media despre problemele legate de libertatea presei și etica profesională. La fel de important, Ziua Mondială a Libertății Presei este o zi de sprijin pentru mass-media care sunt ținte pentru restricționarea sau abolirea libertății presei. Este, de asemenea, o zi de celebrare a tuturor acelor jurnaliști care și-au pierdut viața în timpul misiunii de a documenta și relata un subiect.

În fiecare an, 3 mai este o dată care sărbătorește principiile fundamentale ale libertății presei, este o ocazie ca lumea să evalueze libertatea presei de pe mapamond, să apere mass-media împotriva atacurilor împotriva independenței lor și să aducă un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în exercitarea profesiei lor.

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cea de-a douăzeci și șasea sesiune a Conferinței Generale a UNESCO din 1991. Aceasta, la rândul său, a fost un răspuns la un apel al jurnaliștilor africani care, în 1991, au elaborat declarației Windhoek privind pluralismul și independența media.

La baza mandatului UNESCO este libertatea presei și libertatea de exprimare. UNESCO consideră că aceste libertăți permit înțelegerea reciprocă pentru a construi o pace durabilă. Acesta servește ca ocazie pentru a informa cetățenii cu privire la încălcările libertății presei – amintire că în zeci de țări din întreaga lume, publicațiile sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.

Este o dată pentru încurajarea și dezvoltarea inițiativelor în favoarea libertății presei și pentru evaluarea stării libertății presei la nivel mondial.

MESAJE CHEIE 2020:

· Sprijinirea jurnalismului independent, astfel încât lucrătorii media să poată raporta fără teamă sau favoare. Camerele de știri ar trebui să poată lua decizii editoriale independente care să favorizeze interesul public și să păstreze responsabilitatea.

· O presă liberă și independentă este esențială în orice moment, dar este deosebit de importantă în timpul unei crize de sănătate, cum este cea pe care o întâlnim în prezent. Într-o perioadă în care mulți caută informații în principal online, rolul jurnaliștilor profesioniști, care sunt instruiți pentru a ajuta la sortarea fluxului și a oferi îndrumările necesare, este vital.

· Nicio criză nu poate fi rezolvată fără informații precise și fiabile. La toate nivelurile, de la guverne la persoane, deciziile pe care le luăm pot fi o problemă de viață și de moarte și trebuie să se bazeze pe fapte și știință.

· Numai printr-o coordonare multilaterală comună, aceste probleme cruciale pot fi abordate cu succes și suntem dedicați profund acestui efort global.

· De asemenea, este important să ajutăm mass-media și jurnaliștii să raporteze efectiv și în siguranță asupra crizei și să promovăm gândirea critică pentru a limita răspândirea zvonurilor și dezinformarea.

· Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, pe 3 mai, UNESCO invită guvernele, mass-media și societatea civilă să ni se alăture într-o mișcare globală online pentru a atrage atenția lumii asupra acestor probleme esențiale pentru supraviețuirea democrațiilor noastre. Împreună, ne vom asigura că răspunsul nostru la criză este eficient. Această criză de sănătate fără precedent are potențialul de a reconstrui încrederea cetățenilor în mass-media.

Sursa:UNESCO

Autoturismele electrice –crestere semnificativa in Trim. I 2020

Economistul
-
0
Autoturismele electrice –crestere semnificativa in Trim. I 2020

Recente analize disponibile public, ne arata faptul ca in contextul pandemiei COVID-19 achizitiile de autoturisme “verzi” (electrice & hibride) in Europa (dar si in Romania) au cunoscut o crestere importanta in primul trimestru din 2020, desi evolutia generala a pietei auto a fost una negativa (-26,3% pe ansamblul UE+EFTA+UK, cu -22,2% in Romania).
Astfel, conform studiului JATO1 sau a celui PwC2 publicate recent, autoturismele electrice au inregistrat in Europa cresteri consistente atat in luna martie cat si pe ansamblul primul trimestru, Europa fiind in Trim. I din 2020 lider global pe piata autoturismelor “verzi” (PwC). In acest context, autoturismele electrice au inregistrat in luna martie 2020 o crestere a inmatricularilor cu 15%, ceea ce corespunde unei cote de piata de 17,4%, respectiv +10,1% comparativ cu luna martie a anului trecut (JATO).

Si in Romania, evolutia din primul trimestru 2020 a autoturismelor “verzi” este una pozitiva, acestea ajungand la o cota de piata de 5,7%, fata de doar 4,1% cat aveau in anul anterior (Fig. 1), atat ca o consecinta a scaderii volumelor autoturismelor cu motoare termice (benzina, diesel) dar si ca urmare a unui volum superior celui inregistrat anul trecut (1.575 in 2020 fata de 1.469 in 2019).

Si mai relevanta din punctul de vedere al evolutiei pietei de autoturisme in functie de combustibilul utilizat, este urmatorul grafic care arata evolutia lunara din primul trimestru 2020 in raport cu 2019.

Dupa cum se poate observa, in primele 2 luni autoturismele “ verzi” au inregistrat o evolutie pozitiva, contrar celei inregistrate de cele cu motoare termice clasice, iar in luna martie, cand impactul pandemiei COVID-19 a inceput sa se resimta, coroborat cu asteptarea demararii Programului Rabla PLUS, scaderile, desi au fost importante (-26,3% la EV si -15,6% la HEV) au fost mai mici decat cele inregistrate de cele cu motoare clasice (-35% benzina si -29,8% diesel).

Este insa de astepatat ca in lunile urmatoare, dupa demararea efectiva a Programului Rabla PLUS (la sfarsitul lui martie), achizitiile de autoturisme “verzi” sa revina la cresteri importante. Aceasta estimare este rezultatul faptului ca in acceasi perioada de timp de la inceputul programului (nr. de zile), in acest an au fost deja realizate 372 rezervari pentru achizitia de autoturisme BEV si PHEV, cu 72,2% mai mult decat in 2019, cand, in acelasi interval erau doar 215 de rezervari. In plus, trebuie remarcat faptul ca aceasta crestere importanta a interesului pentru autoturismele electrice se produce in contextul pandemiei COVID-19 si a dificultatilor de derulare a activitatii cauzate de restrangerea activitatii in multe institutii implicate in procesul de derulare a acestui program. Este de salutat in acest context, deschiderea manifestata atat de catre MAI, cat si de catre Min. Mediului, care, intelegand necesitatea de mobilitate a cetatenilor si angajatilor in aceasta perioada, au asigurat, prin actele normative emise, continuarea programelor Rabla si Rabla Plus si mentinerea, totodata, in stare de functionare a operatorilor economici participanti.

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2020-2021

Economistul
-
0
Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2020-2021

De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2020-2021, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.

                După 21 de ani de la prima sa ediție, Programul este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, programul contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internaționale.

            Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:

  •  Un training specializat, susținut în România de către experți în problematici europene;
  •  O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  •  Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;

            La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul.

                La ediția 2020-2021 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

  •  Experiența profesională de minimum doi ani
  •  Vârsta de până în 40 de ani
  •  Abilități de comunicare în limba engleză.

            Dosarul de înscriere va cuprinde:

  •  Curriculum Vitae
  •  Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  •  Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  •  Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.

                Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu.

Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

                Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.

                Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Experți invitați de ARIR: Principala grijă financiară a Romaniei ar trebui sa fie rating-ul țării

Economistul
-
0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a invitat specialiști de top din piața financiară din România pentru a discuta evoluțiile piețelor financiare și perspectiva revenirii din criză. Primele concluzii ale evenimentului lunar “Pulsul piețelor financiare” cu reprezentanții Băncii Naționale a României, BCR Pensii, BRD, BRD Asset Management și WOOD&Company sunt că revenirea piețelor din aprilie a fost mai rapidă față de alte situații de criză. Incertitudinea rămâne cuvântul cheie și perspectiva revenirii pe termen lung depinde de măsurile de redresare economică.

Cristian Popa, CFA, Membru CA BNR
“Trebuie să avem grijă mare când vorbim de rating-ul suveran al României. Agențiile de rating vor să arătăm disciplină, să fim ponderați. Prin urmare este necesar să surprindem pozitiv ca să nu fim retrogradați. Bugetul țării are o problemă structurală. România a plătit anul trecut 1,2% din PIB dobânzi, restul a fost deficit primar, anul acesta va fi semnificativ mai mare. Spațiul fiscal era deja foarte redus înainte de pandemie din cauza politicilor prociclice, însă statul nu se poate împrumuta fără limită. Datoria publică va crește vertiginos anul acesta și anul următor. Cel mai probabil va depăși 50% din PIB în anii următori, acum venind de la 35%. Nu este o cifră foarte ridicată, însă în contextul bugetar actual nu este nici puțin. Este, însă, un moment bun pentru reforma statului.”

Mihai Purcărea, CFA, CEO BRD Asset Management
“Este vital ca statul să susțină economia și ca accesul la finanțare în aceste condiții să rămână cât mai ieftin. România mai are o problemă financiară. Pentru obligațiunile de stat în euro nu există un cumpărător de ultimă instanță, așa cum este Banca Națională a României pentru obligațiunile în lei. Motiv pentru care obligațiunile noastre se tranzactionează semnificativ mai scump față de cele ale Italiei sau altor țări din regiune. Acest lucru va fi o adevarată problemă pentru finanțarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar, mai ales când statul are nevoi importante de finanțare, cum este acest an.”

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR
“Am văzut până în prezent revizuirea perspectivei de rating pentru România de la toate cele 3 agenții, de la stabilă la negativă. Agențiile de rating și investitorii sunt cu ochii pe țara noastră și pe măsurile luate de Guvern în a gestiona scăderea PIB, scăderea veniturilor și creșterea cheltuielilor bugetare. Reforma pensiilor și o politică fiscală care să stabilizeze deficitul bugetar ne pot salva de la reducerea rating-ului de țară.”

Ștefan Lungu, CFA, Analist Wood&Co
“Cele trei mari agenții se uită la România atent, cu probabilitate de a reduce rating-ul, ceea ce ar însemna că o parte din investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane românești. Totul va depinde de planurile fiscale de viitor, nu neapărat de ce se întâmplă anul acesta. Dacă vor crește cheltuielile care nu pot fi ajustate foarte ușor – de pensii și salarii, atunci am putea să vedem o decizie negativă din partea agențiilor de rating”

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIR este o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri,profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Idea Bank, BRK Financial Group și Banca Transilvania, s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, Envisia ca Membru Afiliat.

Pulsul Pieței financiare

Economistul
-
0

A doua discuție online „Pulsul Pieței financiare în context COVID-19″ organizata de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România .
Aflați de la reprezentanții Băncii Naționale a României, fondurilor de investiții, fondurilor de pensii și analiști percepția lor asupra situației actuale și care sunt măsurile implementate și strategia fiecărei organizații pentru perioada următoare.

1...1.6021.6031.604...2.006Pagina 1.603 din 2.006