Euler Hermes prezintă o analiză privind efectele crizei actuale asupra domeniului construcțiilor, odată cu estimări ale perspectivelor de profil în depășirea situației:  Criza Covid-19 stârnește o criză de profitabilitate majoră pentru IMM-urile din construcții

Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză?
Mărimea companiilor contează!

Analiza Euler Hermes preconizează că insolvențele din sectorul construcțiilor din Europa vor crește cu 14-24% în 2020, Spania și Franța atingând vârful, în timp ce Marea Britanie se poziționează la polul opus. Analiștii se așteaptă ca numărul insolvențelor să înregistreze o creștere de +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale, domeniul construcțiilor numără deja 20% din totalul insolvențelor, Covid-19 agravând vulnerabilitățile IMM-urilor, acestea devenind și mai fragile; companiile mari nu sunt nici ele imune.

Covid-19 a stârnit un șoc al rentabilității IMM-urilor din sectorul construcțiilor, acestea reprezentând partea cea mai importantă a companiilor din acest domeniu, cu o pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului în Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile și bine poziționate astfel încât să poată face față crizei generate de Covid-19, un număr mare de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăți majore.

În cazul României, privind din perspectiva cererii, sectorul construcțiilor a performat peste așteptări. Creșterea cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020 (atât în serie brută cât și ajustat – sursa: INS), coroborată cu evoluții pozitive la nivelul tuturor segmentelor este un motiv de optimism. Fără a neglija impactul anului electoral în impulsionarea cererii, evoluția poate marca și o schimbare a politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum către o mai mare atenție pentru investiții. Într-adevar, proiectele mari de infrastructură încă nu apar în statistici – cele mai mari creșteri, de cel putin 50% – fiind pentru proiectele de reparații capitale și de întreținere.

În linie cu tendințele din alte țări referitoare la munca de la distanțăa, segmentul de construcții de birouri a avut rata de creștere cea mai scăzută la nivel structural – de doar 4% în primele 5 luni (serie brută) și ne așteptăm ca ritmul să scadă pe măsură ce proiectele începute înainte de răspândirea pandemiei ajung să fie finalizate.

Chiar dacă sectorul rezidențial a avansat cu peste 19%, numărul de autorizații pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 15% în primele 5 luni ale anului. Cumva în contrapondere, înlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa însoțit de o creștere substanțială a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea segmentului rezidențial și după 2020. Efectele potențiale sunt totuși controversate, putând ușor alimenta o inflație consistentă a prețurilor apartamentelor în lipsa vreunui șoc asupra veniturilor gospodariilor în următoarea perioadă.

Deși șocul pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al construcțiilor față de alte domenii economice, presiunile competitive împreună cu gradul mare de fragmentare al pieței și costurile cu măsurile de protecție față de pandemia care se răspăndește vor afecta marjele de profit în special pentru companiile mici.  

IMM-urile locale de multe ori slab capitalizate și cu putere mică de negociere au un acces redus la facilitățile bancare, cu efect direct asupra lichidității și a încetinirii termenelor de plată. Deși numărul insolvențelor din construcții a scăzut cu mai mult de 30% în primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora în total se menține pe un deloc de invidiat loc 2 după vastul domeniu al comerțului, crescând chiar spre 17% față de 15% în perioada omoloagă a anului trecut. Ne așteptăm ca numărul insolvențelor în construcții să crească începând cu primul trimestru din 2021 în lipsa unor măsuri de salvgardare a marjelor și implicit a solvabilității.  

„Pentru anul 2020, preconizăm o scădere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea conduce la o diminuare de 2pp a marjelor Ebitda la 2%, față de o scădere de 1pp la 12-13% pentru companiile mari. De asemenea, putem observa în continuare că, în cazul deloc neobișnuit al unei  datorii nete  de șase ori mai mare decât nivelul  Ebitda, aceasta ar putea genera fonduri insuficiente pentru acoperirea  serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, în România sectorul construcțiilor a performat înregistrând o creștere cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020.  În România, companiile mari au fost favorizate la nivelul profitabilității, în defavoarea IMM-urilor, prin accesul mai ușor la contractele publice și private dar mai ales prin prisma finanțării. Măsurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca și în cazul multor altor țări europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul tehnic sau garanții pentru facilitarea creditării bancare”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Covid-19 stârnește o criza majoră de profitabilitate
pentru IMM-urile din domeniul construcțiilor

Înainte de răspândirea Covid-19, domeniul construcțiilor ieșea de pe un vârf ciclic, dar se află încă în expansiune, cele mai mari companii prezentând o perspectivă financiară solidă. Fiind însă un sector dependent de muncă  fizică, domeniul construcțiilor a cunoscut o întrerupere semnificativă din cauza pandemiei de Covid-19, în ciuda fatului că a fost considerată o activitate esențială în multe țări. Ne așteptăm ca pandemia Covid-19 să accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari și cele mici din acest sector.

Partea cea mai importantă a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizează aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai puțin de 250 de angajați constituie 99% din totalul acestui sector, în timp ce cele mai mici business-uri – acelea cu mai puțin de 49 de angajați- reprezintă 98%. (vezi figura 1 și 2)

Figura 1 – Ponderea IMM-urilor în sectorul construcțiilor europene (numărul de companii)

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 2 – Importanța IMM-urilor în sectorul european de construcții

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 3 – Ponderea IMM-urilor în funcție de tipul companiei și de țară – construcții de clădirii

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Această structură este deosebit de pronunțată în Italia, unde 99% din sectorul construcțiilor este format din companii cu mai puțin de 20 de angajați. Urmează Olanda și Polonia cu 98% fiecare. În Spania și Germania IMM-urile realizeaza 85% și, respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector. (vezi figura 3).

IMM-urile din Europa tind să fie concentrate pe construcții rezidențiale/comerciale și dezvoltări de proiecte, în timp ce în ingineria civilă, adică proiectele mari de infrastructura, ponderea companiilor mari este mult mai ridicată, la aproximativ 45%.

IMM-urile sunt structural mai puțin rentabile decât omologii lor mai mari, ca dovadă marjele Ebitda ce variază între 1% și 4% în funcție de mărime, comparativ cu 10%-14% pentru companiile mari. Motivele diferențierii rentabilității sunt destule, dar cel mai important îl putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii proiectului și scalabilității. IMM-urile funcționează adesea ca subcontractoarele companiilor mai mari, astfel încât majoritatea profiturilor revine acestora din urmă. Observăm că la capătul celălalt, IMM-urile germane sunt semnificativ mai rentabile decât cele franceze, cu o marjă medie Ebitda care este cu 800 puncte de baza  mai mare. Atribuim acest lucru costului mai scăzut al resurselor umane determinat de accesul la o forță de muncă internă și externă mai ieftină. IMM-urile franceze fiind mult mai puțin profitabile în domeniul ingineriei civile (o consecință foarte logică a prevalenței companiilor foarte mari care obțin cea mai mare parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai  activi în dezvoltarea de proiecte profitabile și, într-o mai mică măsură folosesc  materii prime cu prețuri mai mici.

„În scenariul nostru de bază ne așteptăm ca cele două luni de carantină să fie urmate de o revenire în formă de U, ajungând la 85% din nivelul anterior al activității. Astfel, estimăm că veniturile din construcții vor scădea cu 25% în Europa în 2020. Având în vedere că cele mai mari companii vor observa diminuări ale veniturilor de 5-10% (sursa: anunțuri ale companiilor, Factset consensus), trebuie să concluzionăm că impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav. Pe baza istoricului scăderilor marjelor de profit în contextul pierderilor de venit din anul 2009, preconizăm că IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de 200 bps, de două ori mai mare decât cea a companiilor mari. Aceasta ar putea elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Tabelul de mai jos arată cum pentru un nivel de îndatorare de 6x față de EBITDA (nefiind neobișnuit), rămân fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei.

Figura 4 – Impactul compresiei cu 200 bps al marjei asupra capacității de acoperire a serviciului datoriei pentru un IMM standard din construcții

	Pre-criză	Impact de criză scăzut	Impact de criză crescut
Venituri	100	80	75
Marja Ebitda	4%	3%	2%
Ebitda	4	2,4	1,5
Depreciere	1,6	1,6	1,6
Ebit	2,4	0,8	-0,1
Cheluielile cu dobânda	0,6	0,6	0,6
Datoriile nete/ Ebitda	6	6	6
Datorii/Total active	75%	75%	75%
Costul cu dobânda	2,5%	2,5%	2,5%
Serviciul datoriei	1,6	1,6	1,6
Necesarul  de capital de lucru	1,5	1,44	1,35
Fluxul de numerar operațional net	2,5	0,96	0,15
Acoperirea dobânzii din fluxul net de numerar	4,2	1,6	0,25
Numerar disponibil pentru serviciul datoriei	1,9	0,36	-0,45

Cum se va apăra domeniul construcțiilor de criza
provocată de COVID-19?

Cele mai comune strategii de adaptare, cum ar fi păstrarea lichidității prin reduceri de dividende și emisiuni  pe scară largă de obligațiuni executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri. Același lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degrabă, IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor presiuni  crescute la nivelul marjelor de profit. Folosirea pe scară cât mai largă a schemelor de ajutor de stat va crea în viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost crescut al îndatorării.

Într-o lume post-Covid-19, IMM-urile pot rămâne fără oportunități Uitându-ne la politicile de sprijin din Germania, Italia, Franța, Spania și Marea Britanie, constatăm că, deși pot acorda un ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar dacă includ sprijinul pentru construcția de locuințe prietenoase cu mediul. Stimulentele administrative precum cele de lucrări publice, infrastructură de sănătate, proiectele datorate schimbărilor climatice la scară largă, dar și oportunitățile oferite de piață vor favoriza proiectele marilor companii. Ne așteptăm ca acele segmente  ale sectorului de construcții vizând  energia și infrastructura să depășească așteptările în 2020 și 2021, care ar trebui să compenseze scăderea cererii pentru construcții de birouri, respectiv din domeniul vânzarii cu amănuntul a companiilor mari. În schimb, zonele tradiționale de activitate a IMM-urilor în construcții ar putea necesita stimuli substanțiali și pot deveni mai puțin profitabile din cauza costurilor legate de constrângerile sanitare sau ar putea fi preluați de către dezvoltatori mai mari dacă cererea se îndreaptă structural spre dezvoltarea periferică a construcțiilor noi. Acest lucru se poate produce întrucât preconizăm o absorbție mult mai mare a funcționalității muncii de la distanță și o modificare a preferințelor pentru locuințe.

Insolvențele sunt așteptate să se majoreze în
întreaga Europă cu 15-24%

Domeniul construcțiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare când vine vorba despre insolvență. Acesta reprezintă în medie 20% din falimentul sectoarelor din marile țări europene și înregistrează cea mai ridicată pondere, fiind urmată de serviciile de vânzare cu amănuntul și de ospitalitate. Având în vedere impactul crizei Covid-19, estimăm insolvențele în 2020 pe țări, pe baza analizei noastre cu privire la capacitatea companiilor de a supraviețui în funcție de dimensiune. Din cauza dinamicii intre  profitabilitatea în scădere, subcontractării și rezistenței la șocuri, presupunem că cea mai mare pondere a numărului de victime va fi printre companiile mici. Din această perspectivă estimăm că insolvențele ar putea înregistra o creștere cu +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie în 2020. Estimăm acest lucru pe baza analizei noastre pentru fiecare țarăși în funcție de procentul de companii din fiecare grup de mărime cu șanse să supraviețuiască.

Figura 5 – Insolvențele majore pe sectoare

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză?

Revenirea din criza va fi de asemenea mult mai dificilă pentru companiile mici decât pentru cele mari având în vedere problema specifică și prevalentă a forței de muncă, a cărei intensitate măsurată ca angajați vs. venituri este semnificativ mai mare pentru IMM-uri: în general, o companie cu peste 250 de angajați generează venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decât o companie medie cu 0-50 angajați. În consecință, noile costuri suplimentare legate de forța de muncă cauzate de criza Covid-19 sunt astfel și mai împovărătoare. Doar costul suplimentar al echipamentului individual de protecție (EIP) ar putea reprezenta aproape 50% din nivelul EBITDA  pentru companiile mici. (sursa: Eurostat, Euler Hermes)

Companiile mari au adoptat o serie de strategii de adaptare care ajută la absorbirea impactului. În primul rând acestea includ acțiuni de conservare a lichidităților sub formă de emisiuni la scară largă de obligațiuni și reduceri la dividende. Acest lucru este semnificativ: noile emisii de datorii reprezintă până la 20% din ultima datorie raportată în bilanț în unele cazuri, iar dividendele absorb între 12% și 37% din fluxurile de numerar pentru eșantionul  de companii mari.

Schemele de șomaj tehnic și garanțiile de împrumut guvernamental sunt, totuși, la fel de accesibile și sunt utilizate de toate companiile. În medie, sectorul de construcții a trimis în șomaj tehnic 75-80% din forța de muncă în Marea Britanie, în timp ce în Germania 37% au utilizat această schema și 95% în Franța. Reducerile de costuri și de cheltuieli de investiții (capex) sunt căi posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea pot reduce subcontractanții și pot exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor de licitație, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de activitate și marje mici pentru IMM-uri. În final, în contextul unei utilizări mai scăzute a capacităților existente în piață, companiile mari sunt mai predispuse să urmarească și obținerea proiectelor de mai mică anvergură care reveneau de obicei companiilor mai mici.

Figura 6 – Creșteri incrementale de cost pentru EIP provocate de COVID-19 ca procent în EBITDA în funcție de mărimea companiei 

Sursa: Eurostat, Euler Hermes, Allianz Research

Într-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea rămâne fără oportunități

În ciuda crizei, vor exista și oportunități, iar  sectorul cu siguranță va suferi schimbări structurale. Un indice P/E (Price per earnings) mediu pe piața bursieră  actuală  care scade la doar 10x în 2021 de la 26x în 2020 implică o recuperare semnificativă a câștigurilor (sursa – Factset, Euler Hermes). Consensul actual care implică o creștere medie a Ebitda de 24% pentru eșantionul nostru de companii mari confirmă acest lucru. Printre motive – un raport solid între valorile contractuale executate și cele încasate în jur de 1x și, mai important – abilitatea companiilor mari de a captura creștere din segmentul de infrastructură.

Rezidențial – Deoarece locațiile periferice și îndepărtate oferă un spațiu mai mare și mai multă accesibilitate, acest lucru ar putea determina cererea să se îndepărteze de centrele orașelor, ceea ce ar duce la diminuarea prețurilor locuințelor centrale. Întrucât centrele orașelor sunt caracterizate de obicei prin renovare în defavoarea activităților de construcții noi, acest segment ar putea să scadă, deși poate exista un impact pozitiv asupra cererii de locuințe noi în afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia de activitatea periferică, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de scăderea pe segmentul renovărilor.

Office – Introducerea muncii de la distanță ar putea fi consolidată prin considerente ce țin de mediu, societate și de guvernanța corporativă, în special prin reducerea utilizarii transportului precum și a amprentei de carbon datorată scăderii cererii pentru spații de birouri. Dintre toate tendințele structurale, cererea redusă de spații de birouri s-ar putea dovedi a fi cea mai puternică. În unele cazuri, ar putea exista o reconversie în spații de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai importante  beneficii.

Comercial/vânzarea cu amănuntul – Criza are potențialul de a accelera și mai mult penetrarea comerțului electronic. Acest lucru va afecta magazinele mici dar și centrele comerciale,  prin creșterea probabila a procentului  spațiilor vacante. Toate acestea ar putea duce la un număr redus de construcții noi, dar și la o activitate de modernizare redusă, domeniul de reconversie în spații de locuit fiind limitat.

Ospitalitate – În timp ce hotelurile și sectorul de ospitalitate sunt lovite puternic, în cele din urmă vor vedea o revenire a activității. Ar putea exista  un impact minor în ceea ce privește reducerea structurală a călătoriilor, ca urmare a preocupărilor privind schimbările climatice.

Infrastructura și lucrări publice – Infrastructura este fără îndoială  un sector care va beneficia în primul rând de programe de stimulare publică, dar și de tendințe structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o cerere susținută în infrastructura energetică. Segmentul va continua să dețină o activitate remarcabilă, iar politicile climatice de la nivelul următor vor susține acest lucru. Ecologizarea economiei va crește, favorizând proiectele mari. Mai mult, există o cerere publică sporită în sectorul sănătății deoarece guvernele aleg să dezvolte o strategie împotriva unei viitoare pandemii. Cererea de infrastructură a transporturilor ar putea fi determinată de tendințele cererii pentru birouri și locuințe. Toate acestea sunt domenii în care se remarcă cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi ca și subcontractori dar nu vor obține aceeași profitabilitate.

În Germania, măsurile au o bază foarte largă și sunt orientate spre consum și nu direct către construcții. Motivăm acest lucru prin faptul că, la intrarea în criză, sectorul a dovedit faptul că este unul puternic. Preconizăm că la sfârșitul anului taxele vor reveni la normal (după reducerile de TVA recente), ceea ce, conform unor participanți din industrie, duce la costuri suplimentare ale birocrației. Accelerarea, relaxarea și avansarea ofertelor publice ar trebui să fie pozitive pentru sector, deși totul depinde de execuție. Dacă de licitațiile la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat și comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidențiate  prin intermediul unui sprijin federal de 5.9 miliarde EUR acordat landurilor pentru cheltuielile de investiții pe care le vedem ca baza a programului. Limitarea contribuțiilor de securitate socială la 40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Există și măsuri pozitive legate de energie: pe termen scurt, acestea  se regăsesc  în principal in îndepărtarea limitei de construcție a panourilor solare și

sprijinirea măsurilor de renovare legate de eficiența energetică printr-o creștere de la 1 miliard de EUR in  2020 la 2,5 miliarde EUR in 2021 pentru programul de renovare a clădirilor cu emisie redusă de CO2. Toate acestea ar trebui să aibă un impact pozitiv imediat. O creștere a obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliane din 2030 cu 5GW  este pe termen foarte lung și depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de sprijin, prețurile la energie electrică și constrângerile sistemului electric.  Vom putea vedea un impact de la mijlocul decadei, după anul 2025.

De asemenea, Italia a instituit sprijin pentru construcțiile legate de tranziția energetică: reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum izolarea, încălzirea și schimbarea sistemelor de apă. Mai mult, există un bonus crescut pentru întărirea protecției seismice. Scutirea fiscală se ridică la 110% din costurile suportate, ceea ce considerăm a fi un stimulent puternic. De  această scutire ar trebui să beneficieze sectorul rezidențial și cel al IMM-urilor, chiar dacă, în medie, acest tip de lucrări se adresează proiectelor relativ mici.

În Franța, companiile din toate sectoarele au acces la garanțiile publice pentru împrumuturi care au cunoscut o absorbție foarte largă. Acest lucru ajută la asigurarea necesarului de lichidități, dar generează și o tensiune financiară mai mare pentru anii următori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de stimulare se concentrează pe sectoarele considerate probabil strategice, adică automobile și companii aeriene. Amprenta de carbon deja scăzută  din Franța, rezultată din prevalența energiei nucleare, este doar una dintre explicațiile probabile.

Marea Britanie avea  deja un program important în derulare din 2019. Aceasta a anunțat o schemă transversală de garanție a împrumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este vorba despre o schemă pentru companii mici și mari, există riscul ca unele firme să nu poata beneficia de acest plan. Amânarea plății TVA până în iunie a ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o măsură de stimulare.

Deși Spania sprijină sectoarele afectate prin intermediul sistemului de împrumuturi guvernamentale – ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii și mari. În același timp, activitatea de licitații guvernamentale a scăzut cu 50% în al doilea trimestru din 2020.

***  

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online.

Efectul crizei COVID-19 a fost resimțit atât în sectorul public și privat, cât și la nivel social în România, modificând preferințele consumatorilor, dar și modul în care se raportează la activitățile uzuale și la viitor, se arată în studiul EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19.

Sănătatea proprie și a familiei, precum și efectele crizei sanitare asupra situației financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesitățile de bază (28%), relațiile personale (30%), restricționarea libertăților (32%) și abilitatea de a-și atinge potențialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani).

Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendințele identificate la nivel global, care semnalau apariția a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .

De asemenea, evidențiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricție și în România vor fi observabile 5 scenarii de comportament:

• revenire la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat;
• precaut, dar extravagant: în rândul celor cuvenit mediu spre mare. Sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
• rămâne econom: cheltuieli mai mici, dar și tăieri substanțiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.
• continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriașă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără.
• revenire în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști.

„Activitățile zilnice și dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din piețe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franța sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-și dezvolte capabilitățile necesare pentru a rămâne relevante în piață, de la adaptarea rapidă la noile cerințe de produse și servicii, la flexibilitatea lanțului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online și implicarea în comunitate. Mai mult, în funcție de tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Evoluția criteriilor de achiziție

Conform analizei EY, criteriile de achiziție din timpul stării de urgență și din perioada următoare s-au modificat. Calitatea adevenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță în timpul pandemiei (66% dintre respondenți), urmată de preț. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, proveniență, sustenabilitate, a căror importanță a scăzut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenți.

O tendință majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuți. În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi.

Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de sport/ în aer liber, precum și cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecință, companiile cu aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească strategiade comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe întregul lanț de aprovizionare.

În ceea ce privește efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opțiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piața de consum din România.

Achiziții pe tipuri de consumatori

Pentru peste 50% dintre respondenții chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

În ceea ce privește produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenți, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheluielile).

Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează și cheltuie).

Achizițiile de articole sportive și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește și fă stocuri).

Pentru aproape un sfert din respondenți, economiile și investițiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Activitățile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere – o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricțiile de circulație prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie și mai 2020.

Cum influențează comportamentul companiilor alegerile consumatorilor

Respondenții au declarat că sunt interesați de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranță în magazine, dezinfecția produselor comercializate etc.), cât și în ceea ce privește strategia lor generală de business.

Consumatorii au fost atenți la investițiile și donațiile companiilor către infrastructura publică de sănătate și totodată la grija și protecția oferită propriilor angajați. 80% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziționează comportamentul companiilor pe aceeași poziție cu produsele și serviciile oferite.

Publicitatea a jucat un rol secundar.

Încrederea în companii și factorii de decizie

Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atât sectorul public, cât și cel privat, fiind o criză care a afectat întreaga populație. Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce privește încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenți considerând că au răspuns în mod eficient la situația actuală. Următorii clasați în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile și președintele. La polul opus se află Parlamentul și autoritățile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime din respondenți.

Raportul EY aici.

***

Despre studiu

Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schițarea unei imagini de ansamblu asupra evoluției modalităților de tranzacționare și de consum, precum și asupra preferințelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.

Studiul a fost derulat de către EY în perioada 13 mai – 2 iunie și este bazat pe răspunsurile a 393 de participanți, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.

Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât și în timpul izolării sociale, precum și întrebări legate de scenarii posibile în ceea privește comportamentul lor în viitorul apropiat – când măsurile de distantanțare socială se vor relaxa treptat.

Intenționăm să actualizăm acest studiu în perioada următoare pentru a prezenta tendințele, comportamentele și evoluția acestora, pentru a sprijini companiile românești în contextul actual.