Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania

0

martie 2020

Indicatorul de Incredere Macroeconomica a scazut in luna martie

In luna martie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a scazut fata de luna anterioara cu 27,7 puncte pana la valoarea de 20,8 puncte, cea mai mica valoare din iulie 2012 (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,1 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat in special componentei de conditii curente a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, in contextul crizei generate de coronavirus, fata de luna anterioatra cu 57,5 puncte (record istoric), pana la valoarea de 13,1 puncte, cea mai mica valoare din august 2012 (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 34,0 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 12,8 puncte pana la valoarea de 24,7 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 4,2 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9370, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9954.  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2021/aprilie 2020) a inregistrat o valoare medie de 3,79%.

Sunt de remarcat anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei, aproximativ 87% dintre participanti prevazand o crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 63% dintre participanti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluate.

In luna martie se observa o majorare, chiar dublare a abaterii medii patratice a raspunsurilor la intrebarile cantitative, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

In cadrul sondajului pentru luna martie 2020 au fost adaugate si doua intrebari suplimentare, cu privire la:

  • Impactul economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (48%) anticipand ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul IV al anului;
  • Deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 6.5%.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai Asociatiei CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

  • Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
  • Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 170.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 societati membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

 Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are  misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.

Termeni si conditii

Nici una dintre informatiile prezentate in cadrul acestui material nu trebuie interpretata ca o invitatie sau recomandare de a achizitiona sau de a dispune de orice produs, sau de a va angaja in orice alta tranzactie, sau consiliere in domeniul investitiilor, in domeniul juridic sau in oricare alt domeniu. Informatia care se regaseste in cadrul acestui material este prezentata numai in scop informativ. Informatia prezentata este foarte generala si este posibil sa nu fie relevanta in cazuri individuale concrete. Asociatia CFA Romania nu da o garantie asupra gradului de corectitudine si complexitate a informatiilor prezentate in acest material.

Xiaomi donează măști de protecție pentru a ajuta medicii români în lupta contra pandemiei de coronavirus

0

Xiaomi, lider global în domeniul tehnologiei, donează zeci de mii de măști de protecție către Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” pentru a contribui la eforturile pe care România le face în a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.

După informațiile referitoare la dezvoltarea pandemiei în România și la creșterea numărului de persoane infectate, Xiaomi a decis să se implice.

Containerele livrate în România către Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” din capitală au venit însoțite de un mesaj al companiei Xiaomi “Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul”, aparținând poetului, prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu.

În România Xiaomi are o comunitate puternică de Fani Mi. Cu acest gest simbolic dorim să le arătăm aprecierea noastră, printr-un gest de susținere și de solidaritate. Sperăm ca echipamentele trimise să ajute în a stopa răspândirea acestui virus în România – a spus Shou Zi Chew, chief financial officer și președinte al Xiaomi International.

Susținerea Xiaomi s-a îndreptatat atât către România cât și către alte țări afectate. Echipamente medicale au fost trimise către Italia, Spania, Franța, Germania, Olanda, Luxemburg, Indonezia și Coreea de Sud. Alte țări din Europa Centrală și de Est urmează să primească în cel mai scurt timp echipamente medicale din partea Xiaomi.

Mai multe detalii despre suportul acordat de Xiaomi țărilor afectate aici.

Formalitățile vamale de import s-au realizat de către Fundația Vodafone România și cu sprijinul Fundației pentru Copii Ronald Mc’Donald.

***

Despre Xiaomi

Xiaomi Corporation a fost fondată în aprilie 2010 și listată pe tabloul principal al Bursei de valori din Hong Kong la 9 iulie 2018 (1810.HK). Xiaomi este o companie de internet, telefoane inteligente și harware inteligent, conectate printr-o platformă IoT.

Xiaomi își construiește în mod constant imaginea pe baza relațiilor cu utilizatorii. Compania caută mereu soluții inovatoare, punând calitatea și performanța pe primul loc. Xiaomi creează produse fascinante la prețuri juste, pentru a le oferi tututor posibilitatea de a se bucura de o viață mai bună prin tehnologie inovatoare.

În acest moment Xiaomi este al patrulea cel mai mare brand de telefoane inteligente la nivel mondial, și a creat cea mai mare platformă IoT pentru utilizatorii săi, cu peste 213 de milioane de dispozitive inteligente conectate la această platformă, în afară de telefoane și laptopuri. Produsele Xiaomi sunt prezente în peste 90 de piețe din întreaga lume și este un jucător de top în majoritatea dintre acestea.

În iulie 2019, Xiaomi a fost listatǎ pentru prima dată în Fortune Global 500, ocupând locul 468 între celelalte companii prezente în top, și locul 7 la categoria Servicii Internet și Retail. De asemenea, este cea mai tânără companie din topul Global 500 din 2019.

Mai multe informații despre Xiaomi: www.mi.com, blog.mi.com

Colliers: Deprecierea monedei naționale poate pune presiuni semnificative asupra costurilor de închiriere

0

București, 9 aprilie 2020: Într-un context volatil generat de epidemia de Covid-19, piața locală de real estate ar putea fi afectată în acest an de posibila depreciere a monedei naționale. Deprecierea a fost mică până acum în România, de puțin peste 1% în raport cu euro în ultimele luni, comparativ cu alte țări din regiune, precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, unde monedele s-au depreciat cu până la 10% în raport cu euro. Dacă leul s-ar confrunta cu o evoluție similară, costul închirierii unei proprietăți ar crește substanțial, ducând la costuri suplimentare de până la 25.000 euro pe an pentru un spațiu de 1.000 mp de birouri din București, cu taxele de servicii incluse, potrivit estimărilor consultanților Colliers International.

Pandemia de Covid-19 este așteptată să provoace efecte negative în diverse sectoare economice la nivel global, inclusiv în real estate. O provocare specială cu care se confruntă jucătorii din segmentul comercial al pieței de imobiliare din Europa Centrală și de Est este plata chiriilor și taxelor de servicii în raport cu euro, ceea ce ar putea duce la dificultăți. Situația este delicată în special pentru Cehia (coroana cehă – CZK), Polonia (zlotul polonez – PLN) și Ungaria (forintul maghiar – HUF), unde monedele naționale au scăzut în raport cu euro cu procente cuprinse între 7% și 10%.

”Evoluția monedei naționale nu este atât de pesimistă în România, unde leul a scăzut cu doar 1,3% în raport cu euro în perioada dintre mijlocul lunii februarie și finalul lunii martie. Asta nu înseamnă mult pentru chirii acum, dar situația trebuie pusă într-un context mai larg, moneda românească scăzând constant în ultimii cinci ani, în timp ce alte monede regionale au fost mai puțin dinamice. Față de acum cinci ani, leul s-a devalorizat cu 9%, prin comparație cu 11% în cazul PLN și 17% în cazul HUF, ultimele două marcând mare parte din depreciere în 2020”, spune Silviu Pop, Head of Research la Colliers International, care a analizat diverse scenarii privind evoluția monedei naționale și posibilul impact asupra pieței de real estate.

Având în vedere dezechilibrele interne mai ridicate cu care se confruntă România, mulți analiști nu exclud posibilitatea unei deprecieri mai mari pentru moneda națională în acest an. În toamna anului trecut, Fondul Monetar Internațional aprecia că, având în vedere fundamentele macroeconomice, leul românesc avea loc pentru o depreciere de până la aproximativ 10%. Așadar, deși pare că direcția pentru leu este de depreciere, aprecierile FMI fac parte din cea mai pesimistă ipoteză. Merită notat că principalul scenariu indică o scădere mult mai mică, sondajele realizate de CFA Society România în rândul analiștilor financiari din țară indicând un raport mediu de 4,94 lei pentru un euro într-un orizont de 12 luni.

„Într-un asemenea scenariu extrem de depreciere de 10% a leului față de euro, costurile imobiliare ar crește cu echivalentul a 25 de euro pe metru pătrat pe an la valoarea actuală a cursului, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă mai ales în contextul actual. În teorie, acest cost ar trebui acoperit doar de către chiriaș, dar circumstanțele extraordinare din piață înseamnă că proprietarii, în special din zonele de retail și birouri, nu sunt într-o poziție dominantă pentru a putea negocia”, adaugă Silviu Pop.

În consecință, noi tipuri de angajamente ar putea fi stabilite între proprietari și chiriași. Proprietarii ar putea lua în considerare scutiri pe termen scurt la plata chiriilor sau inclusiv devansarea lunilor gratuite de chirie pe care le oferă de obicei la finalul perioadei contractuale. În același timp, chiriașii ar putea să extindă durata contractului de închiriere cel puțin pentru a acoperi perioada compromisă.

”În final, sectorul imobiliar va fi un loc mai sărac pentru toată lumea dacă jucătorii din piață nu reușesc să găsească soluții în aceste vremuri complicate. Un viitor în care proprietarii de clădiri au prea puțini chiriași sau unde chiriașii nu pot găsi un spațiu potrivit de închiriat poate fi evitat dacă și unii și ceilalți reușesc să ajungă la soluții prin care să se susțină reciproc în aceste vremuri dificile, contribuind astfel la accelerarea procesului de recuperare atunci când situația actuală se va încheia”, conchide Silviu Pop, Head of Research la Colliers International.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.

Studiul Impactul Epidemiei De CoronaVirus Asupra Vieții Românilor 2020

0

Pentru marea majoritate a românilor, epidemia de Coronavirus înseamnă o schimbare radicală a stilului de viață, a percepțiilor asupra vieții în general și o reconsiderare a valorilor personale.

În cel mai recent studiu MKOR, se evidențiază impactul epidemiei de Coronavirus în România și atitudinile populației legate de aceste schimbări

Distanțarea socială

Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită de 69% dintre români, și a condus la schimbarea planurilor personale (44%) și profesionale (18%), mai ales a celor legate de călătorii.

Obiceiuri de zi cu zi

Aproape toți românii (98%) și-au schimbat obiceiurile de zi cu zi, ca răspuns la epidemia de Coronavirus (COVID-19). În această perioadă, 82% se spală și se dezinfectează mai des pe mâini, iar 75% evită spațiile publice, ieșind afară doar pentru drumurile de strictă necesitate. Mai mult, 46% dintre persoane își iau măsuri de precauție suplimentară, alegând să poarte mască și mănuși atunci când ies din casă.

Obiceiuri de cumpărare

Schimbările de comportament se reflectă și în obiceiurile de cumpărare, aproape jumătate dintre români alegând să reducă cheltuielile la minim (49%), gândindu-se de două ori înainte de a face o cheltuială (42%). În plus, 30% se îndreaptă către cumpărăturile online zilele acestea, mai mult decât o făceau înainte de epidemia de Coronavirus. Aproximativ 1 din 4 persoane și-au asigurat provizii de mâncare și alte produse de bază pentru această perioadă.

Valori personale

Epidemia de Coronavirus are și un impact pozitiv, în sensul în care mai mulți români își manifestă mai mult grija față de prieteni și familie (37%) ori petrec mai mult timp cu copiii (25%).

Lucrul de acasă

Pentru mai mult de jumătate (56%) dintre românii care au un loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului muncii pe care o realizează. După declanșarea epidemiei de COVID-19, 34% dintre angajați și-au adaptat modul de lucru, alegând să lucreze de acasă, fie parțial (22%), fie în totalitate (12%). Acestora li se adaugă alți 9%, care obișnuiau să lucreze de acasă și înainte.

Impact economic

După nici trei săptămâni de la declanșarea restricțiilor ca urmare a epidemiei de Coronavirus, aproape 1 din 4 persoane au suferit deja o reducere a veniturilor. Mai mult, 19% din populația activă a intrat în situație de risc în această perioadă, în urma suspendării temporare a contractului de muncă (8%), a intrării în șomaj tehnic (7%) sau chiar a pierderii locului de muncă (4%).

Încrederea în autorități

Românii învestesc autoritățile statului cu un nivel mediu de încredere față de capacitatea de gestionare a crizei cauzate de epidemia de Coronavirus în România (de 3.84 puncte din 7 maxim posibile).

Perspectivă sociologică asupra studiului

Din analizele noastre, distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români. Totuși, oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.

Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.

Conștientizarea crizei ce va veni îi determină pe indivizi să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară și să renunțe la micile răsfățuri cu care mulți erau obișnuiți (mersul la mall, la salon, în city-break-uri sau vacanțe). Prioritar devine acum traiul zilnic, cu necesitățile sale.

Importanța prezentului ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităților, timpul petrecut cu familia și cei apropiați, sănătatea și bunăstarea acestora fiind cele mai de preț lucruri.

În timp ce femeile tind să pună mai mult accentul pe importanța relațiilor interumane și fac apel la solidaritate și credință, bărbații enunță o perspectivă politico-economică negativă, concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea epidemiei și criza economică previzionată.

Când vine vorba despre atitudinea autorităților față de această situație ieșită din comun, la momentul aplicării chestionarului, majoritatea respondenților erau de părere că regulile puteau fi mai drastice, pentru a fi cât mai eficiente. Amenzile date celor ce încalcă regulile ar trebui să fie mai aspre, iar recomandările autorităților expuse mai autoritar.

„Suntem convinși că acest tip de înțelegere a impactului distanțării sociale va lăsa urme în mentalul colectiv și în societatea de consum, așa cum o cunoaștem. Iar rolul nostru, ca cercetători, este să reflectăm cât mai bine aceste schimbări, așa încât autoritățile, companiile și oamenii să poată lua decizii informate pentru viitor.” a menționat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.


LINK către studiu : https://mkor.ro/studii/studiu-coronavirus-romania-2020/

***

Studiul a fost realizat de MKOR în perioada 26-28 martie 2020, pe un eșantion de 1621 de respondenți, reprezentativ la nivel național pe criterii de gen, vârstă (18+) și distribuție geografică. Nivel de încredere 95%, eroare maximă +/-2.4%.

Coronavirus: Comisia invită statele membre să prelungească până la 15 mai restricția privind călătoriile neesențiale către UE

0

Comisia a invitat statele membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească până la 15 mai restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Experiența statelor membre și a altor țări expuse la pandemie arată că măsurile luate în vederea combaterii răspândirii virusului trebuie să fie aplicate mai mult de 30 de zile pentru a fi eficace.

Comisia invită la adoptarea unei abordări coordonate în ceea ce privește prelungirea, deoarece acțiunea la frontierele externe poate fi eficace numai dacă este pusă în aplicare de toate statele membre ale UE și ale spațiului Schengen la toate frontierele, cu aceeași dată de încetare și în mod uniform.

Restricția de călătorie, precum și invitația de a o prelungi, se aplică „zonei UE+”, care include toate statele membre ale spațiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croația, Cipru și România) și cele 4 state asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) – în total, 30 de țări.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Toate statele membre au pus în aplicare cu succes măsuri de distanțare socială pentru a limita interacțiunea socială și a încetini răspândirea virusului. Restricția privind călătoriile neesențiale către UE din țările terțe completează aceste măsuri la frontierele externe ale UE. Deși putem vedea primele rezultate încurajatoare, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce în continuare riscurile de răspândire în și mai mare măsură a bolii. Nu ar trebui să lăsăm ușa deschisă atunci când ne protejăm casa.

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a adăugat: „Situația actuală ne obligă să solicităm prelungirea restricției privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate că acțiunea coordonată este esențială la frontierele externe, trebuie să colaborăm și la frontierele interne pentru a ne asigura că piața noastră internă continuă să funcționeze în mod corespunzător și că produsele esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și echipamentele de protecție, pot ajunge la destinație fără întârziere. Vom continua să sprijinim statele membre în toate aceste direcții de acțiune.”

Evaluarea efectuată de Comisie cu privire la situația actuală indică o creștere continuă a numărului de noi cazuri și decese în întreaga UE, precum și propagarea pandemiei în afara UE, inclusiv în țări din care, de obicei, milioane de persoane călătoreau către UE în fiecare an. În acest context, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce riscul răspândirii în și mai mare măsură a bolii.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a evaluat riscul de sporire a transmiterii comunitare ca fiind moderat dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate și ca fiind foarte ridicat dacă aceste măsuri sunt insuficiente, în timp ce riscul de depășire a capacității sistemelor de sănătate și de asistență socială în săptămânile următoare este foarte ridicat, chiar dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate.

De la punerea în aplicare a restricției de călătorie în a doua jumătate a lunii martie, traficul aerian de pasageri s-a redus aproape la zero, zborurile care încă se mai efectuează fiind, în principal, de transport de mărfuri și de repatriere. O tendință similară a traficului de pasageri poate fi observată și în privința altor moduri de transport, cum ar fi feribotul, autocarul și trenul.

Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a restricției privind călătoriile neesențiale către UE, inclusiv prin discuții regulate în cadrul reuniunilor prin videoconferință cu miniștrii afacerilor interne.

Orice nouă prelungire a restricției de călătorie după data de 15 mai ar trebui să fie evaluată din nou, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Acțiunea paralelă și coordonată la frontierele externe va fi un aspect esențial al unei strategii de ieșire concertate la nivelul UE și al eliminării treptate a măsurilor de izolare în Europa.

Context

La 16 martie 2020, Comisia a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE, pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Liderii au dat curs acestei invitații la 17 martie; ulterior, toate statele membre ale UE (cu excepția Irlandei) și țările din afara UE care fac parte din spațiul Schengen au luat decizii naționale de punere în aplicare a acestei restricții de călătorie.

Cetățenii UE, cetățenii țărilor din afara UE care fac parte din spațiul Schengen și membrii de familie ai acestora, precum și resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE sunt exceptați de la aplicarea restricției de călătorie în scopul întoarcerii lor acasă. În plus, pentru a limita la minimum impactul restricției asupra funcționării societăților noastre, statele membre nu ar trebui să aplice restricțiile anumitor categorii de călători care au o funcție sau o necesitate esențială. Personalul esențial, cum ar fi medicii, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, cercetătorii și experții care contribuie la combaterea coronavirusului, precum și persoanele care transportă mărfuri, lucrătorii transfrontalieri și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare dreptul de a intra în UE.

Pentru a sprijini statele membre, Comisia a prezentat, la 30 martie 2020, îndrumări privind modul de punere în aplicare a restricției temporare de călătorie, privind facilitarea repatrierilor din întreaga lume și privind gestionarea situației persoanelor care, din cauza restricțiilor de călătorie, sunt nevoite să rămână în UE mai mult timp decât sunt autorizate.

Coronavirusul: Comisia adoptă o recomandare de sprijinire a strategiilor de ieșire din criză prin intermediul datelor și al aplicațiilor mobile

Astăzi, 8 aprilie, Comisia recomandă pași și măsuri în direcția elaborării unei abordări comune la nivelul UE privind utilizarea aplicațiilor mobile și a datelor mobile ca răspuns la pandemia de coronavirus. La momentul oportun, instrumentele digitale pot juca un rol important în eliminarea treptată a măsurii de izolare, dacă acestea respectă normele UE și sunt bine coordonate. 08/04/2020

Recomandarea stabilește un proces în vederea adoptării împreună cu statele membre a unui set de instrumente, axat pe două dimensiuni:

  • o abordare paneuropeană coordonată privind utilizarea aplicațiilor mobile pentru a permite cetățenilor să ia măsuri eficace și mai specifice de distanțare socială, precum și pentru avertizare, prevenire și localizare a contacților și
  • o abordare comună pentru modelarea și anticiparea evoluției virusului prin date anonimizate și agregate privind localizarea mobilă.

Recomandarea stabilește principiile esențiale pentru utilizarea acestor aplicații și a datelor din punctul de vedere al securității datelor și al respectării drepturilor fundamentale ale UE, cum ar fi dreptul la viața privată și la protecția datelor.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Tehnologiile digitale, aplicațiile mobile și datele privind mobilitatea au un potențial enorm de a ajuta la înțelegerea modului în care se răspândește virusul și de a reacționa eficient. Prin această recomandare, am pus în mișcare o abordare coordonată la nivel european pentru utilizarea acestor aplicații și date, fără a compromite normele UE în materie de respectare a vieții private și de protecție a datelor, evitând astfel fragmentarea pieței interne. Europa este mai puternică atunci când acționăm împreună.”

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a adăugat: „Trebuie să lucrăm acum împreună pentru a depăși această criză fără precedent. Comisia sprijină statele membre în eforturile lor de combatere a virusului și vom acorda în continuare sprijin pentru strategia de ieșire din criză și pentru redresare. Pe parcursul întregului proces, vom continua să asigurăm respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni. Normele europene în materie de protecție a datelor sunt cele mai stricte din lume și sunt adecvate și în contextul crizei, oferind excepții și flexibilitate. Colaborăm îndeaproape cu autoritățile de protecție a datelor și vom prezenta în curând orientări privind implicațiile asupra vieții private.

O abordare comună coordonată pentru utilizarea aplicațiilor de urmărire

De la izbucnirea pandemiei, Comisia a sprijinit cu fermitate statele membre în eforturile lor de combatere a răspândirii noului coronavirus. Serviciile Comisiei au analizat eficacitatea soluțiilor bazate pe aplicații pentru a combate criza, precum și impactul acestora asupra protecției datelor. Elementul central al recomandării de astăzi este propunerea de creare a unui set de instrumente comune pentru o abordare coordonată comună privind utilizarea aplicațiilor pentru telefoanele inteligente, care să respecte pe deplin standardele UE de protecție a datelor. Setul de instrumente va consta din:

  • specificații pentru asigurarea eficacității aplicațiilor mobile de informare, avertizare și localizare din punct de vedere medical și tehnic;
  • măsuri de evitare a proliferării aplicațiilor incompatibile, de sprijinire a cerințelor de interoperabilitate și de promovare a soluțiilor comune;
  • mecanisme de guvernanță care trebuie aplicate de autoritățile din domeniul sănătății publice și cooperarea cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor;
  • identificarea bunelor practici și a mecanismelor pentru schimbul de informații cu privire la funcționarea aplicațiilor și
  • schimbul de date cu organismele publice epidemiologice relevante,  inclusiv transmiterea de date agregate către ECDC.

Pentru a veni în sprijinul statelor membre, Comisia va oferi orientări, inclusiv cu privire la protecția datelor și la implicațiile asupra vieții private. Comisia ține în permanență legătura cu Comitetul european pentru protecția datelor pentru a avea o imagine de ansamblu asupra prelucrării datelor cu caracter personal la nivel național în contextul crizei provocate de coronavirus.

O abordare comună pentru anticiparea și modelarea răspândirii virusului

Totodată, setul de instrumente se va concentra pe elaborarea unei abordări comune pentru modelarea și anticiparea evoluției virusului prin date de localizare mobile, anonimizate și agregate. Scopul este de a analiza modelele de mobilitate, inclusiv impactul măsurilor de izolare asupra intensității contactelor și, implicit, asupra riscurilor de contaminare. Aceasta va fi o contribuție importantă și proporțională pentru instrumentele de modelare a răspândirii virusului și va oferi perspective în sensul dezvoltării de strategii pentru redeschiderea societăților.

Comisia a început deja discuțiile cu operatorii de telefonie mobilă la 23 martie 2020 cu scopul de a acoperi toate statele membre. Datele vor fi complet anonimizate și transmise Centrului Comun de Cercetare (JRC) pentru prelucrare și modelare. Acestea nu vor fi partajate cu terți și vor fi stocate numai atât timp cât criza este în curs de desfășurare.

Etapele următoare

Până la 15 aprilie 2020, statele membre vor elabora, împreună cu Comisia, un set de instrumente pentru o abordare paneuropeană privind aplicațiile mobile în colaborare cu Comitetul european pentru protecția datelor. Pentru a sprijini statele membre, Comisia va oferi orientări, inclusiv cu privire la protecția datelor și la implicațiile asupra vieții private. Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la măsurile pe care le-au luat până la 31 mai 2020 și să pună măsurile respective la dispoziția celorlalte state membre și a Comisiei pentru o evaluare inter pares. Comisia va evalua progresele înregistrate și va publica rapoarte periodice începând din iunie 2020 și pe tot parcursul crizei, recomandând acțiuni și/sau eliminarea treptată a măsurilor care nu mai sunt necesare.

ESCALAR: până la 1.2 miliarde de euro pentru a sprijini întreprinderile cu potențial ridicat să se dezvolte și să se extindă în Europa

0

Astăzi, 8 aprilie, Comisia lansează ESCALAR, o nouă abordare în materie de investiții, elaborată împreună cu Fondul European de Investiții (EIF), care va sprijini finanțarea capitalului de risc și a creșterii întreprinderilor promițătoare, permițându-le să se extindă în Europa și să contribuie la consolidarea suveranității economice și tehnologice a Europei.08/04/2020

ESCALAR va furniza până la 300 de milioane EUR cu scopul de a crește capacitatea de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare.

Prin lansarea ESCALAR, Comisia își îndeplinește una dintre acțiunile anunțate în noua strategie pentru IMM-uri, menită să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare. Această inițiativă este deosebit de relevantă în situația economică dificilă cu care se confruntă IMM-urile din cauza pandemiei de coronavirus. Ea va sprijini întreprinderile inovatoare în timpul crizei și după aceasta, pentru a garanta faptul că Europa se poate dezvolta și menține în poziție de lider în domeniul evoluțiilor tehnologice globale și își poate accelera redresarea economică.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Comisia utilizează toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a ajuta întreprinderile să depășească criza provocată de coronavirus. Astăzi, ne consolidăm sprijinul oferit numeroaselor întreprinderi europene promițătoare pentru a ne asigura că acestea vor continua să se dezvolte și să crească în Europa. Prin intermediul ESCALAR, contribuim la deblocarea unor investiții private suplimentare semnificative pentru a sprijini crearea liderilor pieței de mâine.”

Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „Întreprinderile în curs de extindere au nevoie de finanțare a creșterii pentru a-și putea dezvolta activitățile. ­­ Prin îmbunătățirea mediului de finanțare, mai multe întreprinderi în curs de extindere din UE pot alege să rămână în Europa pentru a continua să crească, ceea ce este cu atât mai important acum, în această perioadă de criză, când întreprinderile pot avea nevoie de mai mult sprijin din partea investitorilor lor. Inițiativa-pilot ESCALAR poate ajuta fondurile să se extindă și ele, ceea ce va avea drept rezultat creșterea dimensiunilor acestora, susținând astfel ecosistemele în care se înscriu fondurile cu capital de risc în etapa avansată și fondurile orientate spre creștere din UE.”

În faza sa pilot, ESCALAR va oferi până la 300 de milioane EUR garantate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Aceasta va avea drept scop creșterea capacității de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare. Administratorii de fonduri interesați pot participa la program răspunzând la cererea deschisă de exprimare a interesului(link is external) publicată astăzi de către FEI.

ESCALAR are scopul de a sprijini închiderea fondului prin asigurarea de angajamente în valoare de până la 50 % din valoarea fondului. El vizează atât fondurile noi care se concentrează pe finanțarea întreprinderilor în curs de extindere, cât și fondurile existente care doresc să sprijine societățile cu potențial ridicat din portofoliul lor să-și accelereze creșterea.

Actuala cerere de propuneri ESCALAR constituie o fază-pilot pentru 2020, având obiectivul ca, pe baza acestei experiențe-pilot, ESCALAR să devină un instrument financiar european obișnuit, alături de instrumentele financiare existente după 2020 în următorul cadru multianual (2021-2027). Analiza și selectarea fondurilor este gestionată de FEI.

 Context

Pandemia actuală de coronavirus a evidențiat faptul că multe întreprinderi din Europa întâmpină dificultăți atunci când caută investiții suficiente pentru a se dezvolta și a se extinde în Europa. Se estimează că până la 90 % dintre întreprinderile cu creștere rapidă întâmpină dificultăți în ceea ce privește finanțarea creșterii lor în Europa. Aceasta înseamnă fie că întreprinderile nu reușesc să găsească finanțare în Europa și sunt nevoite să-și întrerupă activitatea, fie că noile întreprinderi europene promițătoare se mută din Europa în faza de extindere.

Din cauza crizei provocate de coronavirus, mecanismele care permit fondurilor de capital de risc și fondurilor de investiții în societăți necotate să se retragă (cum ar fi vânzările comerciale sau ofertele publice inițiale) sunt temporar indisponibile, ceea ce înseamnă că aceste fonduri vor trebui să sprijine pentru mai mult timp societățile de portofoliu cu creștere rapidă. Investițiile prin intermediul ESCALAR vor sprijini fondurile care fac investiții (inclusiv investiții de continuare) în întreprinderile cu creștere rapidă, permițându-le să depășească această perioadă de perturbări economice.

ESCALAR își propune să abordeze unele dintre aceste probleme, prin consolidarea disponibilității finanțării capitalului de risc și a creșterii economice în Europa. Capitalul de risc, o formă de finanțare a întreprinderilor nou-înființate considerate ca având un potențial de creștere ridicat și finanțarea creșterii sunt vitale pentru buna funcționare a uniunii piețelor de capital, dar rămân slab dezvoltate în Europa, în special în faza de extindere.

Inițiativa este complementară cu instrumentele de finanțare existente. Aceasta este singura inițiativă care oferă investitorilor posibilitatea de a obține o rentabilitate mai mare, întrucât rentabilitatea acțiunilor ESCALAR este atât subordonată parțial, cât și plafonată. Aceasta poate ajuta administratorii de fonduri să mobilizeze mai multe fonduri private pentru a-și spori capacitatea de finanțare și pentru a răspunde mai bine nevoilor mari de finanțare ale întreprinderilor europene în curs de extindere, în special în perioade dificile.

Măsuri de relansare economică în viziunea IMM-rilor

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a elaborat și lansează un prim set de măsuri prioritare pentru relansarea economică a României. În sinteză, documentul „Program de măsuri prioritare pentru relansarea economică a României” evidențiază:

„Măsurile realizate de noi sunt împărțite în două capitole importante. Primul capitol Context Managerial relevă cele trei elemente esențiale ale analizelor efectuate de specialiștii din numeroase țări asupra crizei provocate de Coronavirus (premise, variante de scenarii și direcții și modalități de acțiune) și cele 3 posibile scenarii pentru ieșire din criză potrivit experienței mondiale: Scenariul V, Scenariul U și Scenariul L. De asemenea, capitolul prezintă și cele 5 direcții și modalități de acțiune:

  • Cererea de produse și servicii, internă și externă
  • Asigurarea lanțurilor de aprovizionare a companiilor și populației în țară și din străinătate
  • Asigurarea de lichidități și finanțări pentru companii și populație
  • Realizarea de investiții substanțiale, publice și private, autohtone și străine
  • Asigurarea de resurse umane sănătoase, apte și disponibile pentru a munci.

Cel de-al doilea capitol este unul aplicat și prezintă măsurile prioritare pentru relansarea economică a țării. Astfel, pentru depășirea situației de criză în care ne aflăm și încercarea de a ne încadra în scenariul economic V,  Consiliul Național al IMM-urilor din România ( CNIPMMR ) a propus un set de măsuri structurate pe cinci categorii principale:

  1. Investiții
  2. Programe specifice IMM-urilor
  3. Înființarea fondurilor de investiții
  4. Măsuri sectoriale
  5. Politici publice

Printre propunerile noastre, cele mai importante sunt:

  • Investiții în infrastructură – o autostradă în fiecare regiune istorică
  • Program finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020: o inițiativă națională sau regională care să vizeze asigurarea de mese calde sau de pachete cu alimente
  • Fond de investiții de tip equity
  • Program pentru accesul rapid la lichidităţi pentru IMM-uri
  • Program național: FABRICAT ÎN ROMÂNIA
  •  Eliminarea taxelor parafiscale solicitate IMM-urilor de autorităţile publice
  • Plan național de DIGITALIZARE a instituțiilor publice pentru digitalizarea instituțiilor și proceselor
  • Achizițiile publice centrale și locale să fie făcute cu respectarea principiului: minim 50% de la un IMM local
  • Debirocratizare masivă
  • Reforma administratiei publice”

Documentul integral poate fi consultat pe site-ul www.cnipmmr.ro.

Barometru Coface Q1 2020: COVID-19 – se prefigurează o creștere bruscă a insolvențelor la nivel global

La început, epidemia COVID-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc – ofertă și cerere – care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate fi comparată cu alte crize din trecut întrucât toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Întrebarea nu mai este ce țări și sectoare de activitate vor fi afectate de acest șoc, ci mai degrabă cine va scăpa.

Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelurile lor din 2008.

În acest context, Coface prognozează că în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, cu o rată de creștere de -1,3% (după + 2,5% în 2019). Coface estimează că 68 de țări vor intra în recesiune (față de numai 11 anul trecut), comerțul mondial va scădea cu 4,3% în acest an (după o scădere de -0,4% în 2019) și se va înregistra o creștere de 25% a insolvențelor (comparativ cu predicțiile de +2% din luna ianuarie 2020).

Cea mai mare creștere a insolvențelor
din 2009 până în prezent: +25% în 2020

Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar și într-un scenariu optimist, în care activitatea economică repornește treptat în al treilea trimestru al anului și nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus în a doua jumătate a anului 2020.

Această tendință de creștere accelerată a insolvențelor ar urma să afecteze Statele Unite (+39%) și toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franța (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) și Spania (+22%). Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelul din 2008.

Volumul comerțului internațional va scădea pentru al doilea an consecutiv; va apărea o posibilă modificare a structurii comerțului internațional de bunuri?

Riscurile care planează asupra unei scăderi de 4,3% a comerțului mondial ca volum în 2020 sunt în scădere, deoarece numeroasele anunțuri de închidere a frontierelor nu sunt luate în considerare în modelul de prognoză al Coface (model bazat pe prețurile petrolului, costurile de transport, încrederea companiilor producătoare în Statele Unite și exporturile coreene ca variabile explicative).

Pe termen lung, criza COVID-19 ar putea avea consecințe și asupra structurii lanțurilor de valori globale. Principala sursă de vulnerabilitate a companiilor în contextul actual este dependența lor de un număr redus de furnizori aflați în câteva țări sau chiar într-o singură țară. Prin urmare, creșterea acestor numere pentru a anticipa posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare va deveni o prioritate pentru companii.

Cele mai multe sectoare sunt afectate

Pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de guverne din peste 40 de țări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populația lumii, au avut consecințe imediate.

Aceste măsuri au dus la un șoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare. Șocul inițial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reală: oamenii nu pot munci, iar companiile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării intermediare de bunuri.

Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber și transportul sunt sectoarea afectate grav, precum și aproape toate segmentele de distribuție specializate și majoritatea sectoarelor de producție (cu excepția industriei agroalimentare). Alte sectoare de servicii au fost mult mai puțin afectate precum telecomunicații, apă și canalizare.

Acest șoc de ofertă este însoțit de un șoc la fel de brutal la nivelul cererii. Mulți consumatori își anulează sau amână cheltuielile pentru bunuri și servicii. În plus, încrederea gospodăriilor este slăbită de impactul izolării.

Bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Alte cheltuieli, cum ar fi textile și îmbrăcăminte, precum și electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero.

La celălalt capăt al spectrului, consumul de produse agro-alimentare și farmaceutice ar putea beneficia de această situație excepțională.

Consecințele politice ale pandemiei

Cea mai evidentă consecință a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente.

Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de măsuri protecționiste, care vizează în special sectoarele cheie ale noii ordini de sănătate și economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare și / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea „războiului comercial” dintre SUA și China, care vizează sectoarele strategice, în special electronice, rămâne și ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi întărit de campania prezidențială din Statele Unite și / sau în cazul creșterii protestelor sociale într-una dintre aceste două țări.

Importul de echipamente medicale, măști de protecție, kituri de testare în perioada COVID 19

0

Autor: Mihai Petre (foto), Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Ținând cont de nevoia urgentă de echipamente medicale, de măști de protecție și kituri de testare utilizate în lupta cu COVID-19, autoritățile vin în sprijinul operatorilor economici și al instituțiilor de stat cu o serie de orientări atât de natură fiscală, cât și procedurală, menite să relaxeze formalitățile aplicabile în mod normal la importul de astfel de produse. Detaliem câteva din aceste simplificări în cele ce urmează.

Amânarea plății TVA în vamă pe perioada stării de urgență și după 30 de zile de la încetarea acesteia în România

La nivelul României, pe perioada stării de urgență și la 30 de zile după data încetării acesteia, se amână plata TVA la importul de anumite medicamente, echipamente de protecție, dispozitive medicale sau de protecție și materiale sanitare utilizate în limitarea, tratamentul și combaterea COVID-19.

De exemplu, kituri de testare și aparate de testare și diagnostic cod NC 3822, 3002 15 și 9027 80, măști, mănuși, scuturi din plastic pentru față cod NC 6307 90, termometre cod NC 9025, dezinfectanți și produse pentru sterilizare cod NC 2207, 2208, 3003 sau 3808, dispozitive medicale (ventilatoare, ecografe, aparate de electrodiagnostic) cod NC 9019 20, 9018 19, 9018 90.

Astfel, o atenție sporită trebuie acordată clasificărilor tarifare ale acestor tipuri de produse, pentru ca importatorii să fie siguri că vor aplica corect amânarea plății TVA la momentul importului.

Organizația Mondială a Vămilor vine în sprijinul operatorilor economici cu o listă dedicată clasificărilor tarifare aferente acestor echipamente. Lista poate fi accesată la următorul link:

http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/activities-and-programmes/natural-disaster/covid_19/hs-classification-reference_en.pdf?la=en

Simplificarea formalităților de import

Comisia Europeană a publicat o serie de orientări privind modalitățile de simplificare a formalităților vamale în comerțul cu astfel de produse, aplicabile în toate statele membre (inclusiv în România),  pentru ca acestea să ajungă cât mai repede la persoanele afectate.

Menționăm câteva exemple:

  • aplicarea regimului de admitere temporară cu scutire totală de la plata taxelor la import (taxe vamale și TVA) pentru echipamente medicale, mijloace de transport utilizate în combaterea COVID-19;
  • posibilitatea prezentării bunurilor direct la sediul importatorului (i.e. fără a mai trece pe la biroul vamal);
  • acceptarea de certificate de origine/statut (de ex. EUR 1, A.TR) sub forma unei copii (format fizic sau electronic). În mod normal, în acest scop, documentele sunt solicitate în original.
  • în cazul operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de vămuire la domiciliu, acordarea prelungirii termenului de depunere a declarației suplimentare cu caracter global dacă aceasta nu poate fi depusă la timp;

Toate orientările de simplificare pot fi regăsite pe larg accesând următorul link: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/covid-19-customs-guidance-for-trade.pdf .

Scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente medicale și de protecție provenite din țări non-UE și distribuite gratuit în statele membre

Importul de echipamente medicale și de protecție realizat de instituțiile/organizațiile abilitate sau în numele acestora și distribuite gratuit pe piața din UE către persoanele aflate în nevoie beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale și a TVA. Măsura a fost implementată de Comisia Europeană ca urmare a solicitărilor venite din partea statelor membre, inclusiv Marea Britanie.

Măsura este aplicabilă de la data de 30 ianuarie 2020 până la data de 31 iulie 2020. Așadar, este oferită și posibilitatea returnării taxelor la import pentru bunurile ce au fost importate deja pentru combaterea COVID-19.

Până la data de 30 noiembrie 2020, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene informații privind organizațiile și instituțiile ce au beneficiat de aceste scutiri la import precum și cantitatea și natura bunurilor astfel importate.

Studiul complet poate fi regasit aici