Performanţă românească la Olimpiada Internaţională de Filosofie
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,28%
Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut
Blocajul financiar se accentuează: 7 din 10 companii își plătesc cu greu facturile
Vin noi semnale îngrijorătoare din economia reală. 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, fapt care duce la accentuarea blocajului financiar. Durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames, în baza unui sondaj realizat în parteneriat cu compania de traininguri Train Your Brain
În economia românească, a devenit o adevărată modă să faci afaceri pe banii partenerilor de business. În condițiile în care nu dispun de resurse financiare suficiente, iar accesul la credite le este practic imposibil din varii motive, tot mai multe companii întârzie să-și plătească la timp facturile. Potrivit sondajului realizat de Frames & Train Your Brain în perioada 2-7 mai 2019, pe un eșantion de 180 de companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerț și industria prelucrătoare la construcții și turism, și prezentat în cadrul evenimentului Train Your Business Iași, 68% dintre managerii chestionați au recunoscut faptul că amână plata facturilor până la limita maximă, pentru a-și asigura cash flow-ul necesar desfășurării afacerilor. Principalele motive pentru care companiile nu își achită la timp obligațiile financiare sunt reprezentate de lipsa resurselor financiare disponibile, menționată de 53% dintre respondenți, neîncasarea facturilor (22%), creșterea costurilor operaționale (15%), scăderea vânzărilor (7%) și alte motive (3%).TU CU CINE FACI AFACERI?
O întrebare la care tot mai mulți antreprenori caută răspunsuri. Dovadă că, întrebați care sunt metodele prin care se protejează în fața blocajului financiar, majoritatea respondenților au afirmat că evaluează clienții înainte de a intra într-o relație contractuală cu ei.ECONOMIA, PLINĂ DE SEMNE DE ÎNTREBARE
Întrebați cum văd dinamica plăților în economie în viitorul apropiat, 56% dintre respondenți s-au declarat pesimiști, în timp ce numai 23% au declarat că au așteptări optimiste, pe fondul creșterii economice. „Întrebați care sunt principalele provocări, din acest punct de vedere, cei mai mulți au indicat creșterea costurilor operaționale, fenomen amplificat de deprecierea cursului de schimb, scumpirea carburanților și a utilităților. Creșterea inflației se va reflecta, cel mai probabil, într-o scădere a puterii de cumpărare a populației și o reducere a apetitului de business în economie, scăderea vânzărilor urmând să reprezinte o consecință directă și cu efecte semnificative în comportamentul de plată. În condițiile în care accesul la creditare pentru multe dintre IMM-uri reprezintă un deziderat de neatins, perspectivele accentuării blocajului financiar sunt la ordinea zilei, mai ales în T4 2019 – T1 2020”, arată concluziile analizei.Educaţie financiară prin competiţie între licee
Conferința România Durabilă: Piața Gazelor Naturale – Predictibilitate, Concurență și Liberalizare
Data: 21 mai 2019, ora 9.00 – 14.00 Locația: Aula Magna – Academia de Studii Economice București.
Evenimentul este organizat de România Durabilă și ASPES – Asociația pentru Studii și Prognoze Economice în parteneriat cu Academia de Studii Economice București, sub patronajul Federației Patronale Petrol și Gaze. PROGRAM ȘI TEME DE DEZBATERE 9.00 – 9.30 – Înregistrarea participanților 9.30 – 11.15 – Sesiunea plenară I Moderator: Daniel Apostol, Director de Relații Externe FPPG, Fondator România Durabilă Mesaj introductiv – Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor, Rector, ASE BucureștiTeme de dezbatere:
Prioritățile strategice pentru sustenabilitatea sectorului Reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții Liberalizarea pieței de gaze naturaleVorbitori invitați: Anton Anton, Ministrul Energiei Dumitru Chiriță, Președinte ANRE / Zsoltan Nagy, Vicepreședinte ANRE Franck Neel, Președinte FPPG Adrian Volintiru, CEO Romgaz Radu Dudău, Director Executiv Energy Policy Group Cristian Păun, Prof. Univ, Cercetator CCREI Concluzii: Constantin Boștină, Președinte ASPES
Sesiune Q&A
11.15 – 11.30 – Pauză de cafea& networking 11.30 – 13.30 – Sesiunea plenară II Moderator: Adrian Mănuțiu, Jurnalist economic, EM360Teme de dezbatere:
Piața concurențială de gaze naturale. Siguranța și securitatea aprovizionării consumatorilor români. Piața românească de gaz – set de adaptări și beneficii Fiscalitatea – povară fiscală vs. facilități pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. Vorbitori invitați: Florin Ciocănelea, Consilier al Primului Ministru Bogdan Andronic, Secretar de Stat, Ministerul Economiei Alina Popa, Membru al Consiliului Director Petrom Radu Căprău, Vicepreședinte Concordia Septimiu Stoica, Președinte BRM Vasile Iuga, Expert Energie Virgil Popescu, Vicepreședinte, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților Cătălin Niță, Director Executiv FPPG împreună cu invitatul său Sebastien Zimmer, Partener Emerton – Raportul Gas Market Design Sesiune Q&A 13.30 – Business lunch & networking Accesul la eveniment sa face pe baza completării formularului de înregistrare sau prin confirmare scrisă la adresa de email monica.david@creativeandmore.ro. Persoană de contact: Monica David, telefon 0723.999.995.Electrica Furnizare și Comitetul Olimpic Sportiv Român anunță parteneriatul pentru susținerea Echipei Olimpice
Alex Milcev, EY: Efectele Brexit din perspectivă fiscală
Efectele exacte ale ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt greu de anticipat, putem identifica însă câteva dintre ele din perspectivă fiscală și juridică.
Deducerea TVA aferentă serviciilor financiar – bancare
Brexit-ul poate genera oportunități de deducere a TVA, de exemplu, pentru băncile și companiile de asigurări din România. În prezent, acestea nu deduc TVA sau deduc într-o proporție minimă. Astfel, prestările de servicii financiar-bancare realizate de prestatori români către clienți din afara Uniunii Europene vor permite deducerea TVA, prin excepție de la regula generală.
Înregistrarea în scopuri de TVA
Există în prezent companii stabilite în Marea Britanie și înregistrate în scopuri de TVA în România prin procedură directă. Odată cu Brexit-ul, acestea vor trebui să schimbe procedura de înregistrare în scopuri de TVA și vor fi nevoite să desemneze un reprezentant fiscal, cu toate obligațiile ce rezultă de aici (de exemplu – răspunderea reprezentantului fiscal pentru obligațiile de TVA ale companiei britanice, emiterea unei scrisori de garanție bancară etc.).
Încă nu a fost stabilită o procedură de schimbare a formei de înregistrare sau dispoziții tranzitorii pentru a ști cât de complicată sau de ușoară va fi această schimbare. Cert este că prevederile legislației de TVA în vigoare nu permit păstrarea formei directe de înregistrare în scopuri de TVA, iar în cazul în care codul de TVA devine invalid, activitățile comerciale ale companiilor britanice din România ar putea fi blocate.
Regulile de “use and enjoyment’’ (utilizare și exploatare efectivă) cu privire la prestarea serviciilor
În prezent, serviciile de procesare a bunurilor prestate de o companie din România către o companie din Marea Britanie au loc acolo unde beneficiarul este stabilit. După Brexit, însă, devin aplicabile prevederile de “use and enjoyment” prin care prestatorul este obligat, ca regulă generală, să colecteze TVA din România, dacă serviciile sunt utilizate și exploatate efectiv în România.
Acest lucru, cumulat cu faptul că încă nu există declarații de reciprocitate pentru rambursarea TVA între România și Marea Britanie, va crește costurile beneficiarului din Marea Britanie.
Operațiuni vamale
Livrările de bunuri expediate din Marea Britanie către România și invers vor face obiectul operațiunilor vamale. Mai mult, în prezent nu este cunoscut cuantumul taxelor vamale după Brexit. Astfel, cel puțin pentru perioada imediată post-Brexit, se pot înregistra întârzieri în lanțul logistic și o creștere a costurilor pentru bunurile importate din Marea Britanie.
Impact asupra scutirii impozitului cu reținere la sursă pentru plățile externe
În domeniul impozitării directe sunt câteva zone importante ce vor fi afectate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este vorba, în special, de Directivele Europene privind dividendele, dobânzile și redevențele ce oferă un tratament fiscal favorabil și care, post-Brexit, nu vor mai putea fi aplicate în relațiile dintre o societate din România și o societate din Marea Britanie. În același spectru, tratamentul fiscal favorabil prevăzut de Directiva privind fuziunile nu va mai putea fi invocat în acțiuni de restructurare și reorganizare întreprinse între societăți din România și societăți din Marea Britanie.
În baza Directivelor, distribuirea de dividende, precum și plățile de dobânzi și redevențe efectuate de către o companie din România către o companie din Marea Britanie nu sunt impozitate cu reținere la sursă în România, în anumite condiții. Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, acest beneficiu nu va mai fi disponibil.
În lipsa aplicabilității Directivelor, cotele de impozit prevăzute de Codul Fiscal (5% pentru dividende, respectiv 16% pentru dobânzi și redevențe) sau cele prevăzute de convenția de evitare a dublei impuneri (10% sau 15% în funcție de natura plății), în anumite condiții, vor fi aplicabile. Acestea pot genera un cost suplimentar la nivelul companiilor.
O modificare a convenției de evitare a dublei impuneri între România și Marea Britanie prin păstrarea unui tratament similar cu cel prevăzut de Directive ar putea reduce povara fiscală. O discuție privind renegocierea convenției este pe agenda Guvernului Britanic în 2019, totuși, rămâne de văzut în ce direcție vor merge aceste potențiale modificări.
Dreptul de ședere în Romania, post-Brexit
Pentru a favoriza un Brexit cât mai ordonat, Uniunea Europeană acordă Marii Britanii o prelungire flexibilă a termenului până la care poate părăsi blocul comunitar. Dacă acordul de Brexit negociat cu UE va fi aprobat de Parlamentul britanic, atunci Regatul Unit va putea părăsi Uniunea începând de luna următoare, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2019.
Deși un scenariu “no deal” devine din ce în ce mai puțin probabil, State Membre precum Elveția sau Republica Cehă au implementat deja în legislația locală proceduri specifice pentru cetățenii britanici care au rezidență în aceste state, în cazul ieșirii din Uniune fără acord.
Inclusiv Guvernul României a aprobat în data de 19 martie 2019 un Memorandum care cuprinde Planul de măsuri privind reglementarea statutului cetățenilor britanici în contextul unui scenariu “no deal”. Măsurile au ca scop lămurirea unor aspecte importante cu privire la asigurarea continuității drepturilor dobândite de cetățenii britanici din România. Documentul tratează cele mai fierbinți subiecte în contextul Brexitului “no-deal”, cum ar fi: dreptul de ședere, accesul la piața muncii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, securitate socială și, nu în ultimul rând, accesul la educație. În prezent, actul normativ care ar transpune măsurile din Memorandum se află în procedură de avizare și aprobare, conform prevederilor legale.