Astăzi, 10 septembrie, președintele ales Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa și noua structură a următoarei Comisii Europene.

Noua Comisie va reflecta prioritățile și ambițiile prezentate în orientările politice. Comisia este structurată în jurul obiectivelor pe baza cărora președintele ales von der Leyen a fost votat de Parlamentul European.

În centrul activităţii noastre se află necesitatea de a răspunde schimbărilor climatice, tehnologice și demografice care transformă societățile și modul nostru de viață. Puterile existente urmează noi căi, noi puteri apar și se consolidează. Acest lucru a lăsat un sentiment de neliniște și teamă în numeroase comunități din întreaga Europă. UE trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și către o nouă lume digitală, însă nu poate face acest lucru decât ținând oamenii aproape și adaptând economia socială de piață unică a Europei astfel încât să corespundă noilor ambiții din ziua de astăzi.

Pe măsură ce ne angajăm pe această cale, trebuie să ne valorificăm din plin punctele forte, talentul și potențialul. Trebuie să ne concentrăm pe egalitate și pe crearea de șanse pentru toți, indiferent dacă este vorba despre femei sau despre bărbați, despre oameni care vin din Est, din Vest, din Sud sau din Nord, ori despre tineri sau vârstnici. Trebuie să apărăm valorile noastre comune și să susținem statul de drept. În următorii 5 ani, toate instituțiile europene trebuie să colaboreze strâns pentru a disipa temerile și pentru a crea oportunități.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. Vreau o Comisie condusă cu hotărâre, care se axează în mod clar pe aspectele care ne preocupă și care oferă răspunsuri. Vreau să fie o Comisie bine echilibrată, agilă și modernă. Această echipă va trebui acum să câștige încrederea Parlamentului. Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri.”

O nouă structură, adaptată la ceea ce dorim să realizăm

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea noastră în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Țările de Jos) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici.”

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice.”

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră.”

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): ÎR/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie.

De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Dorim să dăm un nou elan democrației europene. Aceasta este responsabilitatea noastră comună. Democrația înseamnă mai mult decât votul la alegeri la fiecare 5 ani. Înseamnă să ne facem auzită vocea și să putem avea un cuvânt de spus cu privire la modul în care este construită societatea.”

Președintele ales von der Leyen dorește să prezideze un colegiu angajat, care înțelege Europa și ascultă dorințele europenilor.

• Din acest motiv, toți membrii colegiului vor vizita fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului lor. Ei vor trebui să cunoască nu numai capitalele, ci și să viziteze regiunile în care trăiește și muncește populația Europei.
• Așa cum Europa trebuie să fie pregătită pentru era digitală, și Comisia trebuie să se adapteze realităților de astăzi. Reuniunile colegiului vor fi „fără hârtie” și digitale.
• Obiectivul noii Comisii este de a ușura viața oamenilor și a întreprinderilor. Pentru a reduce birocrația, Comisia va aplica principiul numărului constant („one-in, one­out”) atunci când creează noi acte cu putere de lege și norme administrative.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Aceasta va fi o Comisie care își va transpune angajamentele în acțiuni. Avem o structură care se concentrează pe sarcini, nu pe ierarhii. Trebuie să fim în măsură să obținem cât mai rapid rezultate în domeniile care contează și să facem acest lucru cu convingere.”

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

László Trócsányi (Ungaria) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Rovana Plumb (România) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

Etapele următoare

În următoarea etapă, Parlamentul European va trebui să aprobe întregul colegiu al comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.

Acest lucru va fi precedat de audierile comisarilor desemnați în fața comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Pe baza aprobării date de către Parlamentul European, Consiliul European numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.

8 septembrie, Ziua Petrolistului: la aniversare, petroliștii cer politici publice pentru încurajarea investițiilor în sector, pentru sporirea rolului industriei în dezvoltarea economiei naționale și pentru protecția eficientă a consumatorilor vulnerabili de energie.

Sectorul românesc de țiței și gaze solicită încă o dată Parlamentului și Guvernului asigurarea unui cadru de reglementare transparent, stabil și predictibil, în beneficiul deopotrivă al consumatorilor, al statului și al investitorilor.

”Susținem accesibilitatea gazului natural pentru consumatorii finali români. Acest lucru este posibil prin creșterea concurenței pe piața cu amănuntul a clienților casnici, precum și adaptarea nivelului de protecție acordat acelor consumatori vulnerabili. În continuare, reiterăm nevoia de a încuraja investițiile în sectorul de producție din România. Odată ce vom reuși să îmbunătățim interconexiunile României cu piața de gaze naturale din Uniunea Europeană, dependența de cantitățile de gaze naturale transportate prin Ucraina va fi diminuată considerabil. Continuarea lucrărilor la conducta BRUA va însemna îndeplinirea acestui angajament și va spori interconexiunile între piața românească și cea europeană a gazelor naturale. Pentru luarea deciziilor finale de investiții în ceea ce privește gazele naturale din Marea Neagră, atunci este nevoie de predictibilitatea cadrului de reglementare, liberalizarea pieței, interconexiunile și stabilitatea fiscală. Prin descoperirile recente de gaze, România are o oportunitate pe care puține state o au: de a-și asigura independența energetică și de a avea acces la surse de energie curate, versatile și sustenabilă”, afirmă Franck Neel, președintele FPPG.
Din 1990, Ziua Petrolistului este sărbătorită în fiecare an, la data de 8 septembrie. La iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom, Ziua Petrolistului se desfăşoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor și este dedicată personalului din industria petrolului, celor care lucrează în foraj, extracție, prelucrarea şi cercetarea petrolului și gazelor naturale.

Petrolul românesc, pagină de istorie:
România are o istorie a petrolului de 152 de ani, istorie plină de premiere mondiale și rezultate extraordinare. În anul 1857 România a înregistrat trei premiere mondiale: prima țară din lume cu o producție de țiței de 275 tone, urmată de SUA în 1859, Italia în 1860, Canada în 1862 și Rusia în 1863, Bucureștiul primul oraș din lume iluminat cu petrol și rafinăria fraților Mehedințeanu, prima rafinărie din lume, înființată în județul Prahova, la Ploiești. Tot în Ploiești este Universitatea Petrol și Gaze, instituție de învățământ superior în domeniul petrolier, înființată în urmă peste 70 de ani, dar și Muzeul Național al Petrolului înființat în 1959.
Tot România a fost prima țară din lume care a exportat benzină (1900) și prima țară care a înființat o școală de maiștri sondori (1904).
În 1937, România ocupa locul 7 în lume și atrăgea în continuare atenția mapamondului cu invenții și premiere care aveau să rămână în istoria exploatărilor petroliere. Una dintre aceste mari realizări aparține societății ”Creditul Minier”: în 1934, la Chițorani, s-a atins adâncimea de 3300 metri, a doua din lume, după recordul mondial absolut de 3458 de metri înregistrat în California.
De asemenea, trebuie să menționăm și contribuțiile tehnice aduse de inventatorii români. Inginerul Virgiliu Tacit a inventat prevenitorul de erupție, iar Inginerul Ion Basgan a brevetat în 1934 un procedeu de extracție care îi poartă numele, folosit după 1944 nu numai în Romania, dar și în SUA.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale din România, acesta are o istorie de 110 ani, primele emanații de gaz natural au fost descoperite la Sărmășel, jud. Mureș în anul 1909. Anul 1910 marchează prima intenție din Europa de transport a gazelor, finalizată în 1914 cu prima conductă de transport gaze naturale din Europa, de la Sărmășel la Turda pe o distanta de 55 km, iar în 1915, se înființează prima societate din Europa, Ungarische Erdgas Gesellschaft (UEG), cu obiectul de activitate exclusiv: explorarea, forarea, exploatarea, transportarea și distribuirea gazelor naturale din bazinul transilvănean.

Prin munca și dedicația lor, petroliștii romăni au reușit să aducă țara noastră pe primele locuri în clasamentele mondiale și să se mențină în competiție directă cu marile puteri ale lumii.
Le mulțumim zecilor de mii de oameni dedicați care lucrează în prezent, zi de zi, cu atâta energie în această industrie de importanță strategică națională și sărbătorim împreună cu ei Ziua Petrolistului! La mulți ani!

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) respinge declarațiile alarmiste și nefondate referitoare la efectele revenirii la o piață liberă și funcțională a gazelor
OUG 114 nu a redus factura la gaze
OUG 114 a fost prezentată ca o masură menită să reducă prețul gazelor pentru consumatorii casnici. În realitate, factura la gaze nu a scăzut. Dimpotrivă, a crescut prețul pentru consumatorii industriali, ceea ce s-a reflectat în prețul bunurilor de larg consum.
Eliminarea prevederilor OUG 114 și revenirea la o piață liberă și funcțională ar duce la reintroducerea în piață a unui volum de gaze de 4,3 miliarde m3 (reprezentând obligațiile pentru piața reglementată), ceea ce va permite decuplarea fața de prețurile de import.
În plus, creșterea capacităților de interconectare cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, planificată pentru anul viitor, va încuraja concurența pe piața gazelor prin diversificarea surselor, cum ar fi LNG (Gaz Natural Lichefiat).
Consumatorii vulnerabili trebuie protejați
Principalul argument adus în defavoarea liberalizării pieței gazelor este protecția consumatorului vulnerabil. Consumatorii vulnerabili trebuie protejați prin mecanisme care pot coexista cu o piață liberă, așa cum se întamplă și în alte țări din Europa Centrală și nu numai. Din păcate, deși există planuri de acțiuni elaborate de specialiști, cum sunt cei de la Emerton, în România nu a fost implementat un mecanism funcțional de protecție a acestora. De aceea, este nevoie de o acțiune urgentă în acest sens.
Liberalizarea pieței de gaze este o necesitate
În 2001, în cadrul negocierilor pentru aderarea la UE, România și-a asumat liberalizarea pieței gazelor până în 2007. Aceasta a avut loc pentru o perioadă scurtă de timp, din 2017 până în decembrie 2018, când, prin introducerea OUG 114, România a regresat în ceea ce privește piața gazelor. În acești ani, împotriva României au fost deschise două proceduri de infringement pe piața gazelor.
Impactul zecilor de ani de tergiversări în liberalizare se traduce în paradoxuri cum ar fi acela ca doar 30% din gospodăriile din România sunt conectate la rețeaua de gaze.
O piață reglementată nu atrage investiții – în ultimii ani am asistat la ieșirea unor companii mari de pe piață și încetinirea sau chiar blocarea unor proiecte de investiții majore. În același timp, producția locală de gaze a scăzut și a fost înlocuită cu importuri, în condițiile în care România are potențial de a-și acoperi necesarul de gaze exclusiv din producția internă. În prezent rata importurilor a crescut la circa 28%.
În aceste condiții este necesară liberalizarea imediată a pieței, prin eliminarea prevederilor OUG 114 referitoare la prețul gazelor, pentru a nu afecta aprovizionarea cu gaze a României. Este necesară, de asemenea, protejarea concretă a consumatorului vulnerabil și implementarea unor programe ample de eficiență energetică, ce au ca efect direct scăderea semnificativă a facturilor la energie.

Miniștri, antreprenori, manageri de top ai marilor companii, autorităţi locale, specialişti în domeniu, în premieră, împreună în susţinerea angajatorilor şi angajaţilor .

Peste 5000 de locuri de muncă disponibile doar în Cluj-Napoca. Capitala Transilvaniei este unul dintre oraşele României care duce o acută lipsă de forţă de muncă.

Domeniile sunt diverse, dar cea mai căutată profesie este cea de programator. Cum facem să atragem personal calificat, care este tendinţa pieţei muncii, cum îi convingem pe cei din conducerea marilor companii să nu îşi mute producţia în alte ţări sunt doar câteva dintre temele care vor fi abordate în cadrul primei întâlniri din seria conferinţelor Pactul pentru Muncă, care va avea loc pe 11 septembrie, la Cluj- Napoca.

Ministrul Fondurilor Europene, antreprenori de top, manageri de succes, reprezentanţi ai administraţiei locale dar şi specialişti în fiscalitate şi științe juridice vor dezbate problemele cu care se confruntă antreprenorii și angajații deopotivă pentru rezolvarea deficitului de forţă de muncă îndeosebi specializată.

Totodată, în cadrul conferinţei va fi prezentat şi lansat un ,,Studiu privind ocuparea forței de muncă din România în contextul UE. Analiza celor mai recente date”, realizat de Asociația de Analiză Decizională și Strategică.
Printre cei care vor aborda subiectele legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor se numară Roxana Mînzatu – Ministrul Fondurilor Europene, profesorii Mircea Coşea şi Mihaela Luțaș, dar şi Bogdan Badea – CEO Hidroelectrica, Corina Popescu – CEO Electrica, Adrian Volintiru – CEO Romgaz, Franck Neel- membru al Directoratului responsabil pentru activitatea Downstream Gas OMV Petrom, Ramona Jurubiţă – country managing partner KPNG, Carmen Neagu – director EnergoBIT, Dragoș Anastasiu – președinte Eurolines România Group, Luisiana Dobrinescu – specialist în fiscalitate şi antreprenorul Camelia Şucu. Conferinţa va fi moderata de Adrian Maniuţiu – fondator EM360.
Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca este, de asemenea, aşteptat să deschidă seria conferinţelor.

La începutul conferinţei vor susține prezentări reprezentanţii organizatorilor, Cristina Chiriac- preşedinte CONAF si Franck Neel – presedinte FPPG

„La ora actuală putem vorbi de o criză serioasă a forței de muncă care afectează atât antreprenorii români, cât și investitorii străini indiferent de domeniul de activitate. Studiile recente privind ocuparea forței de muncă demonstrează că România se confruntă cu diferențe considerabile în funcție de sex, vârstă și nivelul de studii atins. Dacă coroborăm toate acestea cu rata natalității și migrația forței de muncă rezultă o perspectivă sumbră pentru următorii ani și tocmai de aceea CONAF susține necesitatea adoptării a unor măsuri care să conducă la stoparea declinului demografic și reducerea deficitului de forță de muncă, spune Cristina Chiriac, preşedinte CONAF .

„Fără forța de muncă adecvată, totul devine incredibil de dificil, nuanțele de eficiență și întreprinderile sunt mai puțin relevante. Actuala criză de resurse umane din România este rezultatul a peste 20 de ani de schimbări structurale profunde. FPPG se angajează să rămână un partener puternic și să contribuie în mod hotărât la găsirea de soluțiilor astăzi pentru a răspunde nevoilor de mâine’, spune Franck Neel, presedinte FPPG

Concluziile acestor discuţii se vor concretiza într-un Memorandum of Understanding, agreat şi susţinut de toti participanţii la dezbateri.
Conferinţa Pactul Pentru Muncă va avea loc miercuri, 11 septembrie 2019, ora 09:30, la Cluj-Napoca, Hotel Opera Plaza, sala Cristal.

Participarea le conferinţă este gratuită, iar înscrierile se pot face accesând pagina de internet www.conaf.ro sau pe adresa de mail: conferinte@conaf.ro.