Afacerile din industrie au avut parte de o creștere ianuarie
Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în ianuarie, față de aceeași lună a anului trecut, cu 4,3%, un ritm crescut față de cel din decembrie, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
În decembrie 2018, comparativ cu decembrie 2017, cifra de afaceri din industrie a crescut pe ansamblu cu 2,9%, scrie Profit.ro. În luna ianuarie 2019, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut atât față de luna precedentă cu 4% cât și față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 4,3%.
De asemenea, afacerile au avansat datorită creșterii din industria extractivă (+13,8%) și din industria prelucrătoare (+4%). ”Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor intermediare (+6,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+5,7%), industria bunurilor de capital (+4,6%), industria energetică (+1,6%) și industria bunurilor de uz curent (+0,4%), se arată în comunicat. În 2018, cifra de afaceri din industrie, comparativ cu 2017, a crescut pe ansamblu cu 11,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (+12%) și industriei extractive (+6%), potrivit susei citate.
Transylvania Live, program de revitalizare a patrimoniului
Fundația Mihai Eminescu Trust și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – UCIMR au lansat la Sighișoara programul Transylvania Live, cu scopul subliniat de iniţiatori „de a îmbogăți experiența turistică în regiune și de a implica activ comunitățile locale în vederea dezvoltării lor, contribuind, totodată, la promovarea scenei tinere de artiști români”. Concretizarea se va face prin 18 evenimente culturale în regiune cu scopul de a promova patrimoniul și tradițiile locale. Un astfel de eveniment a fost cel inaugural, în care au concertat doi dintre cei mai apreciați artiști ai scenei tinere de jazz din România: Viorica Pintilie acompaniată de Ciprian Pop la chitară. Din perspectiva programului Transylvania Live, în acelaşi context au vorbit Caroline Fernolend, președinte al Fundației Mihai Eminescu Trust și Sebastian Gheorghiu, manager de proiecte al UCIMR. De asemenea, s-a adresat participanţilor primarul orașului Sighișoara, Ovidiu-Dumitru Mălâncrăvean.
Fără a intra aici în detaliile programului, este de semnalat că un eveniment apropiat în timp se va desfăşura de Paști la Viscri: „o experiență multi-senzorială”, cu vizitarea spațiilor de patrimoniu UNESCO, întâlnire cu oameni ai locului, meșteri și bucătari talentați, un concert de jazz în incinta bisericii fortificate de la Viscri, inclusă în patrimoniul UNESCO; vor concerta New Landscapes: Ana Maria Galea acompaniată la pian de Daniel Csikos, biletele fiind deja disponibile pe myticket.ro. La vară, programul va include evenimentele festivalului ICon Arts Transilvania.
Laserul de la Măgurele a devenit efectiv cel mai puternic din lume
Laserul care constituie esenţa proiectului Extrem Light Infrastructure-Nuclear Physics – ELI-NP de pe platforma fizicii de la Măgurele a atins puterea de 10 petawatts: 10 PW (zece milioane de miliarde watts), devenind astfel efectiv cel mai puternic sistem laser realizat vreodată în lume.
Directorul proiectului ELI-NP, acad. Nicolae Victor Zamfir, sintetizează forţa atinsă de laserul de la Măgurele spunând că reprezintă „a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină”. Referindu-se la aplicaţiile laserului ELI-NP, acad. Nicolae Victor Zamfir subliniază: „Cu ajutorul acestui laser putem să creăm fenomene noi, să urmărim comportarea materiei în condiţii extreme, care până acum nu au fost pe Pământ; probabil în Univers ele există şi astfel încercăm să desluşim unele dintre tainele Universului”.
Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, afirmă că prin această realizare, generaţia tânără „are aici cu ce lucra, are ce învăţa, are de la cine învăţa”, încât „rezultate nu se vor lăsa aşteptate”. Totodată, spune ministrul educaţiei naţionale, „România, prin intermediul cercetării de aici, va căpăta o altă vizibilitate, va avea o altă producţie ştiinţifică”.
La rândul său, ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc, apreciază că performanţa ştiinţifică atinsă de laserul de la Măgurele „demonstrează că România este capabilă să facă lucruri foarte importante, în ciuda multor persoane care se îndoiesc sau se îndoiau de ce putem noi face. Această performanţă demonstrează că oamenii de ştiinţă din România, cercetătorii, pot obţine rezultate care să ne situeze la cele mai înalte cote la nivel mondial”.
Salariul mediu net este în scădere
Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu doar 0,7% şi a ajuns la 2.936 lei, respectiv 618 de euro la cursul mediu al lunii februarie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi, potrivit Curs de guvernare.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a situat la 1.166 euro (câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE). Scăderea de circa 20 de euro faţă de luna anterioară apare ca mult mai clară decât cea de 0,7% în lei prin majorarea cursului de schimb, majorat cam cu 2% faţă de finalul anului 2018.
În același timp, salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 3,2 puncte procentuale, până la 206,9%.
Indicele ROBOR continua să crească
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,06%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, conform News.ro
Marţi, indicele a coborât la 3,05%, cel mai mic nivel din 23 ianuarie, când a fost 3,03%.
Totodată, indicele ROBOR la şase luni a crescut la 3,26%.
De asemenea, marţi, acest indice a scăzut 3,25%, cel mai mic nivel din 18 ianuarie, când a fost 3,22%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Românii aleg să lucreze în vânzări
Trei din 10 români vor să lucreze în vânzări și și-au depus anul trecut CV-ul pentru un job în acest domeniu, conform datelor Profit.ro.
Pe locul al doilea în topul preferințelor candidaților se află logistica, domeniu care a atras 14,6% din cele peste 9 milioane de aplicări de anul trecut. La scurtă distanță se află contabilitatea, cu 12,7% din totalul aplicărilor.
De asemenea, o noutate față de anul anterior este intrarea resurselor umane în top 10, exact pe locul 6. La pol opus, domenii ca publicitate/marketing, achiziții și construcții au părăsit complet clasamentul, conform eJobs, potrivit sursei citate.
Cele mai puține aplicări, în 2018, au fost înregistrate în ONG/voluntariat, medicină veterinară, tipografii/edituri, protecția muncii, pază și protecție, prelucrarea lemnului, managementul mediului, medicină alternativă, statistică/matematică și naval/aeronautică. Fiecare dintre aceste domenii a strâns mai puțin de 1% din totalul aplicărilor, la nivelul întregului an 2018. Cu mici schimbări între poziții, topul domeniilor celor mai puțin atrăgătoare pentru candidați a rămas la fel ca în anul 2017.
Home & deco şi modă la Romexpo
Romexpo, în parteneriat cu camerele de comerţ şi industrie din România, organizează în perioada 14-17 martie manifestările expoziționale inclusiv internaţionale Construct – Ambient Expo – construcţii şi amenajări interioare; Romtherm – instalaţii, echipamente de încălzire, răcire, condiţionare a aerului; Mobila Expo (în parteneriat şi cu Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Asociaţia Clubul Român de Mobilă) – tendinţe în industria mobilei; Expo Flowers & Garden – flori, amenajări peisagistice, horticultură, grădinărit; Antique Market I – artişti, iubitori de artă, colecţionari; Modexpo I – ţesături, îmbrăcăminte, încălţăminte, blănărie, pielărie, servicii pentru afaceri în domeniu. Toate evenimentele sunt organizate în pavilioanele B1 şi B2 şi pe platformele exterioare, după programul: 14-16 martie, orele 10-18; 17 martie – 10-16; intrarea: 20 lei, gratuit pentru copii sub 7 ani, persoane cu dizabilităţi, persoane instituţionalizate.
Despre Brexit, cu mănușile în cui
Cel mai bun marcator al naționalei Angliei la Campionatul Mondial de Fotbal și în prezent realizator de emisiuni sportive la BBC, Gary Lineker este și un susținător al taberei NO Brexit, criticat de altfel pentru opinia sa exprimată public. Dar tot Gary Lineker este cel care spunea că „fotbalul este un sport extrem de simplu. Timp de 90 de minute, 22 de oameni aleargă după o minge ca să o bage într-o poartă, iar la final Germania câștigă mereu”.
Este exact ceea ce-mi vine să zic astăzi despre „meciul” dintre Regatul Unit al Marii Britanii și Uniunea Europeană. Lăsând deoparte metafora fotbalistică și plasând confruntarea UK-UE într-un imaginar ring de box, vedem cum ambii boxeri au atârnat deocamdată mănușile în cui: amândoi ar vrea să continue partida, dar fiecare mizează pe un altfel de knock-out tehnic. Sunt trei variante posibile și niciun arbitru în ring: hard Brexit (fără acord), soft Brexit (cu acord) și NO Brexit. Uniunea Europeană speră în cel mai fericit caz la un NO Brexit, iar în caz că acest lucru este imposibil, măcar la utilizarea acordului în forma deja acceptată de statele membre pentru efectuarea „divorțului civilizat”.
La Londra însă, vocile cele mai puternice din Parlamentul britanic cer hard Brexit (părăsirea UE fără acord) sau, în cel mai rău caz pentru insulari, o eventuală renegociere a actualului acord. Theresa May i-a făcut recent (încă) o vizită lui Jean-Claude Juncker doar ca să vadă dacă există cumva vreo deschidere europeană care să-i permită să ceară din nou voturile de susținere de la parlamentarii britanici. O astfel de deschidere ar însemna măcar și o portiță pentru ca UE să accepte să mai introducă unele lucruri în textul actualului acord, sau niște asigurări politice suplimentare favorabile Marii Britanii.
În Parlamentul European însă, noi concesii britanicilor nu e de sperat că vor mai fi acordate. Dar ceea ce ar fi rezonabil să se întâmple ar fi o „extensie” de câteva luni (trei, poate patru) care să nu vină la pachet cu prea multe alte condiții, adică de fapt o prelungire a statu-quo-ului, astfel încât între timp ambele părți să se dumirească în ce formă se poate realiza un soft Brexit.
Nu știm încă în ce fel va continua această „confruntare”. Mănușile sunt încă în cui.
Mentalitatea și teama de eșec, principalele obstacole pentru cei care vor să pornească o afacere în România
Mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România, conform Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium.
Educația precară, impredictibilitatea fiscală și situația politică actuală se clasează pe a doua poziție, fiind resimțite și menționate de 12% dintre antreprenorii chestionați în cadrul studiului.
Comparativ cu ediția anterioară, se observă o îmbunătățire a percepției cu privire la educație și la accesul la finanțare, ceea ce nu înseamnă însă ca aceste aspecte au fost rezolvate sau îmbunătățite la nivel național. Cu atât mai mult cu cât România se situează pe ultimul loc printre țările UE în ultima evaluare PISA privind ponderea absolvenților de studii superioare.
Cea de a treia ediție a Barometrului Start-up-urilor din România analizează răspunsurile a 284 de antreprenori privind accesul la finanțare, zona de reglementare și impozitare, educație și formare, cultură antreprenorială și sprijin coordonat. Din totalul numărului de respondenți, 82% conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani și 92% au declarat că sunt fondatori/ acționari în cadrul companiei. Cele mai multe startup-uri sunt localizate în mediul urban și activează în IT&C, comerț cu amănuntul, servicii pentru afaceri, media și publicitate, industria alimentară, educație și altele.
65% au vârsta cuprinsă între 22-35 de ani, 28% între 35-50 de ani, 4% au sub 21 de ani iar 3% peste 50 de ani. Chestionarul a fost aplicat în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2019.
în 2019, 74% dintre respondenți consideră că antreprenoriatul nu este susținut de societatea românească și că principalul obstacol este teama de eșec, față de 60% în ediția din 2017.
În dezvoltarea afacerii lor, principalele piedici cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor de startup sunt lipsa de capital pentru investiții (45%), bugetul de promovare limitat (38%), dar și nevoia de noi clienți la care nu știu cum să răspundă (34%).
Alte rezultate ale studiului:
Media venitului mediu lunar personal a scăzut la 917 euro
Față de edițiile anterioare ale barometrului, se observă o scădere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. Dacă în 2017, media lunară a veniturilor generate de startup depășea ușor 1.000 euro, în 2019 a scăzut până la 917 euro. Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 EUR este în creștere față de 2017 cu 15 puncte procentuale.
Peste 9 ore/zi dedicate afacerii
Un antreprenor aflat la început de drum dedică, în medie, 9,2 ore afacerii lui în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 15% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România.
Fondurile proprii rămân principala sursă de finanțare pentru 79% dintre liderii de start-up. Rezultatele studiului arată însă și o creștere semnificativă a ponderii finanțărilor de la stat, a fondurilor primite de la familie și prieteni, dar și a celor venite din partea business angels, comparativ cu ediția din 2017.
71% dintre antreprenori consideră că fondurile oferite de statul român în cadrul programelor specifice pentru IMM-uri reprezintă forma de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea inițiativelor de afaceri.
Acest lucru este demonstrat de cele două ediții ale programului Start–up Nation, care au avut mii de tineri aplicanți. Fondurile europene reprezintă o a doua sursă importantă de finanțare, afirmă 58% dintre respondenți. Importanța creditelor bancare a crescut, comparativ cu ediția din 2017, ocupând locul al treilea, urmate de investitorii de tip business angels – a patra sursă de finanțare ca impact pe termen lung, cu 27% dintre opțiunile exprimate.
Mediul fiscal și de reglementare din România s-a deteriorat în ultimul an pentru antreprenori, consideră 52% dintre respondenți. Principalele trei măsuri care ar putea îmbunătăți acest mediu, în opinia antreprenorilor, vizează scăderea impozitării muncii, combaterea birocrației și menținerea stabilității mediului fiscal și de reglementare.
50% dintre antreprenorii la început de drum își propun să-și lanseze afacerile pe care le conduc pe noi piețe geografice. Cea mai menționată zonă de extindere este cea regională, Europa, cu 51% dintre răspunsuri, urmată de piața americană (17%). Iar cea mai mare parte a resurselor financiare sunt destinate promovării.
Elon Musk – antreprenor, CEO Tesla Motors, este cel mai inspirațional antreprenor străin. Pe locul al doilea se clasează Jeff Bezos – antreprenor american, fondator și CEO Amazon; urmat de Steve Jobs (Apple) și Bill Gates (Microsoft). Dintre antreprenorii români, Cristian Onețiu, co-fondator Life Care, este cel mai menționat, în aceeași măsură cu Marius Ghenea – antreprenor în serie și business-angel. Se remarcă o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor față de acum doi ani, numărul celor care declară că nu au un model a crescut de la 6% la 24%, iar al celor care au ca model un antreprenor român a atins un procent de 21% în 2019, față de 14% în 2017.
Mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori reprezintă principala sursă de învățare menționată de antreprenorii de start-up (41%). Iar pentru 52% cele mai utilizate surse de interacțiune și inspirație sunt comunitățile online.
”Cea de-a treia ediție a Barometrului Startup-urilor ne oferă dovada solidă că încă ne confruntăm cu obstacole ce țin de mentalitate și că ecosistemul progresează mai greu pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eșec. Eforturile noastre de a oferi antreprenorilor toate resursele de care au nevoie pentru a crește sunt dublate, așadar, de nevoia de a construi o cultură a acceptării eșecului ca pe o lecție și a fricii ca pe un stimul. Dacă vom vedea expunerea unor idei noi și prototiparea lor ca pe o dovadă de curaj, încercarea repetată ca perseverență și asumarea riscurilor ca pe o metodă de a avansa, cred că vom face o schimbare pozitivă de impact și nu doar în mediul antreprenorial” a declarat Oana Craioveanu, CEO și Co-fondator Impact Hub Bucharest.
„România are o șansă fantastică de a-și dezvolta un avantaj competitiv esențial, acela de cultură a inovației, cu precădere în tehnologie. Iar așteptările sunt mari de la noua generație, dar și de la guvernanți, să sprijine acest trend extrem de pozitiv”, arată Cristian Cârstoiu, Partener, Departamentul de Asistență în Afaceri, EY România.
Rezultatele complete pot fi vizualizate aici.
în 2019, 74% dintre respondenți consideră că antreprenoriatul nu este susținut de societatea românească și că principalul obstacol este teama de eșec, față de 60% în ediția din 2017.
În dezvoltarea afacerii lor, principalele piedici cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor de startup sunt lipsa de capital pentru investiții (45%), bugetul de promovare limitat (38%), dar și nevoia de noi clienți la care nu știu cum să răspundă (34%).
Alte rezultate ale studiului:
Media venitului mediu lunar personal a scăzut la 917 euro
Față de edițiile anterioare ale barometrului, se observă o scădere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. Dacă în 2017, media lunară a veniturilor generate de startup depășea ușor 1.000 euro, în 2019 a scăzut până la 917 euro. Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 EUR este în creștere față de 2017 cu 15 puncte procentuale.
Peste 9 ore/zi dedicate afacerii
Un antreprenor aflat la început de drum dedică, în medie, 9,2 ore afacerii lui în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 15% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România.
Fondurile proprii rămân principala sursă de finanțare pentru 79% dintre liderii de start-up. Rezultatele studiului arată însă și o creștere semnificativă a ponderii finanțărilor de la stat, a fondurilor primite de la familie și prieteni, dar și a celor venite din partea business angels, comparativ cu ediția din 2017.
71% dintre antreprenori consideră că fondurile oferite de statul român în cadrul programelor specifice pentru IMM-uri reprezintă forma de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea inițiativelor de afaceri.
Acest lucru este demonstrat de cele două ediții ale programului Start–up Nation, care au avut mii de tineri aplicanți. Fondurile europene reprezintă o a doua sursă importantă de finanțare, afirmă 58% dintre respondenți. Importanța creditelor bancare a crescut, comparativ cu ediția din 2017, ocupând locul al treilea, urmate de investitorii de tip business angels – a patra sursă de finanțare ca impact pe termen lung, cu 27% dintre opțiunile exprimate.
Mediul fiscal și de reglementare din România s-a deteriorat în ultimul an pentru antreprenori, consideră 52% dintre respondenți. Principalele trei măsuri care ar putea îmbunătăți acest mediu, în opinia antreprenorilor, vizează scăderea impozitării muncii, combaterea birocrației și menținerea stabilității mediului fiscal și de reglementare.
50% dintre antreprenorii la început de drum își propun să-și lanseze afacerile pe care le conduc pe noi piețe geografice. Cea mai menționată zonă de extindere este cea regională, Europa, cu 51% dintre răspunsuri, urmată de piața americană (17%). Iar cea mai mare parte a resurselor financiare sunt destinate promovării.
Elon Musk – antreprenor, CEO Tesla Motors, este cel mai inspirațional antreprenor străin. Pe locul al doilea se clasează Jeff Bezos – antreprenor american, fondator și CEO Amazon; urmat de Steve Jobs (Apple) și Bill Gates (Microsoft). Dintre antreprenorii români, Cristian Onețiu, co-fondator Life Care, este cel mai menționat, în aceeași măsură cu Marius Ghenea – antreprenor în serie și business-angel. Se remarcă o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor față de acum doi ani, numărul celor care declară că nu au un model a crescut de la 6% la 24%, iar al celor care au ca model un antreprenor român a atins un procent de 21% în 2019, față de 14% în 2017.
Mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori reprezintă principala sursă de învățare menționată de antreprenorii de start-up (41%). Iar pentru 52% cele mai utilizate surse de interacțiune și inspirație sunt comunitățile online.
”Cea de-a treia ediție a Barometrului Startup-urilor ne oferă dovada solidă că încă ne confruntăm cu obstacole ce țin de mentalitate și că ecosistemul progresează mai greu pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eșec. Eforturile noastre de a oferi antreprenorilor toate resursele de care au nevoie pentru a crește sunt dublate, așadar, de nevoia de a construi o cultură a acceptării eșecului ca pe o lecție și a fricii ca pe un stimul. Dacă vom vedea expunerea unor idei noi și prototiparea lor ca pe o dovadă de curaj, încercarea repetată ca perseverență și asumarea riscurilor ca pe o metodă de a avansa, cred că vom face o schimbare pozitivă de impact și nu doar în mediul antreprenorial” a declarat Oana Craioveanu, CEO și Co-fondator Impact Hub Bucharest.
„România are o șansă fantastică de a-și dezvolta un avantaj competitiv esențial, acela de cultură a inovației, cu precădere în tehnologie. Iar așteptările sunt mari de la noua generație, dar și de la guvernanți, să sprijine acest trend extrem de pozitiv”, arată Cristian Cârstoiu, Partener, Departamentul de Asistență în Afaceri, EY România.
Rezultatele complete pot fi vizualizate aici. RIGC 2019: cele mai importante discutii despre viitorul energetic al Romaniei!
A doua editia a Romanian International Gas Conference – RIGC 2019 va avea loc pe 13 martie, la Bucuresti.
Anul trecut pe vremea aceasta începea să-și facă loc în discuțiile publice un subiect mai degrabă tehnic: legea care trebuia să reglementeze exploatările de gaze din Marea Neagră, cunoscută drept „legea offshore”. Subiectul s-a „fofilat” printre știrile zilei, căpătând tot mai mare amploare. Până când a fost preluat în discursul politic și a explodat.
„Investițiile in sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde USD și vor aduce un plus de 40 miliarde USD PIB-ului României. Tot în aceeași perioadă, impactul asupra pieței muncii se traduce prin susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.” Studiul Deloitte din care cităm aici vehicula, poate, cifre greu de crezut. Cu toate acestea, e dificil să nu ai încredere în aceste predicții, avînd în vedere reputația autorilor.
Și atunci, contestatarii „legii offshore”, cel puțin din prima ei fază, au început să atace direct „obiectul” discuției: gazul. Care, ziceau ei, ar trebui să rămână acolo unde e el de la natură, pentru o mai bună folosință din partea urmașilor noștri.
Un argument pe care susținătorii exploatărilor l-au combătut cu ușurință: peste 40 de ani e foarte probabil ca gazul natural să nu mai fie, din punct de vedere economic si tehnologic, „la modă”. Dezbaterea publică nu e neapărat un exercițiu obișnuit în România. Exploatarea gazelor naturale a fost și este un subiect sensibil, pentru că atinge filonul național. Deci cu atât mai mult dezbaterea a scăpat, adesea, de pe drumul argumentelor raționale. Anul s-a încheiat nedecis din acest punct de vedere, iar „legea offshore” a căpătat o mulțime de retușuri. Disputa s-a stins mai ales pentru că la finalul lui 2018, o altă decizie prindea viață: OUG 114. Anul 2019 a început cu păreri pro și contra acestei ordonanțe. Iar dezbaterea privind industria petrolului și gazelor a reînceput.
Probabil că o conferință a gazului trebuia să aibă loc de mult timp la București. Contextul o cerea. Însă organizarea unei conferințe internaționale cere timp șifoarte multe resurse. Industria a făcut tot ce ținea de ea pentru ca un asemenea eveniment să aibă loc. Rezultatul? „Romanian International Gas Conference” va avea loc miercuri, 13 martie la București, în selecta aulă a Bibliotecii Centrale Universitare.
„Cea de-a doua ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC), organizată de Energy Policy Group pe 13 martie a.c. împreună cu parteneri prestigioși – IOGP (Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze), FPPG (Federația Patronală Petrol și Gaze), ACUE (Asociația Federațiilor Companiilor de Utilități din Energie) și UPG (Universitatea de Petrol și Gaze, Ploiești) – reprezintă o ocazie excelentă pentru a dezbate care sunt perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale sectorul românesc al gazelor naturale. Ne vom apleca asupra segmentelor de explorare și producție, transport, distribuție și furnizare, asupra funcționării pieței și, desigur, asupra mediului de reglementare. Este important să subliniem punctele forte, de potențial, ale sectorului gazier românesc și să identificăm obstacolele în calea dezvoltării sale, propunând soluții realiste. De asemenea, vor fi discutate opțiunile tehnologice pe termen lung ale utilizării gazelor naturale, cu constrângerea reducerii drastice a emisiilor de carbon până în anul 2050. Vor participa reprezentanți ai guvernelor statelor vecine (Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia), ai Comisiei Europene, precum și ai industriei și ai mediului academic.”
Radu Dudău, director EPG – Energy Policy Group
„Discutăm deja de ceva vreme despre necesitatea unei conferințe de un asemenea nivel la București. Am depășit toate obstacolele, resursele alocate sunt foarte multe. RIGC a prins din nou viață in acest an și pot doar să sper că acesta a doua editie e inca una dintr-un foarte lung șir.”
Cătălin Niță, director executiv Federația Patronală Petrol și Gaze
„Întâlnirile, discuțiile și concluziile prilejuite de RIGC sunt oportunități extraordinare care ar trebui să ne rezolve – sau cel puțin să ne clarifice – multe probleme ce țin de felul în care ne poziționăm, uneori cu mult prea mult subiectivism și emoție, față de resursele noastre de gaz. Acum, profesioniști și experți români și internationali vor putea analiza împreună, aici, la București, argumentat și la rece, teme de care o să depindă felul în care vom ști – sau nu – să exploatăm la maximum oportunitățile, avantajul și potențialul economic, social, geostrategic și tehnologic generat de zăcămintele de gaz natural de care dispunem. E un moment bun, propice, în care trebuie discutat serios și fără abordări greoaie despre strategia energetică a țării prin prisma gazului de care putem dispune. Toate acestea, pornind de la experiența și expertiza altor țări, dar si de la realitatea tot mai evidentă: gazul natural e combustibilul următorilor 30-40 de ani, așa că am face bine să profităm și noi cat mai mult.”
Adrian Măniuțiu, EM360.ro
“Energy Policy Group vine cu o a doua ediție a unei conferințe internaționale de maximă importanță pentru economia națională dar și pentru punerea în context corect a evoluțiilor din piața globală și europeană a energiei, în particular a gazelor naturale. Este extrem de important să reușim să definim cu înțelepciune locul pe care trebuie să-l ocupe sectorul gazelor naturale în strânsă legătură cu strategiile de mediu și de climă, dar și din perspectiva modului în care sectorul gazelor naturale vine cu o contribuție consistentă la dezvoltarea întregii economii naționale. Exploatarea inteligentă a acestei resurse naturale trebuie să aibă ca beneficiari direcți triunghiul echilateral format din consumatorii finali, operatorii din energie și bugetele publice ale statului român”.
Daniel Apostol, director de relații externe FPPG
