Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că va veni în luna martie cu un nou pachet de măsuri în zona fiscală: „Mediul privat, sectorul privat este cel asupra căruia trebuie să acordăm o atenţie deosebită. Sper că în luna martie să putem prezenta în mod public un pachet de măsuri, de prevederi pe diverse zone, că vorbim de amnistie fiscală, de curăţarea capitalului negativ din economie, de concurenţa încă neloială din România între diverse companii, că vorbim de modul în care băncile vor finanţa mediul privat”. „Mediul privat le va primi cu mare deschidere. Simplificarea va fi radicală, vor fi măsuri de reducere radicală a termenelor în care se dau avize, autorizaţii”. S-a anunțat și că Guvernul ar putea renunţa la taxarea unor active financiare ale băncilor, precum titluri de stat sau finanţările pentru economie, că se doreşte ca băncile să fie parteneri reali în economie şi să-şi ţină profiturile în România. Printre finanţările pentru economie au fost enumerate creditele acordate prin finanţare BEI sau BERD către banca finanţatoare şi împrumuturile derulate prin programe guvernamentale, gen Prima Casă.
POLITICILE FISCALE DIN Programul de guvernare
Noul pachet de măsuri fiscale anunțate pentru luna martie (amnistie fiscală, curăţarea capitalului negativ din economie, netaxarea unor active financiare) nu sunt cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, care prevede însă alte măsuri, nerealizate încă:
Simplificare: Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” şi va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
Deschidere: Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
Transparenţă: Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de către toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în 2018.
Stabilitate: Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile.
Predictibilitate: Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puţin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
Respect: vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe.
Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40.Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.Informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interdicţia instituţiilor publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România.Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituţii publice se vor simplifica şi se vor face electronic în proporţie de cel puţin 90% (folosire semnătură electronică).
Profesionalism: ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului (control economic) va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară.
Susţinere: Vom continua susţinerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation – şi nu numai – prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld lei.
III. instabilitATEA legislativă fiscală accentuată în ULTIMII ANI
În 2017, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate/completate 290 de articole din Codul fiscal, România situându-se pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condițieesențială pentru investitori (raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”).
În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.
Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători. CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată și asupra volumului imens de acte normative adoptate, care au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor:
Creșterea fiscalității;
Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii;
Efort semnificativde implementare a reformelor legislative;
Creșterea cheltuielilor de personal;
Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare;
Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export.
Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.Efectele instabilității legislative fiscale accentuate în 2018:
Numărul total de înmatriculări în perioada 01.01.2018 – 31.12.2018a scăzutcu 0,85% comparativ cu numărul similar din perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 (135532 vs. 136699)1;
În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul suspendărilor societăţilor a crescut cu 10,12% decât cele din perioada 01.01.2017 – 31.12.20171;
În perioada 01.01.2018 – 31.12.2018 numarul dizolvărilor societăţilor a crescut cu 10,13%, comparativ cu perioada 01.01.2017 – 31.10.2017) 1.
III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND NOILE REFORME FISCALE
CNIPMMR solicită trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte,asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil ca șicondiție esențială pentru investitori, respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decizional deschis și transparent, un dialog social calitativ, evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM”şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”).
CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFITde simplificare a cadrului legislativ, in special a legislatiei fiscale din România, similar cu Programul REFIT inițiat de către Comisia Europeană în anul 2002,care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile și irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puțin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare), 1.506 de acte normative fiind foarte dificil de cunoscut şi implementat in cursul unui an.
Trebuie realizate în regim de urgenţă măsurile fiscale cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, fiind deja depasite termenele asumate, fiind imperios necesare măsuri de simplificare a cadrului legislativ, de reducere a numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual, de sistematizare a tuturor actelor normative cu caracter economic, de deschidere si dialog cu patronatele, de transparenţă, stabilitate, predictibilitate, respect,profesionalism si susţinere a mediului de afaceri.
Ultimile reforme fiscale ample si rapide au obligat IMM-urile sa aplice un volum imens de modificari legislative, ceea ce a impus un efort semnificativde implementare, creșterea cheltuielilor de personal, dificultăți importante din cauza timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, creșterea birocrației, inclusive probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, care nu mai trebuie repetate.
Pentru reformele fiscale, CNIPMMR solicită respectarea următoarelor principii:
– Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, instituit ca normă de tehnică legislativă conform art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:
„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.(2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”;– Principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”;– Principiul constituțional al aşezării juste a sarcinilor fiscale (fiscalitate proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională: Decizia Curţii Constituţionale nr.3/06.01.1994, publicată în M. Of.nr. 145/08.06.1994, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1304/13.10.2009, publicată în M. Of.nr. 36/18.01.2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 223/13.03.2012, Decizia Curţii Constituţionale nr. 448/2013, publicată în M. Of.nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1394/26.10.2010, publicată în M. Of.nr. 863/23.12.2010);
– Principiile dialogului social: pentru modificarea Codului fiscal este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”; – Principiile reglementării inteligente:
un proces decizional deschis și transparent;
un dialog social calitativ;
o sarcină administrativă mai redusă, costuri mai mici și norme mai simple și mai ușor de înțeles;
cadru legal stabil, predictibil și rezonabil;
asigurarea separației puterilor în stat, cu rolul prioritar al Parlamentului ca putere legislativă;
restabilirea încrederii în sistemul fiscal, condiție esențială pentru investitori;
termene adecvate pentru informarea IMM-urilor şi asigurarea adaptării la noile măsuri;
prezentarea anual, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
consultarea organizațiilor reprezentative pentru IMM-uri, care să beneficieze de un „drept la replică” înainte de publicarea definitivă a proiectelor normative;
luarea măsurilor necesare şi asigurarea trecerii la etapa „Acționați mai întâi la scară mică”;
măsuri de prevenție corespunzătoare.
Necesitatea unor măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor
În ultima formă a Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului nu este mentionată măsura amnistiei fiscale, care necesită ample analize de impact si un dialog social calitativ cu reprezentantii mediului de afaceri.
Din analiza răspunsurilor primite la sondajele realizate de CNIPMMR (în perioada 23.07-29.07.2018), rezultă în mod evident realismul și responsabilitateacu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozițiilor legale și necesitatea unui buget de stat echilibrat: deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri, tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.
A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora. În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional
În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp și în bune condiții taxele şi impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum șireducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători.
România este prezentă în această perioadă la unul dintre cele mai mari evenimente ale industriei mondiale de carte: London Book Fair/ Târgul Internațional de Carte de la Londra, 12-14 martie 2019, ediția 48, Centrul Expozițional Olympia. Programul participării româneşti este conceput, organizat și finanțate de Institutul Cultural Român prin Centrul Cărții şi Institutul Cultural Român din Londra cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Caravansérail, al Asociaţiei Editorilor din România, precum și al partenerilor editoriali University of Pittsburgh Press, Palm Art Press și Aurora Metro Books.şi își propune, „ca şi în anii precedenți, să creeze un context de manifestare pentru profesioniștii cărții din România şi partenerii acestora”, sub genericul „Romanian Literature: a European Odyssey”/ „Literatura română: o odisee europeană”. Participă scriitorii Paul Bailey, Linda Maria Baros, Andrei Codrescu, Claudiu Florian, Horia Gârbea, Mircea Mihăieș, Ioana Pârvulescu și Matei Vișniec, jurnalista Rosie Goldsmith, traducătoarea Gabi Reigh, criticii literari Dan Cristea, Daniel Cristea Enache și Răzvan Voncu, editorii Silvia Colfescu și Dan Pleșa, pianista Mina Beldimănescu.
Detalii, la www.icr-london.co.uk; https://www.facebook.com/ICRLondon/.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) reaminteşte că la 27.02.2019, Comisia Europeană a publicat „Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice”. Pe baza principalelor constatări ale raportului, CNIPMMR „susține pe deplin domeniile de investiții prioritare, stabilite în contextul mai amplu al blocajelor în materie de investiții, al nevoilor de investiții și al disparităților regionale analizate în raport, în special recomandările pentru IMM-uri”. Totodată, „CNIPMMR susține necesitatea următoarelor măsuri de țară prioritare pentru 2019:
– asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil, investițiile private fiind afectate de persistența incertitudinii juridice și de calitate, procesul de consultare publică, planificarea strategică și bugetară, precum și utilizarea evaluărilor impactului normativ;
– creşterea investiţiilor publice, întreprinderile considerând investițiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice;
– lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice;
– prioritate pe aspectele calitative ale investițiilor (deoarece calitatea investițiilor publice este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației);
– reforme care să mărească potențialul economiei și care să asigure o creștere sustenabilă (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE.);
– măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, cresterea gradului de absorbtie, simplificarea birocratiei in domeniu si a eliminarea blocajelor sistemice;
– măsuri active pentru rezolvarea problemelor importante privind deficitul de forță de muncă cu o calificare/competențe corespunzătoare cererii pieței muncii (deoarece, astfel cum se evidențiază în Raportul de țară din 2019 privind România: „Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Disponibilitatea limitată a personalului calificat, îmbătrânirea populației, mobilitatea internă redusă și emigrarea continuă limitează creșterea economică”);
– corelarea învățământului cu cerințele de pe piața forței de muncă, „Capitalul uman nu pare să fie suficient adaptat nevoilor unei piețe a muncii competitive”);
– măsuri specifice pentru dezvoltarea sectorului IMM (sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor, creșterea capitalizării lor, mobilizarea unor surse private suplimentare de finanțare și a instrumentelor financiare ale UE;
– simplificarea procedurilor administrative şi generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru întreprinderi, deoarece procedurile administrative sunt împovărătoare pentru IMM-uri, s-au înregistrat progrese lente în ceea ce privește furnizarea soluțiilor de e-guvernare, procedurile de insolvabilitate sunt complexe, intervin modificări frecvente în materie de reglementare, fără a fi realizate Testul IMM, note de impact și consultarea mediului de afaceri;
– adoptarea de masuri pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între zonele urbane şi rurale, care sunt semnificative si care limiteaza dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale (prin dezvoltarea infrastructurii de transport, sustinerea prin finanţări şi facilităţi fiscale a colectării, valorificării şi promovării produselor agricole şi meşteşugăreşti, inclusiv tradiţionale, din comunităţile rurale);
– măsuri pentru asigurarea creşterii accesului la finanţare pentru IMM-uri;
– definirea criteriilor obiective pentru stabilirea salariului minim (deoarece, din 2017 de când s-a formulat această recomandare de țară și până în prezent nu s-a înregistrat nici un progres în acest domeniu, astfel cum se evidențiază și în Tabelul sinoptic anexat Raportului de țară: „Niciun progres. Nivelul salariilor minime se stabilește în continuare în mod ad-hoc și nu are la bază un mecanism cuprinzător și previzibil”);
– asigurarea unui dialog social calitativ si cresterea transparentei decizionale, deoarece „Dialogul social rămâne ineficace, iar, recent, rolul anumitor instituții importante a fost diminuat”, „Dialogul social este utilizat insuficient pentru a implica în timp util și într-un mod semnificativ partenerii sociali în procesul de elaborare a politicilor și a reformelor”: „implicarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitat, deși au fost instituite structuri instituționale de dialog social, ele sunt utilizate de către Guvern mai ales pentru a furniza informații cu privire la inițiativele planificate, fără să existe un proces solid de implicare și cooperare; opiniile partenerilor sociali cu privire la procesul de elaborare a politicilor sunt adesea ignorate de Guvern, chiar și atunci când acestea converg, cum a fost cazul recentei reforme fiscale și a inițiativei de trecere a contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați”.
CNIPMMR consideră că „nici în domeniul dialogului social nu au fost înregistrate deloc progrese în ultimii 3 ani, Legea dialogului social dezbătută în parlament nevalorificând pozițiile părții patronale, neputând asigura o îmbunătățire reală în domeniu”.
A fost creat Consorțiul CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale, format din Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România), Sciences Po (Franța), Școala de Economie din Stockholm (Suedia).
Consorţiul „are strategii pe termen lung și activități concrete comune, care vor fi în beneficiul studenților, al profesorilor și cu un puternic impact asupra publicului larg”. Președinții/rectorii universităţilor componente subliniază că, „în calitate de universități europene cu cele mai bune rezultate în domeniul științelor sociale”, acestea se declară „unite într-o misiune unică: să educăm viitoarea generație de profesioniști implicați în toate sectoarele societății, ale căror minți sunt concentrate pe soluționarea celor mai presante probleme ale lumii și care sunt conduse de valori ale democrației, respectului și implicării civice”.
După cum anunţă iniţiatorii, „CIVICA își propune să unească cele șapte universități de top în științele sociale, umaniste, în managementul afacerilor și politici publice, pentru a forma un campus interuniversitar european, care va uni predarea cu învățarea, cercetarea cu inovația și societatea în ansamblul său, dincolo de granițele culturale, lingvistice și naționale. Această rețea de universități va conecta 38.000 de studenți, 7.000 de cadre didactice și 3.000 de angajați din personalul administrativ. Din CIVICA va face parte și London School of Economics, în calitate de partener asociat la multe nivele”.
Numărul salariaților din Capitală era, la finele lunii decembrie 2018, de 1.014.597 persoane, în scădere cu 3.616 persoane comparativ cu luna anterioară, dar în creștere cu 25.015 persoane față de aceeași perioadă din 2017, conform datelor Institutului Național de Statistică.
De asemenea, câștigul salarial mediu brut, era la finele anului 2018, de 6.505 lei (4.945 lei în decembrie 2017), iar cel net de 3.882 lei (3.545 decembrie 2017), conform Profit.ro.
În același timp, la finele lui decembrie erau înregistrați 15.710 șomeri, în scădere cu 2.585 persoane comparativ cu perioada similară din 2017, în timp ce numărul pensionarilor era de 484.429 persoane la finele lunii septembrie, iar pensia medie se cifra la 1.503 lei.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,10%, cel mai mic nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).
De asemenea, ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, conform News.ro
Vineri, indicele a scăzut de la 3,13% la 3,11%. Luni, indicele a scăzut la 3,10%, cel mai mic nivel din 12 februarie, când a fost 3,09%.
Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,27% la 3,28% potrivit sursei citate.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Raportul de țară publicat recent de Comisia Europeană confirmă îngrijorările în legătură cu evoluțiile economiei României din ultimii ani. De altfel, au fost semnalate, în repetate rânduri, o serie de riscuri și vulnerabilități ale politicilor economice actuale. Din păcate pentru viitorul României, actualul program de guvernare este pe contrasensul evoluțiilor economiceregionale și internaționale. Politicile prociclice experimentate în mod populist, în ultimii ani, încep să scoată la suprafață dezechilibre tot mai adânci, care afectează stabilitatea și sustenabilitatea economică a României.
În absența reformelor structurale, creșterile de salarii și pensii s-au dus, previzibil, în inflație și importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele și sectoarele ale căror venituri au crescut mai puțin. Iar aceste evoluții mai degrabă subminează decât să consolideze coeziunea socială.
România este singura țară din regiune care, în ultimii doi ani, acumulează deficite comerciale. Celelalte țări evoluează pe excedente comerciale, ceea ce indică faptul că, pentru România, este insuficientă valorificarea și consolidarea competitivității exporturilor.
Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat, în 2018, cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde euro, nivel record pentru România. De exemplu, în trimestrul 4 din 2018, deficitul comercial a fost cu 1 miliard de euro peste cel al perioadei aferente din 2017. Cu alte cuvinte, așa cum s-a mai spus, politica economică axată pe stimularea consumului – care și-a găsit debușeul în importuri – a creat locuri de muncă, afaceri și venituri în străinătate, multe dintre acestea în economiile partenere din regiune.
În schimb, au fost neglijate complet politicile axate pe latura ofertei, care puteau susține mai degrabă exporturile, mediul de afaceri și investițiile. În absența unor preocupări reale pentru sectorul productiv autohton, vedem în prezent că economia noastră încetinește.
În ciuda unei ușoare creșteri a investițiilor străine directe în 2018, acoperirea deficitului de cont curent în ISD a devenit puternic negativă, la doar 50%. Această dinamică se găsește, în prezent, la extrema opusă a situației contului curent din anii 2013-2016.
Este evident faptul că politicile puternic prociclice din anii 2017 și 2018 au adâncit deficitele de cont curent, care au surclasat cu mult nivelul investițiilor străine directe.
În ceea ce privește gradul de acoperire al importurilor din exporturi, acesta se găsește, în continuare, pe un trend descendent, în condițiile în care creșterea exporturilor este inferioară ritmului importurilor.
Scăderea continuă a gradului de acoperire al importurilor din exporturi generează presiuni tot mai mari asupra deprecierii monedei naționale, evoluție care a culminat cu niveluri record ale cursului valutar în ultima perioadă, inclusiv pe fondul incertitudinii crescute ca urmare a adoptării intempestive și nefundamentate a OUG 114.
Este evident faptul că, date fiind și măsurile hazardate ale OUG 114, care au erodat puternic încrederea în economie, tocmai calitatea deciziei de politică economică este responsabilă pentru dezechilibrele economice cu care România se confruntă în prezent.
Articol preluat de pe site-ul domnului Marinescu, articol: aici.
Deschiderea la 1 martie a primului spațiu alocat unui magazin din rețeaua germană KiK în București (produse vestimentare la preţ redus pentru adulţi şi copii, cosmetice, jucării, decoraţiuni interioare) subliniază ascensiunea complexului Bucur Retail Park din Drumul Taberei – Militari, dezvoltat de compania autohtonă Bucur S.A., cu activitate din 1946 sub numele ICRA București – Întreprinderea de Comerț cu Ridicata pentru Produse Alimentare. Directorul general al companiei Bucur S.A., Ștefan Paraschiv, caracterizează noul magazin: „Kik este una dintre cele mai mari și mai populare rețele de magazine cu produse vestimentare la preț redus din Germania, care a demarat un proces de expansiune masivă la nivelul Europei. Intrarea sa pe piața bucureșteană și alegerea amplasării primei unități în Bucur Retail Park este o reușită majoră pentru noi. Un rol major în acest succes îl au și partenerii noștri de la CBRE România, care au adus în parc un mix de chiriași extrem de bine echilibrat și adecvat proiectului”. Cristina Toroș, Senior Consultant A&T Retail al CBRE România, subliniază: „Suntem încântați că am contribuit la intrarea pe piața bucureșteană a unuia dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Europa. Este o premieră pentru capitală și suntem convinși că deschiderea KiK, care se alătură astfel altor chiriași importanți din Bucur Retail Park, va avea un impact pozitiv la dezvoltarea comercială a zonei Drumul Taberei – Militari, precum și la succesul acestui proiect”. Alţi chiriaşi în Bucur Retail Park sunt Penny Market, Pepco, Jysk, DM Drogerie Markt. Întregul proiect Bucur Retail Park cuprinde spații comerciale și rezidențiale (28.000 m2 la finalizare, în 2022) pe Bulevardul Timișoara nr. 56 (unul dintre cele mai mari bulevarde ale orașului), zonă în dezvoltare imobiliară, foarte aproape de tramvai, autobuz și metrou în legătură directă cu centrul capitalei. Proiectul se dezvoltă în câteva etape: exclusiv spații comerciale – 4.200 m2, finalizată în decembrie 2018; agroalimentar – 13.500 m2, începerea construcțiilor în 2020, finalizare la începutul lui 2021; spații rezidențiale – deschiderea construcţiilor cel târziu în 2021.
România este singura țară din regiune care acumulează deficite comerciale, care se adâncesc pe seama importurilor de bunuri de consum. Restul țărilor acumulează excedente comerciale, ceea ce semnifică pentru România insuficienta valorificare și consolidare a competitivității exporturilor.
Pe fondul creșterii puternice a importurilor, balanţa comercială a consemnat în 2018 un deficit record, de 15 miliarde de euro, de unde și adâncirea rapidă a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi.
În ciuda creșterii ușoare a investițiilor străine directe în 2018, acoperirea deficitului de cont curent în ISD este puternic negativă, de doar 50%, la extrema opusă a balanței externe de acum 5-6 ani.
Gradul de acoperire al importurilor din exporturi se găsește, în continuare, pe un trend descendent, în condițiile în care creșterea exporturilor este inferioară ritmului importurilor.
Scăderea continuă a gradului de acoperire al importurilor din exporturi generează presiuni tot mai mari asupra deprecierii monedei naționale, evoluție care a culminat recent cu niveluri record ale cursului valutar.
