Când pielea ta NU e în joc

1

„Puterea este abilitatea de a pune lucrurile în practică”
Rosabeth Moss Kanter

În toată lumea, guvernele domină scena economică. Modul în care cheltuie resursele determină, în bună parte, dacă ocuparea totală a forței de muncă reprezintă o prioritate sau nu. De asemenea, impozitele și taxele percepute influențează majoritatea deciziilor de investiții, iar reglementările interne promovate sau susținute la nivel guvernamental influențează activitățile economice. Totuși, în teoriile economice, dominația guvernului asupra mediului economic nu este corelată în mod semnificativ. Majoritatea teoriilor se limitează la a considera „guvernul” ca entitate rațională, menită să asigure echilibrele macroeconomice, să anticipeze și să prevină eventuale dezechilibre. În fiecare ramură a economiei, abordările se concentrează pe impactul guvernării asupra luării deciziilor private sau pe influența politicilor guvernamentale asupra agregatelor macroeconomice. Nu există progrese semnificative în direcția obținerii unor reguli comportamentale generale și realiste pentru un guvern rațional, prin analogie cu regulile folosite pentru analiza comportamentelor raționale ale consumatorilor sau ale producătorilor. În consecință, nu s-a reușit încă integrarea guvernului și a decidenților privați într-o teorie generală a echilibrului.


Teoreticienii din domeniul economic pleacă de la supoziția conform căreia deciziile sunt luate de indivizi raționali. O astfel de simplificare este necesară pentru a putea face predicții referitoare la comportamente. Deciziile luate la întâmplare sau cele care nu se află în nicio relație între ele nu se încadrează în tiparele cunoscute. Și nevoia de încadrare în tipare vine din faptul că acțiunile umane pot fi anticipate, iar relațiile dintre ele analizate doar dacă se pot încadra în tipare.

Build Europe și Patronatul Societăților din Construcții (PSC) au prezentat Președinției române la Consiliul UE Manifestul lor privind locuințele

0

Cu ocazia acestor alegeri europene, Build Europe intenționează să joace un rol- cheie prin manifestul său pe tema locuințelor, în special a locuințelor la prețuri accesibile. Este esențial ca organizația să mobilizeze toți actorii europeni pe o temă care este în centrul preocupărilor cetățenilor europeni, și aceasta în toate statele membre. Iată de ce Build Europe s-a aflat în
22-24 mai la București, pentru a celebra munca depusă atât de președinția României a Consiliului Uniunii Europene, cât și de către Patronatul Societăților din Construcții.
Acest manifest este o parte integrantă a transformării organizației, a cărei acțiune este, în opinia președintelui Marc Pigeon, mai ales „de a răspunde aspirațiilor sociale și de mediu ale societății. Aceasta este abilitatea de a face față provocărilor de astăzi care dă legitimitate acțiunilor construirii Europei”.

Performanțe ale Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din București la Youth Business Summit New York 2019

La ediția din 2019 a celei mai mari competiții mondiale a firmelor de exercițiu, Youth Business Summit New York, din SUA, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București a obținut locul I și locul II la categoria Global Business Challenge, două premii I Gold și trei premii II Silver la categoria International Trade Exhibition.

Din școală în viață, prin firma de exercițiu

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București se află între prestigioasele colegii care asigură un învățământ economic modern, aplicativ, centrat pe necesitățile de dezvoltare personală și profesională a elevilor, cu respect pentru valorile naționale și europene. Instituția noastră are un bogat palmares în cunoașterea și diseminarea principiilor europene: nominalizată în 2017 pentru a treia oară la titlul de Școală Europeană și în 2019 la titlurile de Școală Antreprenorială Junior Achievement România și Școală Ambasador a Parlamentului European.

Ziua Întreprinzătorilor din România, la Galați

0

Antreprenoriatul ar putea fi „visul european” al Uniunii Europene

Mediul de afaceri și cel universitar, alături de reprezentanți ai administrațiilor publice locale și județene din Galați și din județele învecinate, au marcat, pe 17 mai, în sala Aula Magna a Universității Danubius din Galați, Ziua Întreprinzătorilor din România, dar au abordat și o serie de subiecte de interes privind spațiul comunitar, în cadrul Conferinței internaționale „Integrare europeană. Realități și perspective”, ajunsă la cea de-a 14-a ediție.

Mediul universitar și administrația publică, parteneri ai IMM-urilor

Începând cu anul 2000, a devenit o tradiție ca Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) Galați (președinte, Marian Filimon) să organizeze în cadru festiv sărbătorirea Zilei Întreprinzătorilor – eveniment cuprins în calendarul oficial al sărbătorilor nominalizate la nivel național (hotărârea nr. 546 din 10 septembrie 1992). În acest an, manifestările de la Galați au fost organizate într-un cadru mai larg de parteneriat, ce a cuprins Consiliul Județean Galați și Universitatea „Danubius” Galați. Această trilaterală mediu de afaceri – mediu universitar – administrație publică locală a fost „brevetată” încă de acum câțiva ani de către președintele PIMM Galați, Marian Filimon, care este totodată președinte al Federației Patronale a IMM-urilor din Regiunea Sud-Est și primvicepreședinte al CNIPMMR. „Cred că este cel mai bun parteneriat posibil, între trei actori care, împreună, au putere de decizie, know-how și soluții de finanțare. Nu este primul an în care aducem la aceeași masă mediul economic, cel universitar și autoritățile publice și, până acum cel puțin, universitățile din Galați și Consiliul Județean s-au dovedit a fi parteneri pe care noi, IMM-urile, ne putem bizui”, a spus Marian Filimon.

Ziua Întreprinzătorilor, o sărbătoare a întregii comunități

Evenimentul de la Galați s-a desfășurat în cadrul campaniei Săptămâna Europeană a IMM-urilor, o campanie paneuropeană ce cuprinde 37 de țări europene și are drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa și informarea întreprinzătorilor despre programele de care pot beneficia la nivel european, național și local prin intermediul organizațiilor patronale și factorilor de conducere administrativ-teritoriali. Numărul mare de participanți, inclusiv din străinătate, a dovedit interesul pentru dinamica economică, socială și administrativă a Galațiului, dar și pentru conexiunea acestuia cu potențiali parteneri din UE și nu numai.
Momentul unor astfel de abordări este, de altfel, amplificat de oportunitățile pe care le deschide în planul cooperării internaționale exercitarea de către România a președinției Consiliului UE. În calitate de amfitrion al manifestărilor, rectorul Universității Danubius, conf. univ. dr. Andy Pușcă, a subliniat faptul că mediul universitar este nu numai în avangarda procesului educațional, ci și în avangarda modelării societății viitorului, inclusiv în plan economic, prin răspunsurile pe care le caută la provocările contemporane. De altfel, cooperarea la nivel universitar și dimensiunea ei internațională ar trebui să fie un exemplu și pentru alte segmente ale societății de azi.


La rândul lor, reprezentanți ai administrației publice gălățene – prefectul Dorin Otrocol, primarul Ionuț Pucheanu, country managerul CJ Galați, Doina Cucu, deputatul Victor Paul Dobre – au ținut să sublinieze oportunitățile pe care Galațiul, ca veritabilă poartă a spațiului comunitar la granița de est a UE, le oferă. Indiferent că vorbim de Dunăre – „autostradă transeuropeană” –, de industria siderurgică și construcțiile navale, de noile întreprinderi care încep să se afirme și să capete inclusiv o dimensiune europeană, Galațiul are încă poli economici importanți. Desigur, spațiul de afirmare în plan economic este mult mai larg, iar reprezentanții administrației au făcut și o trecere în revistă a principalelor oportunități de investiții în plan local.


În contextul dezbaterilor privind viitorul Europei, reprezentanții mediului de afaceri – președintele CNIPMMR, Florin Jianu, vicepreședintele Consiliului Economic și Social din România, Liviu Rogojinaru, președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon – au subliniat că viitorul spațiu comunitar trebuie să fie și un spațiu al antreprenoriatului, stimulativ pentru IMM-uri, segment care asigură nu numai 80 la sută din economia UE, dar formează și un pilon de stabilitate economică și socială.
E vorba aici nu numai de competitivitatea economică, ci și de generarea de locuri de muncă, derularea unor activități de cercetare-dezvoltare, valorificarea noilor tehnologii și asigurarea finanțării, din taxe și impozite, inclusiv a unor proiecte sau servicii din zona de interes public.
Altfel spus, Ziua Întreprinzătorilor nu este strict o sărbătoare a mediului de afaceri, ci a întregii comunități. Nu ne rămâne decât să sperăm că, la Galați, vom avea, de la an la an, tot mai mulți „sărbătoriți”, pe măsură ce și investițiile în economia locală vor crește.


Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a vorbit, în cadrul evenimentului de la Galați, despre faptul că Uniunea Europeană ar trebui să se adapteze vremurilor în care trăim și să propună un „vis european” pentru toți tinerii săi, asemenea celebrului „vis american”. O astfel de temă ar putea fi antreprenoriatul, a spus Jianu.


„Dacă partidele eurosceptice au căpătat amploare și birocrații europeni nu înțeleg de ce se întâmplă acest lucru, dacă în acest moment avem un proces al Brexitului și, iarăși, birocrații europeni nu vor să vadă sau pur și simplu ignoră, este pentru că nu au capacitatea să propună cetățenilor o nouă paradigmă. Și asta se întâmplă și în România și în alte țări. Poate că nu avem oamenii politici în acest moment care să aibă anvergura să propună cetățenilor europeni lucruri la care cu toții să aderăm.


Antreprenoriatul este una dintre aceste teme care ar putea fi propuse, să încercăm să dăm fiecărui tânăr instrumentele necesare pentru a gândi independent, pentru a lua propriile decizii și a acționa în consecință, pentru că trebuie să ne uităm și noi la alte continente care au structura antreprenorială definită și pe care o marketează mult mai bine. De exemplu, America, unde există acel «vis american», o poveste în care orice om, orice tânăr poate pleca dintr-un garaj (care este simbolul antreprenoriatului) și poate deveni multimilionar, miliardar. Acest lucru se vede și în structura de finanțare. Inclusiv această structură de finanțare, ca să dăm un exemplu concret, trebuie schimbată la nivel european. Când se finanțează IMM-urile sau întreprinderile mari, la noi se finanțează strict pe indicatori precum profitabilitatea. În America, dacă ne uităm la toate companiile mari, ele sunt pe pierderi la acest moment (Tesla, Google etc.), dar americanii fac investiții în acel tip de companie, pentru că ele impactează comunități care deja sunt globale. Cu siguranță la un moment dat există acel break-even și toată lumea are de câștigat, deci inclusiv acest tip de finanțare trebuie să-l regândim, să ne repoziționăm în legătură cu el”, a spus Florin Jianu.


Președintele CNIPMMR este de părere că lipsa unui „vis european” este unul dintre motivele pentru care întreaga Europă trăiește paradoxul afacerilor care se nasc cu bani europeni și care apoi se dezvoltă sau se capitalizează pe alte continente, în Statele Unite, China, India etc. „Nu văd în acest moment repus pe tapet un nou proiect european, un vis la care cu toții să aderăm, să ne aliniem și să spunem: «Acesta este visul european», în care fiecare tânăr poate să devină antreprenor, fiecare tânăr poate să se educe unde vrea el, Europa ne include pe toți și putem să ne stabilim unde vrem noi pentru că Europa e o piață comună. Vă dau iarăși un exemplu concret: în acest moment vorbim de o piață unică, dar nu e posibil să deschizi un start up în același mod în orice țară a Uniunii Europene. Dacă noi doi ne hotărâm să deschidem o firmă în Germania, regulile sunt nemțești; dacă ne ducem în Belgia, regulile sunt belgiene, în România sunt românești. Nu există o unitate, deși de ani de zile se discută despre posibilitatea deschiderii unei firme în același mod. S-au purtat discuții la un moment dat spre SPE (Societas Privata Europaea), un fel de SRL, Ltd. Un astfel de lucru aș vrea să-l văd, dar se fac prea puțini pași, cum a fost acel pas al roamingului, pentru că nu-i posibil ca, trecând granița, să plătești altfel telefonul. Dar e un pas, oamenii îl simt. De aceea e și acest proces al Brexitului, pentru că britanicii nu înțeleg proiectul european și nu văd o perspectivă. Cred că e un vot de blam pentru felul total neadecvat în care se acționează la nivel european. Eu m-aș fi luptat ca acest Brexit să nu aibă loc, nu ca să dăm o lecție, ci pentru că trebuie să avem grijă de fiecare țară, e ca într-o familie. Pentru că ne declarăm o familie europeană”, a mai spus, la Galați, președintele CNIPMMR, Florin Jianu.


Domnul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele AGER, director al Institutului de Economie Națională al Academiei Române, a vorbit în cadrul evenimentului despre Impactul asupra Economiei României al perioadelor de pre și postaderare la Uniunea Europeană. Se observă astfel o încetinire a ritmului mediu anual de creștere a tuturor categoriilor de produse exportate în perioada de postaderare (2007-2016) față de cea de preaderare (2001-2006), îndeosebi la exporturile de tehnologie înaltă și medie.

PĂMÂNT. DINOZAURI. OAMENI

0

Să poți să-ți expui viziunea despre un model, un proiect de reconstrucție națională e un privilegiu. Și, totodată, poate fi o corvoadă: nu e nici simplu de deslușit, nici facil de expus pe scurt, astfel încât să fie înțeles. Altminteri, dacă e complicat inutil, rămâne neînțeles, iar derizoriul și penibilul te pot pândi la tot pasul – cu atât mai mult azi, cînd specia păreriologilor atotștiutori și gălăgioși, cu soluții pentru orice, e tot mai numeroasă.
Și în cazul unui astfel de demers – un proiect de relansare a României, ca țară –, ca să ajungi undeva, trebuie să știi de unde pleci. Pentru a avea o șansă de găsire a soluției corecte pentru o problemă trebuie să îndeplinești două condiții, simultan: să vrei cu adevărat să o rezolvi, dar și mai importantă e corecta definire și înțelegere a ipotezei de lucru, a problemei în sine. Ca să poți găsi soluția funcțională (aplicabilă – nu utopică) trebuie să te poziționezi corect în raport cu problema, să înțelegi statu-quo-ul situației: să știi de ce ești în stare și de ce nu ești; să cunoști ce ai, ce deții și ce poți obține, dar și ce nu vei avea niciodată – un modus operandi realist și echilibrat crește exponențial perspectiva reușitei.


Există o teorie în management, cât și în leadership, build on strengths, fundamentată de genialul psiholog american Don Clifton – the father of strengths-based psychology and the grandfather of positive psychology. Dovendindu-și din plin, de mult deja, și empiric aplicabilitatea, eficiența și funcționalitatea, teoria sa s-a transformat într-un curent practic. Punctul de plecare, ideea de bază, pe cât e de genială, pe atât e de simplă: omul matur, adultul preformat deja, nu-și va mai schimba niciodată fundamental trăsăturile psihologice, calitățile, abilitățile, talentele, defectele, slăbiciunile – indiferent dacă acestea au fost educate și cultivate sau sunt strict naturale, neantrenate. Cu alte cuvinte, dacă nu ești bun la ceva, există șanse minime să mai schimbi ceva la maturitate și să devii un performer la acel capitol. E o irosire de resurse, un efort irațional și nejustificat pentru ceva care va produce mai multe frustrări și surmenaje decât succese, rezultate și satisfacție. La fel stă situația și în cazul punctelor forte, al calităților: identifică-ți corect atributele pozitive pentru că pe ele vei putea construi, pe ele le vei putea dezvolta și îmbunătăți; astfel resursele (timp, bani, educație, training) investite aici vor avea un randament incomparabil mai bun, vor genera satisfacții și succes, creând astfel un momentum pe care succesul poate fi fundamentat. Pe scurt, ignoră-ți defectele, punctele slabe, nu de alta, dar șansele să mai schimbi ceva, ca persoană adultă, sunt aproape zero – irosești energie aiurea!

Pe de altă parte identifică-ți punctele forte înscrise în ADN-ul tău, cultivă-le, dezvoltă-le, antrenează-le, pe acestea vei putea construi ceva solid, rezistent, durabil – așa vei atinge excelența. Așa vei reuși, în timp, să acoperi, să îngropi, și poate să elimini, punctele slabe: umbrindu-le, cu răbdare, cu cele forte. E simplu și logic în același timp. Asta spune Clifton. Și, credeți-mă, așa e, funcționează. Dar, de fapt, nu trebuie să mă credeți, faceți câteva exerciții de imaginație aplicate propriei voastre persoane, cât și mediului din jur (persoane, evenimente) și veți vedea că așa e. Bun. Funcționează la nivel personal, al dezvoltării personale; funcționează la nivel de management, în afaceri și proiecte; funcționează la nivel de leadership; funcționează la nivelul unei afaceri mici, dar și la nivelul unui demers, antreprenorial, instituțional sau corporatist, mare: focus on what you’re good at and you’ll thrive! Și atunci de ce nu ar funcționa și la nivel de țară, la nivel de România? Propunerea ar fi să (re)construim exclusiv în jurul punctelor forte, care nu sunt deloc puține, și mă voi opri deocamdată la jocul resurselor, pentru că prezentul și viitorul aparțin exclusv celor care știu să le stăpânească.

România are pământ roditor
și rezerve de apă

Nu ştiu dacă suntem, cu adevărat, grânarul Europei ori dacă vom fi vreodată, în adevăratul sens al sintagmei, sau dacă e doar o laudă deșartă, moştenită de la comunişti. Nu ştiu dacă putem hrăni 80 de milioane de oameni, aşa cum uneori ţipă propaganda naţionalist-populistă. Dar avem una dintre cele mai mari suprafețe agricole exploatabile din UE și un pământ bun cu care se poate lucra. Motiv pentru care cred că am putea hrăni măcar 18 milioane de oameni, adică atâţia câţi suntem noi. Și mai cred şi că ar rămâne un surplus notabil pe care, de preferat procesat și cu valoare adăugată, am putea să-l vindem în exterior

Un apartament cât o vacanță pe malul Lacului Snagov

0

Proiectul rezidențial Club Lac Snagov, o investiție de 7 milioane euro

Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, a intrat în lumea afacerilor încă din anii ’90. Chiar dacă provenea dintr-o familie de arhitecți, în copilărie fiind prezent pe șantiere împreună cu tatăl său, a ales așa cum a fost îndrumat de cel din urmă: „Fă și tu o meserie, în patru ani termini facultatea și după poți să faci ce vrei”. Și nu a ales nici arhitectura, nici actoria, ci turismul, pasiunea sa de suflet. Tatăl său, Ștefan Burcea, după 10 ani de proiecte de arhitectură a decis să treacă în prima linie, conducând mari antreprize de construcții. Câteva dintre lucrările sale care merită menționate sunt: Hotelul Orizont din Predeal, Hotelul Topaz din Cap Aurora, Hotelurile Flora, Parc și Turist din București. A condus, de asemenea, lucrările de restaurare a Castelului Peleș. Apogeul activității, lucrarea de care este foarte mândru, este cea de construcție a Casei Poporului.

Primele proiecte cu firma Paralela 45 Investiții

Construcțiile i-au rămas, se pare, în sânge lui Alin Burcea. Așa că, în anul 2002, a început investițiile în zonele turistice din România, asistat atent de tatăl său. Paralela 45 Investiții a fost prima care a construit cu succes un complex rezidențial cu 180 de apartamente de vacanță în stațiunea Neptun și Vilele Residence, Agat și Onix. În perioada
următoare au fost construite în Predeal, la baza pârtiei Clăbucet, un complex cu 52 de apartamente, mai multe case cu structură de lemn, Vila Alina, Hotel Atelier și Club de Munte. În total 252 de apartamente, camere de hotel și trei vile.

Ansamblul rezidențial Club Lac Snagov

Proiectul Club Lac Snagov a început în anul 2007, însă din cauza crizei economice a intrat în conservare în perioada 2009-2013. „După acea perioadă dificilă pentru toți, nimeni nu mai cumpăra atât de ușor o casă care costă în jur de 300 de mii de euro sau o vilă care poate ajunge și la 1 milion de euro. Studiind piața imobiliară a zonei, am găsit o nișă pe care am încercat să o exploatăm prin construirea de apartamente pe malul lacului Snagov, pentru cei care vor să se relaxeze la sfârșit de săptămână departe de aglomerația urbană a Bucureștiului, în imediata vecinătate a Palatului și Mănăstirii Snagov”, spune Alin Burcea.

Localizare

Ansamblul rezidențial Club Lac Snagov este amplasat în apropierea Palatului Snagov, la numai câteva minute de podul care te duce la insula Snagov, un loc plin de istorie, unde se presupune că este îngropat domnitorul Vlad Țepeș. Locația este accesibilă atât de pe DN1 – aproximativ 4,5 km – cât și de pe autostrada București – Ploiești (care este la doar 4 km de Club Lac Snagov). Accesul în această zona se poate face și prin pădure, evitându-se drumurile rurale. Adresa exactă a complexului – Strada Sitarului nr. 9A.

78 de apartamente în 3 blocuri

Singurul proiect rezidențial construit în Snagov include trei blocuri cu 78 de apartamente cu regim de înălțime P+3E+4E retras, împărțite în garsoniere, două, trei camere și un penthouse cu cinci camere. Terenul are aproximativ 6.500 de metri pătrați, iar prețurile apartamentelor sunt cuprinse între 45.000 și 140.000 de euro, în funcție de suprafața și poziționare. În prețul fiecărui apartament sunt incluse un loc de parcare suprateran, cota indiviză de teren și facilitățile comune ale complexului: piscină interioară, club de socializare, debarcader, ponton, teren de sport multifuncțional.
„Apartamentele sunt destinate în primul rând vânzării, iar 25 de apartamente sunt mobilate și utilate complet, fiind disponibile în acest moment pentru închiriere pe termen scurt sau pentru perioade mai lungi de timp, în funcție de cerere. Prețurile încep de la 29 € / persoană / noapte. Totodată, clubul are și un restaurant cu capacitatea de 50 de persoane, special creat pentru evenimente, mese festive și traininguri”, precizează Alin Burcea.

Materiale și finisaje de cea mai bună calitate

Proiectul imobiliar, unic în zonă, poziționat în mijlocul unei oaze de liniște și verdeață – Aria Naturală Protejată Lacul Snagov –, a ținut cont de cerințele pieței, de aceea materialele folosite și finisajele sunt de cea mai bună calitate, astfel încât locatarii să fie pe deplin mulțumiți de alegerea făcută.


Livingurile, dormitoarele și holurile au pardoseala din parchet laminat, ușile interioare sunt din lemn și ușa antiefracție de la intrare este marca Pinum. Băile și bucătăriile sunt finisate cu gresie și faianță, iar instalațiile sanitare sunt realizate la standarde ridicate de calitate. Băile sunt echipate cu cabină de duș/ cadă, vas de toaletă și lavoar. Bucătăriile sunt open space, unele cu bar deschis spre living și loc de luat masa. Fiecare apartament este prevăzut cu centrală termică individuală pe gaz și calorifere, iar pentru a completa gradul de confort al viitorilor proprietari fiecare apartament este dotat cu un aparat de aer condiționat. Holurile și casa scării sunt placate cu granit, iar fiecare corp de clădire este prevăzut cu lift propriu.
Confortabil, aerisit și având o poziționare perfectă, ansamblul Club Lac Snagov dispune de numeroase spații verzi, iluminare exterioară, alei comune pentru circulație interioară, locuri de parcare în proprietate, puț de adâncime medie, stație de epurare a apei, stație de pompare.

Atracții în zonă

Principalul punct de atracție al zonei este Mănăstirea Snagov. Situată pe unica insulă a lacului Snagov, mănăstirea a fost fondată în secolul al XV-lea și se consideră a fi și locul de înmormântare al lui Vlad Țepeș. Legenda spune că mormântul ascuns al lui Vlad Țepeș taie de-a latul calea spre altar, fiind veșnic vegheat de o candelă aprinsă și de un portret al domnitorului Țării Românești. În anul 1476, călugării ar fi găsit trupul domnitorului, l-ar fi ascuns și l-ar fi înmormântat în incinta bisericii, fără fast, de teama noului domnitor înscăunat de turci.
O altă atracție a zonei, Palatul Snagov, este o clădire construită în anii ’30 după schițele inițiale ale fiicei scriitorului Barbu Delavrancea pentru prințul Nicolae al României, fratele mai mic al lui Carol al II-lea. Aici prințul obișnuia să se retragă vara, dar a fost și loc de întrunire pentru politicieni, scriitori și artiști. Astăzi, din cauza extinderii comandate de conducerea comunistă în anii ’80, din palatul original se mai păstrează doar intrarea, holul și scara care duce la etaj. 


Padurea Snagov este ultima rămășiță a Codrilor Vlăsiei, pădurea care înconjura odată Bucureștiul. Având o suprafață de aproximativ 10 hectare, pădurea a fost declarată arie naturală protejată, ea adăpostind exemplare rare de fag caucazian, frasin pufos și lotuși indieni.

Locuința perfectă de weekend o poți vedea pe
www.clublacsnagov.ro

Tehnologia revoluționară Eco Solution SA, soluție sustenabilă si 100% ecologică pentru deșeurile orășenești, agricole și industriale

0

Tehnologia revoluționară Eco Solution SA, soluție sustenabilă si 100% ecologică pentru deșeurile orășenești, agricole și industriale

În urma cu 11 ani Eco Solution SA a construit la Săcele, Brașov, un pilot industrial de 10t/oră, care transformă deșeurile industriale, orășenești și agricole în energie electrică și energie termică.
Pe plan modial sunt folosite la scară industrială două tehnologii de producție a energiei electrice și termice din deșeuri – incinerarea și fermentația.


Incinerarea este arderea deșeurilor utilizând de obicei gaz metan, iar energia termică rezultată în urma arderii este utilizată pentru producerea de aburi, apoi cu turbine clasice se acționează generatoare de curent electric. Procedeul reduce cantitatea de deșeuri la 20-30% (cenușă inertă) cu costuri de operare foarte mari (peste 100 euro/t deșeu) și poluare majoră în aer (incineratorul are un coș prin care se evacuează 2.000-3.000 mc gaze de ardere la o tonă de deșeu).


Fermentația este un proces de descompunere biologică a moleculelor organice. Sunt practicate în prezent fermentația naturală în groapa de gunoi și fermentația accelerată în stațiile de compost. Cu randamente diferite, în toate cazurile, rezultă un gaz cu procent semnificativ de metan (20-60%), ceea ce permite funcționarea unui motor cu piston care să antreneze un generator electric. Deșeul rezultat (40-60%) este considerat valorificabil în cazul stațiilor de compost, dar nu poate fi clasificat în cazul descompunerii în groapă.


Poluarea la eșapamentul motorului electric este majoră și necontrolată, întrucât nimeni nu analizează compoziția gazului combustibil (diferența de la metan 40-60% la 100% sunt gaze imprevizibile rezultate din fermentația unor materiale organice eterogene). Producția de energie electrică este în ecartul 50-200 kWh/t deșeu, dar costurile de operare sunt mult mai mici decât în cazul incinerării întrucât nu se utilizează combustibil fosil.
Dl ing. de aviație Costin Frâncu, care a construit prima fabrică de sortare a deșeurilor de la Constanța, intuind că cea mai mare parte a deșeurilor (fracția umedă), circa 80%, urmează să ajungă în continuare în groapa de gunoi, a început un studiu și a efectuat o cercetare în urma căreia a obținut un brevet de invenție; „Procedeu și instalație pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos”.

Protecţie antiseismică pentru valori muzeale

0

La Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a fost instalat un sistem inovativ de izolare seismică japonez care permite protejarea locală a pieselor printr-un ansamblu de plăci aşezate sub ele, pe sol. În acest fel este protejat de acum scheletul de Deinotherium gigantissimum, exponat de valoare excepţională pe plan mondial, emblematic pentru muzeul el însuşi de referinţă în lumea ştiinţifică internaţională. Aşa se şi explică lansarea europeană a sistemului la Bucureşti. Date de ordin tehnic, imagini din timpul montării, precum şi simulări au fost prezentate într-o lansare publică susţinută de dr. Takanori Sato, inginer şi arhitect, preşedintele companiei japoneze creatoare a sisistemului, Ideal Brain Co. Ltd. şi de dr. Luis Ovidiu Popa, directorul muzeului Antipa (foto muzeul Antipa). În linii mari, este vorba despre un ansamblu format din două plăci de 3 mm grosime, puse sub obiectul de protejat (nu se vede nimic în afară), plăci care alunecă între ele.

Stringenţa unui asemenea sistem în ansamblul instituţional al muzeelor din ţara noastră a fost semnalată de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, care a reamintit că patrimoniul muzeal românesc este ţinut în clădiri vechi.

Totodată, prin acest sistem pot fi protejate servere, spaţii de stocare a datelor, depozite etc. Interesul tehnic şi economic pentru sistem a fost evidenţiat cu ocazia lansării prin prezenţa unei diversităţi de specialişti de la Academia Română, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Uniunea Arhitecţilor din România, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Primăria Municipiului Bucureşti. Sistemul de la muzeul Antipa din Bucureşti are şi rol de proiect pilot la nivel european, deschis specialiştilor şi potenţialilor beneficiari. La dispoziţia publicului larg, se află expusă o reproducere la scară redusă a instalaţiei, funcţională, pe care orice vizitator al muzeului poate să facă simulări.


 

Ultima bornă pe traseul bucovinean din Via Transilvanica

0

A fost pusă ultima bornă a traseului „Bucovina”, de pe Via Transilvanica, drum de aproape o mie de kilometri care străbate ţara de la sud la nord şi leagă Drobeta-Turnu Severin, din județul Mehedinți și Putna, din județul Suceava. Amenajarea a fost declanşată în contextul centenarului Marii Uniri din 1918. Ministerul Apelor și Pădurilor este parte a proiectului. Drumul cuprinde şapte secţiuni – trasee. Traseul bucovinean are 136 km. Cele 136 de borne au fost montate voluntar de angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Suceava. La evenimentul simbolic al amplasării ultimei borne au participat ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, președintele asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, actorul Marcel Iureş şi ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu, ambasadori ai proiectului, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul județului Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi, primarul localității Putna, Gheorghe Coroamă, alți reprezentanți ai autorităților locale, parteneri, sponsori strategici ai proiectului, voluntari, locuitori din zonă.

Ministrul apelor și pădurilor, a subliniat că „Via Transilvanica va fi un vector important în cunoașterea României și de străini. Avem locuri și oameni, castele, palate, păduri, munți, ape, cascade uimitoare, mituri și obiceiuri străvechi, pe care, dacă le vom pune într-o poveste, așa cum spuneam la început, mulți vor dori să fie parte din ea. (…) va promova natura, istoria și multiculturalitatea provinciilor românești. Acest drum, cu o lungime de 950 de kilometri va lega intre ele Muntenia, Banatul, Transilvania cu Bucovina. Este o ofertă generoasă: să redescoperi tot ce este bun, valoros din Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Suceava”. 

Migrena, afecţiune cu impact economico-social major

0

Migrena, definită drept „cea mai frecventă boală cerebrală din lume, afectând 1 din 7 persoane”, boală „care poate avea un impact sever asupra fiecărui aspect al vieții”, a revenit în prim-planul interesului public prin expunerea dinspre mediul clinic şi de cercetare oferit de Ziua Mondială a Creierului, #WorldBrainDay (22 iulie), marcată de Federația Mondială a Neurologiei (WFN) prin acţiuni de conştientizare sub egida Federației Europene a Asociațiilor Neurologice (EFNA), organizate în 4 capitale ale Uniunii Europene, una fiind București, partener aici fiind Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN Romania). În context, a fost reliefat impactul negativ al migrenei sub aspect economic, social, familial. O subliniere esenţială a fost aceea că deocamdată „migrena este sub-recunoscută, sub-diagnosticată și sub-tratată” şi că „migrenele primesc mai puține fonduri pentru cercetare decât oricare dintre cele mai împovărătoare boli ale lumii”.