Încheierea Sezonului România-Franța 2019 este marcată pe 14 iulie, de ziua națională a Franței, la Bucureşti, printr-un eveniment cu desfăşurare în Parcul Carol, din Bulevardul Mărășești, pe întreaga durată a zilei:

– de la ora 11.00 – teatru de stradă „Strigătele Parisului” cu teatrul „Masca”; cultură gastronomică la „Șareta culinară” se întoarce la București după ce a făcut înconjurul Franței și al României într-o caravană de redescoperire a bucătăriei românești și a celei franceze, cu preparate făcute de chef Nico Lontraș, chef Johnny Șusală şi invitatul lor, chef CamilleSavoye; zona gastronomicăorganizată de Carrefour; muzică de atmosferă cu DJ: Nipple’s Delightși Romansoff(România), Zaltan Antinote (Franța)

– de la ora 16.00 – samba cu formaţia „Barbarossa”; din nou, teatrul Masca

– de la ora 18.00 – concert cu trupa rock de la noi „Vunk” şi compozitorul și interpretul francez Cali, autorul albumului „L’amour parfait”, devenit disc de platină

– de la ora 20.15 – recital Delia, urmată de formație franceză de muzică electro-pop „Hyphen Hyphen”, deţinătoarea premiului Victoires de la Musique 2016

– de la ora 22.20 – spectacol de artificii prezentat de compania franceză „Groupe F”, specializată în show-uri live și evenimente pirotehnice, realizatoarea unor festivităţi de deschidere și de închidere a unor competiţii sportive de maximă anvergură, precum Jocurile Olimpice Barcelona 1992, Atena2004, Rio2016, Campionatul Mondial de Fotbal 1998.

În acelaşi context de 14 iulie, la Club Expirat, Strada Doctor Constantin Istrati 1, manifestări de la ora 18.00, cu vernisajul expoziţie de pictură digitală a artistului Miguel Chevalier, pionieri al artei digitale și virtuale, autor de instalații pentru muzee, centre de artă, galerii și spații publice din întreaga lume.  

Intrarea este liberă la întregul program al zilei.

Economia europeană urmează să înregistreze o creștere în 2019, pentru al șaptelea an consecutiv, preconizându-se în același timp și o expansiune a economiilor tuturor statelor membre. La nivelul României, statisticile arată o creștere a PIB-ului (produsul intern brut) de 4% și o inflație de 4,2%.

În zona euro, creșterea a fost mai puternică decât se preconiza în primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blândă și relansarea vânzărilor de automobile. Creșterea s-a produs și pe seama unor măsuri de politică bugetară, care au stimulat venitul disponibil al gospodăriilor în mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeană sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial și incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor. Acești factori au continuat să afecteze încrederea în industria prelucrătoare, care este sectorul cel mai expus comerțului internațional, și se preconizează că vor slăbi perspectivele de creștere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru creșterea PIB-ului în zona euro în 2019 rămân neschimbate la 1,2 %, în timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse ușor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primăvară: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE rămân neschimbate, la 1,4 % în 2019 și la 1,6 % în 2020.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Toate economiile din UE urmează să crească în acest an și în anul următor, chiar dacă creșterea puternică din Europa Centrală și de Est se află în contrast cu încetinirea creșterii economice înregistrată în Germania și Italia. Reziliența economiilor noastre este pusă la încercare de dificultățile persistente ale industriei prelucrătoare care decurg din tensiunile comerciale și din incertitudinea politică. Pe plan intern, un Brexit fără acord rămâne o sursă majoră de risc.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Economia europeană continuă să crească, într-un context global dificil. Toate țările UE urmează să înregistreze din nou creștere economică, atât în 2019, cât și în 2020, datorită unei piețe puternice a forței de muncă care susține cererea. Având în vedere numeroasele riscuri care amenință perspectivele, trebuie să ne intensificăm eforturile de a consolida și mai mult reziliența economiilor și a zonei euro în ansamblu.”

Cererea internă, motor de creștere în UE

La începutul acestui an, creșterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, însă pentru restul anului se preconizează rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapidă a activității de prelucrare și a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizează că, în 2020, creșterea PIB-ului va fi mai puternică, în parte datorită unui număr mai mare de zile lucrătoare. Cererea internă, în special consumul casnic, continuă să impulsioneze creșterea economică în Europa, susținută de o piață a forței de muncă în continuare puternică. Se preconizează că PIB-ul va crește în toate statele membre ale UE în acest an și în anul următor, dar creșterea va fi semnificativ mai puternică în anumite zone (de exemplu, Europa Centrală și de Est, Malta și Irlanda) decât în altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Se preconizează o inflație mai scăzută, pe fondul scăderii prețurilor la petrol

Previziunile privind inflația globală în zona euro și în UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent și anul următor, în principal ca urmare a scăderii prețurilor petrolului și a perspectivelor economice ușor mai slabe. În prezent, se estimează că inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atât în 2019, cât și în 2020 (previziunile din primăvară: 1,4 % în 2019 și 2020), în timp ce în UE se preconizează o medie de 1,5 % în 2019 și de 1,6 % în 2020 (previziunile din primăvară: 1,6 % în 2019 și 1,7 % în 2020).

Riscurile de evoluție negativă au crescut

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică.

Pentru Regatul Unit, o ipoteză pur tehnică

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 și 2020 se bazează din nou pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE și Regatul Unit.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 28 iunie. În ceea ce privește toate celelalte date care au fost avute în vedere, previziunile țin cont de informațiile disponibile până la data de 2 iulie.

Comisia publică anual patru seturi de previziuni economice. Previziunile publicate iarna și vara examinează doar evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele de toamnă, publicate în noiembrie 2019.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,17%, cel mai scăzut nivel din ultimele 4 luni, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Naţională a României (BNR).

Marţi, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,18%, pentru a doua oară consecutive, scrie News.ro.

Miercuri, indicele a coborât la 3,17%, cel mai scăzut nivel din 22 martie, când a fost 3,16%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

Preţurile de consum au scăzut cu 0,23% în iunie 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 2,98% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,84%, pe fondul diminuării preţurilor la alimente cu 0,47%, a mărfurilor nealimentare cu 0,24% şi a scumpirii serviciilor cu 0,17%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică date miercuri publicităţii.

În mai, preţurile de consum au urcat cu 0,46% faţă de aprilie, iar rata anuală a inflaţiei a fost de 4,1%, scrie Economica.net.

„Preţurile de consum în luna iunie 2019 comparativ cu luna iunie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2018 – iunie 2019) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2017 – iunie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, afirmă INS.

Preţul locuinţelor a crescut cu 4% în zona euro şi în Uniunea Europeană în primul trimestru din 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, un avans mai redus fiind înregistrat în România, unde acesta a urcat cu 3,3% în ritm anual, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În primul trimestru din 2019, în rândul statelor membre, cele mai mari creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Ungaria (11,3%), Cehia (9,4%) şi Portugalia (9,2%), singurul declin fiind în Italia (minus 0,8%), potrivit Economica.net.

De asemenea, în rândul statelor membre, cele mai mari creşteri trimestriale ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Ungaria (3,7%), Portugalia (3,6%) şi Croaţia (3,5%), scăderi fiind raportate în Malta (minus 4,2%), Marea Britanie (minus 1,3%), Irlanda (minus 1%), Finlanda (minus 0,8%), Italia (minus 0,5%) şi Germania (0,3%).

România a fost sub media UE, cu un avans trimestrial de 0,1% în primul trimestru din 2019, după o creştere cu 0,8% în precedentele trei luni.

Populația României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul a accelerat în luna mai, când s-au pierdut 5.511 de locuitori, față de 4.395 în aceeași lună a anului 2018, în principal din cauza creșterii mortalității, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).

În aprilie, populația României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul a accelerat în a patra lună a anului, când s-au pierdut 8.560 de locuitori, față de 6.595 în aceeași lună a anului 2018, în principal din cauza scăderii natalitățiii, conform Profit.ro. Totodată, în luna mai, s-au înregistrat 21.503 decese, cu 152 mai multe decât în luna anterioară și cu 820 mai multe față de aceeași lună din 2018. Mortalitatea infantilă din România a scăzut în mai, față de aceeași lună a anului 2018, fiind înregistrate 89 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 35 mai puține decât în urmă cu un an.