Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat joi, 13 decembrie, modificarea Programului Operațional Competitivitate (POC). Modificările vizează adaptarea la evoluțiile din domeniului IT, acordarea unui sprijin crescut IMM-urilor din acest domeniu, precum și actualizarea strategiei pentru investițiile în domeniul cercetării.
La semnarea modificării acestui program, comisarul pentru politică regională Corina Crețu a declarat:
„Programul Operațional Competitivitate revizuit va sprijini și mai mult domeniul tehnologiei informațiilor, care este de mare importanță pentru România. Este o decizie care ține cont de evoluțiile pozitive din domeniul IT și care vine tocmai pentru a ajuta la dezvoltarea susținută a acestui sector, care contribuie semnificativ la crearea de noi locuri de muncă în România.”
Ca urmare a acestei decizii, 25 milioane de euro vor fi realocate în cadrul Axei prioritare ”Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă” pentru acțiunea ”Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”. De asemenea, modificarea programului urmărește dezvoltarea unei rețele de centre de cercetare ce folosesc tehnologia cloud și infrastructurile de date de mari dimensiuni.
Beneficiile aduse de modificarea POC sunt următoarele:
– vor fi create produse/servicii inovatoare, capabile să se constituie într-un factor de dezvoltare sustenabilă a economiei românești (dezvoltarea bazată pe inovare);
– se va sprijini creşterea tendinţei asociative în rândul IMM-urilor din România, cu impact pozitiv privind diseminarea rapidă a rezultatelor cercetării;
– va duce la încurajarea colaborării dintre IMM-urile din domeniul IT şi cele din alte sectoare ale industriei/serviciilor.
De asemenea, tehnologia de tip cloud face posibilă deplasarea, schimbul de date și reutilizarea acestora, fără discontinuități, pe piețele mondiale și peste granițe, precum și între instituții și discipline de cercetare.
Având în vedere actualele capacități disponibile în Europa, datele produse de activitatea de cercetare din UE și de sectorul industrial al UE sunt adesea prelucrate în altă parte, iar cei ce lucrează în domeniul cercetării și inovării în Europa au tendința să se mute în locurile în care sunt disponibile mai rapid capacități mari în materie de date și tehnică de calcul. Astfel, se pune accentul pe dezvoltarea unor infrastructuri masive de date care să suporte colectarea masivă a acestora, precum și partajarea şi folosirea lor în diverse contexte de exploatare.
Context
În perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, din care 1,3 miliarde sunt destinate Programului Operațional Competitivitate.
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ ”Digitalizare și Inovație: noi competențe în educația profesională financiară”
A intrat în tradiţia Institutului de Studii Financiare[1] să organizeze anual Conferința Internațională pe teme de impact legislativ-normativ şi tehnologic asupra pieţei financiare româneşti şi nu numai. Anul acesta s-a desfăşurat în data de 15 noiembrie 2018, la București, ediţia a IV-a, pe tema „Digitalizare și Inovaţie: noi competențe în educaţia profesională financiară” un subiect comun de dezbatere a impactului inovaţiilor tehnologice în domeniul serviciilor financiare asupra piețelor naționale, precum și un schimb de idei pentru actorii activi în piețele financiare.
2018 este anul Fintech şi în acelaşi timp anul de implementare a numeroase reglementări europene, cum ar fi MiFID II, IDD, AML – toate având un efect semnificativ asupra activităţii operaţionale a companiilor – de la soluţii IT la managementul relaţiilor cu clienţii.
Semnificative sunt şi modificările referitoare la dezvoltarea profesională a angajaţilor care intră în contact direct cu clientul de servicii financiare.
„România are nevoie de o strategie de gestionare a riscurilor cibernetice, în condițiile în care pierderile actuale și potențiale ar putea avea un impact puternic asupra PIB-ului”, a declarat Președintele ASF, Leonardo BADEA, în deschiderea Conferinței organizată de ISF. Preşedintele ASF identifică patru provocări, respectiv, riscurile cibernetice în creștere, asimetria informațională, limitele de acoperire şi lista lungă de excluderi din textul polițelor, precum și lipsa unor metode standardizate de stabilire a preţurilor.
La rândul său, Cristian ROȘU, Vicepreședintele ASF, Sectorul Asigurări – Reasigurări, a subliniat rolul de pilon de dezvoltare economică a asigurărilor, atrăgând atenția asupra competiţiei puternice la nivel internațional din partea diverselor soluții Insurtech. Astfel, se vor modifica atât structura distribuției, cât şi cea a produselor, spre beneficiul final al consumatorului. Domnul Cristian ROŞU a accentuat faptul că „Viitorul va fi marcat de inovație şi profesionalism”.
De asemenea, Adrian MARIN, Președintele UNSAR, a subliniat importanţa valorii date de educație şi de rolul unui sistem bine pus la punct de dezvoltare a competenţelor, cunoștințelor și abilităților specifice industriei de asigurări. „Tocmai de aceea, este important ca oamenii să fie puși pe primul plan şi ca toți stakeholderii să contribuie la educația acestora: atât a consumatorilor, cât şi a propriilor angajați care se ocupă cu distribuția în asigurări.
În acelaşi context al digitalizării şi inovaţiei, Dorel Duţă, Presedintele UNSICAR a vorbit despre Viitorul brokerului de asigurări în era digitală iar Viorel Vasile, Preşedintele PRBAR, a subliniat Impactul IDD şi modificările legii RCA.
Atât în plen cât şi pe cele două paneluri s-au prezentat şi dezbătut, de asemenea, teme de deosebit interes, respectiv:
Semnificative sunt şi modificările referitoare la dezvoltarea profesională a angajaţilor care intră în contact direct cu clientul de servicii financiare.
„România are nevoie de o strategie de gestionare a riscurilor cibernetice, în condițiile în care pierderile actuale și potențiale ar putea avea un impact puternic asupra PIB-ului”, a declarat Președintele ASF, Leonardo BADEA, în deschiderea Conferinței organizată de ISF. Preşedintele ASF identifică patru provocări, respectiv, riscurile cibernetice în creștere, asimetria informațională, limitele de acoperire şi lista lungă de excluderi din textul polițelor, precum și lipsa unor metode standardizate de stabilire a preţurilor.
La rândul său, Cristian ROȘU, Vicepreședintele ASF, Sectorul Asigurări – Reasigurări, a subliniat rolul de pilon de dezvoltare economică a asigurărilor, atrăgând atenția asupra competiţiei puternice la nivel internațional din partea diverselor soluții Insurtech. Astfel, se vor modifica atât structura distribuției, cât şi cea a produselor, spre beneficiul final al consumatorului. Domnul Cristian ROŞU a accentuat faptul că „Viitorul va fi marcat de inovație şi profesionalism”.
De asemenea, Adrian MARIN, Președintele UNSAR, a subliniat importanţa valorii date de educație şi de rolul unui sistem bine pus la punct de dezvoltare a competenţelor, cunoștințelor și abilităților specifice industriei de asigurări. „Tocmai de aceea, este important ca oamenii să fie puși pe primul plan şi ca toți stakeholderii să contribuie la educația acestora: atât a consumatorilor, cât şi a propriilor angajați care se ocupă cu distribuția în asigurări.
În acelaşi context al digitalizării şi inovaţiei, Dorel Duţă, Presedintele UNSICAR a vorbit despre Viitorul brokerului de asigurări în era digitală iar Viorel Vasile, Preşedintele PRBAR, a subliniat Impactul IDD şi modificările legii RCA.
Atât în plen cât şi pe cele două paneluri s-au prezentat şi dezbătut, de asemenea, teme de deosebit interes, respectiv:
- Cum vor remodela inovațiile financiare, precum FinTech, domeniul serviciilor financiare? Care este viitorul serviciilor de asigurare în era digitală ?
- De la acoperirea riscurilor la protecția asiguraților – Cum se transformă relaţia cu clientul în baza îmbinării analizelor de date tradiţionale cu aplicaţiile digitale?
- Cum se va schimba tehnologia seviciilor financiare – Care sunt noile puncte sensibile în instruirea angajaţilor? Educaţia financiară în era digitală. Digitizarea sectorului financiar – ce competenţe vor fi necesare angajaţilor în viitor ?
- Care iniţiative legislative naţionale şi globale produc îngrijorările cele mai mari? Care iniţiative internaţionale pot duce la o supra-reglementare? Abordarea EIOPA legată de InsureTech. MiFID și inovația financiară
- Care sunt riscurile subevaluate în procesul de stabilitate financiară globală pe piețele financiare? Ce șanse au acestea să se materializaze?
- Interpretarea forței de inovare, întreruperi și transformări în sectorul financiar: DIGITAL R (EVOLUTION)
Istoria învățământului financiar românesc, prezentată în cadrul Conferinței „100 de ani de învățământ”
Asociația Transilvană pentru Cultură[1], Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș şi Institutul de Studii Financiare[2] au organizat, în data de 24 octombrie 2018, în Aula Facultății de Economie și Drept, Conferința cu tema „100 de ani de învățământ. Perspectivele educației în următorii 100 de ani în România”. Conferința face parte din proiectul “Manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului României (1918 – 2018) și a Primului Război Mondial”, manifestări care au avut loc în perioada 18-28 octombrie 2018 la Târgu-Mureș și care s-au desfășurat sub genericul ”100 de ani în 10 zile”, în cadrul proiectului cultural organizat cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale.
În comunicarea sa, directorul general ISF, Ion Stancu, a prezentat, pe scurt, istoria învățământului financiar românesc, în timp ce directorul general adjunct al ISF, Cătălin Câmpeanu, a abordat tema intitulată „Tendințe în asigurări – competențe în contextul noilor tehnologii de servicii financiare”. De asemenea, Laura Elly Naghi, directorul Centrului de Formare Profesională din cadrul ISF, a susţinut comunicarea «Pensii private – alternativa fezabilă pentru vârsta pensionării» iar Florentina Neagu, directorul Centrului Evaluare și Examinare din cadrul ISF a susţinut comunicarea privind «Pregătirea profesională în asigurări – prezent şi viitor». Dorel Duţă, preşedintele UNSICAR, a vorbit despre istoria prescurtată a pieţei de brokeraj de asigurare în România, iar Narcis Păvălaşcu, preşedintele ACAMA, a prezentat o perspectivă istorică a arbitrajului specializat în domeniul financiar.
Ion Stancu a arătat că România a avut neşansa, din 1950 încoace, să se rupă total de legile economiei de piaţă, prin adoptarea economiei socialiste, pentru ca apoi românii să reînveţe ceea ce înainte era foarte bine cunoscut. Dumnealui a prezentat ca exemplu o lucrare a profesorului C.G. Demetrescu din anul 1925, care se studia în şcolile comerciale româneşti, şi în care se prezenta foarte sugestiv modul în care se derulează afacerile şi etapele care trebuie parcurse, principii valabile şi astăzi.
Finanțarea întregului eveniment s-a făcut de către Asociația Transilvană pentru Cultură, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale prin proiectul nr. 5845/05.10.2018.
[1] Organizaţie culturală non-guvernamentală (ATC), cu sediul în Târgu Mureş.
[2] Institutul de Studii Financiare (ISF) este o fundație a Autorității de Supraveghere Financiară pentru piețele non-bancare: asigurări piețe de capital și pensii private. Între obiectivele principale, Institutul de Studii Financiare îsi asumă formarea, examinarea și certificarea specialiștilor în piețele non-bancare dar şi o componentă de cercetare ştiinţifică economică.
|
Asociatiile de proprietari risca amenzi daca nu deszapezesc trotuarele
Iarna calendaristica a venit, dar zapada inca se lasa asteptata, in orice clipa putand insa sa inceapa ninsoarea. Asa cum suntem obisnuiti, probabil si in acest an vom fi luati pe nepregatite si ne vom confrunta cu aceleasi probleme: strazi acoperite cu zapada, trotuare impracticabile, parcari inghetate sau scari de bloc care nu permit accesul. Astfel, si in 2018 administratorii de asociatii de proprietari risca sancttiuni usturatoare daca nu se ocupa de curatarea zapezii din jurul blocurilor, din parcari sau din fata scarilor de bloc, conform Wall-Street.ro
„Anul 2018 va fi unul cu sanctiuni mari pentru responsabilii cu deszapezirea din cadrul asociatiilor de proprietari, astfel, in Bucuresti, acestea sunt raspunzatoare pentru indepartarea ghetii / zapezii de pe trotuare, in termen de maxim 24 de ore de la caderea precipitatiilor. In plus, asociatiile trebuie sa se ingrijeasca sa indeparteze zapada si gheata de pe proprietatea comuna (alei, drumuri interioare), de asemenea, nu trebuie uitati turturii care trebuie indepartati si/sau afisate atentionari cu privire la pericolul prezentat de catre acestia. Faptul ca reprezentantii asociatiilor de proprietari nu cunosc reglementarile legale cu privire la obligatia indepartarii zapezii sau ghetii risca amenzi cuprinse intre 500 si 2.000 de lei”, declara Ottavio Serbanescu, CEO-ul companiei Cresida Management.
Infiintata in 2017, compania Cresida este alternativa la administratorul de bloc traditional si anume persoana fizica. Astfel, compania ofera proprietarilor de apartamente servicii integrate, de la infiintarea asociatiei de proprietari, la administrare si consultanta de specialitate.
Isărescu:. Fără o bună colectare a taxelor nu putem avea autostrăzi, școli și spitale civilizate
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că trebuie făcuți pași pentru a schimba mentalitatea românilor, astfel încât aceștia să înțeleagă că fără o bună colectare a taxelor nu putem avea infrastructură și că plata impozitelor poate fi o corvoadă, dar că sistemele se modernizează, a declarat Mugur Isărescu.
De asemenea, el a vorbit la conferința TAXEDU – Educația fiscală a tinerilor europeni prin mijloace digitale, unde a explicat că educația financiară ține și de schimbarea mentalităților în privința necesități plății taxelor, în condițiile în care sistemele puse de stat la dispoziția contribuabililor pentru plata impozitelor s-au modernizat. „Observăm că pentru mulți, plata impozitelor este o corvoadă și poate chiar a fost, date fiind unele experiențe din trecut. Sistemele însă se modernizează, astăzi plătim impozite online, lucrurile se simplifică”, spune Isărescu.
În același timp, veniturile fiscale reprezintă circa 25% din produsul intern brut și se află pe o tendință de scădere în ultimii ani, conform Profit.ro. Pe de altă parte, statul și-a majorat cheltuielile în ultimii trei ani și a dus deficitul bugetar la 3% din PIB, sumele fiind orientate către creșterea salariilor din sistemul public și a pensiilor, în timp ce investițiile sunt în scădere.
În 2012, salariații din administrație erau plătiți cu 30% peste media națională, cei din sectorul privat erau la medie, în timp ce salariile din sănătate și educație erau cu 14, respectiv 13% sub medie.
Salariul mediu s-a majorat în octombrie
Câștigul salarial mediu net a crescut în octombrie, nominal, cu 13,7% față de aceeași lună a anului trecut, la 2.720 lei, ritm accelerat față de luna precedentă, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 9,1%, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS).
În octombrie, indicele câștigului salarial real (câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum – n.r.) față de aceeași lună a anului trecut a fost de 109,1%, conform datelor Profit.ro.
Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri și restaurante, 1.580 lei, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.667 lei) și prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite (1.811 lei).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (+4,2% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administrație publică (+0,4%), respectiv în sănătate și asistență socială (+0,3%), potrivit INS.
ROBOR la şase luni este în scădere
ROBOR 3M a rămas la 3,04%, nivel identic cu cel de ieri când indicele la trei luni a ajuns la cea mai mică valoare din 22 iunie 2018. ROBOR 6M a scăzut până la 3,35%, cea mai mică valoare din 18 septembrie 2018, potrivit Economica.net.
De asemenea, ROBOR la trei luni a rămas la 3,04%, acelaşi nivel de ieri când a atins cea mai mică valoare din ultimele şase luni şi jumătate (22 iunie 2018 când ROBOR 3M a fost 2,95%).
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
7 proceduri GDPR absolut necesare în orice IMM
Desi problema protejarii datelor cu caracter personal nu este una necunoscuta sau nou inventata, noul regulament GDPR ce a intrat in vigoare anul acest in mai este, pana acum, una dintre cele mai importante decizii luate in acest sens. Fata de regulamentele anterioare, GDPR-ul este mult mai detaliat cand vine vorba de masurile ce trebuie luate, iar importanta sa a capatat noi valori. Cu alte cuvinte, toate institutiile, companiile, organizatiile, si alte tipuri de entitati juridice ce colecteaza date cu caracter personal si nu respecta regulamentul, risca sa primeasca sanctiuni deosebit de severe.
Pentru a evita aceste sanctiune, este necesara o implementare GDPR adecvata. Daca va lipseste timpul sau experienta pentru a fi sigur ca implementarea este efectuata corect, numirea unui DPO, sau ofiter pentru protectia datelor, va poate fi de folos. Ce trebuie sa cunoasca acest DPO? Iata 7 proceduri ce nu trebuie sa lipseasca din strategia GDPR a oricarui IMM, indiferent de natura activitatii pe care o desfasoara.
- Intocmirea procesului verbal prin care conducerea IMM-ului a luat la cunostinta importanta regulamentului
- Actualizarea politicii de confidentialitate
- Documentul care atesta numirea DPO-ului
- Intocmirea fisei de post pentru noul DPO
- Punerea la punct a documentului de instiintare a autoritatii competente
- Intocmirea anexei ce prevede noile norme de protectie a datelor ce va fi alaturata contractelor emise
- Informarea si instruirea personalului din IMM
Analiză Sierra Quadrant. Peste 100.000 de investitori și-au închis business-urile sau se află în dificultate în 2018
Chiar dacă economia crește cu cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, business-ul pare că se adâncește în probleme. Peste 100.000 de firme și-au închis porțile sau au intrat în insolvență în primele 10 luni din acest an, cu peste 5000 mai multe decât în perioada similară din anul trecut. Resursele financiare insuficiente, investițiile greșite și lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realităţile din economie sunt principalele motive ale eșecului în afaceri, arată o analiză Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței.
116.952 de firme se află, în prezent, într-o situație de risc, iar multe dintre ele și-au închis deja activitatea. Sunt cu 5639 mai multe companii în dificultate decât în primele 10 luni din 2017.
În perioada ianuarie-octombrie 2018, 7026 de societăți au intrat în insolvență, 15.014 și-au suspendat activitatea, 65.631 au fost radiate, iar 29.278 au fost dizolvate, potrivit datelor oficiale anunțate de Registrul Comerțului.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 20,7%, în timp ce suspendările de activitate au crescut cu 13,3%.
,,Aproape 30.000 de firme au fost dizolvate în acest interval, într-o creștere semnificativă față de 2017. Un semnal al scăderii apetitului pentru investiții, urmare a înrăutățirii condițiilor din economia reală, puternic grevată de blocajul financiar și de lipsa finanțării’’, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.
Numărul societăților intrate în insolvență s-a redus cu 4,33%, iar cel al firmelor radiate cu 1,26%.
Pe ansamblu, în România activează în prezent 914.415 firme și 394.790 persoane fizice autorizate.
DE CE DAU GREȘ INVESTITORII?
Într-o economie în care peste 80% dintre firme sunt din zona microîntreprinderilor, să faci afaceri sustenabile reprezintă o adevărată provocare, spun experții de la Sierra Quadrant.
Potrivit acestora, capitalizarea insuficientă este unul dintre motivele pentru care cele mai multe companii eșuează.
,,Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activității. Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în insolvență, de exemplu, nu au planuri de investiții bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu țin cont de realitățile din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenței.
Un alt motiv pentru care firmele nu reușesc să facă față provocărilor din economie îl reprezintă accesul dificil la finanțarea bancară. Un sondaj realizat în acest an de Banca Națională, în rândul companiilor care au aplicat în vederea contractării unui credit în ultimele 12 luni, arată că printre dificultățile majore întâmpinate în accesarea finanțării de la bănci și/sau IFN, în topul clasamentului se află cerințele privind valoarea sau tipul garanției, nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele contractuale, dar și birocrația.
Un alt motiv important pentru care multe firme eșuează îl reprezintă slaba pregătire economică a investitorilor.
,,Educația financiară reprezintă o reală problemă în economie. Sunt prea mulți cei angrenați în business care acționează din impuls, din fler, și prea puțin pe considerente solide, economice. Așa se ajunge la investiții peste posibilități în clădiri, mașini etc. sau la acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă Ovidiu Neacșu.
BUCUREȘTENII, CAMPIONI LA EȘEC ÎN BUSINESS
Analiza Sierra Quadrant arată cel mai riscant mediu de afaceri, judecând după numărul mare de firme aflate în dificultate, este Bucureștiul, cu 1372 de insolvențe, 1646 de firme suspendate, 10446 societăți radiate și 5779 firme dizolvate în primele 10 luni din 2018. Asta în condițiile în care în București activează și cele mai multe societăți din România (238.523 de firme și PFA-uri)
,,Comerțul reprezintă cel mai riscant domeniu investițional, cu 2210 insolvențe, 4557 de suspendări de activitate, 18342 firme radiate și 9166 de firme dizolvate. Urmează construcţiile, tranzacțiile imobiliare, sectorul HORECA și transporturile, domenii cu un grad ridicat de risc. Iar din urmă vin puternic serviciile și activitățile culturale, sectoare în care s-au înregistrat și cele mai ridicate rate de radieri față de anul precedent, de peste 30%”, arată analiza.
În topul firmelor intrate în insolvență în 2018, Capitala este urmată de județele Bihor (487), Timiș (374), Constanța (362), Iași (337), Cluj (257), Brașov (232). La polul opus se află județele Covasna (42), Sălaj (46), Botoșani și Călărași (49), Mehedinți (53), Gorj (54), Teleorman (56), Ialomița (57) și Dâmbovița (59). Interesant este și faptul că în Satu Mare s-a înregistrat cea mai ridicată creștere a numărului de firme intrate în insolvență, de 69,4%.
În ceea ce privește situația firmelor suspendate în acest an, Bucureștiul este urmat în clasament de Bihor (818), Cluj (677), Constanța (600), Prahova (558) și Neamț (549), în timp ce județele cu cele mai puține asemenea situații sunt Ialomița (75), Covasna (127), Brăila (142), Gorj (149), Caraș-Severin (156), Tulcea (155), Giurgiu (160), Teleorman (167), Botoșani (192). În Vrancea a fost înregistrată cea mai ridicată creștere a numărului de firme suspendate, de 37%.
La capitolul firme radiate în 2018, Capitala este urmată de Cluj (2812), Timiș (2643), Iași (2614), Constanța (2433), Bihor (2371), Prahova (2206) și Dolj (2100), iar în topul firmelor dizolvate de Timiș (1561), Cluj (1352) și Constanța (1316).
Cea mai ridicată creștere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Dâmbovița, de 34,5%, iar în ceea ce privește firmele dizolvate, cel mai mult a crescut numărul celor din Botoșani, cu 87,3%.
CUM EVIȚI RISCUL ÎN AFACERI
Tu știi cu cine faci afaceri, dacă firma respectivă are dificultăți financiare, procese, probleme cu plățile? O întrebare simplă pe care, însă, prea puțini investitori și-o pun atunci când înregistrează un contract.
,,Sub mirajul câștigului, există mulți oameni de afaceri care închid ochii la creditul furnizor, care nu iau în calcul costurile aferente întârzierii plăților, care încearcă să vadă jumătatea plină a paharului, ignorând semnalele de alarmă”, afirmă experții de la Sierra Quadrant.
Ce este de făcut? Pentru a evita dificultățile financiare generate de relația cu partenerii, este esențial să te informezi din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor.
,, Informația este esențială în afaceri. Utilizând servicii de management al riscului comercial, veți afla din timp dacă partenerul respectiv prezintă o situație financiară solidă. Pe de altă parte, este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al locației sau al partenerilor, furnizori și clienți. Altfel spus, o vorbă populară spune că trebuie să te întinzi cât te ține plapuma. Nu în ultimul rând, este nevoie, ca investitor, să te asiguri că angajații tăi au educația economico-financiară necesară pentru a conduce business-ul pe profit. Și, de asemenea, este esențial să te informezi continuu despre dinamica climatului investițional. Să fii la curent cu legislația, cu știrile economice, cu trendurile, să iei în calcul sezonalitatea, dinamica inflației, sunt elemente esențiale pe care orice investitor trebuie să le cunoască. ”, afirmă experții.
Am ajuns la fundul sacului
