Asociația „MaiMultVerde” a
lansat programul „Cu apele curate”,
pentru „implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării, adresat membrilor
comunităților și autorităților publice din localitățile dunărene”. Programul este iniţiat împreună cu Lidl Romania şi se
derulează în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare
Publică (CeRe), One World România la Școală și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) şi se înscrie în campania
Beat Plastic Pollution lansată
de UN Environment, în Agenda European 2030 și în obiectivele de dezvoltare sustenabilă
promovate de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Scopul programului, enunţat de Doru
Mitrana, președintele Asociației „MaiMultVerde”, este „de
a reduce poluarea apelor Dunării, atât prin acțiuni
de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și
prin măsuri de prevenire și
combatere a deversărilor viitoare. Ambele categorii de activități
sunt absolut necesare, trebuie menținute
pe termen lung și extinse în tot bazinul Dunării și
al afluenților săi, de pe teritoriul României și
în toate celelate țări riverane. Le mulțumim
partenerilor pentru încredere și susținere,
precum și voluntarilor pentru implicare”.
O primă concretizare s-a produs prin scoaterea a
5 tone de deșeuri de plastic din aria de protecție
specială Insula Sacalin-Zătoane de către 100 de participanți la tabăra de voluntariat
de la Sfântu Gheorghe, Rezervația
Biosferei Delta Dunării (5-31 mai).
Cristina Hanganu, director de comunicare și CSR la Lidl România, subliniază că „sustenabilitatea este unul dintre factorii care ne ghidează activitatea, iar implicarea în cele mai importante probleme ale comunității, o primisiune pe care ne-am asumat-o pentru un viitor mai bun. Ca semnatari ai Pactului Global al Națiunilor Unite (UN Global Compact), dar și ca cetățean corporativ responsabil, Lild România își propune să contribuie la reducerea cantității de plastic din mediul înconjurător, atât prin eficientizarea proceselor de business proprii, cât și prin susținerea unor inițiative de combatere și prevenire a poluării cu plastic. Cu Apele Curate contribuie la 6 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabila: apă curată, consum și producție responsabile, acțiune climatică, viață acvatică, viață pe uscat, parteneriat pentru obiective”.
Programul continuă cu acțiuni de igienizare a malurilor Dunării între 5 iunie – Ziua Internațională a Mediului și 29 iunie – Ziua Dunării, cu identificarea și implementarea de soluții preventive în perioada iulie-septembrie, cu evaluarea și revizuirea la sfârşitul anului a politicilor publice privind gestiunea deșeurilor din plastic, protejarea apelor și educația pentru mediu, angrenate fiind Ministerul Mediului, Ministerul Educației Naţionale, Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Administraţia Naţională Apele Române, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) implementează la nivel național, pe o perioadă de 12 luni (27 iunie 2018 – 26 iunie 2019), proiectul „Legislație actualizată pentru un comerț calitativ cu produse agroalimentare” – ID proiect 111846/Cod Sipoca 165. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 843.158 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE este de 693.954,33 lei.
Obiectivul general al proiectului este formularea de propuneri alternative la politicile publice pentru actualizarea cadrului legislativ specific în vederea îmbunătățirii activităților de comerț cu produse agroalimentare din România.
Până la această dată au fost realizate în cadrul proiectului următoarele activități: o cercetare asupra nevoilor de modificări legislative în domeniul vizat de proiect, realizată pe un eșantion de 232 de persoane (reprezentanți ai ONG-urilor, partenerilor sociali, autorităților publice), trei cursuri de instruire în domeniul comerțului cu produse agroalimentare și în domeniul fiscal cu 50 de reprezentanți ai unor ONG-uri în domeniul vizat de proiect, două evenimente de diseminare și dezbatere a propunerilor de modificări legislative. Ca urmare a acestor activități au fost formulate 53 de propuneri de modificări legislative în 14 acte normative, care sunt în curs de diseminare la autoritățile publice locale, Parlamentul și Guvernul României.
O parte importantă a propunerilor de modificări legislative elaborate în cadrul proiectului vizează Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
Propunerile de modificări legislative din cadrul acestor trei acte normative au izvorât din necesitatea reglementării, pe bază de practici comerciale loiale, a raporturilor dintre furnizori/producători de alimente și comercianți.
De altfel, pe lângă numeroasele practici concurențiale neloiale pe filiera produselor agroalimentare semnalate cu ocazia derulării proiectului implementat de Asociația ACDBR fie de către producători, fie de către distribuitori sau chiar de către consumatori în relația cu supermagazinele prezente în comerțul din România, încă din 2007 Parlamentul European a elaborat „Declaraţia nr 88/2007 privind anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele din Uniunea Europeană şi soluţionarea acestei probleme”. Prin acest act, constatând printre altele că „pe întreg teritoriul UE, sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat din ce în ce mai mult de un număr mic de lanţuri de supermagazine” sau că „marile supermagazine abuzează de puterea lor de cumpărare pentru a-i obliga pe furnizori (atât cei stabiliţi în UE, cât şi în afara UE) să îşi reducă preţurile la niveluri imposibil de susţinut şi pentru a le impune condiţii inechitabile”, Parlamentul European solicita în urmă cu 12 ani Direcției Generale pentru Concurență de la Bruxelles „să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermagazine le are asupra micilor întreprinderi, furnizori, lucrători şi consumatori şi, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare”, iar „Comisiei Europene să propună măsuri adecvate, inclusiv reglementări, pentru a proteja consumatorii, lucrătorii şi producătorii de orice abuz de poziţie dominantă sau de efectele negative identificate în cursul acestei anchete“.
La 12 ani distanță de la Declarația Parlamentului European a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 111 din 25 aprilie 2019 Directiva (UE) 2019/633 a parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Din preambulul directivei 633/2019 cităm:
„(1) În cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare. Respectivele inegalități privind puterea de negociere pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor în legătură cu o tranzacție de vânzare. De exemplu, este posibil ca astfel de practici: să se abată în mod considerabil de la buna conduită comercială, să fie contrare bunei-credințe și corectitudinii și să fie impuse în mod unilateral de un partener comercial unui alt partener comercial; sau să impună un transfer nejustificat și disproporționat al riscului economic de la un partener comercial la altul; sau să impună o inegalitate semnificativă în ceea ce privește drepturile și obligațiile în defavoarea unui partener comercial. Unele practici ar putea fi vădit neloiale chiar și atunci când ambele părți sunt de acord cu ele. […]”
„(8) Majoritatea statelor membre, dar nu toate, au reglementări naționale specifice care protejează furnizorii împotriva practicilor comerciale neloiale aplicate în relațiile dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. În cazurile în care este posibilă recurgerea la dreptul contractelor sau la inițiativele de autoreglementare, teama de represalii comerciale împotriva unui reclamant, precum și riscurile financiare pe care le implică contestarea unor astfel de practici limitează în practică efectele acestor căi de atac. […]”
„(21) Cumpărătorii cu o mai mare putere de negociere nu ar trebui să modifice unilateral clauzele contractuale convenite, de exemplu prin delistarea produselor care fac obiectul unui acord de furnizare. […]”
„(22) Furnizorii și cumpărătorii de produse agricole și alimentare ar trebui să poată negocia liber tranzacțiile de vânzare, inclusiv prețurile. Negocierile respective includ, de asemenea, plățile pentru serviciile prestate de către cumpărător furnizorului, cum ar fi serviciile de listare, marketing și promovare. Cu toate acestea, perceperea de către cumpărător de plăți din partea furnizorului, care nu sunt legate de o anumită tranzacție de vânzare, ar trebui să fie considerată neloială și să fie interzisă în temeiul prezentei directive. […]”
„(26) Costurile aferente stocării, afișării sau listării produselor agricole și alimentare, sau ale punerii la dispoziție pe piață sunt suportate în mod normal de către cumpărător. În consecință, ar trebui să fie interzisă în temeiul prezentei directive perceperea unor plăți din partea furnizorului fie către cumpărător, fie către un terț, pentru aceste servicii, cu excepția cazului în care plățile au fost convenite la încheierea acordului de furnizare sau în cadrul unui acord ulterior dintre cumpărător și furnizor și fac obiectul unor clauze clare și lipsite de ambiguitate. În cazul în care se convine asupra unor astfel de plăți, acestea ar trebui să se întemeieze pe estimări obiective și rezonabile. […]”
„(28) Statele membre ar trebui să desemneze autorități de aplicare a legii pentru a asigura o aplicare eficace a interdicțiilor prevăzute în prezenta directivă. […]” „(40) Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată menține sau introduce reglementări naționale menite să combată practicile comerciale neloiale care nu fac parte din domeniul de aplicare al prezentei directive, cu condiția respectării dispozițiilor dreptului Uniunii aplicabile funcționării pieței interne și cu condiția proporționalității reglementărilor respective. […] Astfel de reglementări naționale ar putea, de asemenea, depăși numărul și tipul practicilor comerciale neloiale interzise enumerate în directivă. […]”
Referitor la conținutul Directivei, aceasta poate fi consultată pe pagina Asociației ACDBR, https://acdbr.ro/category/comunicare-publica/teme-de-interes/, dar în cele de mai jos prezentăm obiectul de reglementare și datele limită de adoptare de către România:
„Articolul 1 Obiect și domeniu de aplicare
Pentru a combate practicile care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei-credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia, prezenta directivă stabilește o listă minimă a practicilor comerciale neloiale interzise în relațiile dintre cumpărătorii și furnizorii din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și prevede norme minime de asigurare a aplicării respectivelor interdicții și modalitățile de coordonare între autoritățile de aplicare a legii. […]”
„Articolul 13 Transpunere
Statele membre adoptă și publică, până la 1 mai 2021, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul actelor respective.
Statele membre aplică actele respective cel târziu de la 1 noiembrie 2021. […]”
Propunerile integrale de modificări legislative elaborate în cadrul proiectului pot fi consultate pe pagina Asociației ACDBR, https://acdbr.ro/proiect-poca/metodologii-proceduri/.
Una dintre aceste propuneri are următorul conținut: „Amplasarea structurilor de vânzare cu suprafața mai mare de 400 m.p. se face exclusiv în teritoriul periurban, așa cum este acesta definit de Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism.”
Ovidiu GheorghePreședinte ACDBR www.acdbr.ro
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) implementează la nivel național, pe o perioadă de 12 luni (27 iunie 2018 – 26 iunie 2019), Proiectul „Legislație actualizată pentru un comerț calitativ cu produse agroalimentare” – ID proiect 111846/Cod Sipoca 165. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 843.158 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE este 693.954,33 lei.
Obiectivul general al proiectului este formularea de propuneri alternative la politicile publice pentru actualizarea cadrului legislativ specific în vederea îmbunătățirii activităților de comerț cu produse agroalimentare din România.
Până la această dată au fost realizate în cadrul proiectului următoarele activități: o cercetare asupra nevoilor de modificări legislative în domeniul vizat de proiect, realizat pe un esantion de 232 de persoane (reprezentanți ai ONG-urilor, partenerilor sociali, autorităților publice), trei cursuri de instruire în domeniul comerțului cu produse agroalimentare și în domeniul fiscal cu 50 de reprezentanți ai unor ONG-uri în domeniul
vizat de proiect, două evenimente de diseminare și dezbatere a propunerilor de modificări legislative. Ca urmare a acestor activități au fost formulate 53 de propuneri de modificări legislative în 14 acte normative, care sunt în curs de diseminare la autoritățile publice locale, Parlamentul și Guvernul României.
Dintre principalele propuneri de modificări legislative vizate:
I Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață A) Definirea distribuției de bunuri de larg consum ca sector economic.
Deși noțiunea este folosită în foarte multe acte normative naționale, nu este definită în niciun act normativ, iar în lipsa acestui demers distribuitorii de bunuri nu sunt eligibili în cadrul niciunui program operațional cu finanțare europeană nerambursabilă.
B) Activă și responsabilă implicare a autorităților publice locale în stabilirea strategiei de dezvoltare a rețelei de distribuție, cu accent pe promovarea produselor agroalimentare locale.
C) Crearea unei legislații „transversale” la nivel național de reglementare a accesului, regimului parcării și a regimului orar al aprovizionării vehiculelor de transport de marfă în unitățile administrativ teritoriale.
D) Amplasarea structurilor de vânzare cu suprafață mai mare de 400 mp se va face exclusiv în teritoriul periurban.
Prin modificările propuse, comunitățile locale vor avea mai multe avantaje din punctul de vedere al menținerii și încurajării IMM-urilor, micilor producători și afacerilor locale, precum și pentru interesele consumatorilor prin varietatea mai mare de produse, prin încurajarea
specificității locale.
Ultimii 10-15 ani au fost marcați în România în domeniul comerțului de dezvoltarea haotică și necontrolată a rețelelor de supermagazine. Dezvoltarea de structuri mari și de parcuri comerciale generează dificultăți majore cel puțin în următoarele direcții: traficul aglomerat
în zone intravilane, închiderea magazinelor mici, generare de șomaj, dependența producătorilor români de acceptarea ofertei în aceste lanțuri comerciale multinaționale.
Parlamentul European a incriminat abuzul de putere dominantă al supermagazinelor
prin Declarația 88/2007, solicitând autorităților europene și naționale anchetă și propunerea de măsuri adecvate.
Până în prezent nici Guvernul, nici Parlamentul României nu au propus „măsuri adecvate” la nivel național, în sensul indicat de Parlamentul European.
II Hotărârea de Guvern nr. 775/2015 privind Aprobarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020
Introducerea distribuției de bunuri ca sector economic în SNC pentru a face posibilă accesarea de programe operaționale cu finanțare comunitară.
În lipsa unor mecanisme de finanțare publice pentru dezvoltarea distribuției
autohtone de bunuri, efectele asupra economiei naționale vor fi în lanț următoarele:
1. Lipsa sustenabilității multor investiții în domeniul producției de bunuri agroalimentare și nonagricole, realizate prin PNDR.
2. Creșterea gradului de dependență a producătorilor autohtoni de comerțul realizat de supermagazine, corelat cu creșterea presiunii asupra prețului de cost al alimentelor și implicit cu efecte nefaste asupra calității acestora.
3. Diminuarea „suprafețelor” de depozitare și comercializare cu ridicata și cu amănuntul ale operatorilor economici cu capital românesc.
4. Scăderea locurilor de muncă în domeniul serviciilor comerciale și implicit creșterea presiunii economice, bugetare și sociale.
5. Creșterea galopantă a dependenței pieței de consum de produse nonautohtone.
III Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice
Instituirea contravenției pentru comercializarea băuturilor alcoolice minorilor de către unitățile autorizate să comercializeze băuturile alcoolice.
V Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023
Condiționarea operatorilor economici din sectorul vitivinicol de apartenența la o asociație profesională, în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile.
Apreciem ca imperativă această măsură pentru încurajarea asocierii, în spiritul Regulamentului nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, precum și pentru garantarea pentru producători a accesului la informații privind organizarea comună a pieței vinului și a programelor de finanțare europeană accesibile.
În exercițiul financiar curent, accesarea fondurilor europene este sub 25% din totalul anual de 47,7 mil. euro, după ce în exercițiul financiar anterior prin Programul Național Suport 2009 – 2013 sectorul vitivinicol a absorbit în proporție de 100% fondurile europene puse la dispoziție de Comisia Europeană.
Prin acest proiect propunem autorităților publice naționale acceptarea unor măsuri legislative care să conducă la recâștigarea independenței economice a României raportat la producția și comerțul cu produse agroalimentare românești în contextul:
expansiunii necontrolate a marilor rețele de supermagazine,
închiderii micilor magazine de proximitate și a celor specializate,
dependenței producătorilor români de produse alimentare de marile rețele comerciale,
lipsei accesului la fonduri europene pentru distribuția tradițională de bunuri,
lipsei forței de muncă în sectoarele producției și comerțului de bunuri agroalimentare.
Doripesco Prod SRL, definită prin faptul că este „prima companie românească construită pe principiile pisciculturii multifuncţionale, un sistem integrat: producție – procesare – comercializare”, a obţinut o recunoaştere importantă la nivel mondial: certificarea IFS Food – International Featured Standards Food), reprezentând unul dintre cele mai înalte standarde de calitate internațională privind siguranța alimentară, cu obiectivul „de a crea un sistem performant de evaluare unitară (formulări și proceduri de audit) pentru siguranța produselor fabricate, prin respectarea procedurilor și înregistrărilor conform proceselor tehnologice”.
După cum descrie Doripesco procesul de evaluare, „implementarea IFS Food a început cu un audit-diagnostic realizat de firma Inaq Consulting în cadrul secției de procesare pește, în perioada 28-29.09.2017. În baza raportului de audit a început procesul de implementare, care a durat 1 an de zile. În acest timp, au fost alocate resurse atât pe parte de infrastructură, mediu de lucru, procese tehnologice, cât și pe parte de îmbunătățire și perfecționare a sistemului deja existent. În perioada 29-31.10.2018 s-a realizat auditul inițial de certificare IFS FOOD 6/6.1, de către organismul de certificare IFS acreditat, Bureau Veritas. Certificatul IFS FOOD Versiunea 6.1 a fost obținut de către S.C Doripesco Prod SRL pentru toate categoriile de produse listate pe piață în acest moment”.
Ruxandra Coc, director de dezvoltare, subliniază că „având la bază conceptul de piscicultură multifuncțională, echipa Doripesco a ales să facă diferenţa pe piaţa românească, adresându-se unei anumite nişe: consumatorul de produse premium, bine informat vis-a-vis de ingredientele produselor şi care preferă peştele autohton, mereu proaspăt. Încurajăm o alimentaţie responsabilă, iar peştele a fost şi rămâne o sursă de sănătate. În plus, standardele de calitate au fost și vor rămâne o prioritate pentru noi.”
Cu o apreciere integratoare, directorul general Dorin Crizbășan conchide: „Doripesco este o afacere de familie dezvoltată cu pasiune și devotament, cu dragoste pentru profesie și respect pentru natură. Ne-am străduit și am reușit cu succes să îmbinăm producția de pește cu producția de preparate și specialități pescărești, dar și cu turismul de profil (pescuitul sportiv, birdwatchingul).”
Institutul Cultural Român participă la cea mai mare expoziție de arhitectură teatrală și scenografică din lume, Cvadrienala de Scenografie și Spațiu Performativ de la Praga (6-16 iunie 2019, ediţia a XIV-a, peste 70 de țări, 500 de evenimente, 50.000 de vizitatori) în calitate de partener strategic, alături de instituţii de prestigiu din Republica Cehă.
Participarea românească este cu două standuri care prezintă fragmente din opera marelui scenograf Dragoș Buhagiar și proiecte ale secțiilor de scenografie de la Universitatea Naţională de Arte – UNArte din Bucureşti, Universitatea naţională de Artă teatrală şi Cinematografică – UNATC din București, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, reunite în jurul unui motiv comun, „Ruinele teatrului, ruinele orașului”, propus de curatorul standurilor, criticul de artă și eseistul George Banu. Institutul Cultural Român subliniază că „a organizat cele două standuri dedicate artiștilor consacrați și, respectiv, tinerilor creatori, prin transpunerea reflexiei plastice a unui artist de excepție, Dragoș Buhagiar, alături de creațiile viitorilor scenografi. Opera studenților la arte incită prin maniera originală și revelatoare de a reinvesti și recicla ceea ce e amenințat de dispariție în peisajul urban românesc de astăzi”.
Președintele ICR, Liliana Țuroiu, caracterizează astfel prezenţa românească la Praga: „Un eveniment precum Cvadrienala de la Praga ne demonstrează că între text și actori scenele își au propria lor personalitate. În cele mai reușite creații, acestea formează, împreună cu replicile și cu protagoniștii, un întreg solid precum nucleul atomic al celor mai stabile substanțe. Vorbind despre nuclee, este simbolic faptul că această reuniune de referință are loc, de mai bine de jumătate de veac, în inima Europei, într-una dintre capitalele ei cele mai seducătoare. Pentru Institutul Cultural Român este o bucurie și o onoare să susțină, și în acest an, prezența românească la Cvadrienală, un loc în care prezentul scenei mondiale intră în rezonanță cu viitorul. George Banu, reputat profesor și eseist, curator al standului românesc, l-a invitat pe Dragoș Buhagiar, unul dintre cei mai reprezentativi scenografi români de azi, să-și prezinte opera din perpectiva unei metafore largi și poetice – Ruinele teatrului, ruinele orașului. La rândul lor, studenților de la trei şcoli de scenografie importante din România li s-a propus să se confrunte cu provocarea teatrului în spaţii neconvenţionale. Ne alăturăm publicului Cvadrienalei, cu speranța că pasiunea și curiozitatea îi vor fi răsplătite de propunerile scenografice românești de la această ediție“.
La rândul său, criticul de artă George Banu, curatorul expoziției de la Praga, accentuează: „Poetica ruinelor e indisociabilă de melancolia europeană care și-a descoperit modernitatea privind busturi invalide, coloane frânte, palate dărâmate. Melancolia a fost la originea Renașterii și și-a dezvoltat în timp capacitatea de a reînvia mental universuri dispărute. Din această perspectivă putem explora universul eterogen expus de Dragoș Buhagiar ca pe o persistență poetică a ceea ce din opera lui continuă să existe în spectatorii de ieri și îi invită pe cei de azi să o imagineze. O lume dislocată, unde visurile se pot naște și călătoriile se pot angaja“.
Scenograful Dragoș Buhagiar explică: „Ideea de a expune instalația Ruinele scenei este, până la urmă, un pretext pentru a mă reîntâlni cu obiectele create pentru diferite spectacole, de a inventa imagini noi, de a le reinvesti cu alte semnificații, reunindu-le într-o compoziție coerentă, într-un alt spectacol, privit de aproape. Spun alt spectacol pentru că și o instalație este tot o formă de spectacol. Am vrut să dau șansa Îngerului sculptat, Ochiului tun, Sculpturii-Femeie, Triciclului Mobil, Contrabasului încarcerat, Mesei-ușă care se împotriveste intrării, Căzii și Scheletului butaforie, Pendulului ochi, Viorilor-Coasesă vină în față și să-și țipe poveștile. Toate odată, așa cum orice echipă de creatori de teatru face de obicei“.
Catalogul prezenţei româneşti la Praga 2019 este realizat de editorul Dana Ionescu, redactor-șef al Editurii Nemira și de graficianul Bogdan Căpîlnean, traducere în limba engleză de Samuel W.F. Onn.
ICR precizează că „organizarea Cvadirenalei în Republica Cehă a fost realizată de echipa Institutului Cultural Român de la Praga. În continuare, dupa Praga, expoziția va fi prezentată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care se va desfășura între 14-23 iunie 2019”.
Mai multe detalii aici
Concursul de admitere din acest an la facultățile Universității din București se desfășoară astfel:
– pentru programele de licență și master – în perioada 8-30 iulie, afișarea rezultatelor până la 30 iulie
– pentru programele de doctorat – în perioada 2-20 septembrie.
Fiecare facultate are propriul calendar pentru admitere, în perioadele menționate; detalii, pe website-urile facultăților.
Numărul de locuri bugetate este de 4.350 la licenţă, 2.950 la master, 300 (dintre care 150 cu bursă) la școlile doctorale.
Candidații la admitere beneficiază de cazare gratuită în limita locurilor disponibile pentru 3 nopți, în căminul „Leu C”, pe baza legitimației de concurs și a actului de identitate, precum şi de acces gratuit în spațiul Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” (foto), inclusiv împreună cu alte trei personae, în perioada 8-30 iulie, zilnic, orele 08.00-20.00, pe baza legitimației de participant la concursul de admitere la Universitatea din București.
Informaţii actualizate, pe pagina de Facebook a Universității din București, fb.me/unibuc.ro, website-urile UniBuc.ro, admitere.unibuc.ro și cele ale facultăților.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila și cu Patronatul Oamenilor de Afaceri din Brăila, a organizat Forumul Național al IMM-urilor și amarcat Ziua Întreprinzătorilor la Brăila, care anul acesta deţine tilul de Capitală a Antreprenoriatului Românesc. În context, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a formulat câteva sugestii pentru administrația publică locală: „În primul rând, ați menționat colaborarea cu Patronatul Oamenilor de Afaceri din Brăila – cred, domnule primar, că e momentul să inițiați un consiliu consultativ al mediului de afaceri printr-o procedură publică și să-i alegeți pe cei mai buni, pe oamenii care vor să se implice în comunitate și alături de care să gândiți proiecte pentru Brăila. Cred că trebuie să țineți tinerii acasă. În acest moment, tinerilor trebuie să le dăm o perspectivă, să le arătăm niște lucruri conforme cu preocupările lor. Noi am avut deja o discuție preliminară și am ajuns la concluzia că avem resurse pentru a iniția programme locale de susținere a antreprenoriatului, nu neapărat numai pentru tineri. Astfel, trebuie să subliniem aici inițierea unui program Brăila Start-Up City! de a susține internaționalizarea afacerilor locale. Există târguri internaționale, există evenimente de atragere de investiții, de promovare a exporturilor, nimic nu vă împiedică, ca la nivel local să inițiați un stand al Brăilei, să mergeți cu oamenii de afaceri la astfel de evenimente și încet-încet, să-i promovați pe cei locali și să mai atrageți și alte investiții din străinătate pentru că bunăstarea înseamnă, de fapt, valoare adăugată.”
La rândul său, primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, a subliniat: ”Premiul primit de Primăria Brăila pentru susținerea antreprenoriatului se datorează mediului de afaceri din Brăila. În anul 2018, în Brăila au fost create 4.095 de noi locuri de muncă, iar în anul 2019, dezvoltarea continuă cu deschiderea unei fabrici de corpuri de iluminat. La acest eveniment, administrația locală a vorbit mai puțin pentru ca oamenii de afaceri din Brăila să prezinte modelul lor de succes. Mulțumesc fiecărui antreprenor pentru implicarea în dezvoltarea societății proprii și a comunității locale”.
Barometru lunar cu situaţia la zi din industrie realizat pe un eşantion de 300 de firme de IRSOP (dr. Petre Datculescu, director general) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (Facultatea de Management, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decan, conf. univ. dr. Lucian Anghel) arată în aprilie creştere „slabă şi fluctuantă”, care „sugerează că industria trece printr-o stare de stres şi oboseală”. Indicatorii barometrului arată astfel:
„Producţia – volumul producţiei a scăzut cu 6 puncte de la 63 în martie la 57 în aprilie. Totuşi, continuă să rămână în zona de creştere. Stocurile s-au contractat din nou ajungând la 42 de puncte, pe fondul scăderii producţiei şi a comenzilor.
Cererea – comenzile noi au scăzut de la 61 în martie, la 58 în aprilie. Situaţia din primele 4 luni ale anului curent seamănă cu perioada similară de anul trecut. Aceasta sugerează o stagnare cronică a nivelului comenzilor interne. Comenzile pentru export s-au redus şi ele de la 55 în martie la 52 în aprilie. Exporturile par să slăbească mai puternic decât comenzile interne. Indicatorii sunt mai slabi, iar în primele 4 luni din 2019 cererea la export a fost uşor mai scăzută decât în perioada similară de anul trecut. Importurile de materii prime s-au redus mai puţin faţă de luna precedentă, 54 în aprilie faţă de 55 în martie, în schimb au scăzut puternic la 52 de puncte în primele 4 luni faţă de 59 în perioada ianuarie-aprilie 2018. Întrucât Barometrul măsoară importurile de materii prime, scăderea drastică se explică prin instabilitatea comenzilor, slăbirea exportului şi creşterea preţurilor la energie şi la alte materii prime.
Forţa de muncă – numărul angajaţilor s-a contractat la 48 de puncte faţă de 51 în martie. Contracţia rapidă de la o lună la alta arată sensibilitatea masei salariale la oscilaţiile cererii din industrie.
Costuri şi venituri – costurile de producţie au scăzut la 68 faţă de 70 în martie, pe fondul reducerii volumului de producţie. Dar preţurile de producţie rămân ridicate şi vor continua să afecteze preţurile de desfacere. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut uşor de la 62 în ianuarie, 58 în februarie, 59 în martie şi 57 în aprilie. Scăderea se explică în special prin reducerea şi instabilitatea cererii.
Aşteptările – managerii devin treptat tot mai puţin optimişti. În ianuarie, Indicatorul sintetic de încredere în viitor avea 70 de puncte. În aprilie a ajuns la 63. Scăderea aşteptărilor de la o lună la alta semnalează că managerii nu cred în posibilitatea unor redresări pe termen scurt şi mediu”.
Casa Over4, realizată de Universitatea Tehnică de Construcții din București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, definită prin „eficiența energetică, sănătatea și bunăstarea ocupanților, folosind soluții moderne și prietenoase cu mediul care includ materiale și echipamente premium”, a obținut pre-certificarea Green Homes, acordată de Romania Green Building Council, în urma evaluării din etapa de proiectare, sitem de certificare care „încurajează transformarea pieței rezidențiale din România, stimulând construirea de locuințe de calitate mai bună, mai sănătoase și cu beneficii financiare pentru familiile care le cumpără”.
Proiectul Over4 va reprezenta România la competiția internațională Solar Decathlon, iulie 2019, în Ungaria. Până pe 10 iunie, casa Over4 este deschisă publicului şi specialiştilor în Bucureşti şi poate fi vizitată în zona Bulevardul Unirii-strada Nerva Traian.
Casa Over4 prezintă între soluțiile implementate: „Structură modulară din lemn cu impact de optimizare a materialelor și de reducere spre zero a cantității de deșeuri din construcții generate, care vor fi transformate în decorațiuni și mobilier; infrastructură pentru sortarea deșeurilor la sursă pe cinci fracții, pe perioada de operare; reducerea efectului de insulă de căldură prin folosirea unor materiale cu Index ridicat de Reflexie Solară pentru acoperiș; irigații eficiente; obiecte sanitare cu debit redus; un sistem inteligent de management al clădirii (BMS); eliminarea poluării luminoase nocturne și reducerea consumului de energie; mobilier din lemn și produse lemnoase certificate FSC”.
Compania Leader Team Broker, una dintre cele mai inovatoare companii de brokeraj din România, a încheiat parteneriatul exclusiv cu liderul mondial în asigurari de sanatate private internationale Axa Global Healthcare. Prin parteneriatul exclusiv, produsele de sănătate Axa vor fi disponibile pentru brokeri și persoane fizice prin Leader Team, în România.
La eveniment de lansare a parteneriatului au luat parte personalități din domeniul asigurărilor de sănătate precum: Răzvan Rusu – General Director & Founder Leader Team Broker, Neil McGregor – Chairman, British Romanian Chamber of Commerce, Dorel Duță – Președinte UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România, Doctor Sandra Alexiu – Președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei și Simon Bean – International Business Development Manager al AXA Global Healthcare.
„Pentru noi, acest parteneriat este atât o realizare, cât și o încununare a eforturilor noastre de extindere la nivel internațional. Acum le putem oferi clienților noștri acces la asigurările internaționale de sănătate AXA ceea ce este un pas important pentru noi. De asemenea, faptul că am devenit punctul de legătură pentru brokerii locali este o recunoaștere a capacităților și a expertizei noastre. Este un moment cheie pentru echipa noastră care a muncit foarte mult pentru a ajunge aici”, a declarat Răzvan Rusu, CEO și fondator Leader Team Broker.
Cu o experiență internațională puternică și o echipă profesionistă, Leader Team se va ocupa de orice solicitare a companiilor locale de brokeraj, pentru a distribui planurile de asigurări medicale AXA.
Totodată, Simon Bean – International Business Development Manager al AXA Global Healthcarea subliniat că planurile pe care le are AXA la nivel international reprezintă dorința de a se extinde la nivel global: “Avem pachete în funcție de preferințele oricărui tip de client în funcție de nevoi”. Acest parteneriat îi permite echipei Leader Team să le ofere clienților săi o gamă largă de beneficii, de la un serviciu de medicină virtuală care funcționează neîntrerupt, la servicii de second opinion, gestionarea cazurilor complexe, până la evacuare în caz de urgențe medicale, printre multe altele.
***
DESPRE AXA GLOBAL HEALTHCARE | AXA a protejat nevoile de asistență medicală ale clienților cu mobilitate globală timp de peste 50 de ani. Oferind asigurări de sănătate internaționale companiilor și persoanelor fizice, produsele AXA sunt disponibile în peste 190 de țări. Compania AXA Global Health face parte din AXA Group, cea mai mare companie de asigurări la nivel mondial, cu birouri în 61 de țări, 105 milioane de clienți la nivel global și 171.000 de angajați.
DESPRE LEADER TEAMBROKER DE ASIGURARE – Fondată în anul 2007 Leader Team Broker este o companie românească cu o echipă formată din 35 de angajați și parteneri, și birouri în București, Brașov, Deva, Oradea, Satu Mare, Bacău. Leader Team este recunoscută ca una dintre cele mai inovatoare companii de brokeraj de asigurari din România, cu produse unice de cyber security, produse pentru aviație, industria navală, energie, sănătate și proiecte speciale cum sunt UEFA Champions League Romania (2012), White Sensation Romania (2012), The Human Body (2013). În anul 2017 compania a primit premiul ‘Cel mai creativ Broker de asigurare din România’, oferit de Media XPrimm, iar în anul 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj din România care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. La finalul anului 2018, Leader Team Broker a raportat prime subscrise în valoare de 5 milioane de euro. Visit us at https://leaderteam.ro/axa/.
