Supradimensionarea stocurilor — semnal de apropiere al următoarei recesiuni!

Economistul
-
0
Supradimensionarea stocurilor — semnal de apropiere al următoarei recesiuni!
În articolele anterioare am analizat care sunt cauzele și efectele creșterii interdependenței comerciale dintre companii, prin dublarea termenelor de încasare a creanțelor. De asemenea, în două articole separate, am propus o serie de soluții pentru managementul eficient al riscului de credit comercial, atât pentru antreprenori (în ceea ce privește propria companie), cât și pentru creditori (furnizori sau instituții de credit), în ceea ce privește analiza clienților acestora. Ca urmare a acestor analize, una dintre concluziile principale a fost că firmele active în România sunt mai vulnerabile la următoarea recesiune, în contextul propagării mai rapide a efectului de contagiune pe canalul comercial. În următoarele articole îmi voi îndrepta atenția asupra unor componente ale bilanțului companiilor active în România care pot semnala apropierea următoarei recesiuni. În acest scop, în acest articol analizez evoluția stocurilor companiilor active în România în ultimul deceniu. Ce legătură are evoluția stocurilor cu ciclul economic, respectiv alternarea naturală a perioadelor de creștere (expansiune) cu cele de scădere (denumire popular, și în mod evident exagerat, „criză” sau „recesiune”)? Literatura de specialitate, și realitatea economică, au dovedit foarte clar următoarele corelații (explicate și ilustrate mai departe):
  • Perioada de relansare accelerată — este însoțită de o creștere economică peste nivelul potențial Inflația este în creștere, moneda națională se depreciază iar dobânzile sunt majorate pentru a tempera creșterea economică și presiunile inflaționiste. În această perioadă investițiile și stocurile sunt la un nivel foarte ridicat, alimentate de încrederea companiilor în perspectivele și cererea viitoare;
  • Perioada de încetinire — în ciuda decelerării ritmului de creștere economică, stocurile rămân la un nivel ridicat din cauza reacției lente a companiilor (efectul paradoxal de optimism și supraîncredere în apropierea unei recesiuni)
  • Perioada de recesiune — de obicei ajustarea este bruscă, încrederea se prăbușește și companiile tind să vândă din stocurile existente fără să continue aprovizionarea de la furnizori, pentru a genera lichiditate pe termen scurt. Accesul la finanțare este complicat, cererea este scăzută, încrederea se prăbușește iar stocurile sunt în cădere liberă;
  • Perioada de revenire inițială și relansare timpurie — primele semnale de creștere economică pozitivă, dobânzile sunt scăzute (pentru a sprijini relansarea economiei) dar încrederea companiilor revine lent (efectul paradoxal de pesimism prelungit după „dușul rece” al recesiunii). În această perioadă stocurile cresc timid, relativ proporțional cu evoluția cererii și a veniturilor.
Analizând evoluția stocurilor tuturor companiilor active în România, conform declarațiilor financiare anuale depuse la Ministerul Finanțelor Publice,constat că aceste corelații descrie anterior se respectă cu regularitate. Astfel, conform cifrelor prezentate în tabelul și graficele următoare, principalele concluzii sunt:
  • Valoarea contabilă a stocurilor aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, crescând de la 113 mld. Lei (anul 2006) la 204 mld. Lei (2017). Cele două maxime au fost înregistrate în anul 2008 și 2017, când PIB-ul a crescut aproape de două ori peste nivelul potențial;
  • Durata medie de rotație a stocurilor a atins perioada maximă de aproximativ două luni în anul 2008 și 2017, ceea ce poate fi asociată cu vârful creșterii economice, urmat de o perioadă de temperare.
TABELUL 1

Evoluția stocurilor în mediul de afaceri activ în România

* DIH — eng. Days of Inventories on Hand, reprezintă durata medie de rotație a stocurilor
GRAFICUL 1

Stocuri (mld. Lei)

GRAFICUL 2

Durata medie de rotație a stocurilor (zile)

Graficul următor ilustrează o asemanare izbitoare între perioadele 2007–2008 și 2016–2017 din perspectiva creșterii stocurilor mult mai accelerate comparativ cu avansul cifrei de afaceri.
Aceasta reflectă supraîncrederea și optimismul companiilor, care alimentează aprovizionarea și producția pe stoc în așteptarea creșterii cererii și a vânzărilor. Entuziasmul exacerbat este readus la realitate prin „dușul rece” al recesiunii, care cauzează prăbușirea încrederii, accesul dificil la finanțare și vânzarea de pe stoc pentru a genera lichiditate. Astfel, companiile își redus dramatic stocurile, și trec rapid de la supraîncredere la panică generalizată. Relansarea economică prin reinstaurarea încrederii este lentă și greoaie, de aceea stocurile și veniturile companiilor își revin împreună timid și în expectativă (prima dată se observă creșterea cererii, care este urmată apoi de avansul stocurilor). Această perioadă (observată în ultimul deceniu în România între 2011–2015) este marcată de precauție!

CONCLUZIA?

Analizând aceste corelații între evoluția stocurilor și a ciclului economic, este clar că România a depășit perioada de creștere și ne apropiem în următorii 2 ani de o recesiune!
*Articol preluat de pe https://iancuguda.ro/contributii-editoriale/supradimensionarea-stocurilor-semnal-de-apropiere-al-urmatoarei-recesiuni/ si reprezinta opinia autorului Iancu Guda.  

Piaţa imobiliară din România: Tranzacţii de 4 miliarde de euro în ultimii 5 ani. Sud-africanii, cei mai activi investitori

Economistul
-
0
Piaţa imobiliară din România: Tranzacţii de 4 miliarde de euro în ultimii 5 ani. Sud-africanii, cei mai activi investitori
Valoarea tranzacţiilor din piaţa imobiliară românească a depăşit patru miliarde de euro în ultimii cinci ani, cei mai activi cumpărători fiind investitorii sud-africani, cu o cotă de piaţă de 28%, aceştia fiind urmaţi de investitorii greci (14%), francezi (10%) şi români (7%), conform unei analize de specialitate realizate de Cushman & Wakefield Echinox. În intervalul analizat, piaţa locală a atras investitori din peste 15 ţări de pe patru continente, atenţia cumpărătorilor fiind concentrată preponderent asupra proprietăţilor din Bucureşti, cu o cotă de 69% din capitalul plasat. Potrivit analizei firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, tranzacţii importante au fost realizate şi în Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi, Craiova sau Piteşti, cota de piaţă a acestor oraşe variind între 2% şi 5%, conform datelor oferite de Economica.net. În același timp, sectorul industrial a generat tranzacţii de circa 700 de milioane de euro, având o cotă de 18%, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu hoteluri s-a situat la circa 250 de milioane de euro (6%).

Primăria Bucureşti oferă 10.000 de lei companiilor care pun staţii de încărcare pentru maşini electrice

Economistul
-
0
Primăria Bucureşti oferă 10.000 de lei companiilor care pun staţii de încărcare pentru maşini electrice
Consiliul General al Municipiului Bucureşti urmează să adopte o hotărăre prin care agenţii economici din Capitală sunt stimulaţi să instaleze staţii de încărcare pentru maşini electrice, potrivit Economica.net. De asemenea, Consiliul urmează să aprobe “Programul de stimulare a înfiinţării staţiilor de încărcare rapidă pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin acordarea de vouchere”, scopul fiind îmbunătăţirea calităţii aerului din Bucureşti, după cum se arată în proiectul postat pe site-ul Primăriei. În 2019, în acest scop Primăria va acorda 500 de vouchere în valoare de 10.000 de lei fiecare, firmelor care montează astfel de staţii, iar în program se pot înscrie şi benzinăriile. În program se vorbeşte despre “persoane juridice/fizice deţinătoare de spaţii comerciale/unităţi de cazare/spaţii de birouri/staţii de distribuţie carburanţi”.

Demersul ASPES România 2040: o nouă dezbatere pentru un model strategic

Florin Antonescu
-
0
Demersul ASPES România 2040: o nouă dezbatere pentru un model strategic
Conturarea şi ulterior elaborarea unui document strategic iniţiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) care să sintetizeze un model economic românesc în Uniunea Europeană, prefigurare a României în orizontul anului 2040, a continuat printr-o nouă dezbatere, tema de data aceasta fiind „Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate? Cum vor influența progresele tehnologice economia mondială, economia europeană și economia națională?”. Reuniunea şi rezultatele ei se încadrează într-o serie de analize şi dezbateri derulate sub egida Academiei Române – Secția de ştiințe economice, juridice și sociologie, avându-l ca preşedinte pe acad. Mugur Isărescu, dezbateri organizate de ASPES în parteneriat cu Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București, Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), cu alte organizaţii ale societăţii civile, inclusiv de studenţi şi elevi. Cadrul acestor reuniuni îl asigură Banca Naţională a României. Esenţa actualei dezbateri au asigurat-o experţi în domeniile definitorii pentru reconfigurarea unui viitor care necesită fundamentare: economia, cercetarea, educaţia, mediul. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, în calitate de moderator al dezbaterii, a reafirmat principiul de bază al acestor reuniuni, acela de „a vorbi despre prezent, a configura cât mai bine viitorul”, cu sublinierea că referirea la ceea ce s-a realizat şi la ce nu s-a realizat până acum este contraproductivă: „Nu ne luptăm cu trecutul!” Evidenţiind „de ce anume are nevoie România în orizontul 2040”, acad. Daniel Dăianu s-a pronunţat ferm – „o economie robustă, într-o zonă euro robustă” – şi a oferit o expunere argumentată asupra subiectului. În opinia sa, susţinută ştiinţific, cerinţa integratoare vizează „o capacitate intrinsecă de a absorbi şocul” convergenţei, cu semnalarea că aceasta „nu se realizează automat”, iar „zona euro nu este o uniune monetară, este o arie care foloseşte aceeaşi monedă”. La rândul său, prof. univ. dr. Mircea Coșea a supus atenţiei elemente în idea că, în perspective următoarelor decenii, “se schimbă însuşi conceptual de economie”. Condiţia evoluţiei pentru România ar fi „să aibă o economie elastică”, susţinută prin „căi de valorificare corespunzătoare”. Din perspectiva sistemului educaţional, prof. univ. dr. ing. Petru Andea a făcut observaţia că “în orizontul 2040, cei care se nasc astăzi vor fi atunci absolvenţii studiilor de licenţă”, ceea ce ridică veritabile provocări de ansamblu şi, în acelaşi timp, specifice fiecărei etape de educaţie, creştere şi formare, începând cu ciclul preprimar. Orizonturile prefigurate cercetării în domeniul tehnologiei şi aplicaţiile acestora în economie, în societate, au fost sugerate de acad. Nicolae Zamfir, de pe poziţa managerială a investiţiei paneuropene ELI-NP –  Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics/ Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară. O subliniere a sa cu deschidere largă s-a referit la actuala dihotomie existentă la noi între cercetarea universitară şi cercetarea die institut. Obiectivele pentru anii 2030 şi 2050 la nivel global în domeniul protecţiei mediului au fost enunţate de –prof. univ. dr. Mircea Duţu. Un deziderat pe care l-a formulat pentru România în aceste perspective a fost acela de elaborare a unui cod al mediului. Ideile, sugestiile de direcţie formulate în expuneri au generat o dezbatere la rândul ei deschizătoare de observaţii, propuneri şi posibile direcţii. Demersul iniţiat de ASPES va continua prin dezbateri lunare în prima jumătate a anului viitor şi se va regăsi într-un document strategic de sinteză care va fi pus la dispoziţia decidenţilor politici în vederea unei schimbări bazate pe autoritate ştiinţifică a „managementului de administrare economico-socială şi educaţională a ţării, atât la nivel central, cât şi teritorial”. Demers

Ajutoare de stat: Comisia trimite România în fața Curții pentru nerespectarea obligației de a recupera ajutoare ilegale de până la 92 de milioane euro

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia trimite România în fața Curții pentru nerespectarea obligației de a recupera ajutoare ilegale de până la 92 de milioane euro
Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiei de a recupera în integralitate de la Viorel şi loan Micula şi de la grupul lor de societăţi ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane euro, în conformitate cu decizia Comisiei din 2015. Printr-o hotărâre arbitrala pronunţată în decembrie 2013 (Micula/România) s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii încheiat între România şi Suedia. România a anulat schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE în vederea respectării normelor UE privind ajutoarele de stat în legislaţia sa naţională. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, Viorel şi loan Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă. Cu toate acestea, în urma unei investigaţii amănunţite, la 30 martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri celor doi investitori şi societăţilor acestora încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiari. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă. Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea ajutoarelor de stat ilegale, în scopul de a se elimina denaturarea concurenţei create de ajutor. Termenul pentru punerea în aplicare de către România a deciziei Comisiei a fost 31 iulie 2015, în conformitate cu procedurile standard, şi anume patru luni de la notificarea oficială a deciziei Comisiei. Până la recuperarea integrală a ajutorului ilegal, beneficiarii în cauză continuă să profite de un avantaj competitiv ilegal, motiv pentru care recuperarea trebuie să aibă loc cât mai curând posibil. România a recuperat deja de la beneficiari o parte din ajutoarele ilegale. Cu toate acestea, după mai mult de trei ani de la decizia Comisiei, aproape jumătate din valoarea iniţială a ajutorului nu a fost încă recuperată şi deocamdată nu există nicio perspectivă de rambursare integrală imediată a ajutorului restant. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie pentru nepunerea în aplicare a deciziei Comisiei, în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Context Statele membre trebuie să recupereze ajutoarele de stat ilegale în termenul stabilit în decizia Comisiei, care este de obicei de patru luni. Articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 2015/1589 şi jurisprudenţa prevăd că statele membre trebuie să recupereze imediat şi efectiv ajutorul de la beneficiar. În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare o decizie de recuperare, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE, potrivit căruia Comisia poate să sesizeze direct Curtea pentru încălcări ale normelor UE privind ajutoarele de stat. În cazul în care un stat membru nu se conformează hotărârii, Comisia poate solicita Curţii să impună penalităţi cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 260 din TFUE. În conformitate cu jurisprudenţa constantă a UE, o decizie a Comisiei este obligatorie şi executorie şi în faţa instanţelor naţionale, iar recuperarea este reglementată de legislaţia naţională, cu condiţia ca aceasta să permită o recuperare imediată şi efectivă. În cazul de faţă, procesul de recuperare nu a avansat în ultimii ani, iar instanţele din România nu au respectat decizia de recuperare a Comisiei.

PwC Romania isi extinde echipa cu un nou Partener in practica de consultanta in afaceri si management

Economistul
-
0
PwC Romania isi extinde echipa cu un nou Partener in practica de consultanta in afaceri si management
PwC Romania anunta extinderea echipei de consultanta specializata in tehnologie si transformare digitala prin recrutarea unui nou Partener in cadrul departamentului de consultanta in afaceri si management.   Cu o experienta de peste 20 de ani in managementul unora dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiei informatiei, Gabriel Voicila vine sa consolideze practica de consultanta de management a PwC Romania.   “Activitatea noastra de consultanta in materie de tehnologie se dezvolta rapid, pe masura ce am introdus noi produse si servicii menite sa ajute clientii nostri sa navigheze cu succes provocarile puse de transformarea digitala. Fie ca vorbim despre servicii de RPA, de utilizarea comerciala a dronelor si a aplicatiilor de analiza de Big Data, de implementarea de sisteme SAP sau de servicii de securitate informatica, aceste activitati cunosc cresteri semnificative de la un  an la altul si au o pondere tot mai mare in cifra de afaceri a PwC in Romania. Pentru a sustine aceasta crestere am simtit nevoia completarii echipei noastre cu un consultant reputat precum Gabriel, care cunoaste in profunzime piata tehnologiei informatiei din Romania” a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.   ”Am convingerea ca experienta, abilitatile si cunostintele dobandite de-a lungul carierei sale sunt elemente importante care ne vor ajuta sa contribuim cu solutii inovative  la proiectele de transformare digitala derulate in sprijinul clientilor nostri. Ii urez bun venit lui Gabriel in familia PwC si mult succes in proiectele viitoare!”, a adaugat Ionut Simion.   Gabriel Voicila este licentiat al Universitatii Politehnice Bucuresti si poseda un Executive MBA absolvit la Universitatea din Sheffield.   „Ma simt onorat sa ma alatur unei echipe prestigioase de profesionisti, asa cum este echipa de consultanta a PwC. Tehnologiile digitale transforma radical felul in care companiile opereaza si se dezvolta. Sunt increzator ca, prin experienta dobandita, voi contribui la oferirea unor solutii creative pentru clientii PwC pentru a se adapta la aceasta adevarata revolutie industriala 4.0”, a declarat Gabriel Voicila.   Despre PwC Misiunea PwC este de a construi incredere in societate si de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reteaua PwC ajuta organizatiile si indivizii sa creeze valoarea adaugata de care au nevoie. Suntem o retea de firme prezenta in 158 de tari cu mai mult de 250.000 de specialisti dedicati oferirii de servicii de calitate de audit, consultanta fiscala si consultanta pentru afaceri. Spuneti-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastra si descoperiti mai multe informatii despre noi vizitand site-ul www.pwc.ro.   © 2018 PwC. Toate drepturile rezervate.   PwC se refera la reteaua de firme PwC si/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridica.  

In procesul de dezvoltare si integrare, pietele de capital din tarile Europei Centrale si de Est intampina obstacole diferite de cele intalnite de pietele din tarile Europei de Vest

Economistul
-
0
In procesul de dezvoltare si integrare, pietele de capital din tarile Europei Centrale si de Est intampina obstacole diferite de cele intalnite de pietele din tarile Europei de Vest
Studiul privind pietele de capital din Europa Centrala si de Est, realizat de CFA Institute a ajuns la concluzia ca in procesul de dezvoltare si integrare, pietele de capital din tarile Europei Centrale si de Est intampina obstacole diferite de cele intalnite de pietele din tarile Europei de Vest. CFA Institute a realizat studiul privind pietele de capital din Europa Centrala si de Est (ECE) cu scopul de a intelege provocarile pietelor in ceea ce priveste cadrul de reglementare si supraveghere. La studiu au participat profesionisti in finante, detinatori ai charterului CFA din regiunea ECE. Studiul releva un apel puternic din partea participantilor din ECE pentru o centralizare sporita a supravegherii pietelor financiare precum cresterea si intarirea puterilor de supraveghere a Autoritarii Europene pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA): 67% din participanti sunt de acord ca surpavegherea ar trebuie sa fie mai centralizata. Totodata, 43% din respondenti sunt de parere ca fragmentarea actuala a pietelor de capital si nivelul redus al lichiditatii pietelor din ECE pot fi adresate prin armonizarea regulamentelor si supravegherii in pietele  ECE. De asemenea, aproximativ 30% dintre respondenti cred ca o reglementare mai relaxata in pietele lor de capital ar imbunatati lichiditatea si ar facilita formarea de capital. Printre principalele obstacole in calea dezvoltarii pietelor de capital, oferta redusa de actiuni/obligatiuni este mentionata de 50% din participantii la studiu iar cererea redusa din partea investitorilor de retail este mentionata de 37% dintre acestia. “O supraveghere centrala rezonabila si aplicarea acelorasi reguli in diversele piete ar reduce costul de a investi si ar creste investitiile straine directe, furnizand astfel mult asteptatul capital strain in pietele care sufera de lichiditate scazuta.” considera participantii la studiu. Un alt participant la studiu spune ca “lichiditatea si diversitatea instrumentelor (lipsa acestora de fapt) sunt problemele reale”. Alte obstacole identificate sunt: amentinarile afectarii sistemelor private de pensii, incertitudinea politica, politicile fiscale incerte, lipsa increderii in emitenti, interferarea Guvernului in activitatea companiilor listate, lipsa transparentei, nivelul redus de educatie financiara si lipsa instrumentelor derivate. De asemenea, modul in care sunt implementate directivele europene reprezinta un obstacol major pentru pietele ECE. “Politica de „aceeasi marime pentru toti” la nivelul tarilor Europene este impovaratoare pentru piata romaneasca mai putin dezvoltata si mai putin lichida precum si pentru jucatorii implicati in aceasta. Efortul de implementare a cadrelor noi de reglementare precum Market Abuse Regulation (MAR) si Markets in Financial Instruments Directive II (MIFID II) este mare pentru companiile de investitii romanesti si a inceput sa se reflecte in consolidarea sectorului, ca urmare a iesirii unor firme de investitii din piata”, a declarat un participant la studiu. Atentie deosebita este acordata fondurilor de pensii ca furnizori relevanti de capital si piloni de stabilitate a pietelor financiare. Mai mult, avand in vedere faptul ca fondurile private de pensii sunt principalii investitori institutionali pe piata de capital, punerea in discutie a viitorului fondurilor private de pensii creste semnificativ incertitudinea pe pietele financiare locale si constituie o frana in dezvolatarea viitoare a acestora. Intrebat care crede ca este cea mai buna abordare a reglementatorilor pentru a creste activitatea pe piata de capital, un participant la studiu declara ca “Este nevoie de flexibilitate in politica de investitii a fondurilor de pensii: in prezent in Romania nici nu pot face hedging pentru riscul de rata a dobanzii. Este nevoie de asemenea de sprijin deschis pentru sistemul de pensii private, unul dintre pilonii lichiditatii pe piata de capital si o „victima” a masurilor administrative a factorilor de decizie din Romania si din regiune”. Acelasi participant spune si ca „Recunoasterea certificarii CFA si promovarea deschisa a profesiei in investitii ar fi un mare plus pentru clientii individuali, cel putin in cresterea increderii si a intelegerii in ceea ce priveste pietele de capital si in cresterea activitatii si a lichiditatii”. Un alt participant din Polonia, referindu-se la impactul reformei fondurilor private de pensii avute asupra pietei de capital poloneze, declara: „Pe scurt, aceasta reforma a sistemului de pensii private a fortat toate fondurile de pensii sa vanda din active, asa ca bursa a sangerat pentru cativa ani, lipsind puterea de cumparare a acestora. Companiile au stat si ele subevaluate timp de cativa ani, iar investitorii de retail si-au pierdut increderea in piata de capital”. Masurile care ar putea dezvolta pietele de capital mentionate de participanti sunt: dezvoltarea fondurilor de pensii private, acordarea de deductibilitati pentru economisire prin fonduri de pensii facultative si prin piata de capital, dezvoltarea pietelor de instrumente derivate, crearea de facilitati pentru furnizorii de lichiditate/market makeri, privatizarea companiilor de stat prin piata de capital, dezvoltarea bazei locale de investitori institutionali si mai multa stabilitate in mediul de reglementare.

Alpha Bank Romania pregătește lansarea primului program de obligațiuni ipotecare din România

Economistul
-
0
Alpha Bank Romania pregătește lansarea primului program de obligațiuni ipotecare din România
În anul 2001, Alpha Bank Romania lansa primul credit imobiliar, deschizând astfel piața finanțărilor pentru achiziția de locuințe prin credit bancar. Alpha Bank continuă tradiția de pionierat în banking, pregătind acum lansarea primului program de obligațiuni ipotecare din România, în baza Legii nr. 304/2015. Adunarea Generală a Acționarilor Alpha Bank Romania a aprobat implementarea unui program-cadru de obligațiuni ipotecare, cu un plafon maxim al principalului de 1.000.000.000 euro (sau echivalentul în alte valute).   Obligaţiunile ipotecare reprezintă o soluţie de finanțare des întâlnită pe pieţele financiare internaţionale, prin care banca urmărește să își diversifice sursele de finanţare, cât și să scadă costul mediu al acestora, atrăgând noi fonduri pentru dezvoltarea și extinderea activităţilor sale. Potrivit Legii nr. 304/2015, aceste obligaţiuni sunt garantate cu un portofoliu de creanțe decurgând din contractele de credit ipotecar/de investiţii imobiliare aflate în derulare, fără ca emisiunea de obligațiuni ipotecare să atragă modificări în privința termenilor contractuali agreați anterior cu clienții băncii sau a garanțiilor aferente contractelor de credit.

Lansarea în peisajul financiar din România a obligațiunilor ipotecare poate aduce beneficii esențiale pentru economie, printre care amintim:

 
  • Îmbunătățirea procesului de gestionare a activelor și pasivelor, în sensul unei corelări mai bune a scadențelor dintre împrumuturile acordate și sursele de finanțare atrase;
  • Scăderea costurilor de finanțare pentru creditele ipotecare;
  • Creșterea gradului de intermediere financiară, prin atragerea de economisire externă;
  • Dezvoltarea pieței locale de capital.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 27% din creditele ipotecare acordate de instituţiile financiare sunt finanţate prin emiterea de obligaţiuni ipotecare, aceasta fiind o soluţie frecvent utilizată de toate sistemele bancare din Europa. Prin această emisiune, România va intra în rândul țărilor care au atât o legislație modernă, cât și o piață activă a obligațiunilor ipotecare.

„Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040.”

Economistul
-
0
„Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040.”

INV EV BNR 7 nov 2018„Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040.”

Sub egida ACADEMIEI ROMÂNE Secția Științe Economice, Juridice și Sociologie ASPES în parteneriat cu AGER, AFER, ASE București, INCE-AR, România Durabilă, SAMRO, ACPR, ANOSR

Tema dezbaterii: „Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate? Cum vor influența progresele tehnologice economia mondială, economia europeană și economia națională?”

BNR – Sala Mitiţă Constantinescu 5 Decembrie 2018

AGENDA

Orele 9:30 – 10:00 – Primirea participanților Orele 10:00 –12:00: – Academician Mugur Isărescu – Cuvânt de deschidere – Academician Daniel Dăianu –Prof. univ. dr. Mircea Coșea –Prof. univ. dr. Petru Andea –Prof. univ. dr. Mircea Duțu –Academician Nicolae Zamfir Moderator – Dr. ec. Constantin Boștină – Președinte ASPES Orele 12:00– 13:00 – Sesiune de dezbateri Orele 13:00– 14:00 – Cocktail Partneri media: ECONOMISTUL,TV ECONOMIKOS, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI

Romsilva pune în vânzare pomi de Crăciun

Florin Antonescu
-
0
Romsilva pune în vânzare pomi de Crăciun
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva îşi anunţă oferta de pomi de Crăciun: anul acesta, sunt la vânzare 65.650 de pomi, din care 53.040 – din specia brad, 12.610 – din specia molid sau alte specii rășinoase. Romsilva precizează că pomii sunt puieți ornamentali proveniți din pepiniere proprii (26.170) şi din „culturi dedicate sub culoarele electrice, unde pot fi plantați doar pomi pentru Crăciun sau din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, adică din extragerea arborilor tineri din culturi cu desime excesivă (39.480). Prețurile de vânzare variază între 15 și 35 de lei, în funcție de specie și înălțime, pentru pomii de Crăciun recoltați în urma lucrărilor silvice, și între 20 și 360 de lei pentru pomii de Crăciun proveniți din pepinierele Romsilva, în funcție de dimensiuni și condițiile de livrare. Ca subliniere de specialitate, Romsilva informează că „din pepinierele silvice, pomii de Crăciun pot fi cumpărați cu rădăcină protejată sau direct în ghiveci, pentru a putea fi replantați după sezonul Sărbătorilor de iarnă”. Replantarea pomilor de Crăciun este recomandată de specialiştii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva mai ales „tinerilor prin programele de educație forestieră, pentru implicarea acestora în gestionarea durabilă a pădurilor”. În ansamblu, Romsilva susține și promovează achiziționarea pomilor de Crăciun autohtoni și, pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului înconjurător, încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece. Direcțiile silvice care livrează anul acesta cei mai mulți puieți ornamentali de Crăciun sunt Suceava (6.800), Ilfov (5.600), Prahova (3.400).
1...1.8181.8191.820...2.019Pagina 1.819 din 2.019