Ministerul Finanțelor a atras, joi, 185,2 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 185,2 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate de stat pe 12 de luni, la un randament mediu de 2,89% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).
De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au subscris oferta până la 810,9 milioane lei, potrivit Economica.net. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în mai 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,835 miliarde de lei, din care 3,4 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat
UniCredit a evoluat pe plan financiar
UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, a înregistrat în primul trimestru cele mai bune rezultate după 2007, depășind așteptările analiștilor, și a anunțat că va reduce creditele neperformante mai repede decât a anticipat, transmite Reuters.
Banca a obținut un profit net de 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie, peste estimarea medie a analiștilor, de 766 de milioane de euro, scrie News.ro. Veniturile au urcat cu 4% față de trimestrul precedent, la 5,1 miliarde de euro, susținute de comisioane, în timp ce venitul net din dobânzi a scăzut ușor, conform Profit.ro.
Totodată, banca a atras anul trecut 13 miliarde de euro, într-una dintre cele mai mari majorări de capital din Europa, pentru finanțarea restructurării. Banca intenționează să vândă în acest an împrumuturi neperformante în valoare de 4 miliarde de euro, după un acord major de vânzare a unui portofoliu de credite de 16 miliarde de euro în 2017.
INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 2,715 miliarde de euro în primul trimestru al acestui an
Deficitul balanței comerciale a fost de 2,715 miliarde de euro în primul trimestru din 2018, mai mare cu 416,2 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi. „În primele trei luni din 2018, exporturile au crescut cu 9,8%, iar importurile cu 10,8%, comparativ cu primele trei luni din 2017. În primul trimestru din 2018, exporturile FOB au Însumat 16.986,5 milioane de euro, iar importurile CIF au însumat 19.702,1 milioane de euro”, precizează INS într-un comunicat remis AGERPRES.
De asemenea, în primul trimestru din acest an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,4% la export și 37,0% la import) și alte produse manufacturate) (32,2% la export și respectiv 30,6% la import), potrivit sursei citate.
În același timp, în luna martie 2018, exporturile FOB au însumat 6,105 miliarde de euro, iar importurile CIF au depășit 7,162 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,056 miliarde de euro. Față de luna martie 2017, exporturile din luna martie 2018 au crescut cu 6,6%, iar importurile au crescut cu 5,8%.
Abonamente medicale gratuite pentru start-up-uri
Reţeaua de sănătate Regina Maria – lider pe piața medicală românească – lansează o premieră care apropie serviciile de sănătate de mediul economic: abonamentul medical dedicat startup-urilor. Adresarea este către antreprenorii care încep o afacere de la zero. Pentru servicii medicale de bază în primul an de contract se acordă gratuitate. Mai departe, se aplică reduceri de costuri semificative pachetului accesat în următorul an și top-up-urilor alese. Oferta cuprinde: pachetul standard obligatoriu de medicina muncii, control medical la angajare, rapoarte semestriale și anuale. De asemenea, fiecare angajat poate beneficia de un control de medicină generală și acces la hotline-ul medical disponibil non-stop, pentru sfaturi medicale în caz de urgență. În acelaşi pachet sunt cuprinse reduceri la consultații, analize, radiologie și ecografii, precum și acces pentru fiecare pacient la dosarul medical electronic. Toate serviciile sunt asigurate la nivel național, în 45 de sedii proprii ale reţelei Regina Maria și în peste 200 de clinici partenere.
Odată cu observarea interesului crescut pentru programul Start-up Nation, Andreea Minuță, Corporate Business Director în rețeaua de sănătate Regina Maria, apreciază că „sănătatea și prevenția se află adesea pe locul doi pe lista de priorități a startup-urilor”, condiţii în care accentuează: „Am identificat nevoia firească de a veni în întâmpinarea acestora, oferindu-le antreprenorilor o grijă mai puțin și o șansă în plus de a prospera în afaceri, contribuind astfel pe termen lung la creșterea unor business-uri sănătoase”.
„AGENDA DIGITALĂ” ȘI SECURITATEA CIBERNETICĂ – O NOUĂ PROVOCARE PENTRU SISTEMUL BANCAR
Pentru sistemul bancar, implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale și valorificarea la maxim a potențialului lor de aplicabilitate duce la creșterea satisfacției clienților, dar și la extinderea bazei de clienți și la reduceri de costuri, ceea ce, în final, se va transfera tot în beneficiul consumatorilor prin reduceri de tarife pentru accesul și derularea diferitor operațiuni financiar- bancare.
Atractivitatea generală a economiei românești în fața investitorilor străini, cât și îmbunătățirea competitivității în orice domeniu, prin asigurarea unui teren de acces în condiții simple și egale la aplicații și servicii de plăți, investiții, împrumut și depozitare, sunt consecințe directe ale digitalizării în domeniul financiar-bancar.
Adoptarea tehnologiilor digitale în serviciile financiar bancare adresează un orizont de așteptare și cerințe ale consumatorilor privind simplificarea accesului la operațiuni bancare prin intermediul noilor tehnologii informaționale și de telecomunicații, crescând totodată gradul de incluziune financiară a persoanelor din zonele mai puțin dezvoltate.
Studiile arată că: din punct de vedere statistic, rata de participare la tranzacții online a consumatorilor din România este de 12% față de 55% în UE; că există un număr foarte mare de tranzacții cash în România, 94% față de 68% în vestul UE; de asemenea, că rata de participare la tranzacții online a IMM-urilor din România este de 7% față de 17% în UE – cea mai scăzută proporție de întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală.
Dezvoltările tehnologice generează probleme de competitivitate pentru băncile tradiționale. În curând, majoritatea clienților băncilor vor fi „digitali din naștere”, oameni care au crescut în același timp cu tehnologia digitala (Generația Y, Echo Boomers sau Millennials, Generația Z). Această realitate va remodela profund sectorul serviciilor financiare. Produsele financiare sunt virtuale prin definiție, iar Internetul este cel mai bun canal pentru modelele de personalizare instantanee și distribuție digitală, alături de terminalele mobile (Mobile Banking). Tehnologiile moderne permit, de asemenea, implementarea de modele de business asociate cu noi forme ale tranzacțiilor (soluții de plată, e-portofele), noi forme de servicii de intermediere (agregatori de servicii financiare, crowdfunding sau creditare peer-to-peer). Dezvoltarea rețelelor sociale și a tehnologiilor și echipamentelor mobile joacă de asemenea un rol major.
INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială
INACO semnala la începutul lunii februarie că UE oferă finanțări de 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain, ceea ce deschide oportunități excelente pentru companiile și specialiștii români de profil. Iată aici: https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/13/inaco-uniunea-europeana-ofera-finantari-de-340-de-milioane-de-euro-pentru-dezvoltarea-tehnologiei-blockchain–53944
Tot în luna februarie vă spuneam că Uniunea Europeană anunța înființarea Blockchain Observatory and Forum, urmată în data de 10 aprilie de semnarea Declarației de Cooperare pentru Inteligența Artificială (IA). 24 de țări membre ale UE și Norvegia au semnat această declarație. Cu această ocazie, UE readuce in atenție că va investi peste 1 miliard de euro până în 2020 pentru susținerea proiectelor de IA și Blockchain. România este una dintre puținele țările care nu au aderat la această inițiativă. INACO cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 și să adere la Declarația UE de Cooperare pentru Inteligența Artificială.
Uniunea Europeană oferă finanțare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain încă din 2013. România încă niciun leu. Comisia Europeană încurajează această nouă paradigmă și are ca obiectiv crearea unui mediu competitiv, cu noi modele de afaceri, dar și să dezvolte o abordare comună și unitară privind tehnologia Blockchain pentru UE pe plan internațional. Cercetarea și dezvoltarea AI în Europa este obligatorie pentru a ține pasul cu dezvoltările din SUA și China. Demersul converge cu Piața Unică Digitală inițiată în 2015 de Comisia Europeană, setând astfel fundamentele unei societăți digitale europene unice și durabile 4.0.
Scopul strategiei UE în AI și Blockchain este să se asigure că economia, industria și societatea europeană sunt aliniate la noua eră digitală, alături de soluții electronice, baze de date mari gestionate de supercomputere și servicii digitale transfrontaliere.
Care este miza și de ce nu este România semnatară a acestei Declarații?
Miza este viitorul nostru ca indivizi și ca societate în ansamblu. Până în 2025, a patra revoluție industrială și tehnologică va aduce dezvoltări uimitoare prin inteligență artificială, robotică și transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim și în care lucrăm. Se discută deja intens despre locuri de muncă ce vor dispărea și altele noi care vor apărea. Un studiu realizat de Tractica prognozează că veniturile generate de aplicarea directă și indirectă a AI vor crește de la 643,7 milioane de dolari în 2016 la aproape 60 miliarde de dolari până în 2025, cu o creștere anuală medie de peste 50%. Un raport recent publicat de Forrester prevede că, până în 2027, inteligența artificială va face să dispară 24,7 milioane de locuri de muncă și va crea 14,9 milioane de noi locuri de muncă, multe dintre acestea în tehnologii noi. Noile tehnologii vor genera noi nevoi și vor duce la crearea unor noi competențe, la care educația românească și formarea profesională continuă este chemată să răspundă repede. Vă reamintim că, până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor bazate pe blockchain și se estimează că vor fi investite până la 340 milioane euro în perioada 2018-2020. Obiectivul Comisiei Europene este de a explora potențialul blockchain pentru îmbunătățirea serviciilor europene transfrontaliere. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având un potențial enorm pentru administrațiile, întreprinderile și societatea noastră și a accelerat programele de finanțare Horizon 2020 în acest sens.
Soluții moderne de mobilitate
Interviu cu Demis Ghindeanu, fondator Pony Car Sharing
Cum anume vrea Pony Car Sharing să revoluționeze traficul din România? Nu e chiar o idee așa revoluționară, în sensul că mai există pe afară, în țările vestice. Noi, în schimb, am fost primii și suntem cei mai mari din România cu genul acesta de business, car sharing, lansată în 2016 la Cluj. La Cluj, pentru că am vrut un oraș cumva mai înclinat către tehnologie; știm prea bine, Clujul are foarte mulți locuitori care lucrează în industria aceasta. În momentul acela era smart city și știam noi că ce se întâmplă în Cluj era în ideea aceasta de smart. Atunci am spus că ar fi cel mai potrivit să mergem să deschidem la Cluj business-ul acesta, plus că a contat foarte mult și suprafața orașului. În genul acesta de business este importantă suprafața orașului raportată la numărul de mașini. În ce constă business-ul în sine, în ce constă serviciul de car sharing? Business-ul în sine este practic o firmă de rent (închiriere) pe termen scurt, clientul plătind cursele pe care le face cu mașinile noastre pe minut, pe oră sau pe zi. Practic, mașinile se găsesc oriunde în oraș, le vezi cu ajutorul unei aplicații pe telefonul mobil, și în momentul în care te apropii de mașina cea mai apropiată o deschizi cu aplicația mobilă. Serviciul are foarte multe beneficii și pentru cei care îl utilizează, dar și pentru oraș. Pentru cei care utilizează aplicația, în primul rând car sharing versus o mașină personală este foarte avantajos din punct de vedere al costurilor. Adică s-a constatat în țările în care există că dacă îți folosești mașina personală mai puțin de 15 000 de kilometri pe an e mai avantajos să folosești o mașină în sistem de sharing decât să o deții. Pentru oraș iarăși sunt niște studii făcute și s-a demonstrat că, pentru fiecare mașină de car sharing care există într-un oraș, cam între șapte și nouă mașini personale rămân acasă. În sensul că oamenii preferă să nu mai vină cu mașina personală.Pledoarie pentru o strategie economică
De ce o strategie economică?
Deoarece cunoașterea a ajuns la stadiul în care putem evita dezvoltarea prin crize ca modalitate de progres și accesa dezvoltarea prin orientarea prealabilă a fenomenelor sociale, inclusiv a celor economice, spre realizarea unor stări dezirabile, chiar favorabile, prin procese planificate și acțiuni sinergice. Schimbările impuse de crize se realizează sub presiunea unor conjuncturi negative, iar soluțiile sunt, de obicei, exagerate, valabile pe termen scurt și, de cele mai multe ori, ineficiente. Realizarea strategiilor presupune un efort de proiectare pentru ceea ce înseamnă termen mediu-lung, proiectare care să fructifice premisele favorabile, să valorifice oportunitățile și să diminueze, pe cât posibil, impactul negativ al crizelor sau lipsa anumitor resurse. Apoi, suntem parte a Uniunii Europene. Avem obligații clar asumate prin documentele programatice ale selectului club din care facem parte de 10 ani. Uniunea a înțeles că trebuie să se ocupe de propriul viitor și a propus în anul 2010 o strategie pentru 10 ani, care este susținută de trei piloni: creștere inteligentă (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare); creștere durabilă (promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive); creștere favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială). În principiu, suficient pentru a da o direcție unei economii dezorientate. Dar, originali cum ne știm, simulăm asimilarea prevederilor care ne-ar putea face competitivi măcar cu economii ceva mai puțin dezvoltate din afara Uniunii. România nu are o strategie economică. Ramurile economice se dezvoltă sau dispar conjunctural, valorificând oportunist situații favorabile și preluând abrupt crize naționale, regionale sau mondiale. Continuitatea în gândire a devenit o condiție improprie funcției guvernamentale, stratagemele de supraviețuire devenind strategiile momentului. Direcția necontrolată a ramurilor economice, fenomen manifest în ultimele aproape 3 decenii, amintește de mișcarea browniană, și asemenea fenomenului fizic, „economia browniană este dependentă de energia exterioară, în cazul nostru de input-uri de capital. Accelerează oportunist odată cu intrările de capital privat sau public și decelerează la plecarea capitalului, cu o oarecare inerție. Astfel, creșterea economică a ultimilor ani înseamnă datorii de circa 40% din PIB, iar evoluția deficitului de cont curent susține tendința menționată.Statele Unite depășesc India în clasamentul celor mai atractive piețe pentru investiții în energie regenerabilă
- SUA urcă pe locul al doilea în clasament, în pofida impunerii de tarife vamale pentru importurile de panouri solare
- India cedează a doua poziție pe fondul îngrijorărilor investitorilor
- Creșterea costurilor de capital ar putea pune presiune pe sectorul energiei regenerabile
Hidroelectrica, E.ON și Tinmar doresc să încheie un contract cu RATB
Hidroelectrica, E.ON Energie România și Tinmar Energy au depus oferte pentru furnizarea de energie electrică pentru alimentarea mijloacelor de transport în comun cu tracțiune electrică și a sediilor Regiei Autonome de Transport București (RATB), conform Profit.ro.
Cu o durată de 12 luni, contractul a fost estimat la 33,34 milioane de lei, fără TVA. RATB a estimat că are nevoie de 101.678 MWh. În prezent, furnizorul de energie electrică al RATB este Hidroelectrica, care a câștigat în prima parte a anului 2017 licitația organizată de transportatorul public. Contractul a fost încheiat pentru 33,93 milioane de lei, fără TVA, potrivit sursei citate.
RATB operează un parc format din 1.927 de vehicule, din care 1.147 de autobuze, 483 de tramvaie și 297 de troleibuze, care asigură transportul în comun pe un număr total de 148 de linii.
