Soluție de software integrat pentru deţinătorii de flote auto
Companiile deținătoare şi/sau gestionare de flote auto (transport de persoane, de mărfuri, remorci, vehicule specializate pentru industrie) au de acum la dispoziţie o soluție de software integrat pentru managementul mentenanței preventive al flotelor auto: Smart Fleet Solution (SFS). Este o premieră în domeniu, creată de compania Connections, definită ca „lider pe piața de digital transformation din România, Bulgaria, Serbia (…), specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing și Software Development”; partener în realizare este compania olandeză ProAct Software BV, cu activitate bazată pe managementul marilor flote de transport.
Bogdan Florea (foto), fondator și CEO al Connections România, caracterizează esenţa noii aplicaţii: „Soluția creată de grupul Connections facilitează deopotrivă colaborarea cu furnizorii, clienții și angajații, prin accesul instant la toate informațiile necesare care permit ca procesul de mentenanță să fie controlat și eficient, fapt ce optimizează timpul și costurile asociate cu operațiunile specifice. Dezvoltată cu tehnologii de ultimă generație, aplicația implementează și permite integrări cu instrumente automate de inspecție anvelope, echipamente GPS și alte 3rd party APIs, este ușor scalabilă și poate fi livrată ca o soluție cloud SaaS”.
Fără a intra în detalii tehnice, sunt de reţinut principalele direcţii de utilizare a aplicaţiei: „Achizițiile pot fi făcute pe baza unor date istorice corecte și ușor de obținut. Valoarea indicatorului Total Cost of Ownership pentru diferite tipuri de vehicule, filiale, branduri este cunoscută în timp real și reprezintă un atu în procesul de negociere cu furnizorii de echipamente și anvelope. Totodată, identificarea celui mai bun tip de anvelope pentru flote specifice aduce economii de până la 25% pentru bugetul total de anvelope. Identificarea pierderilor nu este posibilă fără un soft performant. Spre exemplu, pierderile provenite din staționarea nejustificată a vehiculelor pentru probleme legate de mentenanță, sau pierderi din reparații inutile și repetitive. Independența față de producătorii de camioane sau anvelope. Prin Smart Fleet Solution managerul de flota are acces instant la date practice legate de funcționalitatea echipamentelor, durata și stadiul de viață al acestora la momentul achiziționării și în orice moment al utilizării. Aplicația permite urmărirea în timp real a vehiculelor în service și a performanței service-urilor partenere în ceea ce privește timpii de așteptare și calitatea lucrărilor”.
Din perspectiva ProAct, țintele implementării SFS sunt Europa de Vest și de Est, Orientul Mijlociu, America de Sud, Australia, după cum subliniază Cosmin Lixandru, Business Development Manager.
Firmele germane din România, comentarii asupra majorării salariului minim
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) apreciază intenția guvernului de a majora din nou salariu minim drept o măsură care ar fi luată „aleatoriu și fără un studiu de impact prealabil”, ceea ce „va duce în rândul comunității germane de business din România pe termen scurt și mediu la regândirea modelului de business. Ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele”.
Argumentându-şi poziţia pe această temă, AHK România subliniază: „În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ține pasul cu aceste creșteri. Pentru a se asigura că creșterea salariilor este legată și de creșterea productivității, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv și urgent în educația profesională și universitară, dar și în proiecte de infrastructură. În afară de asta mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiții-cadru stabile și sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creșterea salariilor, odată cu creșterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creșterea inflației respectiv la deprecierea leului. Efectele creșterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al prețurilor și al salariilor, dar în detrimentul atractivității amplasamentului investițional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creșterile salariale și creșterea productivității muncii.
Legarea salariului minim de o diplomă nu își are sensul, în opinia noastră, pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învățat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă.
Legat de competitivitatea branșelor și regiunilor este necesar ca acestea să fie privite diferențiat. Astfel, o creștere a nivelului salariului minim unitară la nivel național va duce la pierderea atractivității în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceștia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate.
O prioritate ar trebui să o constituie predictibilitatea. O măsură de asemenea importanță nu poate intra în vigoare într-un timp atât de scurt. Ne-am dori, și am subliniat acest lucru în nenumărate rânduri, ca factorii de decizie să se așeze la aceeași masă cu reprezentanții mediului de afaceri și să decidă împreună modul de realizare și implementare, înainte de a lua astfel de măsuri”.
Ministerul Apelor și Pădurilor, precizări despre scoaterea din fondul forestier național a unui teren din judeţul Hunedoara
Ministerul Apelor și Pădurilor face o serie de precizări referitoare la scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unui teren pentru realizarea obiectivului Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej:
„S.C.Deva Gold S.A. a depus la Ministerul Apelor și Pădurilor, cu numărul de înregistrare 6357/12.04.2018, documentația în baza căreia este solicitată emiterea aprobării de scoatere definitivă din fondul forestier naţional a unui teren în suprafaţă de 56,1579 ha, în vederea realizării obiectivului Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej.
În urma analizării documentației, Ministerul Apelor și Pădurilor i-a solicitat S.C.Deva Gold S.A. completări/clarificări prin adresa nr. 6357/SSP/23.05.2018 și prin adresa nr. 13314/SSP/10.09.2013. Ca urmare a transmiterii de către compania amintită a completărilor/clarificărilor solicitate, la 25.10.2018, direcția de specialitate din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor a inițiat procedura de avizare internă în cadrul ministerului. Ulterior proiectul de hotărâre de guvern a fost transmis spre avizare ministerelor interesate.
Solicitarea S.C. Deva Gold S.A. de scoatere definitivă de terenuri din fondul forestier național se încadrează la excepțiile pentru care se permite reducerea suprafeței fondului forestier național, prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Competența de aprobare pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului în suprafață de 56,1579 ha revine, conform art.40 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernului României.
Analiza documentației pentru scoatere din fondul forestier s-a făcut în baza Metodologiei privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară și schimbul de terenuri și de calcul al obligațiilor bănești aprobată cu Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 694/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Date suplimentare privind proiectul de HG:
– Terenul în suprafață de 56,1579 ha, solicitat pentru a fi scos din fondul forestier național, este proprietatea S.C. Deva Gold S.A., în administrarea Direcției Silvice Hunedoara prin Ocolul silvic Simeria.
– Scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului în suprafață de 56,1579 ha se face cu compensare echivalentă cu terenuri în suprafață de 168,6241 ha care de asemenea sunt proprietate a S.C. Deva Gold S.A. Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de împădurire pe suprafața de 168,6241 ha sunt în sarcina S.C. Deva Gold S.A.
– S.C. Deva Gold S.A. a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare de 6.491.378,20 lei cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018.
La inițierea avizării proiectului de HG s-au avut în vedere următoarele aspecte :
1) realizarea obiectivului implică inclusiv defrișarea pe o suprafață de 53,3863 ha, iar realizarea obiectivului ,,Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej” va avea impact asupra mediului, sens în care s-a ținut cont de aprobările obținute de S.C. Deva Gold S.A. de la autoritățile pentru protecția mediului care aveau competența în domeniu. Actele emise în acest scop sunt:
– Acordul de mediu nr. 8/05.07.2012 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara;
– Decizia nr. 4471/24.05.2017 a directorului executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara;
– Adresa Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara nr. 1061/08.02.2018;
– Decizia etapei de încadrare nr. 15/19.01.2018 emisă de directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Timiș (pentru efectuarea lucrărilor de împădurire);
2) resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român (conform Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare) și s-a ținut cont și de actele emise de către autoritățile în domeniu, astfel:
Licența de concesiune pentru exploatare nr. 435/1999 pentru perimetrul Certej, județul Hunedoara, este încheiată pentru o perioadă de 20 ani, începând cu data de 25.01.2000. Licența a fost aprobată prin HG nr. 51/24.01.2000. De asemenea, prin Ordinul Președintelui A.N.R.M. nr. 192/2001, s-a aprobat transferul licenței nr. 435/1999 către S.C. Deva Gold S.A., aceasta devenind titulara licenței de concesiune pentru exploatare nr. 435/1999.
Având în vedere cele arătate mai sus, precizăm că Ministerul Apelor și Pădurilor are obligația legală de a derula procedura scoaterii suprafeței din domeniul forestier, conform Codului Silvic”.
„Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040.”
Sub egida ACADEMIEI ROMÂNE Secția Științe Economice, Juridice și Sociologie ASPES în parteneriat cu AGER, AFER, ASE București, INCE, România Durabilă, SAMRO, ACPR
Tema dezbaterii: De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE.BNR – Sala Mitiţă Constantinescu 7 Noiembrie 2018
(Intrarea din Strada Doamnei, nr. 8)
AGENDA
Orele 14:30 – 15:00 – Primirea participanților Orele 15:00 –17:00: – Academician Mugur ISĂRESCU– Cuvânt de deschidere – Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN – Președinte AGER – Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR– Președinte AFER, Rector ASE – Laszlo BORBELY – Consilier de stat, Guvernul României – Prof. univ. dr. Ovidiu NICOLESCU – Președinte SAMRO – Petrișor ȚUCĂ– Președinte Alianța Națională a organizațiilor Studențești din românia (ANOSR) – Nicolae BADEA – Președinte ACPR Moderator – Dr. ec. Constantin BOȘTINĂ– Președinte ASPES Orele 17:00 – 18:00 – Sesiune de dezbateri Orele 18:00 – 20:00 – CocktailCercetări în valorificarea biomasei din alge
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică INCDIE ICPE-CA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, a organizat simpozionul naţional cu tema „Orizonturi noi în valorificarea biomasei algale şi remedierea habitatelor acvatice”. Evenimentul este caracterizat de iniţiatori drept „un bun motiv pentru diseminarea şi promovarea cercetărilor ştiintifice, cunoaşterea celor mai noi realizări în domeniul tematic abordat, dezvoltarea de noi direcţii de cercetare şi, nu în ultimul rând, identificarea unor soluţii la problemele actuale cu care se confruntă societatea”.
Au fost abordate subiecte precum: „Provocări pentru revigorarea producerii de biogaz/biometan în România, dezvoltarea unor soluţii fiabile pentru producerea de biogaz din biomasă algală, monitorizarea factorilor care influenţează producţia de biogaz în vederea creşterii biodegradabilităţii masei de fermentare, evaluarea efectului inhibitor al salinităţii asupra proceselor de fermentare anaerobă, efectul tratamentului cu microunde asupra dezvoltării microalgelor, valorificarea maselor microalgale ca stabilizatori de oxidare în degradarea materialelor polimerice, remedierea habitatelor acvatice din avalul centralelor hidroelectrice, remedierea apelor uzate cu recuperarea energiei prin tehnologia celulelor cu combustibil microbian, obinerea unor fitopreparate în convergenţă cu producţia unor biocombustibili prin prelucrarea complexă a unor plante industriale”.
ICPE-CA reafirmă că, „prin cercetările demarate, este pregătit să răspundă provocărilor impuse de noile cerinţe economice şi sociale, astfel încât, prin activitatea sa, să consolideze dezvoltarea durabilă a întregii societăţi”.
300 de operatori economici au contracte în învăţământul dual
Învăţământul dual cuprinde în acest moment 4200 de elevi, în 164 de clase din 128 de şcoli (număr dublu de unităţi de învăţământ faţă de anul şcolar 2011-2012, la introducerea acestui sistem de formare la noi), elevi care se califică profesional pe bază de contracte cu un total de 300 de agenţi economici. Informaţiile au fost oferite de Rovana Plumb, ministrul interimar al educaţiei naţionale, la conferinţa „EduPro Summit #1 – Educator for future”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană – AHK România, Centrul de Formare Profesională al AHK România, Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, cu susţinerea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Au participat autorităţi în domeniul educaţional, reprezentanţi ai mediului economic, profesori, elevi. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a reierat, inclusiv prin apel la exemplul propriu, utilitatea începerii unei cariere prin formare profesională orientată spre practică. Pentru depăşirea dificultăţilor de receptare a sistemului la noi, el a pledat pentru cooperarea factorilor interesaţi, accentuând că „este nevoie de schimbarea mentalităţii în societate şi de mai mult profesionalism”.
Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, a subliniat: „Este foarte important pentru prosperitatea societăţii ca sistemul educaţional să îndeplinească cerinţele economiei de astăzi. Pentru a prospera, economia are nevoie în mod cert de ingineri de top, dar şi de meseriaşi competenţi. Iar cei care urmează formarea educaţională primesc această recunoaştere pe piaţă”.
În contextul reuniunii, tineri care se pregătesc în sistem dual sau deja au absolvit (foto) au expus aprecieri, au oferit informaţii, idei. Eleva Rebeca Constantin, în clasa a X-a la Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, care se califică în comerţ la Hornbach România, a caracterizat învăţământul dual drept “un pas în carieră” şi a spus că primul an în această direcţie a constituit pentru ea „o experienţă interesantă, în sensul că una este când înveţi teoria şi alta, când faci şi practică”.
Beneficiul sub aspectul formării practice şi al deschiderii spre carieră prin sistemul dual a fost reliefat şi de Claudiu Sicorschi, în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Ferdinand I” din Timişoara, care se califică la Continental România, de Gal Gergo, absolvent şi actualmente angajat la Bosch România, de Alexandru Săgeţeanu, din prima promoţie de absolvenţi la noi ai învăţământului dual la Şcoala Profesională „Kronstadt” din Braşov, acum angajat la Schaefler România.
Sprijin financiar pentru pădurarul agresat din Vaslui
Ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu și președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Silviu Geană, l-au vizitat la spital pe pădurarul Radu Artenie (39 de ani) de la Direcţia Silvică Vaslui, victima unei agresiuni grave la 26 octombrie 2018, din partea unui grup de 20 de indivizi pe care-i depistase că fură lemne cu căruţa din pădure. Pădurarul este internat în spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, are răni multiple pe tot corpul, inclusiv la cap și la față şi piciorul drept fracturat. A fost operat, iar în prezent starea lui de sănătate este bună, iar medicii apreciază evoluția lui drept pozitivă.
Ministrul Ioan Deneş l-a felicitat pentru curaj şi pentru exemplul oferit prin devotement în protejarea suprafeței de pădure de care era responsabil (canton silvic de 405 ha) și i-a dat asigurări că va fi alături de el și de familia lui „până când va depăși această perioadă grea”.
Directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, l-a anunțat pe pădurarul Radu Artenie că a decis „acordarea unui sprijin financiar, având în vedere faptul că el are trei copii minori în întreținere, iar soția este casnică”. Da asemenea, directorul general al RNP Romsilva i-a dat dispoziție șefului Direcției Silvice Vaslui să asigure „suportul necesar pădurarului agresat și familiei acestuia în toată perioada în care este imobilizat, până când își va relua activitatea”.
Președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Silviu Geană, l-a informat pe Radu Artenie că familia lui va primi un ajutor financiar și din partea colegilor săi din sindicat.
Ministrul Ioan Deneș a mulțumit personalului medical și managerului spitalului „Sfântul Spiridon” pentru îngrijirea pădurarului în cele mai bune condiții.
Topul Naţional al Firmelor Private din România
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat ediţia 26 a Topului Naţional al Firmelor Private din România, „cel mai vechi şi cel mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante întreprinderi din România”, după cum l-a caracterizat prof. univ. dr. ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR.
De-a lungul anilor, a sintetizat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, au fost premiate 20.500 de firme. La actuala ediţie, au fost premiate 150 de companii clasate pe primele locuri la nivel naţional, precum şi pe domenii de activitate-cod CAEN și clasamentul județean; de asemenea, au fost acordate premii pentru execenţă în afaceri și premii speciale. Criteriile de evaluare pentru acordarea premiilor au fost: performanţă globală, productivitate, cifră de afaceri, profit brut.
Oferind o prezentare de ansamblu, Florin Jianu a subliniat că IMM-urile laureate în acest an au înregistrat o cifră de afaceri de 11.785.324.125 lei şi un profit brut de 2.023.457.890 lei, având 36.691 de salariaţi. În 2018, a evidenţiat Florin Jianu, IMM-urile au constituit o voce autorizată, care s-a pronunţat în termeni profesionişti pe teme de actualitate economică precum „programul Startup Nation 2018, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, realizarea analizei de risc la securitate fizică, implicaţiile GDPR pentru IMM-uri, fondurile pentru coeziune în viitorul buget al UE, Pilonul II de pensii, măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în anul 2018, proiectul OUG pentru declararea veniturilor din activităţi independente, Casa de Comerţ România S.A., raportul de ţară din 2018 pentru România, noua reglementare a parteneriatului public-privat etc.”
Referitor la perspectivă, a reliefat Florin Jianu, „anul 2019 trebuie să reprezinte un an de prioritizare a măsurilor de debirocratizare, simplificare administrativă, asigurare a forței de muncă necesara pe piața muncii, creșterea gradului de absorbție a fondurilor UE, formare profesională și susţinere a antreprenoriatului. Internaționalizarea și digitalizarea rămân două teme importante. Pentru președinția din 2019 la nivelul Consiliului Europei, CNIPMMR va organiza sub patronajul Președintelui României, pe 10-11 aprilie 2019, o conferință europeană pe tema antreprenoriatului, la care vor participa grupul 1 din cadrul CESE și membrii UEAPME”. În context, CNIPMMR va propune „un decalog pentru antreprenoriat la nivelul Uniunii Europene”.
Topul firmelor din București, un sfert de veac de performanță recunoscută
București, 1 noiembrie 2018
„Urmându-şi tradiţia de iniţiator al instituţiilor economiei româneşti moderne, Camera bucureșteană premiază de un sfert de veac consecvenţa dezvoltării şi contribuţia la construirea unui ţesut economic complex, cu impact măsurabil asupra evoluţiei ecosistemului economie-societate. Dincolo de reprezentarea intereselor comunității de afaceri și de obiectivele noastre generale, ne-am asumat încă un rol important. Acela de a face cunoscute: proiecte, idei de afaceri, stiluri de management care să inspire și să motiveze noul val de antreprenori, antreprenori care să ducă economia românească cu un pas în față și să contribuie la reducerea decalajelor față de economiile vestice”, a afirmat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea celei de a XXV-a ediții a Topului firmelor din Capitală.
La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalităţi marcante ale lumii academice, oficialităţi de la nivelul administrației şi organizaţiilor neguvernamentale. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României; prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, senator, președintele Senatului Universității Politehnica București (UPB); Paula Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE; Mihnea Costoiu, rectorul UPB; prof. dr. ing. Anton Hadăr, vicepreședintele Senatului Universității Politehnica București; Virgil Popescu, vicepreşedinte al Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor; Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței; Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”; Marian Țigănuș, viceprimar, Primăria sectorului 5; Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor; Nicolae Mirică, secretar general al Uniunii Profesiilor Liberale din România; Sterică Fudulea, membru al Consiliului Permanent al CNIPMMR.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 130.653 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2017, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 41.987 firme, adică 32,1% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană premiază 6.922 firme, adică 16,5% din totalul firmelor considerate eligibile. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, firmele câştigătoare au fost structurate pe şapte domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ; turism; agricultură, pescuit, piscicultură şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
Important de subliniat este faptul că dintre cele 6.922 firme premiate de Camera bucureșteană 3.380 de firme au intrat și în Topul național, reprezentând 27% din totalul companiilor premiate la nivelul întregii țări. Datele statistice indică faptul că 54% dintre entitățile premiate la nivel național la domeniul cercetare-dezvoltare și hightech provin din Capitală, ca de altfel și 40% din companiile ce activează în turism, 37% dintre laureații din domeniul servicii și 34% din comerț.
Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2017, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, firmei ZAREA SA pentru „Brandul românesc al anului” și trofeul „Ioan V. Socec” Televiziunii Digi 24, pentru proiectul România Fast Forward.
De asemenea, au fost acordate o serie de trofee de excelență: Universității Politehnica București, pentru împlinirea a 200 de ani dedicați instruirii tinerilor; Radio România Actualități, pentru 90 de ani de activitate în serviciul public; Agenției Naționale de Presă AGERPRES – pentru obiectivitate și profesionalism în reflectarea fenomenului economic; televiziunii Antena 3 – Emisiunea Income Magazine – pentru promovarea informației economice de calitate; Televiziunii Române – Emisiunea Investiți în România, pentru promovarea oportunităților de afaceri oferite de țara noastră, București FM, pentru proiectul „Eu aleg România”, Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Masurării – INCDTM, pentru susținerea activității de dezvoltare a cercetării. Au fost acordate 5 diplome de excelență, după cum urmează Iancu Guda, pentru proiectul „De ce eșuează companiile. 10 greșeli și 100 de soluții”, Constantin Rudnitchi, RFI, pentru emisiunea Business on Air; Răsvan Roceanu, București FM, pentru emisiunea „Strada de business”, Florentina Varga, Radio România Actualități, pentru obiectivitate și profesionalism în reflectarea fenomenului economic, Alexandru Rusu, Radio România Actualități, pentru emisiunea „Serviciul de noapte”.
Biroul de Presă al CCIB Sub Pământ SRL. De Halloween, firmele de pompe funebre anunță rezultate record
Moartea poate fi o afacere excelentă. Dovadă rezultatele spectaculoase înregistrate de firmele de pompe funebre care, în 2018, sunt mai profitabile ca oricând. De Halloween, analiștii de la Frames au pătruns în tenebrele unei industrii cu care nimeni nu și-ar dori să aibă de-a face. Concluzia – pompele funebre reprezintă unul dintre business-urile ,,de perspectivă’’ din economie, având în vedere că niciodată nu va duce lipsă de clienți.
Nunți, botezuri, cumetrii. În România sunt mii de firme care oferă servicii pentru aceste evenimente fericite și care investesc puternic în publicitate. O industrie care raportează, anual, afaceri de miliarde de lei.
Ce se întâmplă la polul opus, în cazul evenimentelor nefericite cu care, până la urmă, cu toții vom avea de-a face? O radiografie a business-ului de pompe funebre arată că, din punct de vedere financiar, rezultatele sunt cel puțin surprinzătoare.
Potrivit unei analize realizată de firma de consultanță Frames, afacerile din acest sector vor atinge, în acest an, nivelul istoric de 1,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 150% față de anul de referință 2013.
În sectorul firmelor funebre activează, în prezent, 806 companii, cu aproape 100 mai multe față de acum 5 ani.
,,Business-ul din sectorul pompelor funebre s-a maturizat semnificativ în ultimii ani. Am asistat la o consolidare a pieței, atât din punct de vedere al numărului firmelor cât mai ales în ceea ce privește ofertele. Profesionalizarea și eficientizarea serviciilor se pot vedea, cel mai bine, în creșterea semnificativă a cifrei de afaceri, care a avansat de la 423 milioane de lei în 2013 la 1,1 miliarde de lei în 2017. Pentru 2018, estimăm atingerea nivelului de 1,3 miliarde de lei”, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit datelor analizei, realizată la comanda unei companii de profil, cele mai multe firme de pompe funebre activează în București-Ilfov, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Brașov.
,,Prezența firmelor de pompe funebre în zona marilor aglomerări urbane trebuie pusă în legătură cu cererea de astfel de servicii. Dacă în mediul rural, înmormântările, pomenile și toate celelalte servicii de această natură sunt organizate mai mult pe cont propriu, în mediul urban firmele sunt cele care asigură, în principal, aceste servicii”, explică aceștia.
Evoluția semnificativă a cifrei de afaceri se explică, pe de altă parte, și prin fiscalizarea unor servicii care, până nu demult, se practicau fără forme legale.
,,Nivelul evaziunii fiscale din piața serviciilor de pompe funebre s-a redus semnificativ în ultimii ani, iar rezultatele financiare vin să confirme această perspectivă. Asta nu înseamnă că nu există încă multe servicii care se prestează la negru, fără facturi și chitanțe, însă fenomenul s-a redus semnificativ”, mai spun experții.
Pompele funebre, un serviciu all-inclusive
Analiza datelor celor peste 800 de companii care activează în sectorul pompelor funebre indică faptul că serviciile acestora s-au extins semnificativ în ultimii ani.
,,Ofertele companiilor acoperă, în prezent, tot spectrul de servicii necesare în astfel de situații. Îmbălsămarea, coșciugul, casa mortuară, locul de veci sunt principalele repere. Există adevărate lanțuri economice care exploatează eficient întregul proces operațial. Atunci când cineva moare la spital sau acasă, cu siguranță apare reprezentantul unei firme care își oferă serviciile. Există inclusiv sisteme de creditare, cu plata în rate fără dobândă etc.”, afirmă cei de la Frames.
Pompele funebre, un business cu potențial
Chiar dacă sună morbid, afacerile din acest sector au un potențial de creștere semnificativ. România are, în prezent, a doua cea mai ridicată rată a mortalității din Uniunea Europeană, de 1.530 de decese la 100.000 de locuitori. Clasamentul este condus de Bulgaria cu 1.660 de decese la 100.000 de locuitori, iar pe locul III se situează Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori).
Potrivit datelor Eurostat, țările cu cea mai scăzută rată a mortalităţii sunt Franţa (895 de decese la 100.000 de locuitori), Spania (873 de decese), Italia (901 de decese) şi Suedia (927 de decese).
Datele INS arată că, în România, în anul 2017 au decedat 260.886 persoane, cu 3339 persoane mai mult decât în anul 2016, respectiv cu 1,3% atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Rata mortalităţii generale a fost de 11,8 ‰ în anul 2017 faţă de 11,6 ‰ în anul precedent.
Cele mai ridicate rate ale mortalităţii s-au înregistrat în judeţele Buzău (14,2‰), Olt (14,5‰), Giurgiu (15,7‰) şi Teleorman (17,0‰), iar cele mai mici rate ale mortalităţii generale s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (9,5‰), Ilfov (9,6‰), Iaşi (9,7‰) şi Sibiu (9,8‰).
În Municipiul Bucureşti rata generală a mortalităţii a fost de 10,5‰. Datele statistice arată, totodată, că în mediul rural s-au înregistrat cu 10,8% mai multe decese decât în mediul urban.
În anul 2017, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna ianuarie (29399 decese), iar minimul în luna septembrie (18600 decese).
Statistica arată, pe de altă parte, că în anul 2017, comparativ cu anul 2016, principalele cauze de deces au fost reprezentate de bolile aparatului circulator (57,6%, din care 19,1% – boala ischemică a inimii şi 16,4% – bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (19,9%) de bolile aparatului respirator (5,9%), bolile aparatului digestiv (5,7%), leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (3,7%).
,,Perspectivele în privința mortalității în România sunt, din păcate, negative. Numărul deceselor crește de la an la an pe fondul îmbătrânirii accentuate a populației, a creșterii numărului bolnavilor și, nu în ultimul rând, a obiceiurilor nocive ale românilor. Alimentația nesănătoasă, lipsa mișcării, consumul excesiv de alcool, automedicația practicată la scară amplă și lipsa de interes a unei mari părți a populației pentru controalele medicale preventive contribuie la accentuarea acestui fenomen”, explică cei de la Frames.
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul UE, principalele cauze de deces sunt reprezentate de infarct, accidentul vascular cerebral şi cancerul. Puţin peste 1,9 milioane de persoane (37% din numărul total) au decedat din cauza unor afecţiuni ale sistemului circulator (în principal accidente vasculare cerebrale şi infarcturi) iar 1,3 milioane de persoane (26% din numărul total) au decedat din cauza cancerului.
Afecţiunile sistemului circulator au fost principala cauză a deceselor în toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii unde cancerul a fost principala cauză a deceselor.
