România este prezentă la unul dintre reperele pieţei mondiale de carte, Târgul Internațional de Carte Londra 2018, găzduit de Centrul Expozițional Olympia în perioada 10-12 aprilie. Participarea este sub egida Institutului Cultural Român prin intermediul Centrului Național al Cărții și ICR Londra. Tema prezenţei româneşti la această ediţie (47) este „Writing and Making History: Remembering the Great War Generation”/ „A scrie și a face istorie: generația Marelui Război” şi evocă, după cum anunţă organizatorii, “în primul rând, participarea românilor în Primul Război Mondial și Marea Unire prin intermediul ecourilor literar-artistice ale acestor momente istorice cruciale”. Se regăsesc imagini, conexiuni etc. privitoare personalităţi care au transfigurat experienţa evenimentelor de atunci: Liviu Rebreanu, Regina Maria, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Octavian Goga, Martha Bibescu. Concomitent, este reliefată oferta actuală a României în piaţa traducerilor şi producţiei literare. Exponenţi sunt profesorii Marius Turda, Christian Moraru, Andrei Terian, Ion Bogdan Lefter; scriitorii Magda Cârneci, Arabella McIntyre Brown, Claudiu Komartin, Michael Astner, Andrei Dósa, Robert Gabriel Elekes, Matei Hutopila, Henriette Kemenes, Mihók Tamás, Aleksandar Stoicovici, Livia Ștefan, Victor Țvetov; violonistele Adriana Cristea, Ioana Forna; violoncelistul Nikolay Ginov. Concepția vizuală a standului aparține graficianului Radu Manelici.
Standul românesc și programul evenimentelor sunt concepute, organizate și finanțate de Institutul Cultural Român prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii și al ICR Londra și realizate cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Waterstones Piccadilly, al Muzeului Național al Literaturii Române, al LBF Literary Translation Centre, al Asociaţiei Editorilor din România.
Contractul la distanţă pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune se consideră încheiat doar după ce utilizatorii şi-au exprimat consimţământul în scris, iar aceştia au dreptul de a se retrage dintr-un contract în termen de 14 zile de la încheiere, fără a invoca vreun motiv, menţionează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
De asemenea, contractul la distanţă este documentul încheiat între un furnizor şi un utilizator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii organizat fără prezenţa fizică simultană a celor două părţi, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă: telefon, scrisoare, e-mail, aplicaţii online etc, potrivit Agerpres.
“Indiferent de mijlocul de comunicare la distanţă utilizat pentru încheierea contractelor la distanţă, utilizatorii trebuie să primească, într-un mod adecvat mijlocului de comunicare la distanţă utilizat, o serie de informaţii cu privire la serviciile pe care urmează să le contracteze, înainte ca aceste contracte să producă efecte obligatorii pentru ei. Un astfel de contract intră în vigoare numai după ce utilizatorii şi-au exprimat consimţământul în scris, pe un suport durabil (e-mail, scrisoare, fax) în cazul în care serviciile au fost contractate prin telefon, fax ori e-mail sau după ce furnizorul a confirmat comanda, în cazul în care serviciile au fost contractate online (prin intermediul unui site sau printr-o aplicaţie). Utilizatorii au dreptul să se retragă din contract fără nicio justificare în termen de maximum 14 zile de la încheierea contractului”, se arată în comunicatul ANCOM.
ANCOM şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au elaborat un ghid care prin care este prezentată modalitatea de interpretare a legislaţiei naţionale referitoare la încheierea contractelor la distanţă, respectiv în afara spaţiilor comerciale. În cazul în care furnizorul nu şi-a respectat obligaţiile prin contractul la distanţă, clientul persoană fizică poate sesiza ANCOM sau ANPC, iar persoanele juridice pot apela la ajutorul ANCOM, potrivit sursei amintite.
Reușitele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în stabilizarea pieței asigurărilor în 2017 au fost recunoscute pe plan intern și internațional cu prilejul celei de a XVIII-a ediții a Galei „Premiile Pieței Asigurărilor”, organizată de revista „Primm” cu sprijinul oficial al International Insurance Society (IIS). ASF a primit, în cadrul acestui eveniment, trofeul „Primm” pentru consolidarea pieței asigurărilor și inițiativele privind interesele consumatorilor.
Prezent la Gala Premiilor Pieței Asigurărilor, Vicepreședintele ASF, domnul Cornel Coca Constantinescu, a subliniat contribuția esențială a Parlamentului României în procesul de definire a unui nou cadru legislativ în domeniul asigurărilor, precum și rolul important al actorilor din piață, care au susținut acest demers.
„ASF sprijină dezvoltarea sustenabilă a pieței asigurărilor, în condițiile administrării prudențiale a riscurilor și a creșterii gradului de satisfacție a asiguraților”, a declarat Vicepreședintele ASF, domnul Cornel Coca Constantinescu.
Autoritatea a avut ca obiectiv strategic, în anul precedent, stabilizarea și consolidarea pieței asigurărilor, în special a pieței RCA, contribuind la modernizarea cadrului legislativ primar și secundar.
„Ne bucură această recunoaștere, rolul ASF este acela de a promova măsurile ce se impun pentru a genera stabilitate și echilibrul pe piețele financiare supravegheate, creând totodată premisele valorificării potențialului acestora”, a declarat Președintele ASF, domnul Leonardo Badea.
Piața RCA este reglementată din anul 2017 de un cadru legislativ primar și secundar, care a introdus prevederi și instrumente noi, printre acestea numărându-se sistemul Bonus-Malus care răsplătește comportamentul corect în trafic, tariful de referință, noțiunea de client cu risc ridicat și decontarea directă.
***
ASF este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.
Participanţii la programul Executive MBA Bucharest pot beneficia de burse reprezentând până la 35% din costul cursurilor, adică o reducere de până la 12.000 de euro din valoarea totală de 35.000 de euro a şcolarizării, care va începe în noiembrie 2018. Organizatorul, WU Executive Academy, parte a Vienna University of Economics and Business – cea mai mare universitate de business din Europa – a lansat sesiunea pentru obţinerea acestei facilităţi. Bursele se acordă în ordinea aplicaţiilor şi pe baza dosarului de înscriere în program, care trebuie să conţină un set de documente în limba engleză (cerere de aplicare disponibilă pe www.executiveacademy.at, curriculum vitae, 2 scrisori de recomandare, scrisoare de motivaţie, copia tradusă şi legalizată a diplomei de licenţă, foaia matricolă cu notele obţinute în timpul studiilor universitare, o fotografie digitală recentă, copie a paşaportului). Aplicaţiile se depun până la mijlocul lunii septembrie. Pot să particpe manageri şi antreprenori cu experienţă în management de minimum 5 ani. Cursurile se desfăşoară în regim part-time, 18 luni şi sunt axate în proporţie de peste 80% pe practică, prin studii de caz internaţionale de actualitate. De asemenea studenţii pot interacţiona între ei şi cu alumni, prin organizarea de guest lectures.
WU Executive Academy deţine triplă acreditare: EQUIS, AMBA, AACSB.
Creșterea prețurilor reglementate la gaze pentru clienții casnici ai Engie, adică marea majoritate a tuturor clienților casnici din jumătatea de sud a țării, care a avut loc la 1 aprilie, face ca aceste prețuri să devină mai mari decât ale unor furnizori de pe piața liberă, conform Economica.net.
De asemenea, schimbarea furnizorului devine o opțiune din ce în ce mai atractivă. ANRE a anunțat, că, începând cu data de 1 aprilie, „pentru operatorul economic ENGIE România SA se va înregistra o creștere de preț pentru furnizarea reglementată aplicată clienților casnici, creștere datorată, în principal, corecțiilor aplicate pentru perioada trimestrului IV 2016 – trimestrului I 2018, când prețul practicat a fost mai mic decât costurile aferente furnizării, ceea ce însemnă o creștere de 1,2 bani/kWh, de la 11,8 la 13 bani/kWh”.
Teoretic, în regim reglementat, ANRE avizează cel mai mic cost posibil al gazului care ajunge în factura consumatorului final, dar acel cost are și el mai multe componente. De exemplu, la reglementat, furnizorul trebuie să asigure gaz și din înmagazinare, cu costul suplimentar aferent, dar furnizorul concurențial poate să vinaă cu oferte care nu au gaz din înmagazinare. De aceea, factura poate fi mai mică.
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut cu 0,98%, la 34,726 miliarde de euro, în martie comparativ cu nivelul de la finalul lunii februarie, se arată într-un comunicat de presă al instituției transmis, luni, AGERPRES.
De asemenea, în martie, au avut loc intrări de 485 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele.
Potrivit datelor BNR, rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,583 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2018 au fost de 38,309 miliarde de euro, față de 38,673 miliarde de euro la 28 februarie 2018, potrivit sursei amintite. Plățile scadente în luna aprilie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 1,416 miliarde euro.
Institutul de Prognoză Economică (IPE), înființat prin Decretul 10/1990 și parte integrantă a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) este unul dintre institutele de prestigiu și cu importantă vizibilitate internațională ale Academiei Române. Principala misiune a Institutului de Prognoză Economică este amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice academice de excelenţă la rezolvarea unor probleme de interes economico-social, în contextul european al tendințelor actuale și al perspectivelor cercetării fundamentale și academice avansate în economie prin: realizarea de cercetare științifică fundamentală și aplicată și de analize riguroase și bazate pe metode moderne de cercetare, care contribuie atât la extinderea frontierelor cunoașterii, dar și la sprijinirea factorilor decidenți la nivel regional, național și european în luarea de decizii pertinente și fundamentate; creşterea vizibilităţii naționale și, mai ales, internaționale, a cercetărilor și cercetătorilor proprii; valorificarea rezultatelor cercetării naţionale şi integrarea acesteia în cercetarea internaţională, la nivel european și mondial.
Obiectivul fundamental și pe termen lung al Institutului de Prognoză Economică este de a asigura și sprijini creșterea competitivității și bunăstării din România prin intermediul cercetării fundamentale și aplicate de cel mai înalt nivel pe plan internațional și de a deveni astfel o interfaţă competitivă şi de înalt nivel ştiinţific între România şi restul Europei şi un nod de reţea potenţial atractiv în cadrul sistemului european de cercetare macroeconomică, de formulare şi analiză de politici economice. Pentru atingerea acestui obiectiv, ca prioritate a consolidării poziţiei şi a strategiei de dezvoltare viitoare a IPE, se urmărește stabilirea şi îmbunătăţirea continuă a legăturilor ştiinţifice cu instituţii partenere, de vârf, din spațiul european şi cel internațional al cercetării științifice.
Ideile directoare ale temelor de cercetare iau în considerare tendinţele actuale şi de perspectivă ale cercetării economice din ţările avansate şi oportunităţile de obţinere a unor rezultate deosebite, cu grad sporit de originalitate. În contextul aderării noilor state la Uniunea Europeană, problematica integrării suscită o atenție deosebită atât din perspectivă națională, cât și regională, în temele de cercetare investigate.
Programele de cercetare ale IPE se încadrează în domeniile strategice și direcțiile de acțiune ale Academiei Române și ale INCE, fiind orientate atât spre aprofundarea aspectelor de ordin teoretic, în sensul cercetării fundamentale de tip academic, cât şi în aceea a extinderii studiilor empirice şi aplicative, cu scopul de a consolida politicile economice şi programele de dezvoltare la nivel naţional şi regional, în contextul Spațiului European al Cercetării (ERA).
Principalele domenii în care IPE realizează proiecte de cercetare științifică sunt următoarele: Cercetare fundamentală – modelare macroeconomică și financiară, modelarea matematică a proceselor economice la nivel macro-, mezo- și microeconomic; Evaluarea politicilor – politici monetare şi politici fiscale, sustenabilitatea datoriei publice şi a deficitelor bugetare, politici de dezvoltare regională; Studii empirice şi sondaje – determinanţii comportamentului gospodăriilor populaţiei, estimarea economiei subterane şi a componentelor sale, distribuţia veniturilor şi indicatorii sărăciei, tendinţe în structura consumului populaţiei; Studii de impact în contextul extinderii Uniunii Europene și integrării viitoare în Zona Euro – raportul dintre criteriile convergenţei în termeni reali şi criteriile convergenței nominale, armonizarea legislativă cu normele UE şi reforma instituţională în vederea reducerii evaziunii fiscale, implementarea politicilor de dezvoltare în profil regional;
Prognoze pe termen lung şi prognoze pe termen scurt – estimarea evoluției viitoare a principalilor indicatori macroeconomici (PIB, inflaţie, şomaj, datorie publică, masă monetară, economiile populaţiei, producţia industrială, cursul de schimb, investiţii, balanţa de plăţi etc.), precum şi comparaţii internaţionale; Studii și cercetări referitoare la dezvoltarea sustenabilă și eco-bioeconomie – productivitate și inovare, mediu și energie, valorificarea resurselor naturale, politici și metode moderne de inovare, dezvoltarea și impactul biotehnologiilor.
De asemenea, prin activitatea sa științifică, IPE a acționat și acționează și ca un liant între mediul academic (reprezentat de Academia Română, alte institute de cercetare ale Academiei, universități, institute naționale de cercetare științifică, centre de cercetare), factorii de decizie (la nivel guvernamental și parlamentar, la nivelul autorităților regionale și locale, dar și la nivel european) și mediul de afaceri (reprezentat de firme și întreprinzători), susținând o colaborare strânsă între aceste elemente cheie ale noii economii și societăți ale cunoașterii.
Institutul de Prognoză Economică are o echipă valoroasă de cercetători, formată din 26 cercetători atestați, dintre care 25 dețin titlul de doctor în economie, iar 3 dețin și titluri de doctor în specialitățile matematică, fizică și drept. Cinci dintre cercetătorii din Institut sunt conducători de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale din Academia Română (SCOSAAR), Departamentului de științe economice, sociale și juridice ale Academiei Române. Alți trei cercetători sunt conducători de doctorat în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. Zece dintre cercetătorii din Institut sunt antrenați în activități didactice.
Performanță – Excelență – Vizibilitate
Programul de cercetare al IPE a fost și este permanent racordat la necesitățile vitale pentru dezvoltarea societății și economiei românești, reflectate în strategiile și programele fundamentale ale Academiei Române și Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.
Activitatea de cercetare fundamentală în domeniul științelor economice se desfășoară pe bază de programe și proiecte proprii de cercetare, circumscrise programelor prioritare ale Academiei Române și ale INCE, precum și pe bază de contracte cu partenerii publici și privați interesați în cercetarea științifică a unor fenomene și procese economico-sociale din sfera de cercetare a Institutului. IPE participă, împreună cu institute din componența INCE și cu alte institute/centre naționale/internaționale de cercetare, la elaborarea de studii cu caracter interdisciplinar. Structura organizatorică a institutului cuprinde patru departamente de cercetare: Modelare și prognoză macroeconomică, Analiza comportamentului agenților economici, Dezvoltare regională, Analize macroeconomice și comparații internaționale.
Activitatea institutului s-a materializat, în anii care au trecut de la înființare, într-un volum important de studii și cercetări economice, de la materiale cu caracter teoretic și pur academic până la studii privind strategiile de dezvoltare pe diferite orizonturi de timp, de multe ori cruciale pentru parcursul societății românești, pentru procesul economic decizional din România. Dintre acestea, amintim: Programul Național de Aderare al României la Uniunea Europeană, Strategia de Dezvoltare pe Termen Mediu a României 2000, Societatea informațională și noua economie, Strategia Dezvoltării Durabile-Orizont 2025, Evaluarea stării economiei naționale – ESEN I, II și III, Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani:
2018-2038. Participarea institutului a constat în realizarea de prognoze pe termen lung pentru România, elaborarea de modele econometrice, elemente de fundamentare a strategiilor de dezvoltare și ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană. În cadrul Strategiei de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, 2018-2038, Proiectul interdisciplinar 6 Economia și Calitatea Vieții a fost coordonat de acad. Albu Lucian Liviu, directorul IPE.
La nivelul Institutului, în anul 2012 a fost promovat și aprobat ca program fundamental al Academiei Române, programul „Teorii şi modele de analiză şi prognoză”. Programul cuprinde principalele clase tematice specifice activității științifice a Institutului, respectiv amplificarea contribuţiei cercetării ştiinţifice academice de excelenţă în rezolvarea unor probleme de interes economico-social în context european prin creşterea vizibilităţii potenţialului de cercetare, valorificarea rezultatelor cercetării naţionale şi integrarea sa în cercetarea internaţională.
Din anul 2014, IPE coordonează, în cadrul domeniului strategic Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu) inclus în Strategia cercetării științifice în Academia Română 2014-2020 și în Planul de cercetare al INCE, direcția prioritară „Dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor de prognoză economică și socială. Modele, scenarii, analize numerice și calitative”.
În cadrul acestei direcții au fost realizate dezvoltări teoretice, modele comportamentale, metode computaţionale moderne pentru rezolvarea modelelor macroeconomice, metode de analiză a seriilor statistice prin modele matematice, modele şi tehnici econometrice spaţiale pentru analiza pieţei muncii la nivel regional, modelarea parametrilor potenţialului uman în contextul inovării şi dezvoltării durabile, modelarea de tip flow-fund a metabolismului socio-economic, analize privind evaluarea aderării la UE asupra modelelor de consum ale populaţiei, evaluarea efectelor integrării economice europene şi ale Brexit-ului asupra emigranţilor din ţările Europei Centrale şi de Est, precum şi problemele competitivităţii sectoriale şi dimensiunea regională a cooperării trans-sectoriale.
La studiile mai sus prezentate se adaugă două studii realizate în cadrul direcţiei dedicate Centenarului România 1918-2018, pe linia unor cercetări retrospective privind evaluarea experienţelor şi a gândirii economico-sociale şi politice, din perspectiva unor repere privind programele şi prognoza în economia României, dar şi problemele actuale ale convergenţei macroeconomice şi a convergenţei regionale a României în contextul UE. Începând din anul 2017 a fost iniţiat şi dezvoltat un sistem IT de management online al publicaţiilor IPE, sistem ce va fi îmbunătăţit şi continuat şi în anul 2018 de colectivul de specialitate din institut.
Studiile realizate în cadrul proiectelor/programelor de cercetare derulate prin Institut în intervalul 2010-2017 au fost finalizate prin elaborarea a 87 rapoarte/studii de cercetare, la care se adaugă 140 rapoarte/studii de cercetare din proiectele naționale și internaționale de interes naţional – livrabile în cadrul proiectelor respective – și 139 de rapoarte/studii realizate în cadrul altor colaborări științifice dezvoltate de IPE.
Institutul de Prognoză Economică a participat în peste 80 proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare (1990-2017) din care: (i) 27 proiecte internaţionale – PHARE-ACE Research Programme, Global Insight–Washington D.C., Center for Macroeconomic Analysis and Short-Term Forecasting (CMASF) Moscow, GDN/CERGE-EI Praga, World Bank-Washington, WIIW-Viena, UNDP, PC-7, FEDER (proiecte tip SEE 2007-2013, POSCCE), FSE (proiecte tip POSDRU, POCA), Programul „Fondul de burse” – Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, Programul Transnațional Interreg Danube 2017-2019; (ii) 60 proiecte naţionale dintre care: Granturi ale Academiei Române și ANSTI, Proiecte tip CERES, CEEX, MENER, PNCDI-II (Parteneriate, TI, IDEI), Planul Sectorial, Institutul European din România, dar și proiecte/contracte de prestări servicii încheiate cu agenți economici din diverse domenii de activitate, la nivel național și teritorial.
Participarea cercetătorilor, în parteneriat, în proiecte de interes național: Strengthening the capacity for analysis, macroeconomic forecast and elaboration of economic policies within The National Commission of Prognosis, the Ministry of Economy and Trade and the Prime Minister’s Cabinet, Grant UE, RCEP; EU Project, European Network of Experts on Employment and Gender Equality Issue; Proiect PODCA, cod SMIS-27153, Îmbunățirea capacității instituționale de evaluare și formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenței economice cu UE a Comisiei Naționale de Prognoză, Contractant CNP; POSDRU 2007-2013, ID:61755: Studii post-doctorale în economie: program de formare continuă a cercetătorilor de elită (SPODE) Contractor Academia Română; POSDRU/159/1.5/S/137926 ,,Rute de excelenţă academică în cercetarea doctorală şi post-doctorală – READ” Contractor Academia Română; POSDRU/159/1.5/S/140106, „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească”, Beneficiar: Institutul de Economie Mondială, Academia Română; ,,Dezvoltarea capacităţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de monitorizare şi prognoză a evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii”, cod SIPOCA 3; „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, cod SIPOCA 28.
Creșterea semnificativă a numărului de participări ale cercetătorilor din Institut la programele de cercetare prioritare ale Academiei Române, la programele naționale de cercetare și la programele internaționale a facilitat participarea numeroasă a acestora la conferințe, stagii de cercetare și vizite de lucru în țară și străinătate și organizarea de către Institut a unor manifestări științifice cu participare națională și internațională, invitarea unor colaboratori din străinătate în vizite de studiu și schimb de bune practici, în cadrul Institutului. În același timp, a existat posibilitatea creșterii numărului de cărți și articole publicate de cercetătorii din Institut în țară și în străinătate.
Colectivul de cercetători din Institut este preocupat în mod constant de valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetărilor desfășurate pe parcursul anilor, prin publicarea de cărți și capitole în cărți, realizarea unor volume colective de specialitate, prin publicarea unor articole ştiinţifice în reviste de specialitate indexate ISI, indexate în BDI sau neindexate BDI dar cu ISBN/ISSN.
Institutul publică propria revistă în limba engleză, Romanian Journal of Economic Forecasting (http:www.ipe.ro/rjef.htm, peer review), cu apariție trimestrială. RJEF este cotată ISI (prima revistă ISI din România în domeniul economic), începând cu Vol. 8 Issue 1/2007, parte din „ISI-Thomson Scientific Master Journal List”. Publicația este indexată în: Social Sciences Citation Index, Social Scisearch Journal Citation Reports/ Social Sciences Edition, inclusiv în cea mai mare bază bibliografică din domeniul economic, RePEc (htpp:// ideas.repec.org/s/rjr/romjrf.html).
Personalități internaționale au acceptat să facă parte din staff-ul IPE și din board-ul revistei noastre: Lawrence R. KLEIN, laureat al Premiului Nobel în Economie, BAYAR Ali H (Belgia), CHANG Tsangyao (Taiwan), CHAREMZA Wojciech (U.K.), GIAMPIETRO Mario (Spania), HALL Stephen (U.K.), HARDLE Wolfgang Karl (Germania), LU Ralph Yang-Cheng (Taiwan), MAYUMI Kozo (Japonia), SOLOMON Sorin (Israel), ZIMMERMANN Klaus F. (Germania, SUA).
Institutul editează și publică Arhiva de studii a IPE – Working Papers of Institute for Economic Forecasting, Institute for Economic Forecasting Conference Proceedings și Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar, publicații indexate în baza de date RePec-IDEAS: http://ideas.repec.org/s/rjr/wpmems.html.
În afara diseminării rezultatelor cercetărilor în cadrul revistei IPE, valorificarea rezultatelor cercetărilor realizate în cadrul planului anual de cercetare şi în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare au fost publicate, în cursul intervalului 2010-2017, în 98 de cărți din care 18 au fost cărţi publicate în edituri consacrate din străinătate (de exemplu, Springer, Academic Press-Elsevier, Nova Science Publishers House, LAP LAMBERT Academic Publishing, InTech Publishing) și 80 de cărți la edituri recunoscute din țară (Editura Academiei Române, Editura Economica, Editura Expert, Editura Universitară-București, Editura Sitech-Craiova, Editura ASE București, Editura Prouniversitaria – București). În aceeași perioadă au fost publicate 39 de capitole în cărți editate în străinătate și 122 de capitole în volume publicate în edituri din țară. 40 de articole au fost publicate în reviste ISI din străinătate, iar 76 de articole în reviste ISI din ţară. În volume ISI Proceedings au fost publicate 39 de articole. Alte 843 de articole au fost publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate indexate în BDI.
Cercetătorii din Institut şi-au valorificat rezultatele cercetărilor elaborate în cadrul temelor de plan, a proiectelor derulate la nivelul institutului, prin participarea cu numeroase comunicări ştiinţifice, ca autori sau în colaborare, în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, peste 1100 de participări, din care mai mult de 600 în străinătate.
Vizibilitatea şi recunoaşterea internaţională este susţinută de locul deținut de IPE în topul instituțiilor și autorilor din RePEc (cea mai mare bază bibliografică pentru economie), dar și de prezența cercetătorilor în statisticile ISI, RePEc și Scopus.
În februarie 2018, în topul instituțiilor și autorilor din RePEc, Institutul ocupă următoarele poziții:
Top 8%, instituții Economice din lume (publicațiile din ultimii 10 ani), https://ideas.repec.org/top/top.inst.all10.html;
Locul 346 în Topul 12.5%, instituții din Europa (autori, publicații), https://ideas.repec.org/top/top.europe.html;
Top 25%, instituții și economiști din România (la egalitate cu INCE) pe toată perioada, http://ideas.repec.org/top/top.romania.html
În statisticile RePEc figurează 23 de autori din institut, cu 738 articole și cu 621 de citări. Statisticile ISI evidențiază prezența a 21 de autori din institut cu 309 articole publicate și 614 citări. În ceea ce privește statisticile Scopus, 21 de autori cu 254 de articole înregistrează 601 citări. Din punctul de vedere al numărului de publicații și al citărilor, institutul se plasează pe primul loc în cadrul INCE.
Imaginea IPE este susținută și prin distincțiile, premiile acordate Institutului și cercetătorilor din Institut:
Diploma Meritul Academic – conferit de Academia Română Institutului de Prognoză Economică pentru 45 de ani de Cercetare Științifică Academică în Domeniul Prognozei Economice, 22 aprilie 2015, București; Medalia „Centenar Pierre Werner” conferită Institutului de Prognoză Economică de către Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, în semn de prețuire a contribuțiilor remarcabile la dezvoltarea cercetării științifico-economice, în spiritual wernerian al consensului, al respectării și armonizării valorilor românești în spațiul European și mondial, 3 decembrie 2015; Diplomă de excelenţă acordată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică cu ocazia participării la Salonul Cercetării – 2011; Diploma de excelență conferită de AGER „Romanian Journal of Economic Forecasting (RJEF)”, pentru contribuția la diseminarea rezultatelor cercetării economice, decembrie, 2012.
Premii ale Academiei Române: Albu Lucian-Liviu – Premiul Academiei Române pentru ştiinţe economice „Petre S. Aurelian” 2000, pentru cartea Tranziţia economiei sau tranziţia ştiinţei economice?, Editura Expert, 1998; Scutaru Ungureanu Cornelia – Premiul Academiei Române „Virgil Madgearu” 2000, pentru cartea Analiza de competitivitate a economiei româneşti. Orizont 2000-2005-2010. Soluţii strategice alternative, Editura Academiei Române, Bucureşti 1998; Desmireanu Ionel – Premiul Academiei Române „Ion Ionescu de la Brad” și Premiul Academiei Române „Petre S. Aurelian”; Ionuţ Purica – Premiul „Virgil Madgearu” 2010, pentru cartea Optimizarea schimbării în piaţa de energie, Editura Expert, Bucureşti, 2008; Elena Pelinescu, Marioara Iordan, Mihaela-Nona Chilian, Mihaela Simionescu, Premiul Academiei Române „Nicolas Georgescu Roegen” 2017, pentru cartea „Competitivitate-Competitivitatea regională în România”, Editura Universitară, Bucureşti, 2015.
Colectivul de cercetători ai Institutului este preocupat de promovarea și dezvoltarea continuă a relațiilor de colaborare cu institutele de cercetare și universitățile din țară, colaborări deja tradiționale, dar și de continuarea colaborării cu partenerii din străinătate. IPE a dezvoltat și dezvoltă parteneriate și colaborări științifice cu instituții prestigioase din străinătate atât pe linia schimburilor interacademice, cât și a colaborării în cadrul unor programe și proiecte de cercetare științifică: GLOBAL INSIGHT (DRI-WEFA) (SUA), GDN/CERGE-EI,WIIW, Foundation Turku School of Economics Finland, Futures Research Center Finland, REGION OF VENETO Italy, UNIVERSITA DEGLI STUDI DI VERONA Italy, The Second University of Naples Italy, University of Leicester, U.K., Universita Autonoma de Barcelona, ICTA, Spania, ECONOMICS AND MANAGEMENT SCHOOL WUHAN UNIVERSITY, R. P. China, „School of Economics, Ocean University of China, Qingdao, Shandong, China”, INSTITUTE OF EUROPEAN STUDIES, CHINESE ACADEMY OF SOCIAL SCIENCES, University of Iceland – IPAP, Reykjavik, Iceland etc.
IPE este membru fondator şi membru plin în cadrul Asociaţiei Naţionale a Clusterelor din România-CLUSTERO; IPE este membru al Consiliului Naţional Român din cadrul Consiliului Mondial al Energiei; Institutul de Prognoză Economică este afiliat, din 2017, la Global Labor Organization (GLO) şi este parte a GLO Network alături de alte 29 de organizaţii din 95 de ţări; din 2017 Institutul de Prognoză Economică face parte din grupul de iniţiativă ce are drept scop constituirea Centrului Român de Productivitate (CRP), acţiune iniţiată la nivel guvernamental prin implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Autorul cărților „Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului” și „Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii”, Nassim Nicholas Taleb, a lansat pe 27 februarie „Skin in the Game: Hidden Asymmetries in Daily Life”. La ce să ne așteptăm de la SITG? Taleb povestește cum s-a întâlnit odată cu ilustra scriitoare Susan Sontag, iar aceasta a ținut să-i spună cu aroganță că-i „împotriva sistemului de piaţă” când a auzit că Taleb e broker. Amuzat, Taleb precizează că, după moartea lui Sontag, a aflat că oamenii din industria editorială se plângeau de rapacitatea ei și că scriitoarea împărţea cu o prietenă o vilă în New York care a fost vândută ulterior cu 28 de milioane de dolari.
„Sontag simţea probabil că insultând oamenii cu bani obţine un soi de sfinţenie de neatins, care o scuteşte de a pune ceva la bătaie. Este imoral să te opui sistemului de piaţă şi să nu trăieşti izolat de el, într-o colibă”, comentează Taleb.
Dar adaugă că se poate și mai rău. Este chiar mai imoral, mult mai imoral să te lauzi cu virtutea fără a trăi cu toate consecinţele ei directe.
„Aşa cum am văzut la intervenţionişti, o anumită categorie de teoreticieni poate dispreţui detaliile realităţii, chiar complet. Dacă crezi că teoria ta e corectă, poţi ignora complet lumea reală – şi viceversa. Şi chiar nu-ţi pasă cum îi afectează ideile tale pe ceilalţi, deoarece ideile te includ într-un fel de stare virtuoasă, imună la modul în care îi afectează pe alţii. De asemenea, dacă crezi că „îi ajuţi pe săraci” cheltuind bani pe prezentări în PowerPoint şi reuniuni internaţionale de genul celor care duc la alte reuniuni (şi alte prezentări în PowerPoint), poţi ignora complet indivizii – săracul este un concept abstract concretizat pe care nu îl întâlneşti în viaţa reală. Efortul tău la reuniuni îţi permite să îi umileşti personal. Mi s-a spus recent că un ecologist socialist celebru, care participa la aceeaşi serie de conferinţe, jignea chelnerii în restaurante, între prelegerile despre echitate şi corectitudine. Dacă viaţa ta privată este în conflict cu opiniile tale intelectuale, cele anulate sunt ideile intelectuale, nu viaţa privată”, scrie Taleb.
Interviu cu Răzvan Rughiniș cofondator Innovation Labs
Care este esența programului Innovation Labs?
În primul rând, scopul este să le transmitem tinerilor că este posibil să inovezi, să îți faci propriul tău produs digital, pentru că la sfârșitul zilei de multe ori suntem confruntați cu atâtea mesaje negative despre faptul că nu poți, că n-are sens să încerci, – că cine ești tu la 20 de ani, să vii cu o nouă aplicație cu un nou produs care ar putea să ajungă în piață. Deși poate că așteptările erau mai mici la început, în fiecare an am demonstrat că există tineri suficient de ambițioși, suficient de talentați încât peste un an de zile de la momentul debutului să poată ajunge în piață cu produse care să aibă sens pentru clienți, să aibă sens pentru întreaga economie.
Din ce am văzut anul acesta, s-au prezentat la debutul programului la București idei pentru concepții inovatoare în șapte direcții de dezvoltare: Agricultură, Cyber-Security, Fintech, Health & Lifestyle, Retail, Smart Cities și Smart Mobility. Cui se adresează programul?
Avem două direcții. O primă direcție este cea pe care noi o numim start-up, în care invităm echipe formate din studenți sau elevi. Dacă ești încă student – chiar la master – sau elev de liceu și formezi o astfel de echipă, echipa aceea va avea un track separat. Însă am reușit de-a lungul anilor să atragem și absolvenți care, reîntorși în universitate, adesea în echipe mixte consolidate cu studenți, să vină cu produse valoroase. Aceștia sunt pe o traiectorie separată, pe care o denumim growth. Fără îndoială, nevoile lor sunt adesea diferite pentru că ei înțeleg destul de bine piața în care vor să intre, responsabilitatea acestor produse și aleg o altă cale. Pentru că, să spunem, în cazul unei persoane la treizeci de ani, care, fără îndoială, are o rețea de contacte, are o înțelegere mai bună a pieței, calea tradițională este de a găsi întâi finanțare, după care își caută primii angajați. Noi oferim o cale de prototipare în care costurile bineînțeles sunt extraordinar de mici. În primul rând costurile de timp personal. Și după trei luni de zile fiecare dintre acești antreprenori să poată trage concluzia dacă ideea este într-adevăr valoroasă, dacă trebuie să obțină o finanțare ca să meargă mai departe sau poate că au fost mai optimiști decât le-a demonstrat piața.
Idee de un milion de euro nu îți apare dacă stai singur acasă și te gândești intens. Îți apare în momentul în care ieși din casă, te duci la întâlniri.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) aduce în atenţia presei şi a opiniei publice rezultatele unui studiu care analizează evoluţia taxării efective aplicate industriei de petrol şi gaze din România.
Studiul, realizat de Deloitte România, relevă faptul că nivelul redevențelor și al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în intervalul 2014 – 2016 de la 15% la 17,4%. Începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcții speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%. Evoluţia este în contradicţie cu cele identificate în cele mai multe state europene, unde rata medie efectivă a scăzut, ca răspuns la puternicul declin al prețurilor petrolului și gazelor naturale care afectează industria în ultimii ani.
„Acest studiu contribuie la o informare corectă și la o clarificare cu privire la regimul redevențelor la nivel european, într-un moment în care în spațiul public circulă informații false, incorecte, potrivnice derulării de proiecte majore de investiții in industria de țiței si gaze, în beneficiul economiei romanești”, afirmă Harald Kraft, Președintele ROPEPCA.
Analiza Deloitte a fost realizată pe baza datelor din surse publice și arată că rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a fost în scădere în 2016 comparativ cu 2015 în 9 state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Germania, Spania, Italia și Albania.
O altă concluzie a studiului este că rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activității de explorare și producție de petrol, diferența rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.
În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv.
ROPEPCA: De la înființarea sa în anul 2012, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră (“ROPEPCA”) şi-a propus să fie un promotor al industriei onshore, pentru sprijinirea dezvoltării, diversificării și competitivităţii industriei. ROPEPCA beneficiază de adeziunea membrilor celor mai activi în industria onshore şi cuprinde acum 16 membri: ADX Energy, Amromco, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Mazarine Energy, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Repsol, Sand Hill Petroleum Romania, Stratum Energy, Vermilion Energy, Serinius Energy, Zeta Petroleum.
În prezent, membrii ROPEPCA dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiții cumulate de 650 milioane de Euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de Euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de Euro, precum și crearea si mentinerea a 14.800 locuri de muncă.
