Nou parteneriat Bosch cu mediul academic
Grupul Bosch deschide un nou parteneriat cu mediul academic şi cu mediul economic: proiectul „Start lansat pentru o carieră de succes”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman POCU/90/6.13/6.14, derulat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi cu compania de consultanţă în resurse umane Great People Inside. Peste 260 de studenți (foto Bosch) urmează să facă practică în industria auto la fabrica Bosch din Cluj în perioada 2018-2020, iar compania de profil le va oferi testare şi consiliere vocaţională. Proiectul are drept obiectiv „creşterea gradului de angajabilitate a studenţilor din regiunea Nord-Vest a ţării, prin participarea la programe de învăţare la locul de muncă”. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 2,2 milioane de lei (cofinanţare 2,1 milioane de lei). Fiecare student implicat în program beneficiază de bursă, transport și masă. Studenţii sunt în an ante-terminal (II sau III) la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi alte instituţii Universităţi din judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Bistriţa Năsăud, la specializările automatică şi calculatoare, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, inginerie electrică, mecanică, construcţii de maşini, ştiinte economice şi gestiunea afacerilor, matematică-informatică.
Konrad Kaschek, managerul fabricii Bosch din Cluj, subliniază: „Suntem conștienți de importanța crucială a educației pentru generațiile viitoare de specialiști. Cunoștințele teoretice dobândite în timpul studiilor sunt foarte importante, dar, în același timp, aplicarea acestora în practică are un rol determinant. Ne dorim o integrare fluentă a tinerei generații într-un mediu de muncă inovativ. Suntem încrezători că prin programul Start lansat pentru o carieră de succes facem un pas înainte către atingerea acestui obiectiv”.
Investiţii în domeniile silviculturii şi apelor în Bihor
Protecţia faţă de inundaţii şi dezvoltarea patrimoniului silvic au reprezentat esenţa inspecţiei efectuate de ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, în județul Bihor. Au fost analizate lucrările la obiectivele „Amenajare râul Crișul Repede, județul Bihor” – valoare 247,5 milioane lei, „Amenajarea râului Crișul Repede în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval – Punerea în siguranță a barajului Leșu, județul Bihor” – finanțat prin POIM 2014-2020, „Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în bazinul hidrografic Crișul Negru, județul Bihor” – valoare 280 milioane lei, „Amenajare Valea Nimăiești, județul Bihor” – valoare 28,1 milioane lei. A fost inspectată zona de păduri afectată de furtuni din apropierea barajului Leșu-Remeți-Bulz.
Ministrul Ioan Deneș a avut o întâlnire cu primari din județul Bihor, cu reprezentanți ai Direcției Silvice Bihor şi ai Gărzii Forestiere Oradea, cu conducerile administrațiilor silvice de stat și private. Ministrul a anunţat că valoarea lucrărilor de investiții în județ este de peste 1,9 miliarde lei: 1,87 miliarde lei în domeniul apelor, 20,6 milioane lei în domeniul pădurilor.
În domeniul apelor, se desfăşoară 18 lucrări hidrotehnice, dintre care anul acesta vor fi recepționate opt. Prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, se desfăşoară proiectele “Amenajarea râului Crișul Repede în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval – Punerea în siguranță a barajului Leșu, județul Bihor” și “Amenajarea complexă a râului Crișul Negru în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane pe cursul superior și mijlociu”.
În domeniul păduri, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva derulează proiectele „Reabilitare drumuri forestiere din bazinul Bistra, județul Bihor” (4,7 milioane lei) și „Reabilitare drum forestier Vida, județul Bihor ” (6,2 milioane lei). Garda Forestieră Oradea desfăşoară proiectele „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Acrea-Poiană-Secătură, comuna Bratca, județul Bihor” (147,85 ha, valoare actualizată 4 milioane lei), „Reconstrucție ecologică pe terenuri degradate constituite în perimetrul de ameliorare Cetariu, localitatea Cetariu, județul Bihor” (72,26 ha, valoare 2,6 mil lei), „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Baia Veche-Izvoare, municipiul Salonta, judeţul Bihor” (102,46 ha, valoare 3,2 milioane de lei). Prin realizarea acestor obiective se vor împăduri peste 322 hectare.
Admitere în ciclul de master la UNATC
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București organizează admitere în ciclul de master la Facultatea de Film și la Facultatea de Teatru. Înscrierile au loc în perioada 10-11 septembrie.
La Facultatea de Film, noutatea o reprezintă programul Art of game desig, domeniul de studiu Cinematografie și media, ciclul II master, cu predare în limba engleză. După cum anunţă organizatorii, „se pot înscrie în concurs licenţiaţi ai facultăţilor de profil sau din domeniile design, arte plastice, animaţie, muzică, arhitectură, informatică, inginerie. Candidaţii vor prezenta un Curriculum Vitae (în 3 exemplare); un portofoliu cu lucrări/ proiecte relevante în domeniul Game Design (pot fi şi reprezentaţii live, instalaţii, filme, software sau orice altă lucrare cu conţinut relevant); o scurtă descriere, în scris, a unei lucrări/unui proiect din portofoliu şi a proceselor creative specifice acesteia (în 3 exemplare). În lipsa portofoliului, candidaţii pot depune un eseu de 1.500-2.000 cuvinte prin care motivează interesul pentru studii în domeniul Game Design (3 exemplare)”.
Examenul de admitere conţine: „Proba 1 – oral. Interviu pe baza CV-ului depus de candidat. Prezentarea portofoliului și explicarea mijloacelor tehnice și estetice folosite/susținerea eseului de motivare. Proba 2 – practic. Prezentarea abilităților de lucru în medii software specifice, la alegerea candidatului. Datele pentru susținerea probelor vor fi anunțate la înscriere”.
Tot la Facultatea de Film, se organizează examen de admitere pentru programe de studii din domeniul Ci nematografie și media: Arta imaginii de film, Arta montajului de film, Arta regiei de film, Arta sunetului de film, Film de animaţie, Filmologie, Producţie de film, Scenaristică. De asemenea se desfăşoară programe de studii cu predare în limba engleză, înființate în 2017: Documentary Film, New Media Design, Interactive Technologies for Performing and Media Arts (în colaborare cu CINETic).
La Facultatea de Teatru, admiterea se organizează la programe de studii din domeniul Teatru și artele spectacolului: Arta actorului, Arta regizorului de teatru, Arta scenografului, Arta coregrafică, Design, lumină şi sunet în artele spectacolului, Coregrafie şi performanţă în dans, Pedagogie teatrală, Scriere dramatică, Teatrologie-management şi marketing cultural, Teatru de animaţie,Tehnologii digitale în spectacolul contemporan, Art-terapie prin teatru şi artele spectacolului.
Susținerea examenului de admitere pentru ambele facultăți va avea loc în perioada 13-18 septembrie.
Detaliile despre toate programele de studii, metodologia de admitere și calendarul admiterii, pe www.unatc.ro/admitere sau la sediul universității, din str. Matei Voievod nr. 75-77, București.
Aplicaţie pe mobil pentru implicarea publicului în concursul Enescu
Aplicația pentru mobil „Jurat Enescu” permite publicului care urmăreşte Concursul Internațional „George Enescu” în sală sau online „să își testeze abilitatea de a aprecia o interpretare artistică”, notând prestaţiile concurenţilor și comparându-şi opțiunile cu cele ale juriului. Aplicaţia poate fi descărcată din Google Play sau din Apple Store.
După cum o descriu iniţiatorii, „aplicația este organizată pe cele trei secțiuni de interpretare, pian, vioară, violoncel, conține profilurile tuturor candidaților calificați și propune o serie de criterii de apreciere în baza cărora jurații amatori să își ordoneze opțiunile (foto). Aplicația compară selecția făcută de fiecare utilizator cu cea făcută de juriu. Utilizatorii primesc puncte pentru numărul de candidați aleși pentru etapa următoare, care corespund cu cei din lista juriului. Pentru finală, este punctată și ordinea corectă a premiaților. Utilizatorii care primesc cele mai multe puncte vor fi primi diplome de Jurat Ucenic, o invitație la un cocktail cu membrii juriului și bilete în Festivalul George Enescu de anul viitor”.
Mihai Constantinescu, directorul Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, subliniază: „Ne dorim să încurajăm ascultarea critică, urmărirea concurenților în mai multe etape, nu numai în finală, să împărtășim bucuria descoperirii talentelor. Sperăm ca astfel să contribuim și la înțelegerea mai profundă a demersului artiștilor și la creșterea respectului pentru efortul lor. Performanța nu vine numai dintr-un recital reușit, ci şi din anduranță în concurs, disciplină, tehnică, expresivitate. Prin abordarea aceasta, la limita jocului, sperăm să facilităm aprecierea muzicii și apropierea de arta interpretării”.
Top 100 români de pretutindeni
Cu ocazia centenarului Marii Uniri, echipa RePatriot organizează „Top 100 români de pretutindeni”, prin care „urmărește să-i sărbătorească pe românii exemplari și inspiraționali ce au făcut o diferență semnificativă în comunitățile de peste hotare”. Vor fi premiaţi „100 de români care au excelat cu adevărat în 10 domenii cheie, precum și persoane din diaspora care își doresc să se implice în dezvoltarea economică, culturală și socială a României”, din categoriile: profesioniști și lucrători foarte buni (“meseriașii României”) în domenii tehnice, vitale pentru economie (construcții, agricultură, transporturi etc.), manageri care conduc afaceri, departamente și echipe peste hotare, educatori și profesori care își aduc contribuția în grădinițe, școli și universități, medici care profesează și se implică în spitalele de peste hotare, oameni de știință inovatori care au rezultate în domenii cheie ale viitorului, artiști de succes care inspiră alți români de peste hotare, avocați, funcționari și specialiști în administrație, sportivi cu rezultate notabile în comunitățile în care profesează, lideri religioși cu activitate pastorală, socială și culturală remarcabilă, antreprenori de succes care au dezvoltat afaceri peste hotare. Premierea se va face la summit-ul RePatriot, 4-7 octombrie, Alba Iulia.
Propunerile pot fi făcute până la 8 septembrie pe repatriot.ro/summit-2018/top-100 de către orice român, indiferent unde trăieşte.
Studiu PwC: 84% din executivi susțin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain
În viitorul apropiat, China ar putea depăși Statele Unite ale Americii, devenind astfel lider în dezvoltarea tehnologiei blockchain, astfel, exista executivi intervievați în cadrul studiului PwC, iar 84% declară că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja proiecte în funcțiune care folosesc această tehnologie.
De asemenea, în cadrul studiului PwC Blockchain is here. What’s your next move? au fost intervievați 600 de executivi din 15 state și teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain și viziunea pe care o au privind potențialul acesteia. Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează companiile și comerțul, studiul indică în mod clar teama organizațiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunități de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacțiilor, precum și un grad mai mare de transparență și trasabilitate.
Totodată, studiul relevă preponderența serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenți consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potențial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic și utilitățile (14%), cel al sănătății și de îngrijire personală (14%), și cel al producției industriale (12%).
Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate și răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absența unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiție directă).
În același timp, studiul a evaluat opiniile a 600 de executivi din 15 state: Australia, China, Danemarca, Franța, Germania, Hong Kong, India, Italia, Japonia, Olanda, Singapore, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii.
Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. În cadrul studiului PwC Blockchain is here. What’s your next move? au fost intervievați 600 de executivi din 15 state și teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain și viziunea pe care o au privind potențialul acesteia.
Băncile centrale, criza și postcriza
România și Uniunea Europeană încotro?
Daniel Dăianu: „Volumul de față urmează o serie începută cu ani în urmă. Mă refer la Încotro se îndreaptă țările postcomuniste (2000), care a avut un capitol dedicat sistemului financiar internațional; acel volum a fost urmat de Capitalismul încotro? (2009), Când finanța subminează economia și corodează democrația (2012) și Marele impas în Europa. Ce poate face România? (2015). În aceste volume, o mare parte din analiză a fost dedicată sistemului financiar, cauzelor Marii Recesiuni (crizei financiare izbucnite în 2008). Noul volum merge în siajul precursoarelor și stăruie, mai mult sau mai puțin explicit, asupra băncilor centrale, cu ceea ce au făcut pentru a preveni un dezastru, cu limite și alegeri suboptime sub imperiul unor presiuni și incertitudini fără egal în ultimele decenii. Când auzi bancheri centrali vorbind despre forța cognitivă limitată a modelelor utilizate,Lipsurile seniorilor din România, mult peste media europeană
Conform ultimelor date ale Eurostat, 42,6% din românii cu vârsta de peste 65 de ani sufereau de deprivare materială (sărăcie) în anul 2016, în condițiile în care media pentru statele UE este de doar 12,8%. Este adevărat că sărăcia în rândul seniorilor afectează în prezent țările din fostul bloc comunist, însă unele state iau deja măsuri care să îmbunătățească în timp situația pensionarilor. Cine se preocupă astăzi de soarta pensionarilor de peste 20-30 de ani, preluând modele de succes de la țările dezvoltate, va reuși în viitor să asigure un trai mai decent seniorilor.
De exemplu, în Elveția, doar 1,8% din bătrâni suferă de sărăcie, în timp ce în Marea Britanie procentul este de 4,2%. Este clar că primul pas prin care se poate îmbunătăți situația seniorilor din România este legea pensiilor, care ar trebui să vizeze în primul rând majorarea celor mai mici pensii, pentru a-i scoate din sărăcie pe cei care primesc astăzi o pensie de 640 de lei pe lună. Evident, odată cu această majorare, toți cei care au contribuit la sistemul de pensii trebuie să primească o pensie calculată în funcție de contributivitate, mai mare decât pensia minimă social garantată. Așa ar fi echitabil şi decent!
Cât cheltuie statul pe pensii și cât reprezintă pensia publică din venitul total al seniorilor
Conform ultimului studiu al Organizației Internaționale a Muncii „World Social Protection Report 2017-2019”, România cheltuie 8% din PIB cu pensii şi ajutoare sociale pentru pensionari, procent care ne situează pe locul 32 în lume. Țări în care seniorii nu sunt așa de mult afectați de sărăcie, precum Elveția şi Marea Britanie, cheltuie chiar mai puțin decât România, doar 6,6 % din PIB.
Însă pensionarii din aceste țări nu se bazează exclusiv pe pensia de la stat, ci şi pe alte surse de venit, inclusiv pe economiile acumulate pe parcursul vieții. Conform „Pensions at a Glance 2017” realizat de OECD, doar 41% din venitul pensionarilor elvețieni reprezintă pensia publică, iar 14% vine din economii.
În Marea Britanie, în medie, 43% din venitul pensionarilor vine din pensia de la stat şi 12% din capitalul acumulat pe parcursul vieții.
Cu siguranță, suntem departe de aceste sisteme. Nici peste 30 de ani nu cred că e posibil că pensionarii din România să atingă un nivel de trai asemănător cu cel din Elveția sau Marea Britanie, doar cu banii din Pilonul 1 de pensii. Sisteme precum Pilonul 2 în care banii sunt investiți în timp trebuie încurajate pentru a completa pensia publică în viitor. Contribuțiile la Pilonul 2 trebuie să fie mărite la 6% din salariul brut, așa cum era prevăzut în legea pensiilor private originală. De asemenea, pentru a asigura o pensie privată decentă e important ca şi modalitățile de investire a banilor să fie extinse pentru a garanta un randament mai mare decât cel de 8% anual obținut până acum. Mai mult, populația trebuie încurajată să facă economii pentru pensie. De exemplu, contribuțiile la Pilonul 3 sunt deductibile la calculul impozitului pe venit în prezent doar în limita de 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator. Ar trebui ca toate sumele care se virează în Pilonul 3 să fie exceptate de la impozitare.
Raport PwC: Extinderea vieții active ar putea avea un aport de 3.500 de miliarde de dolari la PIB-ul țărilor OECD
-
Potrivit raportului Golden Age Index elaborat de PwC, Islanda, Noua Zeelandă și Israel sunt lideri în ceea ce privește implicarea persoanelor vârstnice pe piața muncii
-
Reconversia profesională și învățământul pe tot parcursul vieții vor fi extrem de importante pentru a permite persoanelor în vârstă să beneficieze de oportunitățile de angajare oferite de inteligența artificială (AI) și tehnologiile conexe
Banca Angliei, între ciocan și nicovală
Pe 2 august banca centrală a Marii Britanii a majorat dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, până la 0,75%, cel mai ridicat nivel din martie 2009. La vremea respectivă, în urmă cu nouă ani, surprinsă de criza financiară cu o dobândă de referință la 4,5%, banca a trebuit să mute rapid și în pași mari. În martie, același an, pentru prima oară în istoria de peste 300 de ani a Bank of England (BofE), s-a atins nivelul de 0,5%, un minim istoric. Doar că, șapte ani mai târziu, în 2016, Brexitul a impus un nou minim. La ședința din august 2016, comitetul de politică monetară (MPC) a votat în unanimitate pentru reducerea dobânzii de referință la 0,25%. Decizia a marcat totodată și o premieră pentru guvernatorul Mark Carney, având în vedere că reducerile anterioare au fost operate sub bagheta lui Mervyn King. Tot atunci s-a pus în funcțiune și așa-numita Term Funding Scheme (TFS), o facilitate de finanțare acordată băncilor comerciale pentru ca acestea să transfere costul mai redus către debitori. „Nu au nicio scuză ca să nu o facă”, insista acum doi ani guvernatorul. Fiecare a înțeles ce-a vrut. Lloyd’s, spre exemplu, a luat bani cu două mâini, fără să transfere mai departe nimic. Nici dobânzi mai ieftine și nici credite. Potrivit „The Telegraph”, în perioada respectivă portofoliul de împrumuturi al băncii s-a redus cu 5,5 miliarde de lire, în timp ce accesările TFS s-au ridicat la 20 de miliarde.
Ședința de politică monetară din urmă cu doi ani merită evocată pentru că, prin contrast, ne oferă o mai bună înțelegere a prezentului. Acum dobânzile o iau în sus, așa cum era normal să se întâmple încă mai din timp. Doar că a intervenit Brexitul. Mark Carney nu se mai grăbește să bată obrazul băncilor. Acestea, dacă la o reducere a dobânzii cheie poate mai stau pe gânduri dacă să ajusteze corespunzător costul împrumutului, la o majorare sigur nu mai au nevoie de nicio invitație. Oricum, normalizarea politicii monetare, într-un ritm gradual, adecvat atât economiei cât și condițiilor din piața creditelor, trebuia începută.
Cei care-și permit să o facă nu mai stau de mult pe gânduri. În SUA, Rezerva Federală a demarat procesul la sfârșitul lui 2015. Și în cazul Marii Britanii existau motive. În 2014, UK a fost campioana creșterii economice la nivel de G7, performanță repetată și în 2016, după un mai mult decât onorabil loc secund în 2015. Mulți au sperat că 2017 va fi la fel de spectaculos, având în vedere că scenariile pesimiste nu s-au confirmat imediat după referendumul din martie 2016. Într-adevăr, efectele macro nu lovesc instantaneu, există întotdeauna o întârziere: în 2017, UK se afla deja la coada celor șapte economii dezvoltate, cu un avans de doar 1,7% (revizuit la 1,8%), pe fondul dezaccelerării din ultimul trimestru.
Emoțiile au venit abia în primele trei luni ale lui 2018, când ritmul de creștere a PIB s-a redus la 0,1%. În campania premergătoare referendumului, Carney a fost acuzat de susținătorii Brexitului că alimentează teoria Project Fear, potrivit căreia în cazul ruperii de Uniunea Europeană economia ar urma să se prăbușească. Guvernatorul nu a mers niciodată atât de departe cu avertismentele, însă datele pe primul trimestru au cam speriat lumea. Prudența Băncii Angliei, tradusă printr-o serie întreagă de măsuri luate în ipoteza unui vot pro-Brexit, părea deodată foarte la îndemână. Cifra a fost ulterior revizuită în sus la 0,2% și majoritatea analiștilor merg pe varianta unui „one-off” (incident unic/singular), cu alte cuvinte nu este vorba despre o tendință.
