Agricultură, industrie alimentară, industrie constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară – în modelul economic românesc în U.E. România – orizont 2030

Economistul
-
0
Agricultură, industrie alimentară, industrie constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară – în modelul economic românesc în U.E. România – orizont 2030
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE) și România Durabilă au organizat o nouă dezbatere din seria analizelor și proiecțiilor având ca obiectiv conturarea unui model economic românesc în cadrul Uniunii Europene din perspectiva anului 2030. Tema reuniunii a constituit-o agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil. Au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală de resort. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, director general al revistei Economistul, a reliefat poziționarea actualei dezbateri pe linia consecventă a unor asemnea evenimente de substanță, organizate cu susținerea unor parteneri precum Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), „România Durabilă” în centrele universitare și economice Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Bacău și la Palatul Parlamentului, evenimente lansate în contextul împlinirii a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orientate în sensul unei deschideri creatoare către următorul deceniu. „Am ajuns la concluzia, în urma unui dialog cu Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, că trebuie să valorificăm tot ceea ce România a câștigat prin intrarea în Uniunea Europeană și pe această bază să trecem în următorii ani la o accelerare, la o intensificare calitativă”, a apreciat dr. ec. Constantin Boștină, subliniind că ne aflăm în fața unei mari probleme „nu a trecutului, nu a prezentului, ci mai ales a viitorului nostru”, în condițiile în care România ocupă între țările UE locul 7 ca suprafață, locul 17 ca PIB, dar se situează pe unul din ultimele locuri ca indicatori ai nivelului de trai.Agricultura3

Integrare pe bază de contract între procesatori și fermieri

În calitate de gazdă a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a reafirmat disponibilitatea ASE de a fi „o universitate deschisă pentru dezbaterea marilor probleme ale economiei românești”. Pentru sectorul agricol, principalul beneficiu al integrării europene, a apreciat rectorul ASE, îl constituie „oportunitatea de a participa pe o piață deschisă”, iar marea provocare „ține de competitivitate și productivitate” . În același timp, semnalarea sa a fost că aportul european al agriculturii noastre este aplecat preponderent spre exportul de materii prime, nu de produse finite. O propunere de eficientizare pe care a avansat-o a fost aceea de „unire a tuturor actorilor de pe filiera produselor”, în sensul că „procesatorii să facă o integrare pe bază de contract cu fermierii”. Pentru contracte ferme ale procesatorilor cu producătorii și pentru sprijinirea centrelor de colectare s-a pronunțat și prof. univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Din perspectiva practicienilor, Vasile Lucuță, procesator de carne din Satu Mare, a semnalat lipsa animalelor, în special a bovinelor: „La abatoarele mici nu avem ce să sacrificăm! Importăm carne ca să procesăm! Dacă vorbim despre orizontul 2030, atunci să punem și bazele procesării”. În aceeași ordine de idei, Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, a abordat perpspectiva resursei deosebite pe care o constituie prelucrarea fructelor și, din această poziție, reconsiderarea dezvoltării pomiculturii în România. Vocea sa poate fi considerată de referință, pentru că Alexandrion s-a impus drept cel mai mare producător de băuturi pe bază de fructe din România, încât propunerea unei standardizări și creearea unei infrastructuri a colectării fructelor este în cunoștință de cauză. Pentru atenție asupra colectării, inclusiv prin crearea unor baze de date în piețe, s-a pronunțat și profesorul Nicolae Istudor: „Trebuie un mecanism care să oprească evaziunea fiscală pe care o fac acei samsari la care producătorii preferă să meargă pentru că primesc banii pe loc, nu după nu știu cât timp”.

AgriculturaAgricultura României produce, dar îi lipsește piața

Necesitatea protejării nu numai a producției agricole, ci și a investițiilor a fost subliniată de prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). O direcție majoră pe care a evidențiat-o în acest sens este cercetarea de profil: „Nu putem să facem agricultură cu import de rezultate de cercetare”. Pledoaria sa a fost pentru o strategie elaborată de specialiști, asumată de către decidenți și urmată pe termen lung. La raportul dintre industrie și agricultură în conturarea profilului economic al țării s-a referit prof. univ. dr. Gabriel Popescu, ASE București: „Profilul nostru actual, industrial-agrar, fixat din anii ’70, este departe de profilul care se dezvoltă în Europa de Vest, acela al economiei bazate pe cunoaștere. Agricultura este o ramură a resurselor. E adevărat, agricultura României produce, dar ne lipsește piața”. La rândul său, acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, a făcut observația că România ocupă primul loc în Europa ca pondere a populației ocupate în agricultură: 27 % din total, în timp ce în Germania ponderea e de numai 2-3 %.

IMG_6296Viziunea asupra dezvoltării trebuie să vină dinspre antreprenori

Perspectiva agriculturii nu poate fi concepută fără participarea producătorilor de utilaje și mașini agricole, a atras atenția ing. Sorin Moleșag, directorul general al, practic, singurului „supraviețuitor” al industriei românești de profil, „Mecanica Ceahlău”. Intervenția sa a vizat funcționarea unui mecanism financiar care, în forma actuală, dezavantajează producția autohtonă. Totodată, accesarea fondurilor europene se dovedește greu abordabilă pentru o întreprindere din categoria celor mijlocii, din care face parte „Mecanica Ceahlău”. În general, „finanțele trebuie orientate și spre zonele mici. Este important ca în economie să existe și producători mari, și producători mici, iar ansamblul să se sudeze”, a spus dr. Otilia Manta, ASPES, cercetător la Centrul pentru Cercetări Financiar-Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române. Accentuând importanța susținerii financiare a producției agricole, secretarul de stat Floricel Dima, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit că în 2018 întregul sector beneficiază de o alocare de 2,6% din PIB. Dintre programele prioritare, le-a enumerat pe cele privind culturile de tomate, comercializarea lânii, investițiile în irigații, creșterea unor rase de porci, valorificare resurselor din zone montane. Cu o privire integratoare, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a observat că numeroaselor studii făcute asupra mecanismelor și fenomenelor din economie „le-a lipsit coloana vertebrală care să le dea coerență”. Ca noutate, în anul centenarului Marii Uniri, a anunțat elaborarea sub egida institutului a lucrării „Economia României – un secol de transformări”, în care economia agrară se regăsește la locul cuvenit. Cât privește perspectiva, a subliniat că pentru așezarea agriculturii între prioritățile decidenților este necesară „o masă critică de inițiative din mediul de afaceri, din organizații patronale, care să se impună”. „Viziunea trebuie să vină dinspre antreprenori, iar statul să-i asculte pe producători, să-i sprijine. De asemenea, infrastructura pentru agricultură și industria alimentară: depozite, utilități de apă, energie, căi de acces etc.trebuie să constituie o politică de stat”, a conchis dr. ec. Constantin Boștină, reiterând că ideile și propunerile coagulate în urma dezbaterilor mediului academic și de afaceri sub egida ASPES privind perspectiva următorului deceniu de integrare europeană a României vor forma un document de sinteză ce va fi supus atenției decidenților la nivelul statului. Fotografii de Cornel Constantin

Investiţie imobiliară de 90 milioane euro pe malul lacului Pipera

Florin Antonescu
-
0
Investiţie imobiliară de 90 milioane euro pe malul lacului Pipera
Un nou complex rezidenţial va fi construit în Bucureşti, pe malul lacului Pipera, reprezentând o investiţie de peste 90 milioane euro a dezvoltatorului imobiliar Hagag Development Europe. Se numeşte „H Pipera Lake” şi marchează intrarea companiei pe piaţa bucureşteană. Vor fi 1350 de apartamente tip studio dublu cu două şi trei camere, în 17 imobile S+P+6E+7R. O primă caracterizare ne oferă Andreea Hamza, Marketing Manager al companiei Hagag Development Europe: „Pe lângă compartimentarea inteligentă, finisajele premium sau încălzirea în pardoseală, H Pipera Lake va beneficia și de o serie de facilități care îi sporesc valoarea. Discutăm aici despre locuri de parcare subterane și supraterane, spații verzi, locuri de joacă, zonă de promenadă amenajată pe malul lacului, minimarket şi farmacie, amplasate în incinta ansamblului. La acestea se adaugă facilitățile oferite de zonă. Primele apartamente vor fi scoase la vânzare în cadrul Salonului Imobiliar ce va avea loc la Palatul Parlamentului în weekend-ul 2-4 martie. Aici vom veni cu oferte speciale pentru primii noștri cumpărători”. Construcţia se estimează că va începe în această primăvară, primele clădiri urmând să fie livrate în a doua jumătate a anului viitor.

Primăvara vine cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”!

Economistul
-
0
Primăvara vine cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”!
Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” și Primăria Municipiului București lansează o invitație la teatru și concerte tuturor bucureștenilor odată cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”, între 1 și 9 martie 2018, la Sala Dalles din Capitală. Debutul festivalului va avea loc pe 1 martie cu Adrian Paduraru și Dan Ardelean și a lor „Declarație de drag…”, urmând apoi un weekend în care Carmen Tănase și Gabriel Fătu aduc pe scena Dalles vineri, 2 martie, piesa de teatru de succes „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!”, iar duminica, 4 martie, Ducu Bertzi & Friends promit o seară folk autentică într-un concert cu cele mai îndrăgite șlagăre ale artistului. Nici micii spectatori nu sunt neglijați de Mărțișor, organizatorii pregătindu-le pe 3 martie un spectacol de teatru cu păpuși, „Prâslea cel voinic și merele de aur”. Festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles” continuă pe 7 martie cu un alt spectacol de teatru de succes pus în scenă de Teatrul Principal, „O noapte furtunoasă”, iar pe 9 martie bucureștenii pot simți atmosfera Micului Paris odată cu excepționalul concert al tenorului Vlad Miriță, „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”. Pentru Ziua Internațională a Femeii organizatorii festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” au pregătit publicului un buchet de hituri marca Ștefan Bănică Jr. la concertul acustic „Te iubesc, femeie!”, în premieră la Sala Dalles. Programul festivalului  „Zilele Mărțișorului la Dalles”, 1 – 9 martie 2018, Sala Dalles:
  • Joi, 1 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Declarație de drag…” cu Adrian Păduraru și Dan Ardelean *
  • Vineri, 2 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!” cu Carmen Tănase, Gabriel Fătu,  Ion Ionuț Ciocia, Victor Vurtejeanu, Răzvan Bănică *
  • Sâmbătă, 3 martie, de la ora 11.00, spectacol de teatru cu păpuși pentru copii – „Prâslea cel voinic și merele de aur”
  • Duminică, 4 martie, de la ora 19.00, concert Ducu Bertzi & Friends
  • Miercuri, 7 martie, de la 19.00, spectacol de teatru „O noapte furtunoasă”
  • Joi, 8 martie, de la ora 19.00, concert acustic Ștefan Bănică Jr. – „Te iubesc, femeie!”
  • Vineri, 9 martie, de la ora 19.00, concert Vlad Miriță – „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”
Sala Dalles, una din primele scene culturale bucureștene, are o frumoasă și lungă istorie începută în 1918 când Elena Dalles, ultima moştenitoare a uneia dintre marile familii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, lasă prin testament o parte din marea ei avere în vederea înfiinţării unei fundaţii culturale care să poarte numele fiului ei Ioan I. Dalles.  Astfel s-a construit o clădire frumoasă, cu săli speciale pentru expoziţii de pictură, sculptură, arhitectură, altele pentru examene, concerte și audiţii muzicale sau pentru cursurile Universităţii Populare din Bucureşti. În anul 1932, clădirea Fundaţiei „Ioan I. Dalles” este inaugurată şi devine la scurt timp un centru de referinţă în viaţa culturală a Capitalei. După cum se arată în testamentul Elenei Dalles, Asociaţiunea Universităţii Populare din Bucureşti, care făcea parte din Fundaţia „Ioan I. Dalles, avea menirea „de a forma caracterele cetăţenilor români prin cultivarea şi educarea lor sufletească”. Astfel, printre personalităţile care au ţinut conferinţe în Sala Dalles se numără Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe Ţiţeica, Gala Galaction, Virgil Madgearu, Tudor Arghezi, George Călinescu, Dimitrie Gusti sau Tudor Vianu. Sala Dalles a oferit și concerte muzicale prestigioase ale compozitorilor George Enescu (26 concerte) sau Dinu Lipati și în aceeași locație de tradiție au organizat expoziţii artiştii Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu sau Iosif Iser. Biletele pentru evenimentele din cadrul festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” se pot procura de la Anticariatul institutiei Universitatea Populară “Ioan I. Dalles” sau de pe site-ul www.bilete.ro *Pentru evenimentele din cadrul  festivalului cu acces gratuit pentru public în bază de invitație, locurile se pot rezerva, în limita disponibilității, în prealabil la numărul de telefon 0741233636 sau email la secretariat@updalles.ro. Zilele Martisorului la Dalles

Susţinerea industriilor creative în regiunea Nord-Vest

Florin Antonescu
-
0
Susţinerea industriilor creative în regiunea Nord-Vest
Proiectul „Creative START – POCU/82/3/7/105021”, derulat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în calitate de beneficiar şi de Bolocul Naţional Sindical (BNS) în calitate de partener, a fost lansat la Cluj-Napoca printr-o masă rotundă organizată la Instituția Prefectului județului Cluj (foto CNIPMMR). Proiectul are ca obiectiv „încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest” (județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor). La evenimentul de lansare au participat peste 50 de stakeholderi din regiunea Nord-Vest reprezentând mediul de afaceri, instituțiile publice locale, mediul academic, mass-media, precum şi potențiali membri ai grupului țintă, care intenționează să înființeze afaceri în domeniul industriilor creative. Proiectul, a subliniat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, „va susține formarea antreprenorială a 600 de persoane, finanţarea a 75 de firme, mentorat pentru cei implicați în proiect. Valoarea adaugată a acestui proiect este dată de parteneriatul dintre cele mai puternice organizații ale partenerilor sociali, forță care se va traduce și printr-o calitate superioară a formării, a mentoratului, precum și a integrării noilor firme în rețelele susținute de cele două organizații. Un alt plus este reprezentat de hub-ul pe care îl vom deschide în proiect, astfel încât toți cei interesați de industriile creative să găsească un sprijin în demararea activității lor.” La rândul său, Costin Dumitru, preşedintele BNS, a apreciat că „într-o lume a globalizării și digitalizării, industriile creative pot reprezenta o alternativă pentru o ocupare de calitate atât în prezent cât mai ales în viitor! Noile tehnologii, robotizarea, digitalizarea și, nu în ultimul rând, evoluția spectaculoasă a ingineriei genetice vor aduce cu siguranță în anii care vin o presiune uriașă asupra locurilor de muncă în industriile manufacturiere, industriile prelucrătoare și agricultură! Ce punem în loc? Care sunt domeniile ce vor oferi alternative de locuri de muncă? Răspunsul este unul singur: industriile creative!”

Finanțări pentru afaceri oferite de Universitatea de Vest din Timişoara

Florin Antonescu
-
0
Finanțări pentru afaceri oferite de Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) acordă finanțări nerambursabile de până la 40.000 de euro pentru deschiderea de afaceri în scopul creării unor noi locuri de muncă. Pot beneficia de finanţare persoane care au un loc de muncă, șomeri, persoane inactive, studenți. Condițiile de îndeplinit cumulativ de către solicitant sunt: intenționează să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban şi își are reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunea Vest (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș); detalii la https://www.uvt.ro/ro/pocu_startup/. Finanţările sunt alocate prin intermediul a cinci proiecte (foto de la lansare, UVT) finanțate din fonduri europene și derulate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabrel Pirtea, subliniază: „Avem o experiență considerabilă în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Astfel, câștigarea unei sume de 10 milioane de euro pe acest program nu este deloc întâmplătoare. Performanța este meritul întregii echipe de la UVT. Avem posibilitatea să finanțăm 200 de afaceri, inclusiv pentru planuri de afaceri inițiate de studenții noștri. Mai mult decât atât, le oferim pregătirea necesară, astfel încât afacerile propuse de ei să aibă cele mai bune șanse să reușească. Așa cum am procedat și în anii anteriori, vom maximiza oportunitatea prezentată de fondurile europene, pentru dezvoltarea instituțională, a resursei umane și a comunității din care facem parte”.

Maşina care se parchează singură  

Florin Antonescu
-
0
Maşina care se parchează singură  
  Sistemul care permite parcarea automată este una dintre noutăţile conferinţei Bosch ConnectedWorld de la Berlin. Soluția reprezintă materializarea unei inovații prezentate de Bosch. În esenţă, este vorba despre folosirea unei  aplicații de smartphone. Șoferul ajunge cu maşina la intrarea în parcare, opreşte, coboară, iar maşina îşi caută singură loc liber și parchează. „Un factor care transformă acest serviciu de parcare complet automat în realitate este infrastructura de parcare inteligentă, care se conectează la software-ul de la bordul autovehiculului”, explică creatorii. Între noutăţile prezentate de Bosch la actual conferinţă a sectorului IoT se află şi sistemul de asistență la asamblare „ActiveAssist”, care identifică prin radiofrecvență piesele necesare pe rând în procesul de producție; mănușa inteligentă „iGlove”, care ajută la instruirea forței de muncă prin învăţarea pașilor corecți de asamblare; asistentul de producție „ActiveCockpit”, un ecran gigant care arată stadiul producției; aplicația „Vivatar”, care permite comunicare cu persoane prestabilite şi ajutor la nevoie în timpul unor acţiuni precum jogging, drum pe jos etc. făcute pe întuneric; sistemul de măsurare a calităţii aerului în timp real „Climo”; senzorii și camerele care cheamă echipa de service la un lift gata să se defecteze până să rămână cineva blocat înăuntru; platforma pentru interconectarea clădirilor încât să se supravegheze gradul de ocupare sau calitatea aerului şi pe această bază să se ştie când este necesar să se închidă și să se deschidă geamurile și ușile, cum să fie controlate eficient luminile, cum să ocupe oamenii spațiile de lucru etc.; aplicația „Perfectly Keyless”, care încuie și descuie autovehiculul și porneşte motorul; alerta transmisă în cloud despre vreo maşină care circulă pe contrasens; serviciul conectat „eCall”, care solicită automat ajutor în caz de accident rutier

Piața neagră, în scădere

Economistul
-
0
Piața neagră, în scădere
Piața neagră a țigaretelor a scăzut semnificativ în ianuarie 2018 (2,7 p.p. față de noiembrie 2017), până la 15,6% din totalul consumului. Este cea mai importantă scădere înregistrată din martie 2016, iar procentul se află ușor sub media anuală a comerțului ilegal din 2017, de 16%. „Diminuarea comerțului ilicit la nivel național se datorează scăderii în regiunile unde proponderent se comercializează cheap whites, sursă care în ianuarie a înregistrat o scădere semnificativă de 13,6 p.p. până la 50,2%, din totalul pieței negre. Astfel, cea mai importantă scădere se înregistrează în zona de vest, cu 14,5 p.p., față de noiembrie 2017, până la 17,7% și sud-vest, de 11,6 p.p., până la 14%. În continuare, nord-est rămâne și în ianuarie regiunea cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu o pondere de 37,6% și evoluție relativ constantă și prin prisma faptului că Moldova, ca sursă de proveniență a comerțului ilicit a înregistrat o creștere semnificativă de 15,4 p.p. în plus față de noiembrie, până la 32,3%. Celelalte surse de proveniență au ramas în ianuarie cu ponderi relativ constante”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research. „Peste patru miliarde de țigarete au fost vândute anul trecut pe piața neagră din România. Încasările anuale de aproape trei miliarde de lei ale contrabandiștilor vor începe să scadă doar atunci când vor fi îndeplinite două criterii fundamentale: predictibilitatea fiscală pentru jucătorii onești, care contribuie substanțial la bugetul statului, și transformarea luptei cu rețelele de contrabandă într-o prioritate națională. Deși au fost făcuți pași concreți în direcția predictibilității prin introducerea calendarului multianual de creștere a accizei, anii recenți au dovedit că acțiunile sporadice anti-contrabandă ale autorităților nu pot opri inundarea pieței românești cu produse netaxate și neverificate. British American Tobacco a lansat anul trecut proiectul „Stopcontrabanda” (www.stopcontrabanda.ro), care prezintă singura evidență în timp real a capturilor și a zonelor afectate de traficul ilicit din România, dar și informații referitoare la costurile sociale ale contrabandei. Dar puterea de a lua măsurile necesare pentru diminuarea contrabandei este exclusiv a factorilor de decizie”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală și de Sud.  „Semnalul de alarmă de la finele anului trecut pare să nu fi fost în zadar. Știrile referitoare la capturi importante și percheziții au fost mai dese ca de obicei în lunile decembrie și ianuarie. Într-o singură operațiune, polițiștii de frontieră din Suceava au depistat peste 80.000 pachete țigarete. La Halmeu, împreună cu lucrătorii vamali, aceștia au descoperit peste 200.000 de pachete, într-un automarfar care transporta cutii cu cereale… Poliția de frontieră raportează, pentru 2017,  capturi  însumând circa cinci milioane pachete de țigarete, în valoare de peste 10 milioane euro. Sunt rezultate impresionante și lăudabile. În realitate, însă, capturile reprezintă sub 5% din cantitatea de țigarete traficate, cantitate estimată la peste patru miliarde de țigarete provenite din spațiul extracomunitar. Asistăm la acțiuni disparate, realizate de autoritățile de aplicare a legii, în lipsa unei Strategii Naționale, care să ofere coerență și viziune, pentru un sector al economiei care contribuie anual la bugetul statului cu peste trei miliarde de euro”, a declarat  Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria. „Asistăm în luna ianuarie la o scădere de aproape 3 puncte de procent a comerțului ilegal cu țigarete și la reduceri semnificative în două regiuni ale țării – vest și sud-vest. Este un fapt pozitiv, dar nu este suficient pentru a înscrie evoluția pieței negre pe un trend descrescător. Parteneriatele dintre autorități și companiile private sunt absolut necesare pentru a menține tendința de scădere. Philip Morris International va continua să pună la dispoziția autorităților de aplicare a legii expertiza dobândită la nivel global, programele și inițiativele derulate în toate țările în care compania este prezentă. De exemplu, programul PMI Impact, un proiect cu fonduri de 100 milioane de dolari, care are ca scop combaterea contrabandei. În cadrul acestui program, am selectat peste 30 de proiecte pentru finanțare. Sumele alocate în această primă rundă sunt în valoare de aproximativ 28 milioane dolari, iar proiectele sunt în curs de derulare în 18 țări, printre care și România”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris România. „Această scădere a pieței negre se datorează exclusiv eforturilor suplimentare ale autorităților de aplicare a legii. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât, de obicei, în lunile de iarnă contrabanda crește. De aceea, în mod evident, autoritățile competente în combaterea comerțului ilegal – Vama, Poliția de Frontieră, IGPR- , au nevoie de stabilitate, resurse și de tot sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea la un nivel optim. Este bine cunoscut că piața neagră a țigaretelor nu determină doar pierderi de sute de milioane de euro la bugetul statului, ci și creșterea alarmantă a fenomenului infracțional în societate și a crimei organizate. Orașele și comunitățile de frontieră trebuie să beneficieze de o creștere economică sănătoasă, de programe de dezvoltare, și nu să supraviețuiască de pe o zi pe alta din activități ilegale”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania. „Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, în cooperare cu alte instituții de aplicare a legii din România, inclusiv cu administrațiile vamale din statele vecine (R. Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia) a organizat pe parcursul anului 2017 „Operaţiunea SCUT” pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete și produse din tutun la frontierele UE. În cadrul acestor operațiuni, au fost intensificate controalele la frontiera României, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, iar aceste acțiuni vor continua și pe parcursul anului 2018. De asemenea, dorim să subliniem că echipele de  supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local, au confiscat în anul 2017 un număr de 81.091.948 țigarete și 7056,58 kg tutun, comparativ cu anul 2016, când au fost confiscate 22.158.669 țigarete, aceste confiscări reflectându-se și în scăderea nivelului de contrabandă la 15,6% în luna ianuarie 2018 față de 18,3% în luna noiembrie 2017. În continuare, activitățile pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigări și produse din tutun vor rămâne o prioritate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Vămilor”, a declarat Vicepreședintele ANAF dl. Nicolae Pietrăreanu. Producătorii de țigarete atrag atenția asupra pericolului abrogării de către Parlament a OUG 54/2010 referitoare la reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar duce la reinstituirea regimului nereglementat  de vânzare a țigaretelor în magazinele Duty Free și la creșterea iminentă a contrabandei. Ei consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou. Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.

Piața globală de print valorează peste 900 mld. dolari în 2018

Economistul
-
0
Piața globală de print valorează peste 900 mld. dolari în 2018
Una dintre cele mai recente cercetări realizate de către Smithers Pira arată faptul că, pe baza previziunilor economice făcute de către experți în domeniu, piața globală de print va depăși 900 mld de dolari în 2018. Această dezvoltare are loc, în special, datorită creșterii cererii de etichete și a tot ceea ce înseamnă packaging, în detrimenul aplicațiilor grafice. Rapoartele arată faptul că, în ultimii ani, s-a înregistrat o ușoară scădere a cererii pentru cataloagele și broșurile de prezentare ale companiilor, cauzată de trimiterea acestora și în format electronic. De asemenea, social media și digital marketing au contribuit la această dinamică, îndeosebi din cauza orientării industriei de publicitate către mediul online. În ciuda acestei tendințe, a crescut, în mod semnificativ, cererea pentru etichete și packaging, ceea ce face ca valoarea pieței globale de print să înregistreze creșterea estimată în 2018. Printul digital, care până acum se afla în topul industriei, va ajunge la 19.7%, iar packaging-ul va crește până la 38.1%. Este cert faptul că, la nivel regional, estimările diferă, întrucât sunt influențate de evoluția pieței locale și de dinamica altor sectoare industriale conexe, în special a celor mai mature din punct de vedere economic. România se aliniază la această tendință de ceva timp, afirmă Călin Pascu – General Manager Agenția de Print. Am observat, în piață, o cerere tot mai mare pentru etichete și packaging, în special în cazul proiectelor de print sau campaniilor la nivel național, în care companiile au nevoie de printuri cu specificații din ce în ce mai variate, la cea mai înaltă calitate. Aceste schimbări din industrie sunt importante deoarece vorbesc despre atenția sporită acordată materialelor printate. În egală măsură, pentru companiile românești și nu numai, interacțiunea clienților lor cu brandul are o importanță tot mai mare, ceea ce face ca proiectele de print să devină mai creative. Această dinamică a industriei de print creează un mediu propice pentru dezvoltarea companiilor de print management și demonstrează faptul că piața, atât la nivel regional, cât și la nivel global, adoptă o tendință accentuată către client experience.

Contracţia industriei a continuat în ianuarie

Florin Antonescu
-
0
Contracţia industriei a continuat în ianuarie
Industria a fost în ianuarie pentru a doua lună consecutiv în contracţie severă, arată Barometrul industrial elaborat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel). Realizatorii Barometrului sintetizează astfel indicatorii luaţi în calcul: „Producţia – Volumul producţiei a rămas în zona de contracţie la 46 de puncte, faţă de 44 în decembrie. Stocurile şi-au păstrat nivelul redus la 43 de puncte, faţă de 42 în decembrie. Cererea – comenzile noi arată o uşoară creştere de la 41 de puncte în decembrie la 45 în ianuarie. Dar creşterea este slabă şi nu anunţă o ieşire rapidă din faza de contracţie. Comenzile pentru export se află în zona de creştere peste 50 de puncte. Dar comenzile au stagnat la 53 în decembrie şi ianuarie, ceea ce explică probabil de ce relansarea comenzilor noi în general a rămas la nivel suboptim (45 de puncte). Importurile de materii prime au crescut de la 52 de puncte în decembrie la 56 în ianuarie. Discrepanţa dintre comenzile pentru export şi importuri semnalează persistenţa deficitului comercial, dar şi tendinţa firmelor de a investi în cumpărarea materiilor prime pentru producţia viitoare. Forţa de muncă – numărul angajaţilor s-a păstrat la 49 în ianuarie faţă de 48 de puncte în decembrie, sub linia care separă creşterea de contracţie. Nivelul de ocupare la limită nu este surprinzător în condiţiile activităţii slabe din ultimele două luni. Costuri şi venituri – costurile de producţie au crescut însă puternic la 74 de puncte, faţă de 68 în decembrie, înregistrând nivelul cel mai înalt din ultimele 11 luni. Probabil că şi importurile îşi spun cuvântul, pentru că relansarea economiei globale a impulsionat cererea pentru materii prime şi a ridicat preţurile îndeosebi la petrol şi la metale industriale. Preţurile încasate de firme au continuat să crească de la 56 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 64 în ianuarie. S-ar putea să fie şi un semnal de inflaţie, dar pe termen scurt este pozitiv faptul că firmele îşi sporesc puterea de stabilire a preţurilor. Aşteptările – indexul de optimism al managerilor a continuat să urce de la 59 în octombrie la 63 în noiembrie, 67 în decembrie şi 71 în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Firmele se aşteaptă la creşterea comenzilor şi a volumului producţiei. Poate că la baza aşteptărilor se află şi speranţa că vor urma cheltuieli guvernamentale pentru infrastructură. Totuşi, faţă de luna decembrie, managerii nu mai sunt la fel de încrezători că o să angajeze forţă de muncă suplimentară, că vor creşte comenzile la export, că preţurile pe care le încasează vor fi mai mari, iar costurile de producţie vor fi mai mici. Mixul de încredere şi reţinere sugerează un viitor cu o doză mare de incertitudine”.

Competiția națională Business Plan 2018

Florin Antonescu
-
0
Competiția națională Business Plan 2018
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Departamentul de Coordonare al firmelor de exercițiu din învățământul preuniversitar (CNDIPT-ROCT), a lansat ediția 2018 a competiției naționale Business Plan. Este o competiţie între firme de exercițiu înființate şi gestionate de elevi în licee şi colegii, pe baza unor planuri de afaceri proprii (foto, activitate într-o firmă de exerciţiu a Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti). Firma de exerciţiu este definită ca “o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi  aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională”. Obiectivele competiţiei sunt “valorificarea spiritului antreprenorial al elevilor, familiarizarea acestora cu activităţile specifice mediului economic, asumarea riscului utilizând instrumentele specifice managementului riscului și dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic”. Etapa județeană a actualei ediţii, a X-a, se desfăşoară în perioada 12-23 martie, etapa regională va fi organizată în 8 centre în perioada 16-20 aprilie, iar finala națională este programată între 7 și 11 mai la Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara. Partenerii competiției naționale Business Plan sunt agenți economici, organizații patronale, autorități ale administraţiei publice locale, instituții de învățământ superior și de cercetare din țară şi din străinătate, organizații nonguvernamentale.
1...1.8511.8521.853...1.966Pagina 1.852 din 1.966