Contracţia industriei a continuat în ianuarie
Industria a fost în ianuarie pentru a doua lună consecutiv în contracţie severă, arată Barometrul industrial elaborat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel).
Realizatorii Barometrului sintetizează astfel indicatorii luaţi în calcul:
„Producţia – Volumul producţiei a rămas în zona de contracţie la 46 de puncte, faţă de 44 în decembrie. Stocurile şi-au păstrat nivelul redus la 43 de puncte, faţă de 42 în decembrie.
Cererea – comenzile noi arată o uşoară creştere de la 41 de puncte în decembrie la 45 în ianuarie. Dar creşterea este slabă şi nu anunţă o ieşire rapidă din faza de contracţie. Comenzile pentru export se află în zona de creştere peste 50 de puncte. Dar comenzile au stagnat la 53 în decembrie şi ianuarie, ceea ce explică probabil de ce relansarea comenzilor noi în general a rămas la nivel suboptim (45 de puncte). Importurile de materii prime au crescut de la 52 de puncte în decembrie la 56 în ianuarie. Discrepanţa dintre comenzile pentru export şi importuri semnalează persistenţa deficitului comercial, dar şi tendinţa firmelor de a investi în cumpărarea materiilor prime pentru producţia viitoare.
Forţa de muncă – numărul angajaţilor s-a păstrat la 49 în ianuarie faţă de 48 de puncte în decembrie, sub linia care separă creşterea de contracţie. Nivelul de ocupare la limită nu este surprinzător în condiţiile activităţii slabe din ultimele două luni.
Costuri şi venituri – costurile de producţie au crescut însă puternic la 74 de puncte, faţă de 68 în decembrie, înregistrând nivelul cel mai înalt din ultimele 11 luni. Probabil că şi importurile îşi spun cuvântul, pentru că
relansarea economiei globale a impulsionat cererea pentru materii prime şi a ridicat preţurile îndeosebi la petrol şi la metale industriale. Preţurile încasate de firme au continuat să crească de la 56 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 64 în ianuarie. S-ar putea să fie şi un semnal de inflaţie, dar pe termen scurt este pozitiv faptul că firmele îşi sporesc puterea de stabilire a preţurilor.
Aşteptările – indexul de optimism al managerilor a continuat să urce de la 59 în octombrie la 63 în noiembrie, 67 în decembrie şi 71 în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Firmele se aşteaptă la creşterea comenzilor şi a volumului producţiei. Poate că la baza aşteptărilor se află şi speranţa că vor urma cheltuieli guvernamentale pentru infrastructură. Totuşi, faţă de luna decembrie, managerii nu mai sunt la fel de încrezători că o să angajeze forţă de muncă suplimentară, că vor creşte comenzile la export, că preţurile pe care le încasează vor fi mai mari, iar costurile de producţie vor fi mai mici. Mixul de încredere şi reţinere sugerează un viitor cu o doză mare de incertitudine”.
Competiția națională Business Plan 2018
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Departamentul de Coordonare al firmelor de exercițiu din învățământul preuniversitar (CNDIPT-ROCT), a lansat ediția 2018 a competiției naționale Business Plan. Este o competiţie între firme de exercițiu înființate şi gestionate de elevi în licee şi colegii, pe baza unor planuri de afaceri proprii (foto, activitate într-o firmă de exerciţiu a Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti).
Firma de exerciţiu este definită ca “o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională”. Obiectivele competiţiei sunt “valorificarea spiritului antreprenorial al elevilor, familiarizarea acestora cu activităţile specifice mediului economic, asumarea riscului utilizând instrumentele specifice managementului riscului și dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic”.
Etapa județeană a actualei ediţii, a X-a, se desfăşoară în perioada 12-23 martie, etapa regională va fi organizată în 8 centre în perioada 16-20 aprilie, iar finala națională este programată între 7 și 11 mai la Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara.
Partenerii competiției naționale Business Plan sunt agenți economici, organizații patronale, autorități ale administraţiei publice locale, instituții de învățământ superior și de cercetare din țară şi din străinătate, organizații nonguvernamentale.
Universităţile tehnice propun diplomă de inginer după 5 ani de studii
Alianţa Română a Universităţilor Tehnice (ARUT) – Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București – propune ca diploma de inginer să fie acordată la absolvirea unui ciclu de 5 ani de studii. Structura ciclului, explică prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Şerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, ar putea să fie de „3 ani licenţă + 2 ani master sau 3,5 ani licenţă + 1,5 ani master”. Oricum, absolventul „la finalul masteratului va fi inginer”, spune, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Dezbaterea pe această temă va fi largă, subliniază rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, semnalând că se resimt efectele plecării unui mare număr de specialişti din ţară, coroborată cu politica statului mai ales în primii ani după 1989, de alocare de locuri pentru studii preponderent în domenii umaniste: „Susţinem că e necesar după atâţia ani, inclusiv în contextul unui bilanţ al Programului Bologna, să discutăm împreună cu mediul economic, cu societatea în ansamblu, care este cel mai bun sistem pentru învăţământul tehnic, ţinând seama şi de faptul că numărul absolvenţilor de bacalaureat scade, iar cerinţele angajatorilor privind calitatea cresc”. Remarcând la rândul său cerinţa crescută de ingineri, prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti a apreciat: „Pe de o parte, aceasta ne bucură, pe de altă parte, ne îngrijorează, având în vedere posibilităţile actuale de a forma ingineri. De aceea, o repartiţie mai judicioasă în acest sens se impune”. Totodată, prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a observat: „Până la urmă, vom rezolva problema inginerilor, dar mă tem că nu ştiu cum vom rezolva problema cadrelor didactice. Sunt zone în care ne găsim sub o presiune uriaşă în a asigura resursa umană. E greu să-i menţinem pe tineri în sistemul de învăţământ cu salariile actuale. Sigur că ei sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă salarizare în această zonă. Aici ar trebui să solicităm factorilor de decizie găsirea unor soluţii, altfel intrăm în colaps”.
ARUT a anunţat deschiderea primei competiţii naţionale între universităţi, cu participare inclusive a unor echipe interdisciplinare formate din studenţi de la universităţi diferite. Competiţia se va desfăşura la nivelul ARUT, pe bază de granturi. În context, a fost abordată şi tema mobilităţilor pentru studenţi şi profesori între universităţi.
Universităţile tehnice de elită ale ţării s-au reunit la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti (foto), încheind un ciclu al reuniunilor de acest fel, prevăzute în fiecare instituţie componentă. Au participat miniştrii prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – educaţie naţională, prof. univ. dr. ing. Nicolae Burnete – cercetare şi inovare, prof. univ. dr. Anton Anton – energie.
Riscuri mari pe piața ofertelor inițiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018
- „Frica de a rata oportunitatea” (FOMO) alimentează evaluările eronate al token-urilor, fără nicio legătură cu fundamentele piețelor
- Cererea investitorilor pentru proiecte de oferte inițiale de monede (ICO) rămâne mare, însă capacitatea de a atrage fonduri descrește încă de la mijlocul lui 2017
Token-uri utilitare
Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieței s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piață. Token-urile utilitare sunt, în esență, o formă de monedă specifică aplicațiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va crește odată cu utilizarea monedei respective. În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicații. Pentru firmele care își înregistrează veniturile și cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităților inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate și riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază și beneficiile blockchain pot fi aplicate operațiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.Evaluări bazate pe FOMO
Spre deosebire de ofertele publice inițiale (IPO) de pe piețele de capital, ofertele inițiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piață înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluției. Chiar dacă unele companii foarte promițătoare au reușit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri și clienți care le-au permis să facă niște evaluări. O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri și, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcțional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere și o mică aplicație software care demonstrează cum sunt emise și gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante și extrem de speculative.Rețele congestionate
Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfășurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci și platforma care găzduiește o mulțime de alte aplicații, inclusiv populara piață Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea rețelei, pe măsură ce trader-ii și operațiunile de business concurează tot mai puternic pe spații limitate de tranzacționare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare și tranzacționare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea rețelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori. „Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creșterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toți participanții – legitime, care să permită o mai mare transparență și în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are șanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu. Cifrele privind volumele de finanţare ICO (total şi per proiect) provin din surse deschise la nivelul lunii decembrie 2017. EY nu a auditat şi nici nu a confirmat datele. Datorită volatilității ridicate, datele de la momentul publicării şi al folosirii lor ar fi putut suferi modificări semnificative.
Despre studiu
Cercetarea a centralizat datele colectate din studiul unui număr de 372 de proiecte globale care au implicat ICO-uri şi a realizat o analiză detaliată a primelor 110 proiecte care au atras 87% din toate veniturile ICO. Deoarece piaţa ICO este nereglementată, nu există o singură sursă de date ICO. Datele colectate se bazează pe surse publice de date: burse, rapoarte ICO, agregatoare de date, site-uri de ştiri, platforme/scannere de reţele blockchain, social media dedicată blockchain şi interviuri. Concluziile au fost verificate cu alte studii publice. Cercetarea a fost efectuată în colaborare cu Group-IB, un furnizor de soluţii de cibersecuritate.
Avenir Telecom lansează telefoanele mobile Energizer în România
Distribuitorul de telefoane mobile și accesorii Avenir Telecom a anunțat miercuri lansarea seriei de telefoane mobile premium Energizer, conform Profit.ro.
Potrivit companiei, noua serie Energizer conține trei game de telefoane mobile. Avenir Telecom produce și distribuie accesorii marca Energizer din anul 2010, de când a preluat licența de la producătorul american de baterii, și telefoane mobile din anul 2017. Odată cu lansarea noii game de telefoane, compania a anunțat și extinderea garanției la 10 ani pentru toate accesoriile sub brandul Energizer. Telefoane mobile Energizer sunt disponibile, în prezent, la Flanco, eMAG, Cel.ro, Elefant.ro, PCGarage.ro, Auchan și Bayern Mobile Solution. Două dintre noile modele de telefoane, Energy Plus S550 LTE și PowerMax P550S, pot fi achiziționate, cu abonament, din rețeaua de magazine Internity, partener Telekom Romania, scrie News.ro. ”Modelul Energizer Energy Plus S550 LTE este disponibil cu abonament, exclusiv la Internity, la pretul de doar 19 lei, împreună cu planul tarifar Mobil 13. De asemenea, modelul Energizer PowerMax P550S poate fi achiziționat la doar 1 leu, cu abonamentul Mobil 25 de la Telekom Romania. Ambele abonamente oferă internet nelimitat, la viteza 4G”, potrivit comunicatului.
Structura noii bănci pentru dezvoltare se va finaliza anul acesta
Autoritățile vor definitiva structura noii bănci pentru dezvoltare în acest an fiind, de fapt, o bancă de promovare, a declarat miercuri Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, la Palatul Parlamentului. ‘Este un concept mai vechi, banca de promovare, cum este cunoscută la nivel european. Sunt 6 state membre la nivel european care au un astfel de concept de bancă. Nu este o nouă bancă. Sunt anumite atribuții care, în sistemul nostru de astăzi, având două bănci, o serie de atribuții care vor fi alipite. Vor fi câteva zone prioritare precum infrastructura, agricultura, IMM-uri, energie, sănătate, către care această bancă se va îndrepta cu precădere’, a declarat Teodorovici.
El a adăugat că în Parlament sunt două proiecte cu privire la o Bancă pentru Dezvoltare. ‘Sunt modele la nivel european. Sunt două proiecte în Parlament, unul fiind deja la Camera Deputaților. Ideea e să avem un singur document la ieșirea din Parlament, care să reglementeze modul în care această bancă va trebui să își desfășoare treaba la nivelul pieței. În 2018 definitivăm ca structură’, a precizat ministrul Finanțelor.
România suferă de un dezechilibru macroeconomic
România are cel mai ridicat nivel de dezechilibru macroeconomic din 2012 până în prezent, iar aceasta pentru că nu se mai fac reforme, susține Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania. „Această creștere (economica – n. r.), din nefericire, s-a făcut pe o dinamică lentă a investițiilor și s-a făcut cu prețul unei intensificări a deficitelor, deficitul intern, finanțele publice și deficitul extern, poziția României în raport cu restul lumii. De când s-a terminat ultimul acord cu FMI s-au terminat și reformele și atunci s-au implementat măsuri strict cu bătaie pe termen scurt și s-a renunțat la măsurile de reformă, deși vremurile economice pe care le-am traversat au fost ideale pentru reforme”, a spus Andrei Radulescu, la o conferință de specialitate.
Conform economistului Băncii Transilvania, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 4,2% în 2018, de 3,3% anul viitor și de 3,1% în 2020. De asemenea, costul finanțării României va crește în perioada următoare. Astfel, rata de dobandă la titlurile de stat pe 10 ani va urca de la 3,9%, în 2017, la 5,1%, în 2018.
Romania a rămas în urma statelor membre UE
România este structural mai îndepărtată de statele din centrul și estul Europei pentru că în 2015 a luat decizia de a stimula consumul, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. „Prima întrebare, dacă suntem structural mai asemănători cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul și estul Europei? Aici, răspunsul, după mine, este: Nu suntem. Suntem mai îndepărtați de ei pentru că ceea ce se întâmplă prin 2014 – 2015, când tindeam cu deficitul de cont curent spre zero și aproape că deveneam exportatori neți, aproape că deveneam excedentari la export, adică exporturile tindeau să depășească importurile, ne-ar fi apropiat de zona Visegrad, de Cehia, Ungaria și Slovacia”, a spus Valentin Lazea, la o conferință de specialitate.
El a mai subliniat că 20 de țări europene au surplus de cont curent, iar dacă România își propune să fie structural ca europenii va trebui să crească prin export și prin investiții, nu prin consum, conform Agerpres. În ceea ce privește vulnerabilitatea la care suntem expuși în cazul unei viitoare crize internaționale, specialistul a subliniat că țările emergente au învățat din crizele din 1998 și 2008 că trebuie să se pună la adăpost prin surplusuri de cont curent și deficite cât mai mici, însă România nu a învățat lecția aceasta.
Inflația trezește opinii diferite
Inflația din luna februarie anunțată de Institutul Național de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creșterea prețurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică și gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), precizând că statul a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. „Și atunci este clar că statul ne-a facut o figură, a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine și făcea această creștere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creștere la cele patru căsuțe, dar dacă făcea la vreme și nu lăsa să vină toamna și nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creștere la 4,3%”, a spus Adrian Vasilescu la o conferință de specialitate.
De asemenea, acesta a mai adăugat că Banca Națională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva prețurilor administrate, dar că este ușor a arunca vorbe în piață pentru a decredibiliza instituția, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. Banca Națională a Romaniei (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018.
World Education Fair, târg de oferte educaționale
O nouă ediţie a târgului de oferte educaționale World Education Fair (www.worldeducation.ro) se desfăşoară în 24-25 februarie la București şi 27 februarie la Craiova. Din partea organizatorilor, IntegralEdu, Ana Maria Papp subliniază: „Evenimentul va aduce o paletă largă de instituții educaționale care oferă programe de studiu atât pentru ciclul liceal, universitar, cât și pentru cel postuniversitar. În ceea ce privește taberele, vor exista peste 300 de programe individuale sau de grup pentru tinerii români. Însă, poate cel mai important aspect, anul acesta am decis să lansăm la târg primul ghid din România destinat finanțării studiilor în străinătate. Este vorba de informații la zi puse la dispoziție de consultanții IntegralEdu, aflați în contact cu peste 200 universități din peste 25 de țări. Ghidul va oferi și date despre costurile adiacente pe care cei mai mulți nu le iau în considerare atunci când se hotărăsc să studieze în străinătate. În plus, în ghid se vor regăsi și informații despre oportunități privind finanțarea acestor studii, fie că vorbim de burse, împrumuturi, posibilități de suplimentare a veniturilor tinerilor sau alte surse”.
