Tarom anunță suspendarea unor rute externe
Tarom a transmis, într-un comunicat emis vineri, că a fost obligată să anuleze anumite rute externe cu plecare din Iaşi, după ce, a decis în octombrie 2016 retragerea a două aeronave A310.
Rutele pe care Tarom îşi va suspenda operarea sunt Iaşi-Munchen, Iaşi-Madrid, Iaşi-Roma şi Iaşi-Bologna. Compania menține, în schimb, rutele Iaşi-Tel Aviv, Iaşi-Londra (Luton) şi Iaşi-Torino.
Compania precizează că „respectă reglementările internaţionale cu privire la tratamentul pasagerilor în oricare din condiţiile în cauză”. Totodată, Tarom promite că va relua operarea curselor externe de la Iași în cel mai scurt timp, făcând eforturi deosebite pentru reîntregirea şi reînnoirea flotei de aeronave.
Anticipări privind inflația în 2017
Potrivit experților grupului de analiză geostrategică Stratfor frustrările economice, o China aflată în tranziție și concentrarea Statelor Unite pe restrângerea prezenței la nivel global vor fi principalii factori cu impact asupra economiei mondiale în 2017. Previziunile pentru anul 2017 ale Stratfor iau, de asemenea, în considerare și alți factori-cheie precum modificări ale structurilor demografice, revenirea inflației și o redresare modestă a prețului țiteiului (1). În previziunile pentru anul anterior, Stratfor a anticipat că evenimentele din 2016 vor crea o stare de neliniște la nivel global, ducând la un 2017 chiar mai tumultos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfășurare vor ajunge în prim-plan.
În contextul în care naționalismul se află în creștere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate, initiațivele privind comerțul global vor fi fragmentate, iar țările dependente de exporturi vor intra în acorduri comerciale mai puțin ambițioase, în grupuri mai restrânse. Fenomenul economic caracteristic anului 2017 va fi revenirea inflației.
Rex Tillerson, Din vârful sondei, în fruntea lumii
Economistul vă invită să faceți cunoștință cu Rex Tillerson, actualul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, fost director executiv al uriașului din Irving Texas, ExxonMobil, și unul dintre cei mai influenți lideri mondiali.
Cu o avere estimată la 151 milioane dolari, Rex Tillerson a demisionat peste noapte de la ExxonMobil, cea mai mare companie de petrol și gaze naturale tranzacționată public din lume, pentru a deveni noul secretar de stat american. A primit cu această ocazie 180 de milioane de dolari drept compensație de pensionare.
Acesta și-a început cariera la ExxonMobil în 1975 și a devenit CEO în 2006.
În 1975, imediat după ce a absolvit universitatea din Texas ca inginer, a primit 17 oferte de locuri de muncă, multe de la giganți precum Armco Steel și Exxon Mobil. Exista o cerere foarte mare de ingineri în acea perioadă. Într-un final, Tillerson i-a ales pe cei de la ExxonMobil și s-a îndrăgostit de această companie.
Întâlnirile JTI, la majorat
A face afaceri nu înseamnă nimic altceva decât a avea o serie de Întâlniri cu oamenii, cu natura, cu arta…”. Este conceptul Întâlnirilor JTI, bazat pe filosofia Japan Tobacco (JT), compania mamă a JTI. Dansatorii, coregrafii, trupele de balet invitate au transformat un eveniment care a urmărit inițial să marcheze identitatea japoneză a JTI în România, într-un brand cultural național.
Iubitorii dansului contemporan au avut astfel ocazia să întâlnească în România, din 2000 încoace, mai întâi compania Bejart Ballet Lausanne, după care au urmat Nacho Duato și Compania Nacional De Danza, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theater, Tango Pasion, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem și Russell Maliphant, Gigi Căciuleanu și Baletul Național din Chile, Alonzo King Lines Ballet, Vortice Dance Company, Maria Pagés și Sidi Larbi Cherkaoui, Akram Khan Company, iar în 2016 Mats Ek, Ana Laguna, Susanne Linke și Dominique Mercy.
Relațiile comerciale româno-germane: Retrospective și (…) perspective de recunoaștere a datoriilor istorice
Încă din anul 2010 atrăgeam atenția opiniei publice și, implicit autorităților, cu privire la o datorie istorică provenind din perioada subordonării României de către Germania hitleristă, generată în contextul relațiilor comerciale derulate pe baza acordului încheiat în anul 1935, privind „reglementarea plăţilor între imperiul german şi regatul României”.
La mai bine de șase ani de la această descoperire (rezultat al unor cercetări în domeniu) nu s-a formulat un răspuns oficial clar. Deși am făcut publice mai multe documente și surse (unele provenind din însăși arhiva BNR!), Banca Națională a României a invocat un singur argument: lipsa documentelor doveditoare. În anul 2012, BNR a organizat o dezbatere pe tema stadiului relațiilor economice româno-germane de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, context în care admite existența unei creanțe asupra Germaniei (sold activ al României la Casa de Compensație.); un sfert din această creanță (mai mică decât cea relevată în studiile proprii) ar fi fost compensat cu credite primite de România din partea Germaniei. Această compensare ar reduce datoria la aproximativ cinci miliarde euro (adică un sfert din suma estimată inițial pe baza datelor din documentele puse spre consultare). Firesc, am încercat apoi să aflăm care a fost statutul creditelor invocate și cum, respectiv, când s-a realizat compensarea.
Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă România?
Cum ar trebui să fie Universitatea în secolul XXI? Există un model de Universitate pentru necesitățile epocii actuale? Care sunt evoluțiile și tendințele în Europa la nivelul reformei învățământului superior și al cercetării științifice? Înspre ce se îndreaptă educația academică și cercetarea științifică la nivel european și mondial? Cum este, cum trebuie să fie Universitatea europeană ca pilon al Societății și Economiei bazate pe Cunoaștere? Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă învățământul superior românesc? Sunt întrebări fundamentale, dificile, în același timp, care pot formula răspunsuri și crea ghidaje reformei din învățământul superior românesc.
Impasul cronic al cercetării noastre științifice
Învățământul superior românesc se află într-o criză complexă, care privește sistemul și procesul de învățământ. Criza afectează substanța însăși a educației, calitatea acesteia și, de aici, capacitatea sistemului de a produce performanță, excelență și competitivitate. Criza procesului de învățământ se asociază cu criza cercetării științifice, aflată într-un impas cronic din cauza finanțării insuficiente. În paradigma research-based education, criza calității și eficienței în predare-învățare afectează cercetarea științifică, iar criza cercetării științifice influențează negativ procesul de învățământ. Un semn de maximă gravitate al crizei în domeniul cercetării științifice – profund interconectată cu procesul de predare-învățare – este absența universităților românești din marile clasamente internaționale ale universităților, ori, cel mult, prezența lor în partea din urmă a acestor ierarhii. Această situație, care a devenit o stare de fapt obișnuită, reflectă gravitatea crizei în care se află educația și cercetarea românească.Republica Moldova: La omul sărac, nici boii nu trag
Intrând în noul an cu un președinte socialist, ruso-fil, și cu un guvern de orientare liberală, pro-europeană, Republica Moldova se vede confruntată, în continuare, cu grave probleme economice și social-politice, a căror rezolvare ar impune, în mod firesc, coabitare politică, eforturi conjugate, consensuale, din partea tuturor factorilor statali. Deziderat ce pare însă foarte dificil date fiind interesele centrifuge ale formațiunilor politice implicate în varii scenarii geopolitice.
De la distanță autoritară, Banca Mondială estimează că, în 2016, economia Moldovei a crescut cu 2,2%, urmând să crească cu 2,8%, în 2017, cu 3,3%, în 2018 și cu 3,7, în 2019, datorită relansării economiilor din Ucraina și Rusia, de care este încă strâns legată. Bugetul pe 2017, aprobat de către Parlament la 9 decembrie 2016 (32,8 miliarde lei – venituri, 36,9 miliarde lei – cheltuieli și 4,1% –deficit), a fost construit pe anticiparea unei creșteri economice de 3%, a unei rate a inflației de 4,4% și a unui curs de schimb valutar de 20 lei/dolar („Moldova suverană”, din 12 ianuarie 2017). La finele anului trecut, rezervele valutare ale țării erau de 2,2 miliarde dolari.
De la noua ordine mondială la marea dezordine mondială
Noua Ordine Mondială, despre care vorbesc teoriile conspiraționiste, pare mai îndepărtată ca oricând, perioada actuală putând fi denumită mai degrabă Marea Dezordine Mondială. Sunt puse sub semnul întrebării instituții, tratate și acorduri internaționale, care până de curând păreau de neclintit. De asemenea, principiile care stăteau la baza arhitecturii economiei și a securității mondiale, precum globalizarea și echilibrul dintre superputeri, nu mai sunt recunoscute de către toți actorii.
Uniunea Europeană, care în martie va sărbători 60 de ani de la semnarea actului de naștere, traversează cea mai gravă criză din istorie. Ironia sorții face ca tot în luna martie Marea Britanie să solicite oficial ieșirea din blocul comunitar. Revenirea economiei europene este încă fragilă, iar în lipsa unor reforme structurale, care se tot lasă așteptate, riscul declanșării unei recesiuni de amploare este din ce în ce mai mare.
Radu Ghețea: „Vrem să ne menținem cota de piață de peste 7%”
Interviu cu Radu Ghețea, președintele CEC Bank (Foto), despre situația sistemului bancar românesc și perspectivele de dezvoltare a CEC Bank în 2017
Cum ați caracteriza evoluția din ultima perioadă a pieței bancare din România? Sistemul bancar românesc a avut o evoluție foarte bună chiar și în perioada crizei, lucru recunoscut de altfel de către toată lumea. În tot acest timp, România n-a fost ocolită de investitori, inclusiv în domeniul bancar. Sigur că în timpul crizei s-a observat o reducere a turației motoarelor, dar nu s-a întâmplat ca în alte țări să ne confruntăm cu ieșiri masive de capital din sistemul bancar. În România, cei care au investit în bănci sunt convinși că există oportunități de afaceri și bineînțeles că aceste afaceri trebuie susținute de un sistem bancar sănătos și viabil. Totuși, băncile au înregistrat o creștere a creditelor neperformante ca urmare a crizei. Acest fenomen nu a afectat activitatea de finanțare? Creditele neperformante au fost o consecință inevitabilă a crizei și s-au consemnat peste tot în lume, nu doar la noi. De remarcat că în România au fost gestionate într-o manieră care nu a presupus intervenția statului, așa cum s-a întâmplat în țări cu tradiție, cum ar fi Anglia, Olanda, Spania, Portugalia, Irlanda sau Grecia. Practic, toate țările europene, cu excepția României, au contribuit cu fonduri publice la susținerea sistemelor bancare locale. La noi, creditele neperformante nu au evoluat diferit, ca volum, sau ca tipologie, de ceea ce s-a întâmplat în alte țări. Singura diferență a fost că externalizarea creditelor neperformante s-a făcut cu un decalaj mai mare în timp față de celelalte state. Curățarea bilanțurilor băncilor, care la noi a pornit cu mare avânt în 2015 și 2016, în alte țări s-a făcut cu mai mare rapiditate. Aici sunt avantaje și dezavantaje. Dacă vinzi în plină criză, vinzi foarte ieftin. Dacă ai puterea să aștepți să se ridice piața la niște valori acceptabile, poți avea avantaje.Statistic, Uniunea Europeană o duce bine
Inflația
Inflația anuală a crescut la 1,8% în luna ianuarie 2017 pentru țările membre zonei euro (față de 1,1% în decembrie 2016) și la 1,7% pentru țările membre UE (față de 1,2% în decembrie 2016). Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Irlanda (0,2%), România (0,3%) și Bulgaria (0,4%), în timp ce ratele cele mai mari s-au consemnat în Belgia (3,1%), Letonia și Spania (ambele cu 2,9%) și în Estonia (2,8%).
