România – lider pe piața lucrărilor de construcții din UE, în decembrie
România a înregistrat în decembrie cel mai semnificativ avans al lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În decembrie, lucrările de construcții au inregistrat o creștere de 0,6% in UE și au stagnat în zona euro. Cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții s-au înregistrat în România (4,5%), Franța (4,2%) și Ungaria (3,9%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovacia (minus 5,5%), Spania (minus 4,4%) și Bulgaria (minus 3%).
De asemenea, lucrările de construcții au urcat cu 0,5% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană, în decembrie comparativ cu perioada similară din 2016.
Totodată, cel mai semnificativ avans lunar al lucrărilor de construcții s-a înregistrat în Ungaria (35%), Slovenia (21,2%) și Polonia (18,3%), cele mai importante scăderi fiind raportate în Spania (minus 13,4%) și Bulgaria (minus 4,1%). România a înregistrat în decembrie un avans anual de 10,6%, comparativ cu o scădere de 5,9% în noiembrie.
Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri susține dezvoltarea rurală
Beneficiarii publici locali pot accesa noul produs de finanțare Garantarea Economiei Rurale (GER), lansat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), se arată într-un comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES. „Noul produs de garantare (…) reprezintă pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale’, a declarat Alexandru Petrescu, director general al FNGCIMM.
De asemenea, acest produsul de garantare este destinat beneficiarilor publici care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală și conține două facilități: garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, respectiv garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.
În același timp, garanția Fondului este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanțator.
Susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor – propunerea CNIPMMR pentru prioritățile Presedinției române a UE din 2019
Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a avut inițiativa inființării Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri, în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“. Forumul are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Concluziile acestor dezbateri vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării propunerilor de priorități ale agendei politice a Președinției României, precum și a definirii obiectivelor de promovare avute în vedere pentru primul semestru al anului 2019.
În rolul său de factor decizional, Consiliul își propune să impulsioneze competitivitatea și creșterea economică a UE. Astfel, acesta se ocupă de domenii de politici variate, și anume de piața internă, industrie, cercetare și inovare și spațiu. În cadrul pieței interne, Consiliul, în calitate de legiuitor, depune eforturi pentru a elimina obstacolele care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii. În domeniul industrial, Consiliul combină o abordare orizontală, care urmărește să integreze preocupările în materie de politică industrială în toate celelalte politici conexe ale UE, cu o abordare sectorială care ia în considerare nevoile speciale ale fiecărui sector. Consiliul depune eforturi în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri, în special pentru IMMuri. Aceasta se realizează prin colegiferare cu privire la măsuri specifice destinate IMM-urilor, cum ar fi îmbunătățirea accesului la finanțare, reducerea birocrației și promovarea inovării. În domeniul cercetării, inovării și spațiului, Consiliul vizează consolidarea bazei științifice și tehnologice a industriei europene, stimulând astfel competitivitatea acesteia la nivel internațional și generând creștere economică și locuri de muncă. De asemenea, Consiliul colaborează cu Agenția Spațială Europeană pentru a dezvolta politica spațială europeană.
Bursa Română de Mărfuri cere susținerea instituțiilor statului pentru o corectă funcționare a pieței de gaze și pentru o dezvoltare corectă și profitabilă pe termen lung
București (19 februarie) – Bursa Română de Mărfuri (BRM) consideră că piața de gaze naturale din România merită susținere în procesul ei de dezvoltare din partea instituțiilor statului român și a regelementatorilor oficiali. Conducerea BRM a luat act cu surprindere și îngrijorare de hotărârea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de a folosi ca preț de referință prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH de la Viena în condițiile în care piața locală a reușit, în mai puțin de un an de zile, să înregistreze volume consistente și semnificative în tranzacționarea gazelor naturale. În consecință, BRM cere susținerea pieței locale de gaze naturale din partea factorilor de decizie pentru a asigura un corect echilibru al pieței și oferirea unei șanse reale ca piața din România să se poată dezvolta rapid într-un importantă, corespunzător cu volumele care urmează a fi tranzacționate în anii care vin.
„Bursa Română de Mărfuri a intrat în cel de-al 26 an de funcționare în piața din România și am dezvoltat mecanismele necesare pentru a avea la dispoziție transparența și profesionalismul pe care jucătorii pieței îl cer de la noi. Nu suntem singurul jucător în această categorie și credem că un preț de referință impus dintr-o piața străină nu face decât să afecteze capacitatea locală de a dezvolta pe mai departe produsele bursiere necesare unei piețe importante pentru întreaga zonă. Suntem afectați și de faptul că piața din România a fost caracterizată drept una imatură la nivelul autorităților publice și ne este dificil să înțelegem de ce nu se investește în capacitățile locale, fie ele publice sau private. Nu cerem o favorizare din partea autorităților, ci permisiunea de a folosi experiența locală și capacitatea existentă în piața pentru a putea să ne dezvoltăm corect și echilibrat, așa cum o cer reglementările în vigoare și interesul național. Sperăm că decizia de a ne raporta la prețurile de la Viena să fie schimbată și întreaga piață din România să primească o șansă corectă pentru care am lucrat cu toții în ultimii ani. Dacă nu ne oferim noi șansa de a dezvolta piețe transparente și funcționale însemnă că admitem și acceptăm că ne lipsesc la nivel național cunoștințele necesare pentru așa ceva, ori realitatea contrazice flagrant o astfel de ipoteză.” a declarat Gabriel Purice, Președinte-Director General al Bursei Române de Mărfuri.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis un ordin în data de 7 februarie prin care care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena.
BIROUL DE PRESA
Alarmă! Firme care livrează documente pentru „evaluări” de succes
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) lansează în spaţiul public un semnal de alarmă în legătură cu proliferarea practicilor prin care numeroase firme de consultanță se adresează școlilor cu oferte, propunându-le să le furnizeze „la cheie” documente standard cerute în procesul de evaluare: proiecte de dezvoltare, planuri operaționale, planuri manageriale, inclusiv documente privind implementarea Codului de Control Managerial Intern.
Evaluatorii ARACIP au constatat astfel de practici, „lucru care contravine responsabilității legale a managerilor de școli, de a întocmi propriile documente interne”. Mai mult, ARACIP semnnalează că prin modul de redactare a documentelor contrafăcute, ”cu formulări vagi și foarte generale, valabile pentru orice unitate de învățământ, nu se dă măsura eforturilor concrete pe care fiecare unitate de învățământ le face pentru îmbunătățirea calității. Documentele furnizate de către aceste firme, și nu de către persoanele care fac parte din conducerile școlilor, nu reflectă specificul și nici nevoile de dezvoltare ale unităților de învățământ în cauză”. În acelaşi timp, „induc și mențin, în rândul conducerilor unităților de învățământ, ideea că evaluarea calității este una formală și se reduce la evaluarea unor hârtii”. Totodată, ARACIP atrage atenția că, „pentru realizarea documentației respective, reprezentanții firmelor private capătă acces la informații confidențiale și la datele de interes personal, ceea ce contravine, de asemenea, prevederilor legale”.
ARACIP subliniază că „nu a solicitat și nu solicită alte documente în afara celor prevăzute explicit în legislația în vigoare. Activitatea de evaluare externă are în vederea evaluarea calității activității din școală prin răspunsuri (formulate în raportul de evaluare externă) la întrebări fundamentale privind capacitatea unității de învățământ de a obține rezultatele învățării și de a asigura starea de bine a preșcolarilor/elevilor, precum și privind capacitatea managerială. Tocmai pentru a nu transforma acest proces într-unul formal, experții ARACIP au fost formați ca, în timpul vizitelor de evaluare, să pună accent pe observarea directă a activității și a facilităților oferite de școală, pe evaluarea satisfacției tuturor părților interesate, pe cunoașterea și aplicarea legislației în vigoare. În mod expres, s-a solicitat evaluatorilor externi să nu consume mai mult de 1/3 din timpul dedicat vizitei de evaluare externă studiului și analizei documentelor școlii”. ARACIP reaminteşte că pentru eficientizarea evaluării externe, documentele necesare pot fi încărcate în timp pe platforma https://calitate.aracip.eu, iar solicitările excesive sau nejustificate de documente de către evaluatori pot fi semnalate de directorii unităților de învățământ prin chestionarele completate la sfârșitul vizitei de evaluare, „la care au acces numai experții din aparatul propriu al ARACIP”.
Achiziţie de cărţi subvenţionată parţial de Institutul Francez
Institutul Francez din România a subvenţionat o parte din costurile de achiziţie a cărţilor pe care ADIFLOR – Association pour la Diffusion Internationale Francophone de Livres, Ouvrages et Revues („Asociaţia pentru Distribuţia Internaţională de Cărţi, Lucrări şi Reviste Francofone”) le distribuie în România între 19 şi 27 februarie. Beneficiare sunt 54 de şcoli şi licee din Bacău, Braşov, Bucureşti, Carei, Cluj-Napoca, Deva, Iaşi, Negreşti-Oaş, Piatra Neamț, Pufeşti, Râmnicu Sărat, Satu-Mare, Timişoara. În total sunt 8646 de volume care acoperă o gamă largă: beletristică, literatură de specialitate, de popularizare a științei, dicționare, manuale, povești, jocuri. Punctele de livrare sunt antenele Institutului Francez din România din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara. După cum anunţă organizatorii, „instituţiile care doresc să-şi procure cărţi în limba franceză le pot comanda online, pe platforma ADIFLOR (www.adiflor.org). Ele vor vărsa o contribuţie simbolică la achiziţionarea lucrărilor – 1,50 euro pentru fiecare volum, în cazul României”. Odată cu distribuţia cărţilor, „se vor organiza întâlniri cu profesorii de limba franceză şi evenimente având ca scop mărirea coeziunii comunităţilor francofone şi francofile din aceste localităţi”.
Responsabilitatea companiilor, considerată esenţială în orientarea beneficiarilor
O companie responsabilă este considerată în primul rând (în proporţie de 56 %) aceea care îşi ţine promisiunile faţă de clienţi, angajaţi şi parteneri, apoi una care îşi plăteşte datoriile la timp (47 %), respectă legile (40 %), investeşte în angajaţi (35 %), oferă întotdeauna servicii şi produse de calitate (31 %), îşi respectă clienţii şi nu face promisiuni înşelătoare (28 %), îşi recunoaşte public greşelile şi le elimină (22 %), nu poluează mediul (17 %). Datele rezultă, între multe altele, din studiul „România responsabilă”, realizat de Ipsos România la solicitarea Raiffeisen Bank, în contextual noii poziţionări de brand a băncii.
Tot referitor la responsabilitatea companiilor, studiul arată că 9 din 10 respondenţi ar renunţa la produsele unei companii lipsite de responsabilitate, trei cincimi ar renunţa să mai lucreze într-o companie care dă dovadă de lipsă de responsabilitate faţă de propriii angajaţi, iar aproape jumătate ar renunţa să lucreze într-o companie care nu are un comportament responsabil faţă de clienţi sau faţă de societate.
Profesiile în care responsabilitatea este considerată a fi cea mai importantă sunt medic şi asistent medical (89 %), judecător, procurer, magistrate (87 %), professor (85 %); ponderea cea mai scăzută a responsabilităţii este apreciată a fi la actori, pictori, ilustratori, sculptori (39 %).
Responsabilitatea constituie tema campaniei lansate de Raiffeisen Bank, cu sloganul „E timpul să punem responsabilitatea în lumină”. Directorul executiv Steven van Groningen apreciază că „responsabilitatea a fost mereu una dintre valorile fundamentale ale Raiffeisen Bank”, iar preocupările în această direcţie se extend acum în direcţia unei contribuţii la dezvoltarea responsabilităţii în societate.
Republica Moldova dorește atragerea investițiilor românești
În Republica Moldova activează peste 1.600 de firme românești, iar în anul centenarului sperăm că se vor accelera proiectele energetice, precum gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat joi Mihai Gribincea, ambasador al Republicii Moldova, într-o conferință prilejuită de listarea companiei Purcari pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB). „În ultimii ani, relațiile dintre Republica Moldva și România au fost marcate de o excelentă colaborare bilaterală în toate domeniile. Guvernul României a sprijinit constant și dezinteresat Republica Moldova în promovarea reformelor interne și în dificila misiune de consolidare a suveranității și integrității teritoriale a țării. De câțiva ani, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și ne dorim ca Bucureștiul să rămână în continuare în această postură”, a declarat Gribincea.
Potrivit acestuia, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit un miliard de dolari SUA, în 2017. „În Republica Moldova lucrează peste 1.670 de întreprinderi cu capital românesc. Republica Moldova este interesată de atragerea investițiilor românești. Sperăm că anul acesta, an centenar, proiectele energetice, în special gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, se vor realiza într-un ritm accelerat”, a mai adăugat ambasadorul Republicii Moldova.
MOL a deschis în România prima stație de alimentare a mașinilor electrice
MOL și-a lansat joi prima stație proprie de încărcare pentru autovehicule electrice în perimetrul benzinăriei MOL din zona Nicolae Caramfil din București, conform datelor centralizate de Profit.ro.
România ar urma să beneficieze la finalul proiectului de 40 de stații construite pentru alimentarea mașinilor electrice de MOL și E.ON cu finanțare europeană. De asemenea, planul prevede că 14 stații vor fi deschise în acest an de către MOL în cadrul proiectului NEXT-E, în care este partener alături de E.ON.
Alimentarea autovehiculelor la stația de încărcare electrică deschisă joi de MOL se face prin curent alternativ și curent continuu de 50 kW, stația fiind astfel compatibilă cu orice tip de autovehicule vândut în Europa și Asia, electric sau hybrid. În cadrul stației pot fi alimentate simultan 2 mașini, în funcție de model, bateria unui autovehicul electric putând fi încărcată la 80% din capacitatea sa în doar 20 de minute.
România rămâne printre piețele cele mai mici din UE la mașini electrice, 68% dintre români considerând însă la acest moment că mașinile electrice vor fi în topul preferințelor în următorii zece ani.
Sprijin pentru păgubiţii curselor aeriene
Pasagerii curselor cu avionul care se confruntă cu inconveniente de felul problemelor tehnice, întârzierilor, imposibilităţii de mai multe ori la rând de a găsi loc la o cursă etc. (în general, tot ce nu ţine de condiţiile meteo) au la dispoziţie asistenţa companiei „Flight Refund”, care, numai sesizată de păgubaşi, face demersurile pentru despăgubiri, în baza legislaţiei de profil a Uniunii Europene. Detalii au fost oferite de Anikó Bolyó, General Manager „Flight Refund”, Anita Zoltai-Szabó, Business Development Director Flight Refund şi de Javier Garcia del Valle, Chief Executive Officer „Happy Tour”, agenţie cu activitate susţinută în asistenţă de călătorie. Contextul (foto) l-a oferit deschiderea unui birou „Flight Refound” în România, după o prezenţă de doi ani pe piaţa românească.
În esenţă, un călător care se consideră păgubit accesează site-ul „Flight Refund”, îşi înregistrează sesizarea (într-una din cele 14 limbi disponibile, relațiile cu clienții fiind susținute apoi de vorbitori nativi), compania verifică dacă aşa au stat lucrurile, îi răspunde pasagerului în maximum trei zile, iar dacă reclamaţia este validă, intră în acţiune departamenul juridic al companiei ”Flight Refund” şi în caz de reuşită, pasagerul în cauză primeşte în cont despăgubirea. Rata de reuşită este de 98%. Despăgubirea se poate situa între 250 şi 600 de euro (în condiţiile în care, fără să-şi ştie drepturile, sunt pasageri care primesc 100 de euro şi sunt mulţumiţi). Taxa percepută de „Flight Refund” în caz de succes este standard, indiferent de costurile procesului necesar.
Un serviciu de asistenţă a călătorilor cu avionul complex ca ofertă (consultanţă, asistenţă, protecţie etc.) şi în acelaşi timp simplu ca formalităţi este cu atât mai necesar, cu cât, s-a subliniat în contextul prezentării, industria aeriană din România a înregistrat în 2017 un record: trafic total de pasageri pe aeroporturile din țara noastră de peste 20 de milioane, creștere cu 23% față de anul precedent.
