Laureaţii speranţei academice 2017
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în parteneriat cu ARCUB a acordat titlul de Laureat al speranţei academice 2017 unor studenți din universități bucureștene „care au demonstrat prin realizări remarcabile faptul că sunt creativi și inovatori atât în domeniul științelor umaniste, cât și în cel al științelor exacte”. Iniţiativa decernării acestui titlu a fost lansată cu ani în urmă de profesorul şi actorul Adrian Titieni, actualmente președinte onorific al UNATC, în ideea potrivit căreia creativitatea nu aparţine numai artiştilor, ci se poate manifesta în orice domeniu şi merită recunoaştere. Reafirmând această idee în deschiderea galei laureaţilor din acest an, conf. univ. dr. Nicolae Mandea, rectorul UNATC, a reiterat beneficiul pe care-l aduce societăţii creativitatea văzută ca un bun comun. În context, a salutat noua prevedere fiscală potrivit căreia, din 2018, universităţile pot primi sprijin financiar din partea administraţiei publice locale.
Laureaţii speranţei academice 2017 sunt:
– Dragoș Paul Mihai – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, doctorand al Facultății de Farmacie, pentru cercetare inovativă în domeniul biofarmaceutic, pentru „dezvoltarea de medicamente noi adresate diverselor patologii neurologice și neuropsihiatrice”;
– Irina Rădulescu – Universitatea Naţională de Muzică, masterandă la clasa de percuție a profesorului Alexandru Matei și la clasa de muzică de cameră a profesoarei Verona Maier, solist și membru al unor ansambluri de percuție sau orchestre din țară, colaborator al Filarmonicii „George Enescu” și al Operei Comice din București, membru al Orchestrei Naționale de Tineret conduse de Christian Mandeal;
– Ioana Corina Fugaru, Marina Aurelia Antonescu – Universitatea din București, masterande la Facultatea de Geografie, componente ale echipei proiectului EFdeN al Asociației Solar Decathlon București, realizatoarele studiului climatic pentru competiția internațională „Solar Decathlon Middle East 2018” din Dubai;
– Anca Florina Bonciu – Universitatea din Bucureşti, masterandă la Facultatea de Fizică în fizica materialelor avansate și nanostructuri, activează în cercetare la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației;
– Iulian Octavian Pîrvulescu – Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, masterand la Facultatea de Pompieri în managementul situațiilor de urgență”, autor al lucrării „Creșterea securității la incendiu a personalului de intervenție prin utilizarea sistemelor moderne de intervenție. Studiu în domeniul roboticii”;
– Mihai Nan – Universitatea Politehnica din București, masterand la Facultatea de Automatică și Calculatoare, programul Artificial Intelligence, autor al lucrării de licență „Algoritmi pentru implementarea jocurilor cu mai mulți utilizatori” considerată o lucrare de excepție;
– Daniel Oprea – Universitatea „Hyperion”, anul III Imagine de film și televiziune, interesat de estetica cinematografică și de noile formule în abordarea imaginii de film, are experiență profesională în scurt și lung-metraj și în film documentar;
– Andrei Popa – Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative, anul I la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate, locul I la competiția de design Nescafe Alegria 2017;
– Andrei Avădănei – Universitatea „Titu Maiorescu”, anul III la Facultatea de Informatică, președintele ONG-ului Centrul de Cercetare în Domeniul Securității Informatice din România, peste 10 ani de experiență în IT și Cyber Security, premiat la peste 60 de concursuri internaționale și naționale de dezvoltare web și software, algoritmi și securitate;
– Ovidiu Stoian – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, preocupări artistice, mai ales în domeniul muzicii;
– Andreea Ciocîrlan (foto UNATC) – UNATC, absolventă de Regie Teatru, numeroase premii la festivaluri naționale cu spectacolul „Ei, și?”, după „Improvizație la Alma” de Eugène Ionesco;
– Eugen Dediu – UNATC, anul III Regie Film, Premiul Președintelui Uniunii Cineaștilor din România la Festivalul Internațional de Film Studențesc „CineMAiubit”, pentru filmul „A Short Film About Voyeurism”, regizor al mai multor filme de ficține nominalizate la festivaluri de profil, autor de eseuri, recenzii cinematografice, proză scurtă.
„Dezvoltarea economică nu este un cadou”
„Dezvoltarea economică nu este un cadou”, spunea prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, subliniind faptul că deși avem un avans economic spectaculos, nu avem creștere a nivelului de trai pe măsură, dar nici o dezvoltare a economiei reale corespunzătoare ritmului de creștere economică. La originea acestei discrepanțe stau mai mulți factori: unii țin de modul în care sunt construite politicile economice, alții țin de modul în care mediul de afaceri răspunde acestor politici. Apa curge de sus în jos, așa că vă propun să facem o analiză economică plecând de la modul în care Guvernul își face planurile pe anul 2018.
Proiectul de buget pe 2018, așa cum a fost adoptat de către Guvern și înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, este construit pe o Fundație promițătoare, dar totuși purtătoare de un grad mare de incertitudine. Guvernul estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), ceea ce este un avans în scădere față de estimarea inițială de 6,1% realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP). „Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată”, susținea vicepremierul Marcel Ciolacu. Totodată, estimarea guvernului cu privire deficitul bugetar pare să alunge temerile de depășire a cotei de atenție: un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, un deficit ESA de 2,96% din PIB, cu încadrare astfel în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Potrivit proiectului de buget pentru 2018, inflația medie va fi de 3,1%, (BNR estimează o inflație de 3,2% pentru finalul anului 2018), iar cursul mediu de schimb pe care mizează guvernul este de 4,55 lei pentru un euro (în timp ce luna noiembrie 2017 aducea nivelul record de 4,6551 lei/euro). În anul 2018, cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Guvernul prognozează un număr al șomerilor de 351.000 de persoane și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3% din PIB”, se arată în proiect. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.
O decadă cu bune și rele
Experiența României pe parcursul celor zece ani de la aderarea la UE creează o reală oportunitate de a analiza și a trage unele concluzii.
Evit să mă situez la extremitățile analizei, adică fie la polul beatitudinii aniversare, fie la polul euroscepticismului exacerbat, deși aceste două situări par a fi preponderente în momentul actual.
Voi încerca să prezint un punct de vedere strict personal, punând accentul pe reliefarea unor aspecte mai puțin sau deloc discutate, dar pe care ar trebui să le conștientizăm eliminând orice tentă manipulatorie sau politicianist-electorală.
Analiza pleacă de la un adevăr de necontestat, acela al necesității vitale, concret istorice a României de a adera la UE, considerată a fi singurul pilon de sprijin în procesul de redesenare a arhitecturii economiei și societății românești în condițiile dificile ale ieșirii din comunism, dar și ca o garanție a păstrării integrității teritoriale în condițiile geopolitice și iredentiste actuale.
Rezultă că, în niciun caz, nu se pune problema apartenenței noastre la UE, ci doar cea a modului cum a evoluat și cum s-a valorificat această apartenență pe parcursul celor zece ani.
Dacă am cuantifica în plan economic rezultatele pozitive ale aderării de la 1 la 10, după părerea mea, România nu poate trece de 5. Consider că nu am valorificat mai mult de atât avantajele aderării și din motivele, pe care le structurez astfel:
Acad. Eugen Simion, doctor honoris causa al Universității „Titu Maiorescu”: „Viitorul criticii literare în societatea tehnologizată”
Universitatea „Titu Maiorescu” din București a acordat titlul de doctor honoris causa academicianului Eugen Simion, președintele Academiei Române în perioada 1998-2006, președintele în prezent al Secției de filologie și literatură a Academiei Române, directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Fără a-și estompa cadrul și forma, ceremonia a ieșit din rutina unei astfel de solemnități prin anvergura personalității și operei profesorului Eugen Simion, ca și prin interesul declanșat de evenimentul ca atare în lumea științifică și socio-economică, dovadă fiind prezența academică, universitară, ecleziastică și organizațională și mesajele din țară și din spațiul global.
Rectorul universității maioresciene, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, a adresat cuvântul de deschidere.
Esențial pentru laserul de la Măgurele: un parc științific deschis către industrie
Cel mai mare laser din lume – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) – care se construiește la Măgurele are nevoie de o zonă corespunzătoare dedicată cercetării, transferului unor rezultate către industrie, perfectării businessului high-tech. Cerința e stringentă și a reprezentat esența dezbaterii care a reunit Asociația „Măgurele Science Park”, Consiliul Județean Ilfov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Primăria Măgurele, precum și alte institute de cercetare, universități, Academia Română, companii economice, instituții bancare.
Acad. Nicolae-Victor Zamfir: „Cercetătorii și firmele de înaltă tehnologie au nevoie de dialog”
Prezentare de carte: „România în zodia Cocoșului de foc”
Autor : Mircea Coșea Editură: Editura Fundației România de Mâine Colecția Probleme economice fundamentale – Studii și Eseuri Economice
România are un stat autoritar mai mult decât trebuie, iar în unele momente și în unele domenii are un stat incompetent – îmi spunea recent, în dialogul ProfitLive, profesorul de economie Mircea Coșea. Îl provocasem pe profesor să prezentăm ultima sa apariție editorială, „România în zodia Cocoșului de foc”, eveniment petrecut în cadrul Târgului Gaudeamus. Dar discuția pe baza cărții domniei sale s-a transformat cătinel-cătinel într-o adevărată analiză economică a prezentului, pe baza dinamicii anului 2017. Cartea este o colecție de judecăți de valoare ce merită cunoscute, dacă nu neapărat și îmbrățișate, dar esența analizei lui 2017 stă în ideea că „drumul României de la creștere economică la dezvoltare este barat de inegalitatea distribuirii veniturilor, dar nu prin politici sociale discriminatorii, ci pur și simplu prin fraudă și corupție, ca urmare a funcționării economiei noastre «de piață» pe baza relațiilor de clientelism politic”, așa cum chiar profesorul Coșea notează.
„ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST” ȘI „ZIUA ECONOMIȘTILOR”
Ca în fiecare an, și în 2017, la 23 noiembrie, s-a sărbătorit „ZIUA ECONOMIȘTILOR” și „ZIUA UNIVERSITARULUI ECONOMIST”.
Aula Magna a Academiei de Studii Economice București a fost gazda tradiționalei manifestări care a reunit reprezentanți ai Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), ai Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), ai Academiei de Studii Economice (ASE) , ai Societății Române de Statistică (SRS), precum și parlamentari, miniștri, oameni de afaceri din diferite sectoare de activitate și studenți.
Pentru marcarea și evidențierea rolului economiștilor în toate sectoarele de activitate au rostit alocuțiuni:
Un moment deosebit în cadrul manifestării l-a constituit Festivitatea de acordare a distincțiilor:
- Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, președinte AFER;
- Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN, președinte AGER;
- Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE, președintele Senatului universitar al ASE București;
- Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE, prim-vicepreședinte SRS.
Un moment deosebit în cadrul manifestării l-a constituit Festivitatea de acordare a distincțiilor:
- Excelență pentru întreaga activitate;
- Cea mai bună carte din domeniul economic;
- Cel mai bun articol publicat într-o revistă din domeniul economic;
- Membru de onoare al AFER.
- Dezvoltarea economică și finanțarea investițiilor (sala Virgil Madgearu);
- Educație și cercetare (sala Rotunda);
- Mediu și agricultură, siguranță și securitate alimentară (sala de consiliu Rectorat);
- Demografie și sănătate (sala Constantin Bărbulescu).
Apariție editorială șoc – România 2017 – Starea economică la un deceniu de la aderare
Ciclul de lucrări România. Starea economică, lansat în anul 1998 își are geneza în dorința autorului de a așterne pe hârtie și a imortaliza gândirea proprie cu privire la evoluția social-economică a țării noastre. S-au scurs 19 ani, concretizați în 20 de volume în care, prin analiză bazată pe datele oficiale reale și capacitatea de interpretare, am așternut pe hârtie numai ceea ce am considerat că este semnificativ și relevant cu privire la evoluția social-economică a României. Drumul nu a fost ușor, de multe ori m-a bântuit gândul că ar fi bine să fie ultimul volum adus pe piață. Știu că lucrarea, în cei nouăsprezece ani de până acum, a fost primită pe piață cu interes. Mediul academic, de cercetare sau alte persoane cu înaltă pregătire economică mi-au transmis gânduri bune, acestea fiind încurajatoare și „vinovate” de faptul că nu am oprit munca, concretizată, an de an, într-un nou volum. Acum apare volumul cu numărul douăzeci, adus la zi, după multă trudă, ambiție și chibzuință.
Prin competența Bibliotecii Naționale a României, lucrările publicate până în prezent se află în biblioteci de renume mondial, majoritatea asociate marilor universități ale lumii. Volume ale lucrării au fost primite cu interes, printre altele, de: Bayerische Staatsbibliothek – München, Germania, Harvard College Library, SUA, Stanford University Library, SUA, Cornell University Library – Ithaca, USA, Indiana University – Bloomington, SUA, The British Library – London, Marea Britanie, University of Chicago Library – Chicago, SUA, University of Pittsburgh, SUA, HathiTrust Digital Library – Ann Arbor, SUA, Bibliothèque et Archives nationales du Québec – Montreal, Canada, Oxford University, Marea Britanie, University of Illinois, SUA, Library of Congress – Washington, SUA sau University of California – Los Angeles, SUA.
„Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”
În perioada 23-25 noiembrie 2017, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a organizat conferința internațională intitulată „Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român”. Ediția din acest an, cea de-a VII-a din seria conferințelor dedicate lui Dimitrie Cantemir, a reprezentat un nou prilej de punere în valoare la cel mai înalt nivel a geniului marelui cărturar român Dimitrie Cantemir.
În plus, această manifestare științifică deschide șirul evenimentelor organizate de către Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918-2018). Până în decembrie 2018, în cadrul universității se vor organiza o serie conferințe științifice naționale și internaționale care vor celebra marele eveniment, punând în valoare contribuția operei și vieții lui Dimitrie Cantemir la înfăptuirea celui mai înalt deziderat al poporului român.
De-a lungul celor 27 de ani de existență, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și-a propus drept misiune recunoașterea europeană a marelui cărturar Dimitrie Cantemir. Pe lângă organizarea de manifestări științifice cu răsunet național, european și internațional, se evidențiază două remarcabile realizări ale fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, profesor universitar doctor Momcilo Luburici și profesor universitar doctor Corina Adriana Dumitrescu.
Prima realizare este așezarea în iulie 2014 a bustului lui Dimitrie Cantemir la sediul Academiei din Berlin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin, iar cea de-a doua, în octombrie 2012, inaugurarea Bibliotecii de carte românească „Dimitrie Cantemir”, în cadrul Centrului Spiritual Român din Bruxelles.
Prin tematica abordată, conferințele organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” evidențiază spiritul enciclopedic al lui Dimitrie Cantemir și influența majoră avută în epocă, dar și în posteritate, precum și relevanța actuală a acestei personalități, în calitate de punte între civilizații („Opera lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergenței civilizațiilor”, 2016; „Dimensiunea enciclopedică și universală a operei lui Dimitrie Cantemir”, 2012). Seria conferințelor Dimitrie Cantemir organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” ilustrează eforturile contemporane de cunoaștere și cercetare a operei marelui cărturar și a modului în care aceasta a fost valorificată în cultura românească din ultimele trei secole.
Prima realizare este așezarea în iulie 2014 a bustului lui Dimitrie Cantemir la sediul Academiei din Berlin, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin, iar cea de-a doua, în octombrie 2012, inaugurarea Bibliotecii de carte românească „Dimitrie Cantemir”, în cadrul Centrului Spiritual Român din Bruxelles.
Prin tematica abordată, conferințele organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” evidențiază spiritul enciclopedic al lui Dimitrie Cantemir și influența majoră avută în epocă, dar și în posteritate, precum și relevanța actuală a acestei personalități, în calitate de punte între civilizații („Opera lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergenței civilizațiilor”, 2016; „Dimensiunea enciclopedică și universală a operei lui Dimitrie Cantemir”, 2012). Seria conferințelor Dimitrie Cantemir organizate în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” ilustrează eforturile contemporane de cunoaștere și cercetare a operei marelui cărturar și a modului în care aceasta a fost valorificată în cultura românească din ultimele trei secole. Surprizele lui 2018
Printre surprizele economice și fiscale pe care 2018 le va aduce, se află una importantă și relativ ignorată. Numele acesteia este GDPR, General Data Protection Regulation și se referă la Regulamentul 679/2016 emis de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, adoptat la 27 Aprilie 2016, publicat pe 4 Mai 2016 cu termen de aplicare 25 mai 2018, care înlocuiește și abrogă Directiva 95/46/CE și implicit Legea 677/2001.
Regulamentul impune un set unic de reguli care se referă la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Cresc drepturile persoanelor fizice și implicit cresc și obligațiile celor care operează cu aceste date. Printre noutățile pe care GDPR le aduce se numără: creșterea nivelului de transparență față de persoana vizată, responsabilizarea operatorului față de modul în care colectează și prelucrează date cu caracter personal, garanții specifice pentru a proteja viața privată a minorilor în special în mediul online, consolidează drepturile persoanelor vizate și introduce noi drepturi, introduce sancțiuni severe pentru operatorii care nu-l respectă.
Sunt câteva perspective din care eu privesc acest regulament. Prima este perspectiva mea personală de individ ale cărui date sunt colectate, stocate și prelucrate. Am văzut de curând povestea lui Edward Snowden. Filmul este bazat pe o poveste reală descrisă în documentarul Citizenfour din 2014. Bănuiam că astfel de lucruri se întâmplă, dar nu mă gândeam că la această scară și în teritorii în care NSA nu are teoretic nici un fel de jurisdicție. Sigur, un astfel de regulament, nu va împiedica acest gen de autorități să colecteze date despre orice persoană într-un mod justificat. Poate, cel mult, le va face ceva mai responsabile cu privire la scara la care fac acest lucru. După ce am văzut filmul, m-am gândit ceva mai atent la datele mele personale și am realizat ușurința cu care dădeam dreptul unor companii să le colecteze și să le folosească. De la Facebook la Mega Image, aproape toate companiile și uneori chiar și persoane fizice colectează și prelucrează date personale într-o varietate de moduri.
A doua perspectivă este cea de business. Orice afacere are nevoie de astfel de date pentru ca sa funcționeze. Câte date colectează, cum sunt acestea folosite, cum sunt acestea stocate, dacă și cum sunt transferate către alte companii, sunt câteva subiecte care nu sunt transparente în marea majoritate a cazurilor. Există uneori termeni și condiții, care sunt prea lungi pentru a fi citiți în totalitate și în multe situații consimțământul este aproape implicit, fie sub forma unei bife, fie un simplu reply sau continuarea unei activități. Din ce în ce mai multe companii folosesc datele pentru profilarea ta. Un client bine profilat este o mină de aur pentru un marketer. Auzim adesea de furturi de date de la companii mari. Ținând cont de toate acestea și privind dintr-o perspectivă strategică, cred că e nevoie de un grad mai mare de responsabilizare a afacerilor care colectează și folosesc date personale.
