Anul 2017 a fost prolific pentru Ideall.ro, unul dintre principalii retaileri de electronice și electrocasnice din România. Cifra de afaceri pe 2017 este estimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.
Cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de vânzarea pe Ideall.ro a peste 20.000 de mașini de spălat, 15.000 de aparate frigorifice și 20.000 de cuptoare incorporate. Clienții Ideall.ro au apreciat cel mai mult brandurile Arctic, Beko, Bosch și Gorenje.
Cele mai bune perioade de vânzări au fost august și noiembrie-decembrie. Numai de Black Friday au fost înregistrate vânzări de peste trei milioane de euro. În prezent, magazinul online desfășoară campania de Crăciun, care vine cu reduceri de până la 50% la electronice și electrocasnice.
În ceea ce privește distribuția vânzărilor din acest an, aproximativ 30% au fost plasate telefonic. Plățile cu cardul au crescut cu 22%, iar comenzile făcute de pe dispozitivele mobile și traficul venit de pe smarphone-uri au crescut cu peste 90%. Tocmai de aceea, strategia pentru anul 2018 include și o investiție suplimentară pentru optimizarea platformei, astfel încât aceasta să devină și mai mobile friendly.
În 2018, compania își dorește o creștere de minimum 40% a cifrei de afaceri, precum și introducerea de categorii și branduri noi în portofoliu. În 2017 și-a dublat personalul, iar planul pentru 2018 este de a continua mărirea echipei:
„Vrem să investim mai mult și în personal, în special în departamentele de suport clienți și vânzări. Având în vedere că peste 30% din comenzi au fost înregistrate telefonic, ne vom orienta către persoane care să poată oferi recomandări de încredere pentru achiziționarea electrocasnicelor mari”, a declarat Cătălin Ciolpan, General Manager Ideall.ro.Ideall.ro deține un depozit de 4.000 de metri pătrați în județul Ilfov, cu o suprafață dublă față de anul trecut. În București și în Ilfov, livrările sunt realizate cu personal propriu. Investiția în flota de mașini s-a ridicat la suma de un milion de euro. Datorită acestui fapt, în București și Ilfov livrările se fac în 24-48 de ore. Echipa intenționează să extindă zonele de livrare prin flotă proprie în anul următor.
Despre IdeallIdeall.ro este unul dintre principalele magazine online de electronice și electrocasnice și activează pe piață din 2009. În anul 2016, retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro, iar pentru 2017 este stimată la 20 de milioane de euro, cu o creștere de 50% față de anul trecut.
Mai multe informații și noutăți despre companie puteți afla pe site-ul Ideall.ro și pe pagina oficială de Facebook.
BUCUREȘTI, 13 Decembrie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, lansează raportul de sustenabilitate pentru anul 2016, realizând astfel prima raportare non-financiară a companiei, cu un an ȋnainte de termenul legal. Raportul a fost dezvoltat în conformitate cu Ghidul Inițiativei Globale de Raportare (GRI), cel mai folosit standard de raportare, utilizat de peste 90% dintre cele mai mari corporații la nivel global.
Elaborat în urma consultării părților interesate, care au identificat drept subiecte de interes major eficiența energetică în rețelele de distribuție, implicarea în proiecte de responsabilitate socială și impactul în economie, documentul poate fi consultat, într-un format interactiv, aici: https://www.electrica.ro/category/raportare-nonfinanciara/
Raportul de sustenabilitate arată că, ȋn 2016, Grupul Electrica a distribuit 40% din energia electrică la nivel național și a furnizat energie către 3,6 milioane de consumatori, peste 55% din energia electrică furnizată de companie clienților de pe piața concurențială provenind din surse regenerabile.
Impactul activității companiei în economie este unul semnificativ: valoarea taxelor și impozitelor plătite de Electrica ȋn 2016 a fost de 1,23 miliarde lei. Printre cei mai mari angajatori din România, Grupul a susținut, direct și indirect, peste 21.000 de familii ale angajaților și contractorilor și s-a implicat activ în sprijinirea comunităților în care își desfășoară activitatea, lansând și prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”.
Preocupată de dezvoltarea durabilă, Electrica a alocat, în 2016, pentru eficiența energetică, peste 145 de milioane de lei, reprezentând mai mult de 25% din planul de investiții, cel mai ambițios din sectorul energetic.
Societățile de distribuție din cadrul Grupului Electrica au avut, în 2016, cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.
„Cu acest prim exercițiu de raportare, Electrica reiterează angajamentul față de părțile interesate de a construi o relație bazată pe transparență și încredere. În același timp, ne bucurăm să beneficiem de implicarea activă a părților interesate, ca element esențial pentru un parteneriat solid. Acest angajament este susținut și de strategia noastră de guvernanță corporativă, menită să asigure un climat de etică și responsabilitate în cadrul companiilor Grupului”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUȚIE
Pe parcursul anului 2016, Electrica Furnizare a derulat o gamă largă de proiecte de eficientizare a sistemelor și proceselor interne și a continuat să depună eforturi pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor, în special în mediul online, prin lansarea aplicației MyElectrica – o platformă ce permite achitarea facturilor, gestionarea informațiilor clienților și vizualizarea consumului. Astfel, în 2016, din 1000 de clienți, aproximativ 2 au transmis o petiție către Electrica Furnizare. Totodată, a fost redusă, cu 25%, durata medie de rezolvare a contestațiilor, precum și timpul de emitere a ofertelor, cu 21%.
În domeniile cercetării, dezvoltării și inovării, Grupul Electrica a derulat o serie de proiecte cu impact semnificativ pentru apariția unor noi tehnologii în sectorul energetic. Acestea s-au desfășurat atât la nivel local, cum este cazul parteneriatului cu OMV Petrom, în zona de E-Mobility, pentru dezvoltarea primei stații de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, cât şi internaţional, Grupul fiind implicat ȋn proiecte ample pan-europene.
PREOCUPAREA PENTRU ANGAJAȚI
Cu peste 9.600 de angajaţi, Grupul Electrica este unul dintre cei mai mari angajatori din România, aproximativ 22% dintre angajații Grupului fiind femei, procent specific industriei și ȋn linie cu media la nivel național în sectorul energetic. În același timp, în cadrul societății Electrica Furnizare, ponderea femeilor angajate atinge aproape 60%.
De asemenea, Grupul Electrica este un angajator responsabil, care dialoghează constant cu angajaţii și îmbunătățeşte permanent condițiile de lucru. În 2016, angajații companiei au participat la peste 400.000 de ore de instruire, în principal în domeniul securității și sănătății în muncă, dar și în ceea ce privește prevenirea şi stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor sau perfecționare. În medie, un angajat a participat la 42 de ore de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă.
SUSTENABILITATE ȘI SUPORT PENTRU COMUNITĂŢI
În calitate de lider al pieței de energie, Electrica își asumă responsabilitatea faţă mediu şi faţă de comunitățile în care își desfășoară activitatea. Implicarea în activităţi de responsabilitate socială este constantă, iar în 2016, alături de organizaţii precum „Salvaţi Copiii”, „Hospice Casa Speranţei”, „Help Autism”, „Fundația Sera” sau „Let’s do it Romania!”, Electrica a încercat să vină în întâmpinarea nevoilor societății românești şi, ori de câte ori a fost posibil, angajații companiei s-au implicat în activităţi de voluntariat.
Tot în 2016, a fost lansată prima ediție a Programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, prin care a fost oferită finanțare unor proiecte cu impact social local. În acelaşi timp, Grupul susţine proiecte ce promovează valorile românești, parteneriatul cu Festivalul Internaţional „George Enescu” fiind un exemplu.
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
Cu sprijinul Transparency International Romania, Grupul Electrica a conturat o abordare transparentă și sustenabilă, concretizată în 2016 printr-un nou Cod de etică și conduită profesională. În același timp, compania a integrat clauze dedicate codului de etică și politicilor anticorupție în 93% din contractele cu partenerii de afaceri.
DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și poziționarea ca jucător important pe piața tehnologiilor noi, constituie unul dintre principalele obiective ale Grupului. Îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor electrice de distribuție reprezintă o prioritate, astfel că, la nivelul anului 2016, aproape 20% din totalul investițiilor, respectiv 110 milioane lei, au fost direcţionate către modernizarea rețelelor electrice în concept smart grid.
Reducerea duratei și a numărului de întreruperi reprezintă o altă preocupare importantă pentru Grupul Electrica. Astfel, pe parcursul anului 2016, Electrica a investit 47 milioane lei în instalarea sistemelor SCADA*, pentru îmbunătățirea serviciilor de distribuție, iar până în 2018 își propune o creștere cu peste 20% a gradului de integrare a stațiilor de transformare în platforma SCADA. În aceste condiții, societățile de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica au avut cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privința întreruperilor neplanificate.
*Sistemul SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este o tehnologie care oferă operatorului posibilitate de a primi informaţii de la echipamente situate la distanţă şi de a transmite un set de instrucţiuni către acestea.Raportul de Sustenabilitate 2016 este primul raport al Grupului Electrica cu referire la informații non-financiare și cuprinde perioada de raportare 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016. Partenerul în dezvoltarea raportului este Deloitte Consultanță SRL. Pentru pregătirea raportului s-au aplicat indicatorii definiți de Global Reporting Initiative (GRI), respectând principiile de definire a conținutului și a calității. Temele materiale abordate în acest raport au fost analizate cu ajutorul indicatorilor generali și specifici ai Standardului GRI, precum și ai standardului Specific GRI G4 pentru sectorul energetic, aplicând opțiunea Core al Standardului. Începând cu acest raport, Grupul Electrica intenționează să raporteze anual informațiile non-financiare._________________________________________________________________________________Grupul Electrica este lider pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice. Poziţia de top este susţinută atât de rezultatele economice, cât şi de o experienţă în domeniu ce se întinde pe aproape 120 ani.Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,6 milioane de clienți și are o arie de cuprindere naţională – cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru funizarea energiei electrice și pentru întreţinere şi servicii energetice.Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România. _________________________________________________________________________________Mai multe informații despre grupul Electrica pot fi găsite pe site-ul companiei www.electrica.ro
Mesajul Primului Ministru al Guvernului României Mihai Tudose
Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Există în peisajul economic al unei țări moderne instituții fără de care statul nu s-ar putea identifica, iar Bursa este una dintre acestea. Progresul Români de jucători și din piață, fie că vorbim de Bursa de Valori sau cea de Mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri, care astăzi aniversează 25 de ani de existență, i-a consolidat poziția atât în țară cât și în regiune, având o misiune clară în ceea ce privește promovarea valorilor comune precum transparența, corectitudinea și egalitatea de șanse în economie. În același timp, Bursa Română de Mărfuri se află la jumătatea drumului în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. Cu siguranță, acest potențial va fi exploatat corespunzător, iar în ceea ce privește guvernul pe care-l conduc vă asigur că va sprijini dezvoltarea tuturor instituțiilor din economia de piață.
Mai mult, Guvernul României este atent la funcționarea piețelor din tară și este preocupat ca mecanismele specifice acestora să funcționeze eficient și transparent. Credem că mai ales comerțul corect cu active reale este esențial bunăstării unei țări.
La mulți ani Bursei Române de Mărfuri și mult succes în activitățile viitoare!
În anul 1992, în Sala de Marmură de la Casa Presei Libere, lua ființă prima platformă de tranzacționare pe piețele dublu-licitate de mărfuri. Dorința noastră a fost să le punem la dispoziție participanților soluții corecte și ieftine de comerț și de acoperire a riscurilor.
Transparența, integritatea, eficiența și competitivitatea au fost și sunt principalii piloni de sprijin ai activității noastre.
La 25 de ani sărbătorim acest moment special alături de partenerii noștri pe care vrem să îi asigurăm că în fiecare zi a existenței noastre ne-am luptat să menținem corectitudinea și transparența piețelor la cele mai înalte standarde. De 25 de ani cei 100 de specialiști ai BRM oferă soluții practice într-un mod obiectiv, eficient și profesional.
Suntem o instituție într-o constantă creștere. Suntem prezenți în 19 puncte de lucru și în 18 terminale răspândite în toată țara. Ne adaptăm mereu la noile condiții de piață și urmărim să integrăm noile tehnologii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de tranzacționare a celor peste 1300 de clienți, inclusiv atunci când au nevoie de un instrument de management al riscului comercial și financiar.
În cei 25 de ani de existență am ocupat o poziție de top pe piața de tranzacționare a bunurilor, a serviciilor și a lucrărilor prin organizarea de licitații și oferim consultanță pentru aplicarea corectă a procedurilor de achiziții publice. Deoarece credem în profesionalism, inovație și integritate, venim în sprijinul clienților oferindu-le și instruire financiară și de management, management de proiecte, organizare evenimente, consiliere generală în afaceri și servicii de consultanță bursieră.
Rămânem fideli devizei inițiale: grija pentru calitatea serviciilor, capacitatea de a anticipa și inova succesul nostru prin succesul clienților, membrilor și acționarilor.
Mai multe companii multinaţionale cu activitate în România derulează un program pentru susţinerea unor fete din medii defavorizate în orientarea profesională şi dezvoltare proprie: „Capital Filles” (iniţiat în 2011 în Franţa de Orange şi implementat în România în 2014), program a cărui continuare în 2018 la noi a fost semnată de ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, de ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, de reprezentanţi ai Camerei de Comerț și Industrie a Franţei în România (CCIFER), ai companiilor, colegiilor şi liceelor angajate (foto MEN).
Companiile participante cu tutori voluntari dintre salariaţi sunt Atos, Carrefour, Engie, Expur, Nokia, L’Oréal, Orange, Sodexo (toate, fondatoare), BRD, Helpline, Manpower, Pet Star (asociate).
Unităţile de învăţământ beneficiare sunt: în Bucureşti – Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”, Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”; în judeţul Ialomiţa – Liceul Tehnic Căzăneşti, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Slobozia, Liceul de Industrie Alimentară Feteşti; la Timişoara – Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”.
Prin acest program, 810 fete beneficiază de orientare profesională, prezentarea specificului unor profesii, vizite la companii etc.
Ministrul Liviu Marian Pop a subliniat că „mentoratul asigurat de companiile participante răspunde nevoilor de sprijin ale tinerelor fete în alegerea unei cariere și le deschide calea către dezvoltarea personală și profesională”.
Doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România, a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de ambasadă, de Institutul Francez din Bucureşti.
În calitate de preşedinte al programului Capital Filles în România, Sabin Totorean, director general al companiei Nokia România, a reliefat importanţa susţinerii unei bune inserţii profesionale.
Cu un exemplu concret, prof. ec. Roxana Carmen Ionescu, directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, a apreciat utilitatea programului pentru această unitate de învăţământ, al cărei efectiv este format în proporţie de 80 % din fete, multe dintre ele, „cu dorinţa de a urca în ierarhia socială un pic mai mult decât părea posibil”.
Prof. ing. Elena Radu, inspector pentru domeniul tehnologic la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa, a semnalat interesul în creştere al fetelor pentru orientare profesională către acest domeniu, important pentru opţiunea şi formarea lor observând că este „transferul de experienţă dinspre generaţiile mai mari”.
Muzeul Naţional de Istorie a României, prin director general, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a prezentat elemente referitoare la recuperarea unei piese de valoare deosebită, o brățară dacică din aur, contextul prezentării oferind şi cadrul unei discuţii mai largi pe teme patrimoniale, juridice, ştiinţifice. Brăţara este de maximă importantă pentru patrimoniul național pentru că este singura de acest tip descoperită (în judeţul Olt) până în prezent. Cercetarea efectuată asupra ei la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) de la Măgurele, de către dr. Bogdan Constantinescu, a permis determinarea unor caracteristici precum: greutate 108 g (ceea ce există în prezent), aliaj 86% aur, 1 % cupru, restul argint. Este „structură tipică pentru aurul nativ nerafinat”, precizează directorul general al MNIR, observând că “suprafaţa este lucrată prin şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările de la Sarmisegetuza, prelucrată cu dăltiţa. Pare să aibă urme de utilizare. O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, policice şi religioase importante în zonă, în sensul că un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit acolo şi a fost posesorul acestei piese”.
Meritul recuperării iniţiale aparţine agentului şef principal de poliţie Alexandru Nistor, din comuna Optaşi-Măgura, judeţul Olt, obiectul aflându-se în posesia unui localnic care avea intenţia să-l vândă. Chestorul Marius Voicu, inspector general adjunct al Poliţiei Române, a precizat că persoana în cauză deţinea piesa din 2015. Actualmente, este incompletă, cu semne ale unor încercări de tăiere.
În sens cuprinzător, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a făcut trimitere la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi la Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Sublinierea sa a fost că folosirea detectoarelor de metale în siturile arheologice este o infracţiune, pronunţându-se împotriva intenţiilor de dezincriminare vehiculate în ultima vreme.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi UNICEF în România au lansat raportului „Starea copiilor lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, analiză în premieră pentru UNICEF cu acest subiect, însoţită de recomandări pentru politici eficiente şi practici responsabile în beneficiul copiilor la nivel global. Lucian Şova, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a subliniat că „în România, apetitul pentru folosirea mijloacelor de acest fel este mai mare decât în alte ţări, dar în acelaşi timp, economia românească este între cele mai puţin digitalizate în Europa”.
La rândul său, Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a remarcat că „internetul a fost conceput pentru adulţi, însă este utilizat tot mai mult de copii şi de tineri, ale căror vieţi şi perspective sunt afectate tot mai mult de tehnologia digitală. Pentru a oferi şanse egale la un mediu digital lipsit de pericole şi mai accesibil pentru fiecare copil, este nevoie de eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, organizaţiilor de şi pentru copii, mediului academic, profesioniştilor, familiilor şi copiilor înşişi”.
În acest sens, Cătălin Aramă, directorul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), a prezentat ghidul pentru părinţi şi educatori „Primii paşi în siguranţă în viaţa digitală”.
Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a oferit detalii despre aplicarea practică a tehnologiei informatice în cunoaşterea, organizarea şi controlul asupra serviciilor sociale din judeţ.
Elocventă pentru prezenţa tehnologiei digitale în viaţa de fiecare zi a fost reacţia elevului Constantin Eugen Gheorghe, Şcoala Gimnazială „Ferdinand I” Bucureşti, care pur şi simplu nu a putut să-şi imagineze cum ar fi lumea fără internet, spunând că o asemenea situaţie ar fi imposibilă.
Potrivit raportului UNICEF, la nivel global, 71 % dintre tineri sunt în mediul online, în timp ce ponderea conectării la nivelul întregii populaţii este de 48 %. Unu din trei utilizatori de internet are sub 18 ani. O semnalare a raportului este că 92 % din totalul de URL (Uniform Resource Locator) identificate global de Internet Watch Foundation „ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci ţări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franţa şi Federaţia Rusă”.
În imaginea de la lansarea raportului, de la stânga, Cătălin Aramă, Pieter Bult, Lucian Şova, Constantin Eugen Gheorghe; credit foto @UNICEF în România
Specialiștii din sectorul forestier s-au intâlnit, recent, cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.
Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș.
„Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia șiPolonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Aceasta evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se “toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc.
În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier.
Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în padurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuințe.
“Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fări niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului șiindustria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.
Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care a avut loc la București pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe rezultatelor economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeala pe care România o face, atât din punctulde vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategieienergetice.
Retailerul de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, deținut de frații Paval, și-a majorat capitalul social cu echivalentul a aproape 100 de milioane de euro, reprezentând aproape întregul profit nerepartizat la sfârșitul anului trecut. În urma operațiunii, capitalul companiei a ajuns la 1,25 miliarde lei. Dedeman a rămas liderul detașat al pieței de bricolaj autohtone anul trecut, cu o cifră de afaceri de peste 5,2 miliarde de lei (1,16 miliarde de euro – valoare calculată la cursul mediu anual din 2016), în creștere cu 20% comparativ cu 2015, conform Profit.ro.
De asemenea, profitul net raportat de compania fraților băcăuani a depășit anul trecut 713 milioane de lei (158 milioane euro), în creștere cu 26,6% față de nivelul din 2015. Compania este prezentă pe piață din 1992 și are, în prezent, o rețea de 48 de magazine, cu suprafețe cuprinse între 7.500 și 18.000 de metri pătrați, peste 45.000 de produse în fiecare unitate și peste 10.000 de angajați.
Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,53 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,99 miliarde în lei și 3,11 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,4 miliarde lei, potrivit raportului BNR. Rata creditelor neperformante a scăzut la 7,64% în octombrie, respectiv cu 0,32 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și cu 2,38 p.p. în raport cu luna similară din 2016, potrivit Agerpres. Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara, la începutul anului, că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an. „Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite. Din perspectiva bugetului, România nu ar trebui sa folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.
Pe piața financiară din România a fost și este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbește că ar exista la produsele alimentare, susține Paul Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. „În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), citat de Agerpres. Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură, potrivit informațiilor citate de Agerpres.