Senatul Universitar al Academiei de Studii Economice din Bucureşti a conferit comisarului european pentru politică regională Corina Creţu, la propunerea Consiliului de Administraţie al ASE, diploma „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, pentru „contribuţia la promovarea învăţământului superior şi a cercetării economice”. Şedinţa festivă a Senatului Universitar pentru decernarea distincţiei a reunit în Aula Magna a ASE membri ai comunităţii academice, ai mediului economic şi de cercetare.
Preşedintele Senatului Universitar al ASE, prof. univ. dr. Pavel Năstase, a făcut o prezentare a valorii şi semnificaţiei diplomei „Meritul universitar cu medalie de aur Virgil Madgearu”, cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, echivalată cu titlul de doctor honoris causa şi acordată „unor personalităţi absolvente ale Academiei de Studii Economice care au adus contribuţii importante la dezvoltarea economiei şi cercetării economice româneşti, a învăţământului superior economic, precum şi la creşterea prestigiului ASE”. În acest cadru al consonanţei profesionale de înalt nivel, preşedintele Senatului Universitar al ASE a caracterizat personalitatea Corinei Creţu evidenţiind că „în calitatea actuală de comisar european, a contribuit şi contribuie din plin la tot ceea ce înseamnă politica regională la nivelul României, are o carieră demnă de invidiat, pentru că, de-a lungul timpului, a fost deputat, senator, iar actualmente se situează în această poziţie de vârf”.
În continuarea ceremoniei, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a prezentat Laudatio. Reperele biografice expuse în conţinutul prezentării reliefează o carieră construită pe studii aprofundate şi pe expertiză valorificată creator, aplicat. Corina Creţu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică (în prezent, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică) a ASE. A lucrat ca economist stagiar, analist-programator, apoi s-a orientat către activitate în domeniul presei, al comunicării. Cariera politică şi-a început-o în 1997. În anul 2000 a fost aleasă deputat. Ulterior, a fost consilier prezidenţial, senator, observator la Parlamentul European. Din 2007 a întrunit sufragiile pentru alegere ca membru al Parlamentului European. În 2014 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al PE. Din 2014 este comisar european pentru politică regională. „Ne face o onoare deosebită faptul că un absolvent al ASE deţine o funcţie atât de importantă”, a accentuat rectorul Nicolae Istudor, subliniind: „La rândul nostru, dorim să fim aproape de dânsa, să fundamentăm, să implementăm proiecte. De asemenea, dorim să sprijinim Reprezentanţa Comisiei Europene în România, dacă are nevoie de studii, de lucrări în domeniul economic, în care deţinem expertiza de specialitate, ca instituţie de cercetare avansată şi de educaţie”. În acelaşi timp, din perspectivă academică, rectorul ASE a apreciat contribuţia ştiinţifică adusă în domeniu de Corina Creţu prin lucrarea sa „România europeană”, Bucureşti, 2014.
În cuvântul de răspuns, Corina Creţu s-a declarat onorată să primească cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, aducând un elogiu profesorilor, mediului academic în care s-a format: „Au fost poate anii cei mai frumoşi din viaţa mea. Aici am înţeles ce însemnă munca, disciplina. Facultatea a fost cea care m-a format. Experienţa din facultate mi-a ghidat întotdeauna drumul profesional. Tot ceea ce am realizat în cariera mea îşi are originea aici, în cunoaşterea, în aptitudinile şi viziunea imprimate în educaţia universitară. Mai ales am realizat cât de mult mi-a folosit această facultate când am devenit comisar european”. Din această poziţie, Corina Creţu a remarcat capacitatea Academiei de Studii Economice în valorificarea fondurilor europene: „Fondurile structurale sunt una dintre principalele resurse pentru dezvoltarea României. Sunt impresionată de modul cum aţi reuşit să folosiţi aceste fonduri europene. Eu cred că investiţia în tineri, în cercetare, în inovare, în ceea ce priveşte politicile viitorului reprezintă o investiţie pentru viaţa noastră, ca oameni şi, în acelaşi timp, esenţială pentru o Românie modernă şi europeană. Mi-aş dori foarte mult ca şi alte instituţii să analizeze ceea ce aţi realizat în cadrul ASE din acest punct de vedere şi să se inspire din exemplul dumneavoastră”. Comisarul european Corina Creţu a conchis că „fără mediul academic, nu putem evolua ca societate, ca ţară”.
Fotografii de Cornel Constantin
Universitatea din București și Camera Consultanților Fiscali sprijină antreprenoriatul
românesc prin implementarea proiectului “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză
Antreprenorială Multisectorială” – POCU/82/3/7/106194. Proiectul este dezvoltat începând cu luna ianuarie 2018 în cadrul programului “România Start Up Plus!” pe o perioadă de 36 de luni și vizează creșterea gradului de ocupare în domeniile non-agricole din Regiunea de Dezvoltare Sud Est (județele
Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea).
Persoanele interesate vor avea în vedere următorul calendar orientativ de activități:
– 15 ianuarie – 15 martie 2018 – înscrierea în proiect prin completarea unui formular online
(link), pe baza căruia vor primi informări suplimentare cu privire la activități și calendar.
– 5 februarie – 14 martie 2018 – participarea la unul dintre cele 12 workshop-uri de
informare, la nivel județean, fiind vizate atât reședințele celor 6 județe componente ale regiunii
Sud Est (Brăila, Buzău, Constanța, Focșani, Galați și Tulcea), cât și al doilea oraș ca dimensiune
demografică și economică din cadrul acestor județe (Adjud, Ianca, Măcin, Medgidia, Râmnicu
Sărat și Tecuci).
– 15 martie – 15 septembrie 2018 – participarea la programul de formare antreprenorială
acreditat ANC destinat unui număr de 384 de persoane din cele înscrise în prima fază a
proiectului. Programul de formare durează 80h (aproximativ 1 lună).
– Octombrie – noiembrie 2018 – participarea la concursul de planuri de afaceri în urma căruia
47 de persoane vor fi sprijinite financiar cu sume de până la 160.000 Lei în vederea
implementării și dezvoltării de afaceri cu profil non-agricol în mediul urban.
– Decembrie 2018 – ianuarie 2019 – înființarea firmelor și demararea activității de
implementare.
Proiectul “DREAM – Dezvoltare Regională prin Expertiză Antreprenorială Multisectorială” –
POCU/82/3/7/106194 are o valoare totală de 11.582.211,90 lei și este cofinanţat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 “România Start Up Plus!”,
Axa prioritară nr. 3, Locuri de muncă pentru toți, Operațiunea: Creșterea ocupării prin susținerea
întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.
Implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de top pentru bănci în anul 2018
Două treimi dintre bănci estimează că vor atinge maturizarea digitală sau că vor deveni lideri digitali până în 2020
85% dintre bănci spun că implementarea unui program de transformare digitală este o prioritate de afaceri pentru 2018, conform raportului EY Global Banking Outlook 2018. Decizia băncilor de a investi în tehnologie în următorii trei ani este în principal motivată de obiectivul acestora de a-și întări poziția competitivă și cota de piață, de a-și crește capacitatea de a atrage și reține clienți și de a obține reduceri de costuri și o creștere a eficienței operaționale.
Incluzând 221 de instituții din Europa, America de Nord, piețele emergente și Asia-Pacific, studiul arată că băncile fac eforturi pentru maturizarea digitală, definitivând tranziția de la o transformare determinată de reglementări, la schimbarea bazată pe inovație. Răspunsurile participanților la studiu arată că doar câteva bănci (19%) se consideră în acest moment în curs de maturizare digitală sau lideri digitali, însă peste jumătate dintre ele (62%) aspiră să dețină una dintre cele două poziții până în anul 2020.
Aurelia Costache, EY Romania
Aurelia Costache, EY România Financial Services Advisory Leader, spune: „Pentru a putea răspunde provocărilor ce le amenință performanța, băncile au început să se pregătească pentru un viitor determinat de inovație și tehnologie. Ritmul inovării continuă să se intensifice și, pentru a beneficia de progresul tehnologiei, colaborarea cu partenerii din eco-sistemul bancar a devenit critică, în timp ce investițiile în tehnologie se mută de la o abordare tactică la una strategică.”
Printre alte rezultate evidențiate în cadrul studiului se numără:
59% dintre băncile intervievate anticipează că bugetele lor de investiții în tehnologie vor crește cu peste 10% în 2018.
Dintre băncile care încep să investească sau care își măresc investițiile în tehnologii noi, 44% intenționează să achiziționeze tehnologii de la terțe părți, în vreme ce doar 17% intenționează să achiziționeze o entitate producătoare de tehnologie pe care s-o încorporeze în cadrul organizației pentru a produce tehnologiile necesare.
70% dintre bănci afirmă că întărirea poziționării lor în raport cu competiția reprezintă principalul motiv pentru investiții în tehnologie până în 2020.
Gelu Gherghescu, EY Romania
Gelu Gherghescu, EY România Financial Services Leader, spune: „Adresarea problemelor de securitate cibernetică este prioritatea de top pentru bănci la nivel global în 2018 (89%), înlocuind prioritatea numărul unu de anul trecut – gestionarea riscurilor reputaţionale şi a celor legate de conduită și cultură organizațională, care se situează pe locul șase anul acesta.Recrutarea, dezvoltarea și reținerea de talente ocupă, de asemenea, o poziție semnificativă în topul priorităților băncilor, 83% dintre acestea depunând eforturi tot mai mari să integreze experți în zona digitală şi cyber.”
Raportul complet este disponibil spre descărcare aici.
BUCUREȘTI, 29 Ianuarie – Grupul ELECTRICA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, a realizat ȋn anul 2017 investiții în infrastructura de distribuție în valoare totală de 727 milioane lei. Totodată, Operatorii de Distribuție din cadrul Grupului Electrica și-au asumat pentru 2018 un plan record de investiții, în valoare de 900 milioane de lei. Comparativ cu 2014, anul listării Electrica pe bursele din Bucureşti şi Londra, programul de investiții al operatorilor de distribuție din cadrul Grupului (SDEE Muntenia Nord, SDEE Transilvania Nord şi SDEE Transilvania Sud) este de 2,5 ori mai mare în 2017.
În cei patru ani de la privatizarea prin listare, Grupul Electrica a investit 2,1 miliarde de lei ȋn infrastructura de distribuţie, investiții a căror finalitate o reprezintă îmbunătățirea semnificativă a calităţii serviciilor la nivelul întregii comunități beneficiare.
“Modernizarea rețelelor de distribuție continuă să fie prioritatea Grupului Electrica, astfel că, pentru anul acesta, ne-am propus investiţii record, în valoare de 900 de milioane de lei, probabil cel mai ambiţios plan din sectorul energetic. Ținta noastră este creșterea eficienței operaționale și a calității serviciilor oferite, astfel încât timpul mediu de întrerupere neplanificată per utilizator – SAIDI – să ajungă la nivelul din țările central europene”, a declarat Cătălin Stancu, Director General Electrica.
Investiţiile Grupului Electrica ȋn infrastructură au crescut constant de la an la an, ȋn 2017, spre exemplu, valoarea totală realizată fiind de 727 milioane lei, din care 235 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Sud, 238 milioane lei ȋn SDEE Muntenia Nord și 254 milioane lei ȋn SDEE Transilvania Nord. Valoarea cumulată a investițiilor realizate în 2017 la nivelul Grupului Electrica este cu peste 30% mai mare față de 2016 și mai mult decât dublă față de 2014.
Astfel, investițiile ȋn rețelele de distribuție au condus la ȋmbunătățirea semnificativă a eficienței operaționale și calității serviciului de distribuție, determinând o diminuare importantă a timpului mediu de ȋntreruperi neplanificate la consumatori (SAIDI neplanificat), ȋn anul 2016 față de anul 2014, cu 10% la SDEE Muntenia Nord, 30% la SDEE Transilvania Sud și 19% la SDEE Transilvania Nord. În 2016, ultimul an pentru care există statistici oficiale în privința indicatorilor de performanță, cel mai bun rezultat a fost obținut de SDEE Muntenia Nord (240 min/an), care s-a situat cu 17% sub media înregistrată la nivel național (290 min/an).
Structura planului de investiţii va viza şi ȋn 2018 cu precădere, ca şi până acum, lucrările de reabilitare și modernizare a rețelelor de distribuție pentru îmbunătățirea calității serviciului (40%), îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea pierderilor (40%), precum şi creșterea eficienței operaționale. Totodată, la nivel de Grup, vor fi realizate investiții importante în modernizarea infrastructurii informatice şi a sistemelor de tehnologia informației, având în vedere atât cerinţele legale privind protecţia datelor, dar și efectul pozitiv asupra calității serviciilor prestate.
La nivelul tuturor celor trei operatori de distribuţie, ȋn 2017 au fost realizate investiţii pentru extinderea Sistemului de Automatizare a Distribuţiei (SAD), ȋn scopul creşterii eficienţei operaţionale şi a siguranţei ȋn funcţionare a instalaţiilor. Au fost efectuate lucrări de trecere a reţelelor de medie tensiune la tensiunea de 20 kV, un proiect semnificativ fiind realizat ȋn staţiunea Predeal, printr-o investiţie de aproximativ 5 milioane lei, cu scopul asigurării calităţii distribuţiei ȋn perioadele vârfului de cerere de iarnă. Alte investiţii au vizat asigurarea calităţii energiei electrice la consumatori, prin executarea unor lucrări de ȋmbunătăţire a nivelului de tensiune în reţele de joasă tensiune, atât ȋn mediul urban, cât şi rural. În acest sens, ȋn aria SDEE Transilvania Sud, printr-o investiție de aproximativ 20 milioane lei, au fost executate lucrări ȋn peste 45 de localităţi, ȋnsumând peste 150 km de reţea şi peste 50 posturi de transformare. La nivelul SDEE Muntenia Nord, peste 76 milioane lei au fost utilizate pentru creşterea gradului de siguranţă ȋn alimentare şi ȋmbunătăţirea nivelului de tensiune ȋn circa 100 de localităţi, realizându-se reabilitarea a peste 200 km de reţea şi peste 17.000 de branşamente. De asemenea, ȋn aria SDEE Transilvania Nord a fost optimizată funcţionarea reţelelor electrice de joasă tensiune, ca parte a unui program ambiţios de 77 milioane lei, care va continua şi ȋn 2018.
Cu o tradiție de 120 de ani, companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica acoperă peste 40% din teritoriul României, având o arie de operare de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați. Cele trei companii din cadrul Grupului Electrica deservesc peste 3,6 milioane de consumatori din 18 județe din zonele Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord.
Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, unitate de referinţă în conlucrarea cu mediul economic şi cu administraţia publică locală, a adus împreună elevi, profesori şi reprezentanţi ai Primariei Sectorului 1 într-o reuniune în care europarlamentarul Emilian Pavel a făcut o expunere asupra preocupărilor şi demersurilor reprezentanţilor noştri în Parlamentul European în contextul geopolitic şi economic actual şi în perspectiva anului 2019, când România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul, desfăşurat la Clubul European al unităţii de învăţământ (foto), se înscrie în ansamblul de activităţi prin care Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti îşi susţine candidatura la titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European (EPAS). Titlul se acordă în urma parcurgerii unui program educativ având ca obiective creşterea gradului de informare a tinerilor cu privire la Uniunea Europeană, oferindu-le mijloace active de învățare, odată cu informaţii referitoare la UE, mai ales la puterea democratică de decizie a Parlamentului European. Programul a fost lansat în 2011 în câteva state ale Uniunii Europene şi extins în 2017 în toate statele membre. În România, programul a început în 2016 cu 25 de licee și colegii, iar anul acesta au fost selectate alte 25, din mai multe județe și din Capitală. Organizatori pentru ţara noastră sunt Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE), Ministerul Educației Naționale și APDD-Agenda 21. Actuala ediţie se desfăşoară până în iunie 2018.
În calitate de coordonator al proiectului în Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, directorul acestuia, prof. ing. Nicoleta Gaidoş, evidenţiază concretizările de până acum, pe parcursul actualului an şcolar. Cu precădere se impun atenţiei cele care contribuie la formarea competențelor profesionale, inclusiv într-o săptămână dedicată la nivel european, „inițiativă prin care Comisia Europeană dorește să sporească atractivitatea educației și formării profesionale (VET) pentru competențe profesionale și locuri de muncă de calitate, cu ajutorul unui complex de evenimente organizate în întreaga Europă, la nivel local, regional și național, sub deviza Descoperă-ţi talentul!” De asemenea, sub egida echipei de implementare a proiectului, compuse din cinci ambasadori seniori (cadre didactice) și 15 ambasadori juniori (elevi) ai Parlamentului European, sunt deschise pagina de facebook „CTMB – Şcoală candidat pentru a deveni Ambasador al Parlamentului European” şi punctul de informare al Parlamentului European în şcoală, a fost vizitat Spațiul Public European din București şi au fost marcate Ziua Economisirii Materialelor, Ziua porților deschise, Ziua Națională a României, sărbătoarea Crăciunului prin elemente specifice fiecărei țări a Uniunii Europene.
Oferta agenţilor economici centralizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov cuprinde 477 de locuri de muncă vacante: 40 – pentru studii superioare, 196 – pentru studii medii, 116 – pentru muncitori calificaţi, 125 – pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile, ocupaţiile disponibile sunt: polizator, zidar, asistent manager, analist financiar, ofițet conformitate, manager de zonă, manager, croitor, contabil, bucătar, agent de securitate, lucrător comercial, secretară etc. Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov, Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, telefon (021)332.37.08/105, www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Universitatea din București a lansat seria de activități dedicate Centenarului Marii Uniri, prin care sunt aduse împreună mediu academic, cercetare, învăţământ preuniversitar, organizaţii profesionale. La Facultatea de Istorie au fost lansate concursuri pentru elevi sub egida proiectului național ,,Familia mea în vremea Marelui Război şi a Marii Uniri”, derulat de Universitatea din București și Societatea de Științe Istorice din România. Concurenţii vor investiga aspecte de istorie locale, istorie a propriei familii, vor colecționa obiecte, documente, fotografii de epocă etc. Un concurs național va testa gradul de cunoaștere a evenimentelor din 1918. În organizarea Facultăţii de Istorie se va desfăşura un concurs de creaţie vizuală (foto, videoclip, grafică, pictură).
În contextul lansării activităţilor a avut loc o reuniune ştiinţifică la care au particpat profesori universitari şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, elevi, studenţi (foto SSIR). Prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, prorector al Universităţii din Bucureşti, a transmis mesajul rectorului, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi a reiterat „rolul esenţial al cunoaşterii istoriei în formarea şi educarea tinerei generaţii”.
„Educaţia este cea mai importantă armă care poate să ne ajute într-o societate care nu este întotdeauna prietenoasă”, a afirmat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decanul Facultăţii de Istorie.
Au susţinut prelegeri prof. univ. dr. col. Filofteia Repez, lector univ. dr. Ruxandra Buluc (Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I”), gen.(r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu (Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”), dr. Alin Spânu, lector univ. dr. Alin Matei (Facultatea de Istorie a Universităţii din București), prof. dr. Bogdan Teodorescu, dr. Dorin Stănescu, prof. dr. Ioana Rieber (Societatea de Științe Istorice din România
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al societății Bursa de Valori București SA, potrivit unui comunicat al ASF. Numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al Bursei de Valori București (BVB) a fost a anunțată de Investors Club, într-un comunicat, la sfârșitul lunii noiembrie. Adrian Tănase îl înlocuiește în funcție pe Ludwik Sobolewski, cel care a notificat BVB, în data de 27 octombrie, cu privire la demisia sa din funcția de director general al societății. Consiliul Bursei a luat la cunoștință de demisia lui Sobolewski pe data de 1 noiembrie, și tot atunci l-a desemnat în funcția de director general interimar pe Marius-Alin Barbu.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna decembrie 2017 cu 1,4% (-1,7% în termeni reali) față de luna noiembrie 2017, până la nivelul de 232,336 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit sursei citate de Agerpres, creditul în lei s-a majorat cu 0,1% (-0,2% in termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 3,9% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 4,2%). La 31 decembrie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,6% (2,2% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016, pe seama majorării cu 15,8% a componenței în lei (12,1% în termeni reali) și a diminuării cu 8,1% a componenței în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5%). Creditul guvernamental s-a diminuat în luna decembrie 2017 cu 0,4% față de luna noiembrie 2017, până la 98,349 miliarde de lei. La 31 decembrie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 5,5% (2,1% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016. Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2017 un sold 350,580 de miliarde de lei. Față de luna noiembrie 2017 aceasta a crescut cu 3,2% (2,8% în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2016 masa monetară s-a majorat cu 11,6% (8% în termeni reali).
„În luna decembrie, activitatea din industrie a căzut puternic”, semnalează barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Facultatea de Management, pe un eşantion de 344 de firme, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Autorii – dr. Petre Datculescu (IRSOP Market Research & Consulting SRL), conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel (SNSPA) – descriu astfel indicatorii pe care îşi bazează constatarea:
Producţia – „Volumul producţiei a scăzut în decembrie la 44 de puncte, de la 62 în noiembrie. Reamintim că de la 50 de puncte în sus începe zona de expansiune, iar sub 50 se află zona de contracţie. Stocurile aproape constant subdimensionate au scăzut de la 45 în noiembrie la 42 în decembrie. Rata de reumplere a stocurilor cu bunuri şi materii prime este sensibil mai mică decât rata de golire”.
Cererea – „Comenzile noi s-au redus dramatic de la 61 la 41 în decurs de numai 30 de zile. Scăderea este cu mult sub media anului de 56 de puncte, fără luna decembrie. Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 65 la 53, dar au rămas totuşi în zona de creştere. Luna decembrie şi primele luni ale anului nu favorizează exporturile şi implicit afectează creşterea întregii industrii. Importurile de materii prime urmează de regulă o traiectorie similară cu cea a exporturilor. Când cade exportul scade şi importul, dar nu în aceeaşi măsură. La nivelul importurilor amplitudinea mişcărilor e mai mică. În decembrie faţă de noiembrie, importurile au scăzut cu 8 puncte, iar exporturile au avut o cădere de 12 puncte”.
Forţa de muncă – „Numărul angajaţilor a rămas în echilibru la un index de 48 de puncte, în apropierea pragului de 50 care separă creşterea de contracţie. Oscilaţiile sunt mici, ceea ce înseamnă că industria nu angajează, dar nici nu disponibilizează în proporţii semnificative”.
Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au dat înapoi în decembrie cu 4 puncte, de la 72 la 68, pe fondul reducerii puternice a activităţii. Totuşi indexul rămâne peste media anului, fără luna decembrie. De fapt, costurile au scăzut mult mai puţin decât a scăzut activitatea. Elasticitatea mai redusă a costurilor se explică probabil prin creşterea puternică a preţului pentru energie care potrivit OPCOM a atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 5 ani.
Preţurile încasate de firme au crescut de la 56 la 60, probabil pe fondul ajustărilor operate pentru acoperirea costurilor de producţie. Această creştere reprezintă un semn bun pentru firme”.
Aşteptările – „Indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ de la 63 în noiembrie la 67 în decembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. La prima vedere ar putea să pară bizar. Activitatea scade dramatic, în schimb, creşte încrederea managerilor în performanţa viitoare. Totuşi, pentru noi care măsurăm aceşti indicatori de 3 ani, corelaţia nu e o surpriză. De fiecare dată când performanţa scade, încrederea managerilor tinde să crească. Există două explicaţii probabile. Pe de o parte încrederea se bazează pe informaţiile şi certitudinile pe care la au managerii în legătură cu nivelul comenzilor şi al activităţii în lunile viitoare. Pe de altă parte, creşterea încrederii când lucrurile merg prost poate fi şi o reacţie psihologică de anulare mentală a dificultăţilor, pentru restabilirea confortului subiectiv. Poate că ambele procese acţionează concomitent”.
În continuarea ceremoniei, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a prezentat Laudatio. Reperele biografice expuse în conţinutul prezentării reliefează o carieră construită pe studii aprofundate şi pe expertiză valorificată creator, aplicat. Corina Creţu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică (în prezent, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică) a ASE. A lucrat ca economist stagiar, analist-programator, apoi s-a orientat către activitate în domeniul presei, al comunicării. Cariera politică şi-a început-o în 1997. În anul 2000 a fost aleasă deputat. Ulterior, a fost consilier prezidenţial, senator, observator la Parlamentul European. Din 2007 a întrunit sufragiile pentru alegere ca membru al Parlamentului European. În 2014 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al PE. Din 2014 este comisar european pentru politică regională. „Ne face o onoare deosebită faptul că un absolvent al ASE deţine o funcţie atât de importantă”, a accentuat rectorul Nicolae Istudor, subliniind: „La rândul nostru, dorim să fim aproape de dânsa, să fundamentăm, să implementăm proiecte. De asemenea, dorim să sprijinim Reprezentanţa Comisiei Europene în România, dacă are nevoie de studii, de lucrări în domeniul economic, în care deţinem expertiza de specialitate, ca instituţie de cercetare avansată şi de educaţie”. În acelaşi timp, din perspectivă academică, rectorul ASE a apreciat contribuţia ştiinţifică adusă în domeniu de Corina Creţu prin lucrarea sa „România europeană”, Bucureşti, 2014.
În cuvântul de răspuns, Corina Creţu s-a declarat onorată să primească cea mai înaltă distincţie onorifică a ASE, aducând un elogiu profesorilor, mediului academic în care s-a format: „Au fost poate anii cei mai frumoşi din viaţa mea. Aici am înţeles ce însemnă munca, disciplina. Facultatea a fost cea care m-a format. Experienţa din facultate mi-a ghidat întotdeauna drumul profesional. Tot ceea ce am realizat în cariera mea îşi are originea aici, în cunoaşterea, în aptitudinile şi viziunea imprimate în educaţia universitară. Mai ales am realizat cât de mult mi-a folosit această facultate când am devenit comisar european”. Din această poziţie, Corina Creţu a remarcat capacitatea Academiei de Studii Economice în valorificarea fondurilor europene: „Fondurile structurale sunt una dintre principalele resurse pentru dezvoltarea României. Sunt impresionată de modul cum aţi reuşit să folosiţi aceste fonduri europene. Eu cred că investiţia în tineri, în cercetare, în inovare, în ceea ce priveşte politicile viitorului reprezintă o investiţie pentru viaţa noastră, ca oameni şi, în acelaşi timp, esenţială pentru o Românie modernă şi europeană. Mi-aş dori foarte mult ca şi alte instituţii să analizeze ceea ce aţi realizat în cadrul ASE din acest punct de vedere şi să se inspire din exemplul dumneavoastră”. Comisarul european Corina Creţu a conchis că „fără mediul academic, nu putem evolua ca societate, ca ţară”.
Fotografii de Cornel Constantin 
