De ce nu reușește România să pună in valoare resursele forestiere la adevăratul potential?
România nu reușeste să pună în valoare fondul forestier la întregul potențial, iar volumul de masă lemnoasă în păduri a crescut. Poate surprinzător pentru opinia publică din România, acestea sunt doar două dintre concluziile la care a ajuns Consiliul Concurenței, într-un studiu publicat recent. Studiul se referă la piața primară a lemnului și arată că stocul de masa lemnoasă raportat la suprafața impădurită, este în cantitate mai mare decât înainte de anul 1989, atunci când s-a realizat ultimul inventar forestier. În cifre, un hectar de pădure avea, în anul 2013, 322 metri cubi de masă lemnoasă, față de 217 mc, în anul 1984. Creșterea de masă lemnoasă la hectar nu se explică prin vârsta pădurii, intrucât, în acest moment, pădurile au în medie, o vârstă mai mare (63 de ani) față de momentul ultimului inventar forestier național. Datele arată că masa lemnoasă a crescut în ultimii 27 de ani, atât raportată la hectar (plus 105 mc pe hectar), ca volum total, cu un plus de 771 milioane de mc, iar ca suprafață împădurită a crescut cu 4%, adică cu 266.000 hectare. De remarcat că, în ultimii 27 de ani, la nivel european, cele mai mari creșteri ale suprafeței împădurite au avut loc în Franța (6,7%) și Polonia (6,2%), peste media europeană care a fost de 5%.
Așadar, în România, în pofida tăierilor ilegale, care și-au redus intensitatea în ultimii ani, fondul forestier a crescut. Tăierile ilegale trebuie combătute si eradicate, dar mitul că dispar pădurile României este fals, iar studiile de specialitate demonstrează acest lucru. Volumul exploatat in present- o medie de 17-18 miliaone mc annual, este mult mai mic decât media volumului exploatat in perioada comunistă, cand volumul exploatat annual se situa la 24-26 miloane mc. Una dintre cause o arată o analiză realizată de compania de consultanță PWC România : “Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 ,în scădere de la 88% în 1990″. Aceeași concluzie o regăsim in raportul Consiliului Concurenței.
În pofida faptului că stocul masa lemnoasă a crescut, în ultimii 27 de ani, exploatarea lemnului nu este la nivelul potențialului. Studiul realizat de Consiliul Concurenței prezintă o interesantă comparație în ceea ce privește potențialul forestier și exploatarea efectivă, între câteva state europene, relativ apropiate din punctul de vedere al sectorului forestier. Este vorba despre Cehia, Germania, Franța, Polonia și România. Astfel, România are, dintre statele analizate, cea mai mică suprafață forestieră disponibilă pentru exploatare. Motivul? Lipsa investițiilor, respectiv lipsa dezvoltării și întreținerii drumurilor forestiere. De asemenea, sunt analizați indicatorii calitativi care arată nivelul exploatării masei lemnoase, precum producția de lemn din totalul suprafeței forestiere sau producția de lemn din totalul stocului de masă lemnoasă. Rezultatele sunt total în defavoarea României. Astfel, în Cehia, Germania sau Polonia, producția de masă lemnoasă raportată la hectar de fond forestier este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România; Cehia, cu o suprafață forestieră de trei ori mai mică decât a României, obține o producție de masă lemnoasă mai mare decât cea a țării noastre; Polonia, cu o suprafață forestieră mai mare cu 40% decât a României, are o producție dublă față de România.
Analizele profesioniste demonstrează că un nivel ridicat al producției de lemn nu este incompatibil cu un management dedicat principiilor de dezvoltare durabilă. În România, tăierile ilegale nu sunt un argument real pentru a explica lipsa de mobilizare a resurselor forestiere.
Cauzele care produc diferențele de punere în valoare economică a resurselor forestiere între România și statele europene sunt clar exprimate în studiile de specialitate. Este vorba despre: densitatea de drumuri forestiere, mult mai mică față de media europeană, ceea ce face accesul dificil la masa lemnoasă și duce la exploatarea intensivă a suprafețelor accesibile; tehnologia și utilajele folosite nu permit obținerea de randamente superioare. Marea majoritate a companiile din industrie sunt decapitalizate și nu își permit să investească; „pseudo” studiile care vorbesc despre 300 000 ha păduri virgine, cu notificarea acestor suprafețe către Garda forestieră au ca rezultat blocarea recoltării masei lemnoase de pe aceste suprafețe.
Trebuie precizat că, până în prezent, suprafața confirmată a pădurilor virgine și cvasivirgine este de aproximativ 15 000 ha. Finalizarea inventarierii și realizarea catalogului pădurilor virgine este un imperativ, pentru a se evita blocarea artificială a administrării pădurilor; vârsta arborilor exploatați este cu o treime mai mare decât media europeană, ceea ce reduce productivitatea sectorului și, nu în ultimul rând, legislația care privește recoltarea masei lemnoase este arhaică, neadaptată la piață, singura de acest gen din Uniunea Europeană și care se aplică de 50 de ani. De asemenea, sistemul de valorificare a masei lemnoase, atât pentru lemnul de foc pentru populație, cât și pentru industria de prelucrare a lemnului și a mobilei, este nefuncțional. Sunt probleme care dacă nu își vor gasi o rezolvare vor crea un blocaj, atât în ceea ce privește aprovizionarea cu lemne de foc a populației, cât și furnizarea de materie primă industriilor aflate pe orizontală.
Şapte medalii la Turneul Internaţional de Informatică Shumen
România a obţinut șapte medalii – patru de aur și trei de bronz. – la Turneul Internaţional de Informatică Shumen, Bulgaria, 2017:
Medaliile de aur au fost cucerite de lotul de seniori (foto) format din Costin-Andrei Oncescu (Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel), Andrei Popa (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui), Alex Tatomir (Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila), Ștefan Constantin-Buliga (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), pregătiți de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) și Adrian Panaete (Colegiul Național „August Treboniu Laurian” din Botoșani).
Medaliile de bronz au fost obținute de lotul de juniori: Daniel-Ștefan Boni (Liceul Internațional de Informatică din Constanța), Tudor-Gabriel Mocioi (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București) și Albert-Antoniu Greaca (Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București); din echipă a făcut parte și Mircea Donciu, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București; echipa a fost pregătită de studenții Lucian Bicsi și Teodor Stelian Ionescu (Universitatea din București).
Barometrul Industrial IRSOP-SNSPA
Barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe baza unor parametri furnizaţi de un eşantion de manageri arată că „în luna octombrie industria s-a oprit din creştere, după trei luni de avans succesiv”, în timp ce „indicatorul costurilor de producţie actuale şi viitoare a continuat să urce puternic, iar aşteptările privind creşterea costurilor s-au amplificat la un nivel fără precedent în ultimii trei ani de când datează măsurătorile Barometrului”. În sinteză, datele şi aprecierile aferente spun că: volumul producţiei a coborât (61 de puncte) după trei luni de urcare la 53 în iulie la 64 în septembrie; stocurile s-au micşorat, cu observaţia că în 2017 indicatorul pentru stocuri nu a ieşit niciodată din zona de contracţie (sub 50 de puncte), aprecierea fiind că „persistenţa stocurilor mici înseamnă două lucruri: preocuparea managerilor de a avea cât mai puţine stocuri pentru a proteja lichidităţile companiei şi o cerere slabă care nu necesită stocuri mari pentru materiale sau pentru produse gata de livrare”; comenzile noi au stagnat la 61 de puncte, tot după 3 luni de creştere constantă; comenzile pentru export au regresat de la 59 de puncte la 57; importurile de materii prime au înregistrat o evoluţie similară, de la 56 în iulie, la 61 în septembrie şi tot 61 în octombrie; indicatorul forţă de muncă rămâne relativ neschimbat, 50 de puncte în octombrie faţă de 51 în septembrie, aprecierea fiind că „fluctuaţiile la nivelul comenzilor şi al producţiei explică parţial stabilitatea relativă a numărului de salariaţi”, fără să „ştim încă ce efecte va avea creşterea costurilor de producţie”; costurile de producţie au crescut de la 58 în iulie la 71 în octombrie, cu 6 puncte peste media indicatorului pentru perioada ianuarie-septembrie din acest an (65) şi cu 10 puncte peste indicatorul pentru volumul producţiei, încât „costurile reprezintă probabil în acest moment principala preocupare a managerilor din industrie”; preţurile încasate sunt uşor mai mari, 60 în octombrie, faţă de 58 în septembrie, observaţiile fiind că „reflectă probabil tendinţa companiilor de a compensa întrucâtva urcarea puternică a costurilor fixe şi variabile. Se păstrează însă discrepanţa mare între indicatorul costurilor (71) şi cel al preţurilor încasate (60)”; cheltuielile de capital au rămas pe loc; indexul de optimism (agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare) a rămas „blocat” la 59 de puncte, cu 3 puncte sub media lunilor ianuarie-septembrie 2017; costurile viitoare au atins scorul cel mai ridicat înregistrat până acum de Barometrul Industrial, concluzia fiind că dacă îngrijorările se menţin, costurile vor afecta cel mai puternic deciziile managerilor în toate domeniile de activitate”.
Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 2,3% în luna octombrie 2017
Restanțele creditelor în lei din luna octombrie ale populației și firmelor, se cifrează la 5,513 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de suma existentă în septembrie, în timp ce restanțele la creditele în valută au crescut cu 0,11%, la 6,909 miliarde de lei, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).
Suma creditelor în lei din luna octombrie era de 143,93 miliarde de lei (cu 0,6% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,76 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 78,29 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.
De asemenea, creditele în valută au ajuns la suma de 92,4 miliarde de lei în octombrie 2017 (cu 1,02% mai puțin față de septembrie 2017.
La finalul lunii octombrie, totalul creditelor în lei contractate de bucureșteni ajungea la 50,636 miliarde lei, iar cele în valută la 44,284 miliarde de lei.
Aeroporturi București a terminat lucrările de reabilitare la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă
Reprezentanții Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au anunţat luni că s-au finalizat lucrările de întreţinere şi reparaţii la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă.
CNAB a anunțat că lucrările de reparații la pista numărul 1 a aeroportului Henri Coandă au început în septembrie 2017.
”Lucrările s-au încheiat în acest week-end şi au totalizat o suprafaţă de 67.228 mp, din care 39.483 mp la pista nr. 1 şi alţi 27.745 mp la platforme şi căi rulare a avioanelor”, potrivit comunicatului.
De asemenea, reparaţiile s-au desfăşurat în special noaptea pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor şi pentru reducerea disconfortului pasagerilor, potrivit CNAB.
În același timp, lucrările au fost destul de complexe și au depins de condiţiile meteo, potrivit companiei. CNAB a anunţat că finalizarea lucrărilor permite operarea pistei la capacitate maximă, chiar și în condiţii de vizibilitate redusă sau vreme nefavorabilă.
FNGCIMM simplifică procedurile de acordare a garanțiilor pentru solicitanții din cadrul Programului Start-Up Nation
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) aplică noi măsuri în vederea optimizării fluxului de garantare pentru proiectele din cadrul Programului Start-Up Nation.
Consiliul de Administratie al FNGCIMM a aprobat crearea unui mecanism aplicabil exclusiv garanțiilor necontragarantate acordate în cadrul Programului Start-Up Nation, de eliminare a transmiterii Certificatului de Atestare Fiscală, asigurând astfel o și mai mare fluidizare a procesului de avizare a garanțiilor pentru acest program.
Ca urmare, începând cu data de 28.11.2017, pentru solicitarile de garanții pentru care nu se solicită contragarantarea, Certificatul de Atestare Fiscală va trebui să fie în termenul de valabilitate la data aprobării finanțării de către bancă.
În acest fel, expirarea Certificatului de Atestare Fiscală pe parcursul procesului de analiză nu mai constituie un motiv de respingere a dosarelor solicitanților.
FNGCIMM continuă să ia măsuri de optimizare a procesului de garantare și în vederea scăderii intervalelor de timp în care dosarele beneficiarilor proiectelor se află în analiză la Fond.
Măsurile luate au ca scop dinamizarea acordării garanțiilor în cadrul Programului Start-Up Nation.
Editura ASE, Premiul Educaţia la Târgul Gaudeamus
Editura ASE este laureată cu Premiul Educaţia la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat de Radio România, ediţia 24, desfăşurat în Pavilionul Central Romexpo. Academia de Studii Economice primeşte astfel o nouă confirmare a valorii şi complexităţii producţiei editoriale a profesorilor, cercetătorilor şi colaboratorilor ei.
Prin votul publicului, câştigătoare ale Trofeelor Gaudeamus sunt editurile Humanitas, Rao, Nemira, Polirom.
Editura Crime Scene Press obţine Premiul de Excelenţă.
Cea mai râvnită carte a târgului, desemnată prin votul publicului, este „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, Editura Litera.
Ministerul Consultării Publice va iniţia o lege nouă pentru ONG-uri
Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social a dat aviz negativ proiectului legislativ lansat din Parlament pentru modificarea OUG 26/2000 privind activitatea fundaţiilor şi asociaţiilor, a anunţat ministrul Gabriel Petrea (foto). Totodată, el a apreciat că „o modificare legislativă trebuie făcută, dar care să ducă la debirocratizare, la simplificare, nu să fie restrictivă, să îngrădească funcţionarea ONG-urilor”. Drept urmare, ministerul va iniţia propriul proiect de lege în acest sens şi-l va lansa în dezbatere publică. Fără a intra în detaliile preconizatului act normativ, Gabriel Petrea s-a referit, ca exemplu de modificare, la necesitatea unor prevederi clare referitoare la statutul de utilitate publică al unor organizaţii, având în vedere că la ora actuală este reglementată obţinerea acestui statut, dar nu şi eventuala pierdere în anumite condiţii, care nu ar mai justifica deţinerea lui.
Romsilva a deschis campania de împăduriri
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a deschis campania de împăduriri de toamnă printr-o acţiune în Ocolul Silvic Brăneşti, subunitate a Direcţiei Silvice Ilfov. Au participat ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, ing, Cezar Răduță, directorul DS Ilfov, silvicultori localnici, elevi și cadre didactice de la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești (foto).
Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu a subliniat că, la nivel naţional, în actuala campanie, Romsilva are planificată regenerarea a 2537 de hectare fond forestier de stat: 1340 de hectare, regenerări naturale și 1233 de hectare, împăduriri. Vor fi plantaţi 4,1 milioane de puieți forestieri. Completări curente în plantații sunt prevăzute pe 207 de hectare, iar lucrări de refacere a plantațiilor se vor efectua pe 141 de hectare. În total, rogramul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare (8721 de hectare prin regenerări naturale, 5531 de hectare prin împăduriri), completări curente în plantații pe 2589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, reprezentând 84,9% din programul anual.
Fonduri europene deblocate pentru cercetare
Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană, a anunţat ridicarea condiţionalităţii ex-ante 1.2 privind infrastructurile de cercetare din România, constatând îndeplinirea acesteia. Ca urmare, România poate să finanţeze din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii infrastructurile publice de cercetare prezentate în Raportul Infrastructurilor de Cercetare şi Inovare din România, ceea ce poate să conducă la deblocarea a peste 260 milioane euro numai pentru zonele mai puţin dezvoltate.
Furnizând această informaţie, Ministerul Cercetării şi Inovării explică: „Prin proiectul Dezvoltarea Capacităţii Administrative a MCI de implementare a unor acţiuni stabilite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare tehnologică şi Inovare 2014-2020, Cod SIPOCA 27, coordonat de Ministerul Cercetării şi Inovării şi cu efortul susţinut a 84 de experţi naţionali independenţi, grupaţi în 7 paneluri pe domeniile de specializare inteligentă şi de interes naţional din SNCDI 2014-2020, au fost identificate şi evaluate noi propuneri de infrastructuri de cercetare, care au fost incluse în Roadmap-ul naţional. Pe baza acestor evaluări, Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare e elaborat Raportul final”. Acest raport reprezintă un document strategic elaborat la nivelul Ministerului Cercetării şi Inovării de Comitetul Român pentru Infrastructurile de Cercetare (CRIC), organism consultativ al ministerului. Documentul a fost asumat şi aprobat prin Ordinul Ministrului Cercetării şi Inovării Puiu-Lucian Georgescu. MCI precizează că „roadmap-ul infrastructurilor de cercetare conţine 60 de propuneri de proiecte prioritare pe cele 7 domenii de cercetare ale Strategiei Naţionale de Cercetare 2014-2020, a căror finanţare va fi asigurată din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), din fonduri naţionale şi din alte surse de finanţare naţionale şi internaţionale”.
