Protecţie socială cu fonduri europene în sectorul 2

0
În beneficiul comunității locale, Primăria Sectorului 2 a realizat cu fonduri europene Centrul de Servicii de Asistență Socială pentru Persoane Vârstnice „Ion Creangă”. Dezvoltat prin Programul Operaţional Regional (POR), sub egida Agenției pentru Dezvoltare Regională București Ilfov (ADRBI), centrul se află deja în ultima parte a perioadei de sustenabilitate după implementarea proiectului de Direcţia Generală de Asistenţă Social şi Protecţia Copilului Sectorul 2 şi se prezintă excelent. Şefa centrului, dr. Ioana Boşman, ne prezintă serviciile oferite, toate gratuite: socializare şi petrecere a timpului liber (bibliotecă, sală de festivităţi, sală pentru jocuri de societate), recuperare medicală (cabinet de fizioterapie, de kinetoterapie, sală de gimnastică medicală, cabinet de medicină generală), consiliere psihologică, juridică, socială. Capacitatea este de 100 de persoane, în regim de zi, cu sublinierea, ca argument al utilităţii sociale şi al satisfacţiei personale, că sunt oameni care, de la deschidere, de cinci ani trecuţi până acum, vin aici zi de zi.

Creditele ING pentru IMM-uri, 31% creştere faţă de 2016

0
Împrumuturile oferite de ING România IMM-urilor au marcat la sfârşitul lui septembrie 2017 o creștere de 31% comparativ cu aceeași perioadă trecută de la începutul anului în 2016, se precizează în raportul de ansamblu al băncii. Dintre informaţiile furnizate în acelaşi context, reţinem: creșterea veniturilor de 22%, „cumulând 1059 milioane lei, generată în principal de creșterea numărului de clienți și a volumelor de credite oferite prin toate liniile de business. Costurile operaționale au crescut la 535 milioane lei, cu 14% mai mari față de aceeași perioadă din 2016, influențate de investițiile în infrastructura IT și cheltuielile cu angajații”;  profitul brut pe nouă luni ale anului în curs este de 459 milioane lei, „în urma creșterii portofoliului, ajustarea nivelului de risc și creșterea numărului de clienți”; în trimestrul III 2017 cota de piață a băncii pe creditare a crescut la 8,9%, „ceea ce înseamnă volume de 21,1 miliarde de lei, o creștere de 24% de la un an la altul, cu o contribuție echilibrată din partea celor trei divizii ale băncii. Comparativ cu aceeași perioadă din 2016, volumul noilor credite de nevoi personale a crescut cu 20% în ultimele 12 luni, în special datorită procesului de creditare Instant, ce permite clienților să aibă acces la bani în câteva minute. Creditul de nevoi personale Instant a fost digitalizată în luna septembrie, fiind acum disponibilă și în Home’Bank, de unde clienții o pot accesa oriunde și oricând, un împrumut în doar 15 minute printr-un proces complet online”. ING anunţă că „ terminat luna septembrie cu mai mult de 750.000 de utilizatori activi în Home’ Bank”.

Declinul demografic s-a diminuat în luna septembrie datorită creșterii natalității

0
Declinul demografic din România a scăzut în septembrie, când s-au pierdut 482 de locuitori, mult mai mai puţini decât în luna similară a anului trecut (1147 de pierderi), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, rata natalității a scăzut în septembrie 2017, astfel încât s-au născut 18.156 de copii, cu 1956 mai puţini copii decât în luna august 2017. În aceeași măsură, s-au înregistrat 18.638 de decese în august 2017, cu 1817 mai puţine decât în luna precedentă. Mortalitatea infantilă din România a crescut în septembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate 122 de decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 23 mai multe decât anul trecut. Pe parcursul anului trecut, în România au decedat 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Totodată, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, (7,6 decese / 1.000 născuţi-vii în 2016), faţă de o medie de 3,6 decese / 1.000 născuţi-vii în restul UE, potrivit INS. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.  

Cifra de afaceri din industrie s-a majorat cu 10,9% în primele nouă luni din 2017

0
Afacerile din industrie au crescut cu aproximativ 10,9% în primele nouă luni din acest an, spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, datorită creșterii cifrelor de afaceri din industria extractivă (+15,3%) și industria prelucrătoare (+10,8%), conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri semnificative ale cifrei de afaceri s-au înregistrat și în: industria energetică (+19,9%), industria bunurilor de capital (+15,8%), industria bunurilor intermediare (+9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,9%), industria bunurilor de uz curent (+5,2%). În aceeași măsură, s-au înregistrat scăderi la nivelul industriei energetice (-6,8%) și industriei bunurilor de uz curent (-0,4%). De asemenea, în luna septembrie 2017, cifra de afaceri din industrie (internă și externă) s-a majorat față de luna august cu 9,4%. Comparativ cu luna septembrie 2016, afacerile din industrie au crescut cu 11,8%, datorită industriei extractive (+28,5%) și industriei prelucrătoare (+11,5%). Pe marile grupe industriale au fost înregistrate creșteri în industria energetică (+62,4%), industria bunurilor de capital (+12,1%), industria bunurilor intermediare (+11,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,6%) și industria bunurilor de uz curent (+3,0%), potrivit INS. Valoarea cifrei de afaceri semnifică veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada aferentă, provenite atât din activitatea principală, cât și din activități secundare susținute de întreprindere. Cifra de afaceri nu include TVA și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.  

Operatorii economici pot solicita locuri în invăţământul dual

0
Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că „operatorii economici interesați pot solicita şcolarizarea în învăţământul dual şi în învăţământul profesional pentru anul școlar 2018-2019, până vineri, 17 noiembrie 2017, inclusiv”. Solicitările pentru învăţământul dual se transmit la Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), vet@tvet.ro. CNDIPT va înainta inspectoratelor școlare judeţene/Inspectoratului Școlar al Municipiului Bucureşti solicitările primite şi se vor face analize pentru identificarea soluţiilor de a răspunde acestor cereri. Solicitările pentru învăţământul profesional pot fi transmise direct inspectoratelor școlare judeţene/ISMB. Propunerile privind numărul de locuri în învățământul dual şi în învăţământul profesional vor fi definitivate la nivelul inspectoratelor până în data de 29 noiembrie. În Monitorul Oficial nr. 859/31.10.2017 sunt disponibile Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5360/16.10.2017 privind aprobarea calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional pentru anul școlar 2018-2019 și modelele pentru avizarea de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și unitatea administrativ-teritorială a proiectului cifrei de școlarizare în învățământul dual și în învățământul profesional. Detalii despre organizarea şi funcţionarea învăţământului dual şi profesional, pe platforma de consiliere şi orientare profesională a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: http://www.alegetidrumul.ro.

Fonduri pentru proiecte comunitare

0
AFI Europe România – parte a AFI Europe, subsidiară a AFI Properties, companie de referinţă în dezvoltarea, managementul și investițiile din domeniul imobiliar – a lansat fondul pentru comunitate „A FI vecin bun”, primul program de responsabilitate socială al companiei, dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București. Adresarea este către ONG-uri și grupuri de inițiativă, care pot primi finanțări în valoare totală de 70.000 de lei pentru maximum trei proiecte „care să contribuie la revitalizarea urbană și la revigorarea spiritului de comunitate în zonele din vecinătatea celui mai nou parc de afaceri pe care AFI Europe România îl construiește în București, AFI Tech Park”. Complexul, după cum precizează iniţiatorii demersului, „este un parc de business de 56.000 mp, un adevărat complex urban orientat către companiile de IT&C, cu spații verzi ample și o mulțime de facilități high-tech, specifice tuturor proiectelor AFI. Zonele de intervenție pe care trebuie să le vizeze aplicanții sunt: cartierele 13 Septembrie, Tudor Vladimirescu, Uranus, Rahova, Ferentari și zona adiacentă Parcului Carol”. Tematic, pot fi proiecte care ajută locuri din zonele vizate să arate mai bine, să devină mai funcționale și să creeze mai multe facilități pentru comunitățile care locuiesc acolo, (…) care stimulează și susțin viața socială a zonei într-un mod incluziv, cum ar fi animarea spațiului public și aducerea comunității împreună în cartiere”, (…) care generează o creștere a calității vieții din comunitatea locală, (…) care implică în implementare cât mai mulți membri ai comunității din zonă”. Aplicațiile pot fi trimise până pe 11 decembrie 2017. Detalii, pe pagina www.afitechpark.ro/afivecinbun.

Staţii de încărcare rapidă şi ultra-rapidă pentru autovehicule electrice în Europa Centrală şi de Est

0
Consorţiul NEXT-E şi UE semnează un acord de finanţare pentru 252 de staţii de încărcare rapidă şi ultra-rapidă pentru autovehicule electrice în Europa Centrală şi de Est
  • O reţea de 222 de staţii de încărcare rapidă şi 30 ultra-rapidă pentru autovehicule electrice va conecta şase ţări din Europa Centrală şi de Est, pe rutele principale de transport;
  • Este cea mai mare finanţare acordată de UE Connecting Europe pentru proiectele privind autovehiculele electrice, respectiv 18,84 milioane EUR;
  • Reţeaua NEXT-E va fi interoperabilă în cadrul ţărilor participante şi va fi conectată la reţele de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice (VE) din Europa de Vest, în vederea creării unei reţele integrate în
Partenerii din cadrul consorţiului NEXT-E au semnat în data de 9 noiembrie, la Tallinn, în cadrul Digital Transport Day, un acord de finanţare cu INEA (Innovation and Networks Executive Agency), care va face posibilă construirea unei reţele de încărcare pentru autovehicule electrice în şase ţări din Europa Centrală şi de Est: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România. Demersul marchează un punct de referinţă în cadrul extinderii e-mobilităţii în ţările membre şi pentru viitorul transportului la nivel european. În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanţare prin intermediul programului  Connecting Europe Facility (CEF). Consorţiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanţare CEF acordată unui proiect privind vechiculele electrice. În cadrul acestuia, consorţiul va instala 222 de staţii de încărcare rapidă multi-standard (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultra-rapidă (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport şi a reţelei trans-europene de transport (TEN-T). Ca o premieră absolută, călătoria pe distanţe lungi, bazată 100% pe electricitate, va fi posibilă în şase state membre, cu legături către ţările vecine. Proiectul NEXT-E reprezintă cooperarea a patru companii de top din cadrul sectoarelor de electricitate, petrol şi gaze naturale care şi-au unit forţele cu producătorii de autovehicule pentru a crea o reţea interoperabilă de staţii de încărcare a autovehiculelor electrice, ca alternativă viabilă la autovehiculele echipate cu motoare cu ardere internă. Consorţiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON (Zapadoslovenská energetika in Slovakia, E.ON Czech Republic, E.ON Hungary, E.ON Romania), Grupului MOL (filialele din cele şase ţări participante), Hrvatska elektroprivreda din Croaţia, PETROL (în Slovenia şi Croaţia), precum şi Nissan şi BMW. „NEXT-E este un proiect inovator a cărui realizare a presupus eforturi susținute din partea industriei și sprijin din partea Comisiei Europene. În plus, colaborarea strânsă cu alte proiecte este evidentă și subliniază impactul semnificativ pe care îl are dezvoltarea rețelei de transport la nivel european. Obiectivul nostru este de a permite cetățenilor să călătorească cu vehicule alimentate alternativ în întreaga Uniune Europeană„, a declarat Herald Ruijters, Director, DG MOVE, Direcția B – Investiții, Transporturi inovatoare și durabile, Comisia Europeană.În cadrul grupului E.ON derulăm mai multe proiecte la nivel european prin care  încurajăm dezvoltarea utilizării pe scară largă a automobilelor electrice, unul dintre cele mai nepoluante şi sustenabile mijloace de transport. În acest context, este esenţial să oferim posesorilor de autovehicule electrice un acces facil la staţiile de încărcare. NEXT-E este un pas important pentru conectarea României la principalele rute de transport pentru autovehiculele electrice, dar, în acelaşi timp, pentru E.ON reprezintă o oportunitate de a oferi produse şi servicii noi, prin care să vină în întâmpinarea dorinţelor şi a nevoilor clienţilor săi”, a declarat Frank Hajdinjak, director general al E.ON România.Proiectul NEXT-E este o investiție care rezolvă o mare provocare legată de mobilitatea electrică și anume condusul pe distanțe lungi. Pentru prima dată, șoferii din toată regiunea vor avea acces la o rețea de încărcătoare electrice care le va permite să ajungă din București în Praga, de exemplu, bazându-se doar pe energie electrică. Din cele 40 de staţii de încărcare din România, 21 vor reprezenta investiții realizate de MOL, acesta fiind încă un pas pe care îl facem pentru a deveni un furnizor complet de soluții de mobilitate”, a declarat Camelia Ene, CEO & Country Chairman MOL Romania. „Piaţa de automobile electrificate – electrice şi plug-in hybrid – se află într-o fază incipientă în România, dar se dezvoltă rapid. Deja am dublat vânzările de BMW i3 în acest an, comparativ cu 2016. Automobilul electrificat se dovedeşte o soluţie bună pentru oraşe, având în vedere impactul de mediu, eficienţa şi costurile de utilizare, dar şi experienţa unică de condus. Prin proiecte de infrastructură importante extindem potenţialul de utilizare şi în afara oraşelor şi aducem noi argumente pentru extinderea pieţei. De asemenea, proiectul NEXT-E anticipează dezvoltarea automobilelor electrice către noi segmente, precum SAV, având în vedere că aşteptăm şi o creştere  importantă de capacitate a bateriilor în anii următori”, Wolfgang Schulz, director general BMW Group România. În prezent, staţiile de încărcare a autovehiculelor electrice sunt răspândite aleatoriu şi de multe ori nearmonizate, cu risc de suprapunere sau discontinuitate în cadrul reţelei. Proiectul NEXT-E s-a lansat pentru a face faţă acestei provocări şi pentru a crea o reţea continuă şi eficientă din punct de vedere al costurilor, care să  asigure posesorilor de automobile electrice posibilitatea de a conduce pe distanţe lungi şi de a traversa mai multe ţări. Proiectul va asigura acces la expertiză relevantă ţărilor care, în prezent, nu au un număr mare de vehicule electrice, precum Ungaria şi România. În vederea asigurării interoperabilității către Vest şi creării unei reţele complet conectate, proiectul va fi coordonat alături de alte proiecte cofinanţate de către Connecting Europe Facility (CEF), ca de exemplu ULTRA-E, EAST-E şi FAST-E. Se prefigurează că instalarea staţiilor de încărcare rapidă va începe în anul 2018, în vreme ce instalarea de staţii ultra-rapidă este planificată pentru anul 2019, anticipând noua generaţie de autovehicule electrice cu autonomie extinsă. Finalizarea proiectului este estimată pentru sfârşitul anului 2020.

Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 1,87%, iar indicele la şase luni a ajuns la 2,03%

0
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a ajuns joi la 1,87%, (de la 1,86% – cât a fost cotat miercuri), conform BNR. De asemenea, indicele ROBOR la nouă luni (rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni), a crescut la 2,08%, de la 2,07%, valoarea înregistrată miercuri. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută (în lei) între ele. Indicele se stabileşte zilnic de BNR, fiind calculat potrivit mediei aritmetice dintre cotaţiile practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Totodată, euro a depăşit oficial, miercuri, pragul de 4,6 lei. Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni. Mai mult decât atât, reprezentanţii guvernului au adoptat, în cadrul şedinţei de miercuri, ordonanţa de urgenţă potrivit căreia este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Exporturile României s-au majorat în septembrie cu 6% în timp ce importurile au crescut cu 9,2%

0
Exporturile mărfurilor româneşti au cunoscut o creştere în luna septembrie de 6%, (până la 5,56 miliarde de euro), arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, importurile au crescut în luna septembrie cu 9,2% spre deosebire luna similară a anului trecut, respectiv 6,58 miliarde de euro. Deficitul comercial la opt luni a fost de 8,89 miliarde euro, în creştere cu 28,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În perioada ianuarie-septembrie 2017, exporturile au însumat 46,6 miliarde euro, iar importurile au fost 55,5 miliarde euro. Valori semnificative în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de autoturisme şi echipamente de transport (46,6% la export şi 37,1% la import) şi alte produse manufacturate (33,6% la export şi respectiv 30,9% la import). Totodată, în 2016, exporturile au crescut cu 5,1% faţă de anul precedent, până la 57,39 miliarde de euro, în timp ce importurile au avansat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% faţă de 2015.