Interviu cu Ambasadorul Germaniei la București, E.S. Werner Hans Lauk Excelența Voastră, ați preluat funcția de ambasador al Republicii Federale Germania în România în urmă cu mai bine de trei ani. Care a fost prima impresie despre România? Cum s-a schimbat „peisajul” economic și politic local în timpul mandatului dumneavoastră? Când am sosit în vara anului 2013 la Bucureşti, m-am bucurat că mă reîntorc în Europa, privind cu interes spre noul meu post într-unul dintre cele mai tinere state membre UE. Din discuţiile şi lecturile pregătitoare referitoare la noua mea ţară gazdă, România, ştiam deja ce bogăţie peisagistică şi culturală mă aşteaptă. Relaţiile dintre România şi Germania sunt considerabil mai vechi decât statele noastre de astăzi Germania şi România. Acest lucru este dovedit până în zilele noastre prin moştenirea culturală şi lingvistică a minorităţii germane din România. Astfel, am avut deja o idee asupra faptului că relaţiile dintre România şi Germania nu vor fi doar strânse, ci şi foarte diverse. Această primă impresie s-a tot confirmat în decursul anilor trecuţi. Desigur, relaţiile dintre noi au devenit mai intense şi mai strânse: per ansamblu, România poate privi în urmă spre nişte ani foarte prosperi sub aspect economic. Importanţi investitori germani şi-au extins prezenţa în România, iar cu precădere în domeniul învăţământului profesional dual – un subiect foarte drag mie – am înregistrat progrese importante printr-o mai intensă interconectare între companiile care susţin aceste şcoli profesionale în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi Ministerul Educaţiei din România. În ultimii trei ani şi jumătate au existat numeroase progrese şi în domeniul politic; prin Klaus Johannis a fost ales pentru prima dată, după o campanie electorală foarte agitată, un membru al unei minorităţi etnice în funcţia de preşedinte al ţării – un eveniment remarcabil, care a conferit dimensiunii acestei funcţii o nouă conotaţie şi un nou format. Consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei au căpătat un avânt considerabil, fapt care a dus la o încredere mai mare a populaţiei în respectivele instituţii ale statului – aşa cum reiese din numeroase sondaje. Nu în ultimul rând, actuala campanie electorală aduce un suflu de prospeţime prin oferte noi, alternative pentru alegătorii care nu şi-au regăsit până acum interesele reprezentate în mod corespunzător. Care sunt proiectele cele mai importante în care v-ați implicat în perioada petrecută aici? Per ansamblu, am fost încântat de numărul mare de vizite bilaterale şi de diversitatea tematică a relaţiilor noastre bilaterale la care am avut prilejul să particip în ultimii ani. Un loc de frunte îl ocupă vizita preşedintelui federal Gauck şi a doamnei Schadt, în iunie 2016. Această vizită a subliniat, din nou, cât de strânse şi bazate pe încredere sunt relaţiile dintre ţările noastre la cel mai înalt nivel politic. Preşedintele Johannis şi prim-ministrul Cioloş au subliniat, la rândul lor, acest fapt prin multiple vizite în Germania. Dacă ne referim la proiecte concrete, atunci preluarea patronajului asupra „Fundaţiei Biserici Fortificate” de către cei doi şefi de stat, ai României şi Germaniei, reprezintă un semn deosebit de vizibil al cooperării româno-germane. Şi finanţarea acordată de Bundestagul German învăţământului în limba germană din România contribuie în mod considerabil la intensificarea cooperării noastre bilaterale, la fel ca şi deosebitul angajament al companiilor germane în vederea consolidării învăţământului profesional dual în România – fapt pe care l-am menţionat deja anterior. Desigur că aceasta nu este decât o selecţie foarte limitată a preocupărilor Ambasadei Germaniei la Bucureşti şi a celor două Consulate la Sibiu şi Timişoara, în ultimii ani. Consider că aceasta este esenţa relaţiilor noastre cu România: ele sunt deja atât de diverse în viaţa de zi cu zi, încât nici nu sunt necesare proiecte majore, unice pentru a fi importante şi vizibile. Intensitatea reiese în urma cooperării zilnice. Investițiile provenind din spațiul vorbitor de limbă germană s-au dovedit esențiale pentru economia românească. Care sunt principalele atuuri ale României în atragerea de investiții străine și sectoarele economice cele mai atractive în acest sens? Avantajele României ca loc de amplasare a investiţiilor economice sunt evidente: este o piaţă mare, membră a Uniunii Europene şi are o populaţie deschisă, bine calificată în multe domenii, cu reale aptitudini lingvistice. În afară de aceasta, multe localităţi din România se bucură de o însemnată tradiţie industrială de la care au putut porni investitorii. De asemenea, există un real potenţial agricol care poate fi dezvoltat. Pornind de la premisa că investiţiile necesare în domeniile educaţie şi infrastructură se vor derula conform aşteptărilor, România va putea juca cu siguranţă, în viitor, un rol şi mai important în domeniile cercetare și dezvoltare, precum şi logistică. Ce așteptări are mediul de business german de la factorii de decizie locali, pentru stimularea afacerilor existente și intrarea de noi jucători pe piața românească? Investitorii germani aşteaptă înainte de toate ceea ce aşteaptă oricine este dispus să-şi utilizeze capitalul pentru realizarea unei investiţii: fiabilitate şi predictibilitate. Comunele, oraşele şi judeţele, precum şi administraţia naţională din România trebuie să comunice concret ce premise juridice, administrative şi fiscale există în vederea unei investiţii. Condiţiile numite ar trebui păstrate cât mai stabile şi să nu se modifice retroactiv. În opinia mea, acolo unde se impun modificări este recomandabilă informarea şi consultarea din timp a celor implicaţi. Investitorii observă cu atenţie situaţia altor companii stabilite în altă locaţie. O locaţie care se dovedeşte un partener corect şi fiabil pentru companii, se va bucura cu siguranţă de interesul sporit al altor investitori. Ați participat, recent, la vernisarea expoziției „Minoritatea germană în România. Trecut și prezent în Europa unită”. Cum evaluați nivelul de integrare al minorității germane în spațiul românesc? Extrapolând, după experiența petrecută aici, cum apreciați atitudinea românilor față de minorități? Minoritatea germană din România este integrată impecabil în societatea majoritară, fără a renunţa la tradiţiile sale culturale, chiar dimpotrivă. Una dintre cele mai importante activităţi este cea de menţinere a sistemului său de învăţământ în limba germană, ale cărui începuturi datează din secolul al XIV-lea. Aceste şcoli cu predare în limba germană sunt, desigur, la dispoziţia tuturor cetăţenilor români, doar o mică parte a elevilor vorbesc germana ca limbă maternă. Aceste şcoli aduc însă o contribuţie inestimabilă societăţii. Învăţând împreună, germanii şi românii învaţă şi unii despre alţii, şi unii de la alţii. Astfel, acest sistem de învăţământ reprezintă şi un motor al integrării. În afară de acestea, minoritatea germană joacă şi un rol de punte între România şi Germania, contribuind în mod activ la dezvoltarea relaţiilor economice între ţările noastre. Nu mă refer doar la investiţii şi la crearea de noi locuri de muncă, ci şi la consolidarea învăţământului profesional de tip dual ca o alternativă la abandonul şcolar sau la studii. Minoritatea germană este şi în această privinţă una dintre forţele motrice. Înalta apreciere de care se bucură minoritatea germană în rândul societăţii româneşti se datorează şi faptului că reprezentanţii săi se implică în diferite moduri în viaţa socială, culturală şi politică din România. Alegerea lui Klaus Johannis în funcţia de preşedinte al statului şi rezultatele alegerilor locale dovedesc gradul ridicat de acceptanţă al populației majoritare faţă de minoritatea germană. Din păcate, constatăm că nu toate minorităţile se bucură de aceeaşi mare apreciere şi încredere ca şi minoritatea germană. În acest sens, doresc României – atât responsabililor politici, cât şi întregii societăţi – să poată realiza, în continuare, o coeziune a tuturor comunităţilor etnice în România, recunoscând în mod echitabil contribuţia culturală, lingvistică şi socială a tuturor celor 20 de minorităţi oficiale ca parte a acestei ţări atât de bogate istoric şi cultural şi putând utiliza această contribuţie în cele din urmă şi sub aspect economic şi turistic. În altă ordine de idei, la nivel european, votul favorabil dat de britanici pentru ieșirea din UE a încurajat vocile din ce în ce mai critice ale „doctrinei” eurosceptice. Care va fi impactul BREXIT-ului asupra proiectului european și Zonei Euro, pe termen mediu? Nu cred că este cazul să mă lansez în speculaţii. Germania a regretat mult decizia majorităţii care a votat la referendumul britanic pentru ieşirea din UE. Dar, desigur, trebuie să acceptăm această decizie democratică şi să privim înainte, alături de ceilalţi 26 de membri UE şi de Marea Britanie, chemată acum să facă primul pas şi să prezinte celor 27 de ţări membre UE şi Comisiei Europene, care trebuie să conducă negocierile cu Marea Britanie, viziunea sa concretă legată de genul de relaţii pe care doreşte să le întreţină în viitor cu Uniunea Europeană. Negocierile privind ieşirea din UE pot începe doar în momentul în care guvernul britanic va fi activat articolul 50, atât de des citat în ultima vreme. Prin urmare, din punctul meu de vedere este mult prea devreme pentru prognoze privind configuraţia viitoare a UE sau a Zonei Euro, dat fiind că aceasta va fi rezultatul discuţiilor pe care noi, cei 27 membri UE, le vom purta şi între noi, în cadrul negocierilor cu Marea Britanie. România ultimilor ani a făcut progrese semnificative în combaterea corupției. Considerați că munca procurorilor a generat doar rezultate conjuncturale, sau că, dimpotrivă, sunt create premisele pentru o schimbare de mentalitate la nivelul societății și împrospătarea clasei politice? Întrebarea este, într-adevăr, dacă paharul este pe jumătate gol sau pe jumătate plin. Mi-ar plăcea să cred că acesta este pe jumătate plin. În realitate, însă, justiţia, în frunte cu DNA, a generat în ultimii ani rezultate impresionante. Condiţiile-cadru în care aceasta şi-a desfăşurat activitatea sunt, însă prefigurate de către politic, acolo existând, după cum ştim, reprezentanţi de o oarecare notorietate care aduc critici dure şi de principiu la adresa justiţiei. Motiv pentru care, şi aceasta nu este de mirare într-o democraţie, decizia alegătorilor în data de 11 decembrie va face diferenţa, dacă vor vota candidaţi care înseamnă o schimbare de mentalitate şi alte reforme în justiţie, administraţie, politică şi societate, în sensul unei împrospătări a clasei politice, ori dacă vor vota candidaţi care doresc să dea timpul înapoi, respectiv să perpetueze vechiul model de a face politică. Cum vedeți evoluția viitoare a relațiilor bilaterale între România, lider în acest an, la nivelul UE, din perspectiva creșterii PIB și Germania, „locomotiva” economiei europene? Relaţiile economice dintre România şi Germania au devenit din ce în ce mai intense în ultimii ani. Nu văd de ce acest lucru să nu poată continua şi în anii ce urmează, dacă proiectele aflate acum în discuţie privind îmbunătăţirea, de pildă, a infrastructurii ţării, a sistemului educaţional şi a învăţământului profesional şi pentru eficientizarea şi profesionalizarea administraţiei publice sunt demarate cu celeritate. Consider însă că vocile naţionaliste, menite să obstrucţioneze piaţa comunitară, ce s-au auzit în ultima vreme pe alocuri – situaţie datorată, sper eu, în mod principal campaniei electorale – reprezintă, mai degrabă, o piedică din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte relaţiile politice plec, de asemenea, de la premisa că tendinţa pozitivă de intensificare a relaţiilor noastre, perceptibilă până acum, va continua şi în viitor. România îşi doreşte o Europă puternică, vrea să se numere printre ţările proactive, care participă la procesele de integrare, un lucru, de altfel, pe care Germania îl salută în mod deosebit. Prin urmare, sper ca şi viitorul guvern al României să se considere tributar acestui curs comun. Ce mesaj doriți să transmiteți comunității de business vorbitoare de limbă germană din țara noastră? Permiteţi-mi să transmit mediului de afaceri, pe această cale, un apel pe care şi în trecut l-am formulat destul de des: continuaţi să vă implicaţi în configurarea societăţii româneşti, participând la proiecte sociale şi ecologice, la asociaţii şi camere de industrie şi comerţ, la dezbateri publice privind proiecte de lege, sprijinind crearea învăţământului profesional în România sau în orice alt mod pe care îl consideraţi oportun. Prin intermediul capacităţilor şi al experienţei de care compania dumneavoastră dispune, puneţi umărul la clădirea unui viitor durabil, de succes pentru România. Pentru că tocmai aceasta este urarea mea pentru naţiunea română: succes şi prosperitate, ca partener de nădejde într-o Europă unită şi unitară! Interviu preluat din revista DeBizz cu acordul autorului