Fonduri europene, situaţia la zi
Până în prezent, au fost lansate 138 de apeluri, pentru 69 % din suma totală de circa 43 miliarde euro disponibilă din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) de care va beneficia România în baza Acordului de Parteneriat cu Uniunea Europeană în perioada de programare 2014-2020, a anunţat Gabriel Friptu (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) în contextul reuniunii cu tema „Fondurile europene şi de investiţii Regio, motor al dezvoltării regiunii Bucureşti-Ilfov”, organizate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov – ADRBI (foto). De fapt, evenimentul a vizat în ansamblu programele operaţionale Regional, Capital Uman, Competitivitate, Infrastructură Mare, Capacitate Administrativă, Programul Naţional Dezvoltare Rurală, Mecanismul Financiar SEE. În acelaşi timp, a formulat deschideri spre posibile surse de atragere a investiţiilor şi, în general, spre oportunităţi de cofinanţare bancară pentru accesarea fondurilor europene. S-a precizat că pentru FESI au fost depuse până acum 9700 de proiecte, pentru 1430 dintre acestea fiind semnate contractele cu beneficiarii; 3100 de proiecte au fost respinse. Din această fază, a semnalat Dan Nicula, directorul general al ADRBI, „implementarea proriu-zisă a proiectelor devine stringentă, beneficiarul acestora fiind actorul principal”.
Negocieri pentru primele închirieri în AFI Park Braşov
Dezvoltatorul AFI Europe România se află în discuții avansate cu primii doi potențiali chiriași din zona de birouri a proiectului AFI Park Brașov. Este vizată o suprafață de 4000 de metri pătrați, în primul din cele două turnuri Clasa A. În ansamblu, AFI Brașov (foto), a cărui realizare a început cu două luni în urmă, va cuprinde un centru comercial cu o suprafață închiriabilă de 45.000 de metri pătrați și două clădiri de birouri cu o suprafață închiriabilă de 25.000 de metri pătrați. David Hay, CEO AFI Europe România, subliniază: „Sectorul telecomunicațiilor și tehnologiei rămâne cel mai activ ocupant de spații de birouri din afara Bucureștiului, cu 75% din volumul tranzacțiilor înregistrate în prima jumătate a anului. Acest lucru ne face încrezători că AFI Park Brașov va deveni noul punct de interes pentru afaceri, aflat chiar în inima orașului, în special pentru potențialii chiriași din domeniile IT&C, BPO și banking. Locația ultra centrală a complexului le facilitează viitorilor chiriași și angajaților un mix ideal pentru desfășurarea activităților de business și cotidiene, punându-le la dispoziție spații de birouri Clasa A integrate în centrul comercial, chiar în inima orașului”.
O boală cu repercusiuni economico-sociale grave
Societatea Română de Dermatologie (SRD) a lansat campania „Nu mă exclude, nu sunt contagios!”, de solidaritate în sensul integrării socio-economice a bolnavilor de psoriazis, maladie cronică vizibilă sub forma plăcilor de pe piele, îngroşate, roz, cu cruste alb-sidefii. Efectele negative ale acestei boli se reflectă inclusiv în plan economic. Studii de ultimă oră arată că 23 % dintre pacienţii investigaţi afirmă că psoriazisul le-a afectat urmarea carierei profesionale, bolnavii de forme severe ratează anual între 3 şi 25 de zile de muncă, 62 % dintre cei care suferă de această boală raportează probleme financiare, 6 % dintre pacienţi se consideră discriminaţi la locul de muncă. Prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu, preşedintele SRD, subliniază că „psoriazisul este o afecţiune cu multe implicaţii medicale şi sociale din ce în ce mai evidente în societatea de astăzi. Acest fapt îl putem constata indiferent de vârsta pacientului, fie că vorbim de copii şi adolescenţi, fie de persoane în vârstă, fiecare etapă a vieţii având implicaţii specifice”. La rândul său, dr. Alin Nicolescu, secretar general al SRD, apreciază creşterea adresabilităţii la medic a celor suferinzi, odată cu îmbunătăţirea atitudinii faţă de ei în comunitate, în sensul diminuării discriminării.
România trebuie să înapoieze Băncii Mondiale 2,1 milioane de euro, în noiembrie
România are de rambursat aproximativ 2,1 milioane de euro, în noiembrie, către Banca Mondială din împrumutul stand-by efectuat în 2009, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Suma achitată Uniunii Europene reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul semnificând dobânzi și comisioane, asemenea sumei destinate Băncii Mondiale, respectiv cele 2,4 milioane euro.
Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro. Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane.
În 2016, România a plătit Uniunii Europene și Băncii Mondiale 113 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro.
De asemenea, România mai are de înapoiat, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro la Banca Mondială și UE, din care 3,71 miliarde de euro vor ajunge la UE.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui contract stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).
Rata şomajului în UE a rămas stabilă la 7,5% în septembrie
Rata şomajului în Uniunea Europeană s-a menţinut la 7,5% în septembrie, cel mai redus nivel începând din noiembrie 2008, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Din punct de vedere al segmentului euro, rata șomajului s-a micşorat la 8,9% în septembrie, de la 9% în august și 9,9% în perioada similară din 2016, fiind cel mai redus nivel din ianuarie 2009.
De asemenea, în septembrie cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) și Spania (16,7%). La polul opus, se situează Cehia (2,7%), Germania (3,6%) și Malta (4,1%).
România se situeză sub media din UE, cu o rată a șomajului de 5% în septembrie, în scădere față de 5,1% în august.
În aceeaşi măsură, comparativ cu luna septembrie 2016, rata șomajului a scăzut în toate statele membre ale UE, cu excepția Finlandei, unde a rămas stabilă, și a Lituaniei, unde s-a majorat de la 7,6% la 7,7%.
Scăderi semnificative s-au înregistrat în Cipru (de la 13% la 10,3%), Spania (de la 19,1% la 16,7%) și Grecia (de la 23,4% la 21% între iulie 2016 și iulie 2017).
Oficialii CNAB susţin că aeroporturile din Bucureşti sunt pregătite de iarnă
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunţat marţi că aeroporturile din capitală sunt pregătite de iarnă şi că dispun de 49 de utilaje pregătite să intervină în orice moment.
”Toate cele 49 de utilaje performante aflate la dispoziţia Aeroportului Henri Coandă sunt pregătite să intervină în orice moment, atunci când situaţia meteorologică o va cere. Asigurăm pasagerii şi companiile aeriene că dispunem de tehnica şi personalul specializat în operaţiunile speciale pe timp de iarnă şi că am luat măsurile necesare pentru operarea în deplină siguranţă a aeronavelor, în perioada sezonului rece, pe ambele aeroporturi ale Capitalei”, a declarat directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Bogdan Mîndrescu.
Pentru operaţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă următor, CNAB a pregătit 157 de tone de degivrant solid, 124 de tone de degivrant lichid, 32 de tone de nisip şi sare, iar companiile de handling au la dispoziţie 403 tone de lichid degivrant pentru aeronave.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti are în administtraţie Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
Pornesc înscrierile pentru Diaspora StartUp: 40.000 de euro pentru antreprenori români de peste hotare
Fundația C.A.E.S.A.R. încurajează românii din străinătate să-și deschidă o afacere acasă, valorificându-și abilitățile antreprenoriale, cunoștințele academice și profesionale și relațiile personale, participând astfel activ la dezvoltarea României pe termen lung.
Fundația C.A.E.S.A.R. anunță lansarea înscrierilor pentru trei proiecte DIASPORA StartUp, finanțate din fonduri europene disponibile prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 „Locuri de muncă pentru toţi”. Fiecare proiect eligibil, selectat drept câștigător, va beneficia de o finanțare nerambursabilă de până la 40.000 de euro (co-finanțare zero). Programul se adresează cetățenilor români cu vârsta minimă de 18 ani, care au locuit peste hotare în ultimele 12 luni și doresc să-și deschidă o afacere în țară. Aceștia trebuie să facă dovada experienței sau studiilor în străinătate în domeniul în care intenționează să-și deschidă afacerea. Scopul proiectelor este încurajarea antreprenoriatului românesc prin susținerea înființării de companii cu profil non-agricol, în zona urbană, în toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepția regiunii București-Ilfov. Toți cei interesați se pot înscrie online pentru prima etapă de evaluare, prin accesarea formularului disponibil la adresa: https://docs.google.com/forms/Top 3 direcții în comerțul electronic în 2017
În Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori pe 2017 al Comisiei Europene asupra comerțului electronic din 2017 se relevă că în ultimii zece ani, numărul de europeni care cumpără online s-a dublat (de la 29,7% în 2007 la 55% în 2017).
PayU România centralizează și realizează o analiză asupra comerțului electronic în 2017.
Comerțul electronic este din ce în ce mai popular și în România, în primele nouă luni ale anului remarcându-se trei direcții importante. „Aceste trenduri și direcții oferă o perspectivă asupra evoluției pieței de e-commerce, a comportamentului de consum și sunt un bun indicator atât pentru magazinele online care vor să își dezvolte afacerea cât și pentru start-up-urile în domeniu.” declară Marius Costin (foto), Country Manager PayU România.
Crește încrederea în cumpărăturile online
Conform raportului comisiei europene, nivelul de încredere al consumatorilor în magazinele online locale a crescut cu 12 procente. Și în România, încrederea consumatorilor în magazinele online și în furnizorii online de servicii a crescut constant în ultimii 5 ani. „Românii înțeleg din ce în ce mai bine beneficiile plăților online. În primele 9 luni ale anului, s-au realizat cu 37% mai multe tranzacții online comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 1,9 miliarde de lei, cu 44% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2016.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România. Plățile online câștigă teren important în lupta cu plățile în numerar, lucru confirmat și de cel mai recent Global Cash Index (Octombrie 2017). Acesta arată că, în România, ponderea numerarului în tranzacții se ridică în prezent la peste 40%, cu aproximativ 20 de procente mai mică față de ultima perioadă analizată (2011).Consumatorii aleg metodele de plată localizate
„Cumpărătorii preferă să plătească online cu ceea ce au în buzunar. Fie că vorbim de carduri de debit, carduri în rate sau cash, este recomandat ca magazinele online să le pună la dispoziție cât mai multe metode de plată, bineînțeles adaptate nevoilor și specificului fiecărui business.” – Marius Costin, Country Manager PayU România. În Cehia, Germania şi Polonia, plăţile prin sisteme de online banking sunt de două ori mai populare decât cele efectuate prin carduri. În ţări precum Marea Britanie, Franţa, Spania, Irlanda şi Italia, cardurile rămân cea mai populară modalitate de plată. „În România, plata cu cardul rămâne metoda de plată preferată de români, în timp ce plata cu cardul în rate devine din ce în ce mai populară. În primele luni ale anului trecut, peste 15% din totalul tranzacțiilor online au fost realizate cu un card în rate.” completează Marius Costin, Country Manager PayU România.Cumpărături transfrontaliere
Ediția din 2017 a tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori arată că încrederea europenilor în comerțul electronic a crescut în special în cazul achiziționării online din alte țări din UE. În prezent, statisticile europene arată că 4 din 10 comercianți online intenționează în anul următor să își vândă produsele și peste hotare. Când vine vorba de extinderea afacerii online și în alte țări, principalele reticențe sunt legate de riscul mai ridicat de fraudă și neplată în vânzările transfrontaliere, de reglementările fiscale diferite, de diferențele în legislație și de normele privind protecția consumatorilor. „Din experiența PayU, comercianții români încep să-și extindă afacerile transfrontalier, sau cel puțin sunt interesați de această posibilitate. Încă se fac pași timizi în acest sens, vizând, în special, țările europene vecine. Mesajul nostru pentru aceștia este că este la fel de ușor să faci comerț online de la est la vest est pe cât este de la vest la est și că au întotdeauna de partea lor un partener global pe zona de plăți, cu expertiză în abordarea locală, pentru a-i susține în acest demers.” concluzionează Marius Costin, Country Manager PayU România.CNIPMMR susține valorificarea practicilor europene în dialogul social
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi-a prezentat poziţia faţă de modificarea Legii nr. 62/2011, a dialogului social, în contextul – semnalat de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu (foto), preşedintele CNIPMMR – în care întâlnirile tri şi bipartite desfăşurate până acum au avut în prim-plan amendamente formulate de confederațiile sindicale.
În procesul de modificare a legii în discuţie, CNIPMMR susţine necesitatea respectării dispoziţiilor Constituţiei României şi ale convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948, nr. 98/1949, ratificate de România. Concret, „pentru organizarea și funcționarea patronatelor, CNIPMMR susține necesitatea valorificării practicilor europene și a principiilor promovate de Business Europe şi UEAPME: asocierea liberă în patronate, în funcție de interesele sectoriale, locale, județene, regionale, de apartenenţă la categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; eliminarea oricăror limitări ale dreptului de afiliere la patronate, federaţii şi confederaţii patronale; organizarea şi funcţionarea patronatelor potrivit regulilor stabilite de membrii lor, prin statutele adoptate de aceştia; eliminarea procedurilor birocratice excesive privind funcţionarea patronatelor; asigurarea unui tratament egal al patronatelor raportat la sindicate de către autoritățile publice; respectarea în egală măsură a partenerilor sociali; respectarea principiului negocierilor colective voluntare și a principiului relativității efectelor contractelor”.
Reamintind că „patronatele reprezentă un partener social fundamental (egal cu sindicatele în dialogul social bi- şi tri-partit), având un rol determinant în dezvoltarea economiei româneşti şi în integrarea ei la nivel european şi mondial, în realizarea unui mediu de afaceri favorabil, în promovarea legală a intereselor profesionale, sociale şi economice ale întreprinzătorilor, la nivel naţional şi internaţional”, CNIPMMR consideră că noua formă a Legii nr. 62/2011 trebuie să evite în special: „ingerinţele în organizarea şi funcţionarea patronatelor; dezechilibrele de reglementare între patronate și sindicate (exp. obligarea întreprinzătorilor de a asigura servicii: reținerea de angajator pe statul de plată a cotizației de sindicat și virarea către sindicat, acordarea de către angajator de sedii și dotări sindicatelor, Curtea Constituțională pronunțându-se că asemenea practici reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate etc.); modificarea criteriilor actuale de organizare a patronatelor: pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel naţional, respectiv organizarea exclusiv sectoriala și desființarea patronatelor locale sau constituite pe alte criterii; limitarea dreptului de asociere în organizații patronale, respectiv limitarea asocierii societăților doar la un patronat și a patronatelor doar la o federație; creșterea birocrației pentru organizarea și reprezentativitatea organizațiile patronale, respectiv declarații privind afilierea etc.; creșterea birocrației pentru IMM-uri în domeniul negocierilor colective, respectiv scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatoriu negocierea contractelor colective de muncă; obligativitatea negocierii anuale a salariilor, duratei timpului de lucru, programului de lucru, formării profesionale şi condiţiilor de muncă; modificarea efectelor contractelor colective, aplicarea lor erga omnes și nu doar pentru părțile semnatare, cu implicații grave asupra economiei și asupra bugetului de stat, contractele colective urmând să se aplice pentru toți angajatorii din sectorul de activitate, bugetari și privați, fără participarea la negociere a Ministerului Finanțelor și fără respectarea bugetelor aprobate, revenindu-se la situația anterioară adoptării Legii nr. 62/2011, când autoritățile publice au fost obligate de instanțele de judecată, în aplicarea unor prevederi similare, să aplice contractele colective și să plătească salarii mult peste limitele stabilite prin lege pentru bugetari și cu depășirea bugetului aprobat, situație semnalată și de Fondul Monetar Internațional; scăderea pragului de 50%+1 necesar pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de companie/sector sau pentru înregistrarea contractelor colective; reprezentativitatea derivată a sindicatelor, prin afiliere și nu raportat la numărul de membri; politizarea organizării partenerilor sociali și trecerea stabilirii sectoarele de activitate de la Consiliul Naţional Tripartit la Guvern; sindicalizarea persoanelor care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, care administrează şi utilizează capital în scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă şi care angajează muncă salariată; înlocuirea noțiunii de organizație patronală cu cea de organizație de angajatori, care creează confuzii, existând o distincție evidentă între angajatorii din economia privată (patronii) și angajatorii salariaților bugetari, noțiunea de patronat fiind prevăzută expres de art. 9 și art. 40 alin. (1) din Constituția României; desfiintarea organismului de reprezentare unitară a mișcării patronale; instituirea de noi obligații financiare pentru angajatori: contribuţiil pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă”.
CNIPMMR consideră necesar „ca deciziile de modificare a legislației dialogului social să fie fundamentate (pe baza unor analize obiective, inclusiv de drept comparat); să respecte toate normele de tehnică legislativă, inclusiv testul IMM; să respecte principiile dialogului social calitativ (imparțialitate, obiectivitate și respect față de reprezentanții patronatelor, înregistrarea dezbaterilor și consemnarea lor în minute de sedință, asigurarea unui dialog social civilizat, ajungerea la consens între confederațiile patronale și sindicale reprezentative); să respecte convențiile OIM, Constituția României și bunele practici la nivel european”.
Aeroporturi București a înscris un profit brut cu 34 % mai mare la nouă luni
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an, venituri totale de 808,62 milioane lei, cu aproximativ 20% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent..
”Acest rezultat s-a datorat în primul rând veniturilor din exploatare obţinute în urma creşterii traficului aerian de pasageri, dar şi a acţiunilor de optimizare a activităţii aeroportuare întreprinse începând cu al doilea trimestru al acestui an: fluidizarea fluxurilor de pasageri la sosiri şi plecări; optimizarea controlului de securitate al pasagerilor şi bagajelor de mână; extinderea la două benzi a fluxului auto de ieşire din aeroport”, potrivit unui comunicat eliberat de CNAB.
De asemenea, compania a realizat în perioada ianuarie – septembrie un profit brut de 320 milioane lei, cu 34%mai mare față de anul trecut.
”Un exemplu pentru gestionarea eficientă a bugetului companiei este chiar decizia conducerii CNAB de rambursare anticipată a sumei de 31,72 milioane de euro din creditul de investiţii contractat în anul 2011 pe o perioadă de zece ani, fără a se plăti dobânzi şi comisioane de rambursare anticipate”, au declarat reprezentanții CNAB.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
