Cele mai performante firme din Capitală, premiate de CCIB la cea de a XXIII-a ediţie a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti
„Ediţia din acest an a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti are pentru noi o semnificaţie deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar şi de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric. Premiem perseverenţa acelor manageri şi antreprenori care nu au renunţat la visul lor şi le recompensăm, chiar dacă doar moral, determinarea pe care au dovedit-o de-a lungul anilor în care şi-au depăşit limitele, au dărâmat mituri, au schimbat mentalităţi şi percepţii, au construit echipe solide şi unite şi au zidit, cu onestitate şi tenacitate, afaceri de elită”, a afirmat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea ediţiei a XXIII-a Topului firmelor din Capitală, se arată în comunicatul transmis redacției noastre.
La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalităţi marcante ale lumii academice şi oficialităţi de la nivelul Executivului, Instituţiei Prefectului, primăriilor de sector şi organizaţiilor neguvernamentale. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: dr. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor; Paul Nicolae Petrovan, prefectul Capitalei; Corneliu Cârstea, subprefectul Capitalei; Tomniţa Michaela Florescu, viceprimar, Primăria Capitalei; Daniela Popa, viceprimar, Primăria sectorului 1; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti; prof. univ. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului Academiei de Studii Economice (ASE); prof. univ. dr. ing. Dorel Mihai Paraschiv, prorector, ASE; Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cercetare-Proiectare; Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău.
„Consider evenimentul din această seară o mare sărbătoare. Aş vrea să-l felicit pe preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenţie companiilor bucureştene care au depăşit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziţiei, în care capitalul românesc a avut mult de suferit. Apreciez recunoştinţa pe care o arată domnia sa şi întreg colectivul companiilor Capitalei. Recunoştinţa este astăzi o floare monumentală şi foarte rară, deşi recunoştinţa ar trebui să fie luneta prin care privim lumea”, a afirmat dr. Iulian Iancu, în cadrul evenimentului.
În cadrul evenimentului, au fost acordat o serie de premii speciale. Începând cu anul 2010, Camera bucureşteană decernează, anual, Trofeul HERMES unor personalităţi cu o contribuţie semnificativă la susţinerea şi dezvoltarea si sustinerea activitatii Camerale. Anul acesta, trofeul HERMES a fost acordat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, presedintele CCIB, pentru consecvenţa şi curajul demersurilor sale în vederea recuperării şi apărării patrimoniului istoric al Camerei bucureştene.
De asemenea, au fost acordate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan” firmei Fan Courier Express SRL pentru „Brandul românesc al anului”, trofeul „Ioan V. Socec” Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, trofee de excelenţă în management: Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) şi Flavia Voinea (Radio România Bucureşti); trofeul de excelenţă pentru promovarea oportunităţilor de afaceri oferite de ţara noastră: echipa „Investiţi în România” – TVR Internaţional. Un premiu special a fost acordat prof. univ. dr. ing. Gheorghe I. Gheorghe, preşedintele Secţiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB şi vicepreşedinte al Camerei bucureştene, pentru contribuţia la dezvoltarea cercetării aplicative.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 120.615 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2015, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 34.390 firme, adică 28,5% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană premiază 6.710 firme, adică 19,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,6% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, firmele câştigătoare sunt structurate pe şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, turism; agricultură, pescuit, piscicultură şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
Călin Georgescu, proiect de țară. Între utopie și rațiune
Călin Georgescu este unul dintre specialiștii recunoscuți în România și în afara ei. Călin Georgescu a fost președinte al Clubului de la Roma pentru Europa și un nume care de-a lungul timpului a fost vehiculat de multe ori pentru o funcție publică, inclusiv cea de prim-ministru al României. Din motive necunoscute mie, investirea într-o funcție publică nu s-a materializat niciodată, dar acest lucru nu a fost împotriva dlui. Georgescu. Ba, dimpotrivă. Într-o lume balcanică, în care clasa politică suferă profund în ochii opiniei publice, imaginea lui Călin Georgescu nu a făcut decât să crească. Este văzut ca un specialist, ca un tehnician care pare că nu dorește să vină în politică pentru interese meschine, ci vrea doar să propună un proiect.
Și iată că într-un moment în care instituțiile importante ale României, președinția, guvernul, Academia, lucrează la proiecte și strategii, dl. Călin Georgescu propune un proiect de țară, prin intermediul unei cărți. „Cumpăna României” se numește volumul apărut recent la Editura Christiana. Trebuie să remarcăm că volumul are un subtitlu sugestiv: „Proiectul meu de țară este: hrană, apă, energie, gândit pe baza conceptului de dezvoltare durabilă”. Precizarea este necesară, pentru că în felul acesta înțelegem că demersul editorial al dlui. Georgescu își dorește să depășească nivelul strict al unei apariții editoriale, ci își propune să fie un demers coerent pentru viitorul României în următoarele decenii.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor grupurilor de producători
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor de investiții prin intermediul submăsurilor 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) până la data de 30 decembrie 2016, ora 16.00.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare acordată prin PNDR 2020 sunt grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol recunoscute oficial de MADR (înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014), conform legislației naționale în vigoare (Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 cu modificările și completările ulterioare), care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect și care se încadrează ca IMM (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii cf. L 346/2004) – încadrarea în categoria IMM se va demonstra doar la depunerea Cererii de Finanțare.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Fonduri europene gestionate direct de orașe
Pentru prima oară, în exercițiul bugetar 2014-2020, orașele au responsabilitate directă în gestionarea fondurilor europene – aceasta a fost ideea centrală a evenimentului care a reunit la București primari ai mai multor orașe din România și reprezentanți ai unor municipalități din alte țări și ai Comisiei Europene. Evenimentul a cuprins conferința „Orașul meu în Europa noastră”, workshop-ul Rețelei de Dezvoltare Urbană și un târg de realizări în economia circulară. Detalii asupra aplicării în România a finanțării directe, conform Agendei urbane a Uniunii Europene, a prezentat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu:
Beneficiare vor fi 39 de municipii. Nu va beneficia capitala, deoarece București-Ilfov intră în categoria regiunilor în tranziție, având PIB pe cap de locuitor între 75% și 90% din media europeană, pe când celelalte regiuni de dezvoltare economico-socială de la noi se situează sub acest interval și deci sunt eligibile pentru astfel de alocare.„Fondurile disponibile pentru orașele din România în perioada de programare 2014-2020 oferă oportunități deosebite. Trebuie să recunosc faptul că sunt foarte mulțumită că România a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri care vor fi gestionate în mod direct de către orașele reședință de județ. Aceasta reprezintă 11% din alocarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională pentru România și este mult peste nivelul minim de 5% și peste media UE, de 8%”.
Cum aplici modelul „dați un leu pentru Ateneu!” în secolul XXI
Finanțarea participativă (crowdfunding) este o metodă de obținere a resurselor financiare prin contribuția unui grup de oameni, ca o metodă alternativă la creditul bancar, listarea la bursă, sprijinul financiar public, fonduri proprii sau altele. Deși denumirea de crowdfunding este folosită începând cu secolul XXI, această metodă de finanțare a fost folosită în trecut în diferite situații.
Cu titlu de exemplu, amintesc faptul că în anul 1886 a fost inaugurată Statuia Libertății în portul din orașul New York pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la câștigarea independenței Statelor Unite ale Americii. Statuia a fost construită în Franța prin metoda crowdfunding-ului, iar Statele Unite ale Americii au construit soclul statuii apelând la aceeași metodă de finanțare. Pentru strângerea fondurilor financiare necesare construirii soclului, Joseph Pulitzer a afirmat că statuia reprezintă „un dar al tuturor cetățenilor francezi, către toți cetățenii Americii”.
Un alt exemplu poate fi Ateneul Român, care a fost construit în perioada 1886-1888 prin metoda crowdfunding-ului sub sloganul „Dați un leu pentru Ateneu!”. De-a lungul timpului, și alte numeroase proiecte au fost finanțate prin această metodă, cu precădere în muzică, film sau literatură.
În prezent, prin tehnologia internetului a fost facilitat accesul la finanțarea prin crowdfunding. Astfel că la nivel internațional putem menționa site-uri precum Kickstarter, IndieGoGo, GoFundMe etc, iar la nivel național Multifinanțare, Creștem idei, Pot și eu, We are here etc.
Chiar dacă oportunitatea accesării fondurilor prin crowdfunding va fi apreciată de la caz la caz, un lucru este sigur, crowdfunding-ul funcționează și este în creștere1. Pentru dezvoltarea jocului video Star Citizen au fost strânși prin crowdfunding peste 117 milioane dolari, iar fondurile strânse sunt în creștere, astfel că doar în ziua de 26 iulie 2016 au fost strânși aproximativ 30.000 dolari. Pebble Time este un smartwatch lansat pe piată tot în urma finanțării prin crowdfunding3, astfel că aproximativ 80.000 de oameni au finanțat cu aproximativ 20 milioane dolari crearea acestui produs.
Consultanță fiscală pentru întreprinzători, prin România Durabilă
Proiectul „România Durabilă” și-a derulat un nou episod al demersului consecvent care pune față în față probleme, întrebări, îndoieli, temeri ale micilor întreprinzători exponenți ai economiei private și soluții sau cel puțin idei valorificabile din expertiza profesioniștilor, precum și din autoritatea decidenților. De data aceasta, subiectele de consultanță pentru IMM-uri au gravitat în zona fiscală. Punctul de plecare l-a constituit reafirmarea de către moderatorul dezbaterii, Daniel Apostol, a nevoii de informare, de formare și, înainte de orice, de educare financiară concretă.
Recâștigarea încrederii investitorilor în bănci
O direcție de abordare atacată captivant și urmărită cu interes a fost cea privind creditarea afacerilor. În context, s-a reamintit că, deși 70% din totalul creditării de la noi merge către mediul de afaceri, doar 15% dintre IMM-uri accesează această oportunitate de finanțare. Recâștigarea de către bănci a încrederii din partea investitorilor a fost adusă în discuție de Ramona Ivan, director al Direcției relații externe și finanțări structurale a CEC Bank. Aprecierea sa, bazată pe propria experiență în consultanța de profil, a fost că deschiderea cu șanse de reușită o constituie dialogul orientat spre cunoaștere reciprocă și informare de specialitate: „Dumneavoastră aveți un proiect pentru o afacere și vreți să-l realizați indiferent de obstacole. Până la finanțare însă, este necesar să discutăm despre proiect, să vedem, de exemplu, dacă într-adevăr credeți în el. Apoi, în funcție de ceea ce vă propuneți, pot în calitate de consultant să vă ofer informații, sfaturi legate de bani, de ghidul solicitantului, de felul în care se scrie sau nu se scrie un proiect”. O recomandare a consultantului legată de accesarea fondurilor europene și de apelul la produse destinate în acest scop de CEC Bank a fost aceea de a exista la nivelul fiecărei companii a unui post anume pentru un specialist în lucrul cu fonduri europene.Warren Buffett vrea să modifice jocul defect al veniturilor de pe Wall Street
Într-una din zilele de vară a anului 2015 Warren Buffett intra tăcut în lobby-ul sediului băncii JPMorgan Chase de pe Park Avenue din Manhattan, încercând să nu atragă prea multă atenție. Laurence D. Fink, președintele Black Rock, care gestionează peste 4.000 miliarde dolari (cel mai mare money manager din lume), a fost condus și el la etajul 49 la scurt timp, urmat, la fel de discret, de Abby Johnson, CEO la Fidelity (care gestionează peste 2.000 miliarde dolari) și Frederik Wiliam McNabb III, șeful lui Vanguard (3.000 miliarde dolari).
În total, a fost vorba de aproximativ o duzină de CEO ai principalelor firme de investiții – T. Row Price, State Street – plus șeful unui fond de pensii public și un investitor activ. Toți veniseră pentru o întâlnire despre care li s-a cerut să păstreze o discreție totală.
La etajul 49 au fost întâmpinați de Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase.
Agenda întâlnirii – rezultată în urma multor convorbiri ale lui Dimon cu prietenul său Warren Buffett – cuprindea o discuție despre starea deplorabilă a companiilor tranzacționate public în SUA: prea puțină încredere și prea puțină legătură între managementul companiilor și acționarii acestora, prea multe reguli impuse de așa-numiții experți în guvernanța corporativă și prea multe idiosincrazii contabile. Ca rezultat, cea mai mare parte a banilor „smart” din SUA devin și rămân privați, creând mai multe companii care au mai puțină responsabilitate publică și transparență.
Într-un final au fost date publicității câteva „recomandări” care par „normale”, cum ar fi:
- sugestia ca board-urile companiilor publice să fie diverse: mulți participanți s-au declarat împotriva menținerii unor board-uri stufoase, formate din mulți membri. Ei ar prefera doar un număr restrâns de membri, dar care să fie experți în afaceri, fără prea mulți consultanți sau profesori universitari. Iar compensarea membrilor Board-ului să fie făcută, cel puțin jumătate, cu acțiuni;
- companiile publice nu ar trebui să ofere indicații privind veniturile viitoare;
- companiile care nu includ, în contabilitate, compensațiile prin acțiuni. Grupul este de părere ca aceste compensații cu acțiuni este „pur și simplu un cost în cadrul afacerii”;
- companiile care au acțiuni cu sistem de vot dual, la care investitorii care dețin acțiuni cu drept de vot privilegiat au o influență mai mare la votul în cadrul societății;
- recomandări care i-ar putea deranja pe executivii companiilor cărora le place să mențină un control strict asupra lanțului de comandă și o anumită distanță între management și board. Câștigă teren ideea că board-urile unei companii publice trebuie să poată să se întâlnească cu angajații fără prezența CEO-ului pentru a obține o imagine neinfluențată de nimic și nimeni despre modul în care compania este condusă;
- nevoia de a avea fie două persoane în conducere, CEO și președintele board-ului, care să se controleze reciproc sau, dacă este una singură, aceasta să fie un lider puternic.
| Președintele și CEO-ul Berkshire Hathaway, Waren Buffett, a apărut la emisiunea „Squawk Box” de la CNBC din 21 iulie a.c., pentru a prezenta câteva idei pentru reforma guvernanței corporative, pe care el și alți oameni de afaceri puternici și investitori de top le-au discutat într-o serie de „întâlniri tăcute” în ultimul an. „Estimările emise de companii privind veniturile viitoare pot duce la o serie de practici incorecte” a afirmat Buffet. „Am văzut astfel de cazuri care au generat rezultate foarte proaste”. Buffett susține că recomandările sale urmăresc „să încurajeze un pic companiile care chiar se simt în largul lor să ofere indicații despre veniturile potențiale viitoare, și a le acorda mai multă înțelegere”. La rândul său Jamie Dimon, CEO și președinte al JPMorgan Chase, a trimis un email în aprilie 2016 realizatorilor emisiunii „Squawk Box” în care intervenea în discuția despre veniturile anunțate de companii, spunând: „comparați două numere reale: cele de anul acesta cu cele de anul trecut”. |
Noua paradigmă fiscală
Atunci când mi-am început cariera, în 1995, majoritatea subiectelor care ni se prezentau pe la diverse conferințe sau cursuri de pregătire erau despre „planificare fiscală”, despre instrumente hibride, despre cum putem reduce sarcina fiscală efectivă, fără a încălca legea fiscală, dar folosind orice scăpare pentru a ocoli plata impozitelor. Noțiuni precum „secretul fiscal”, legea fiscală de strictă interpretare (acolo unde legea nu prevede clar, impozitul nu se datorează) erau elemente sacrosancte ale unei paradigme pe care fusese așezat sistemul fiscal global de decenii bune. Părea aproape ca fiind un act de bravură să găsești soluții de a evita plata impozitelor.
În ultimii ani, acest lucru se schimbă rapid. Secretul fiscal, la fel ca și cel bancar de altfel, nu prea mai există, multinaționalele au ajuns să fie demonizate public pentru că nu își achită impozitele în statele care le produc profiturile, iar subiectele fiscale fac adesea prima pagină la ziar sau „țin” știrile zile întregi. Presiunea pe decidenții politici a crescut în mod corespunzător, exponențial.
Primul și cel mai important game changer a fost decizia G20 de a împuternici OECD să dezvolte un plan de măsuri care să împiedice transferul profiturilor în paradisuri fiscale. În nici trei ani planul a fost dezvoltat (15 măsuri), discutat, aprobat și implementarea deja a început. Pentru ca acest set de măsuri să devină unul global, OECD a creat un organism numit „Inclusive Framework” în care a invitat – cu statut egal, atât membri OECD, cât și statele care nu sunt membre. Pe 30 iunie, la prima reuniune a Inclusive Framework la Kyoto, la masă eram reprezentanții a 83 de state, inclusiv Panama.
România ca școală de leadership
Scriu astăzi din nou pe LinkedIn și din nou în limba română, dar pentru prima oară din afara României – de la München, noua mea casă.
Am hotărât să pornesc o serie de reflecții legate de experiența extraordinară pe care am trăit-o în ultimii patru ani, în calitate de CEO al Allianz-Țiriac.
Mai întâi, o foarte scurtă poveste:
Eram de foarte puțin timp în România. Abia fusesem investit ca CEO al Allianz-Țiriac. Mă aflam la Timișoara, în timpul săptămânii, într-o vizită de business. Unul dintre colegii de la București m-a sunat, să-mi transmită că directorul ASF voia să fiu la el în birou în ziua respectivă – fără să întrebe unde eram sau ce program aveam. Era pentru prima oară când mă confruntam cu o astfel de solicitare. În câteva ore, eram deja la București. Agenda mi se modificase complet.
În doar o zi de lucru, am fost nevoit să-mi exersez agilitatea și să-mi adaptez calendarul la programul autorității financiare, să dau un examen de diplomație în relația directă cu directorul ASF și să apelez la creativitate, să inovez în procesele de lucru, pentru că agenda profesională mi s-a modificat radical în urma unui singur telefon.
Urgența reconectării interne și externe a României (II)
Trecând spre Balcani, se remarcă tot pe Harta 1, atât în Bulgaria, cât și în Serbia și Ungaria, progresul autostrăzii pe traseul drumului antic ce unea Constantinopolul de Viena. Bulgaria are peste 780 km de autostrăzi, Serbia peste 670 km de autostrăzi și drumuri expres. Peste România și în valori absolute, ca să nu mai vorbim de densitate.
Pe traseul acestui drum, porțiunea dintre Belgrad și Budapesta va fi modernizată cu fonduri chinezești. Macedonia, țară cu relief dificil, are autostrada nord-sud practic finalizată pe teritoriul ei, rămânând de modernizat doar o bucată care este acum drum expres, pe teritoriul Serbiei pentru conectarea cu Budapesta. Sârbii se vor lega ulterior și cu Muntenegru. Din acel moment, această rută balcanică va prelua trafic important de la Istanbul și Salonic către Belgrad, Zagreb, Ljubljana, în nordul Italiei, sau către Budapesta, către vestul, nord-vestul sau nordul Europei.
