Deficitul comercial al României s-a majorat cu 33,1%, la peste 6,82 miliarde de euro
Deficitul comercial al României a crescut cu 33,1%, în primele șapte luni din 2017 comparativ cu aceeași perioadă din 2016, la peste 6,824 miliarde euro, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).
”În luna iulie 2017 exporturile FOB au fost de 5.224,5 milioane euro, importurile CIF au fost de 6.211,3 milioane euro, rezultând un deficit de 986,8 milioane euro. Față de luna iulie 2016, exporturile din luna iulie 2017 au crescut cu 8,6%, iar importurile au crescut cu 14,0%”, se arată în document.
Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri a fost de peste 27,398 miliarde de euro la expedieri și de 32.562 miliarde de euro la introduceri, semnificând 75,9% atât din total exporturi cât și din total importuri, în prima jumătate a acestui an.
De asemenea, la nivelul extra-UE28, valoarea a fost de aproximativ 8,703 miliarde de euro la exporturi și de aproximativ 10,363 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,1% atât din total exporturi cât și din total importuri.
Valorile importante ale importurilor și exporturilor sunt deținute de mașini și echipamente de transport (47,2% la export și 37,3% la import) și alte produse realizate manual (33,9% la export și respectiv 30,8% la import).
Primăria Sectorului 4 investeşte în recunoaşterea performanţei
În avanpremiera anului şcolar 2017-2018, Primăria Sectorului 4 a lansat o punte de continuitate dinspre anul şcolar trecut, oferind premii absolvenţilor de liceu şi de gimnaziu care au obţinut media 10 (zece) la bacalaureat sau la evaluarea naţională în sesiunea din vara aceasta. Primarul Daniel Băluţă a prezentat, cu ocazia evenimentului organizat la Colegiul Naţional „Ion Creangă”, esenţa conceptului „Hai, că se poate!”, de investiţie în performanţă, de recunoaştere a valorii, de încadrare a absolvenţilor în mod corespunzător: „Se poate şi-n România! Se poate să avem nu numai probleme sociale, ci şi performanţe. Se poate nu numai să-i felicităm verbal pe performeri, ci şi să-i răsplătim, să-i încadrăm la locuri cuvenite. Se poate să arătăm că aici valoarea poate fi recunoscută, apreciată. Avem un viitor aici, împreună”.
Absolvenţii de nivel maxim din sesiunile acestui an au primit premii în bani, plachete, flori. A fost premiată cu 20.000 lei pentru singurul 10 la bacalaureat în sectorul 4 Cristiana Petrişor (foto, felicitată de primarul Daniel Băluţă), absolventă a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”, studentă acum la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Premii de câte 5.000 lei pentru 10 la evaluarea naţională au primit absolvenţii Maria Alexandra Diaconescu, Nora Ghenciulescu, Maria Teodora Gheorghe, Bogdan Gabriel Pleşa, Andreea Mihaela Pleşea, Ana Savonea – toţi de la Şcoala Gimnazială Nr. 79; Maria Gabriela Buţan, Ema Cristina Mihai, Alexia Maria Sandu, Eva Maria Savin – Şcoala Gimnazială Nr. 97; Maria Andreea Chirnogeanu – Şcoala Gimnazială Nr. 99; Irina Teodora Costache – Şcoala Gimnazială „George Bacovia”; Yasmeen Al Husein, Mara Andrei, Bianca Ştefania Dima – Şcoala Gimnazială Nr. 194.
După cum subliniază prof. Gabriela Postescu, inspector şcolar pentru management instituţional în sectorul 4, de câţiva ani, sectorul 4 se situează pe locul I la nivelul Capitalei în ceea ce priveşte procentajul reuşitei la bacalaureat.
Universitatea din Bucureşti aduce matematica la Festivalul George Enescu
Universitatea din București confirmă deschiderea Festivalului Internațional George Enescu 2017 către ştiinţă prin expoziția interactivă despre matematică și muzică „Imaginary open mathematics”, deschisă la Sala Radio din Strada General Berthelot, nr. 60-64, prin proiectul „București Creativ”. După cum o semnalează organizatorii, „pasionații de muzică și matematică au ocazia să interacționeze cu opere de artă, cu sculpturi 3D și cu instalații create de artiști și matematicieni”.
Expoziția este inclusă în programul Școlii de vară „Instruments of Algebraic Geometry”,care se desfăşoară la Facultatea de Matematică și Informatică, în perioada 11-22 septembrie 2017, (Amfiteatrul „Spiru Haret”, Strada Academiei, nr. 14), organizată de Universitatea din Bucureşti prin Institutul de Cercetări al Universității din București, în colaborare cu Festivalul Internațional George Enescu 2017, în parteneriat cu Institutul de Matematică al Academiei Române, organizația non-profit „Imaginary”, Freie Universität Berlin și Universita di Genova. Programul cuprinde conferința „Instruments of Algebraic Geometry”, cursuri și prezentări susținute de profesori din 15 țări, printre care prof. univ. dr. David Eisenbud (Universitatea din Berkeley), dr. June Huh (research fellow la Institute for Advanced Study, Universitatea Princeton), prof. univ. dr. Peter Scholze (Universitatea din Boon), prof. univ. dr. Duco van Straten (Johannes Gutenberg University of Mainz). Compozitorul francez François Nicolas, pasionat de matematică și filosofie, coordonator al seminarului MaMuPhi (mathématiques-musique-philosophie) la École normale supérieure și IRCAM, va susține o prezentare despre „Musical heterophony and its possible echoes in mathematics”.
INS: Numărul de locuințe construite în primul semestru al anului, în scădere față de primul semestru din 2016
Numărul de locuințe construite în primul semestru al anului a fost de 23.057, în scădere cu 1.049 locuințe, față de semestrul 1 din 2016, potrivit datelor oferite de Institutului Național de Statistică (INS).
Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor finalizate relevă faptul că, în trimestrul II din anul 2017, față de trimestrul II din 2016, numărul total al locuințelor terminate s-a majorat cu 319, respectiv cu 138 locuințe.
De asemenea, au avut loc și scăderi în regiunile de dezvoltare: Nord–Vest (-516 locuințe), Sud–Est (-287) și Sud–Vest Oltenia (-21).
În primul semestru din anul 2017, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban (57,6% din total).
Totodată, a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice cu 570 locuințe, în timp ce numărul locuințelor realizate din fonduri private au scăzut cu 1619 locuințe.
Distribuția în profil regional pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Est (-443 locuințe), Vest (-367), Sud-Est (-299), Nord–Vest (-172) și Sud–Vest Oltenia (-2).
Creștere a numărului de locuințe terminate s-a înregistrat în regiunile dezvoltate, precum: Centru (+164 locuințe), București–Ilfov (+54) și Sud-Muntenia (+16).
Grupul IKEA deschide un al doilea magazin în București
IKEA anunţă că cel de-al doilea magazin din România, iar investiția se cifrează la aproximativ 80 de milioane de euro. Locația celui de-al doilea magazin IKEA va fi pe bulevardul Theodor Pallady și va fi construit de antreprenorul general Bog’Art
Retailerul suedez va avea o suprafaţă de peste 37.000 de metri pătraţi şi va oferi aproximativ 300 de noi locuri de muncă. Angajările noului personal sunt planificate să înceapă cu aproximativ un an înainte de deschiderea magazinului, care se dorește a fi înainte de finalul anului 2018.
De asemenea, în România, grupul suedez a deschis în 2007 primul magazin în nordul Bucureştiului, în zona comercială Băneasa.
Următoarele magazine ale grupului IKEA se preconizează că vor fi deschise în Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca. Ikea estimează că aceste magazine ar putea fi deschise în 2020-2021.
La Operă se-ntâmplă TragiComedy
Opera Național București, în parteneriat cu „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company” şi în consonanţă cu ţinuta Festivalului Internațional „George Enescu”, oferă reprezentaţia cu baletul „TragiComedy” – 8 septembrie 2017; regia şi coregrafia – Gigi Căciuleanu, muzica – Rodion Șcedrin (compozitorul fiind prezent la Bucureşti, invitat la Forumul Internaţional al Compozitorilor din Festivalul Enescu), interpretarea – balerini ai Operei Naționale București şi soprana Oana Berbec. Într-o avanpremieră mediatică, creatorul spectacolului, Gigi Căciuleanu, şi-a prezentat partenerii, echipa, elevii, termenii putând fi consideraţi în cazul de faţă sinonimi. El şi-a exprimat de-a dreptul „bucuria de a lucra cu o companie de balet superbă”.
La rândul său, Beatrice Rancea, manager-director general interimar al Operei Naţionale Bucureşti, a evidenţiat creşterea considerabilă a calităţii trupei de balet, atrăgând atenţia că o serie de componenţi îşi fac debutul cu acest spectacol.
Susţinător consecvent al producţiei artistice superlative, compania JTI România este prezentă şi de această dată. Dincolo de angajarea materială, Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director, evidenţiază calităţile care rămân”, subliniind: „Încercăm să sprijinim mai ales prin prietenie şi foarte multă dragoste”.
Câștigul salarial mediu net în România a crescut în iulie ci 11 lei
Câştigul salarial mediu net a fost în luna iulie de 2.391 lei, în creştere cu 11 lei (+0,5%) faţă de luna precedentă, potrivit datelor eliberate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, cele mai semnificative valori ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6009 lei).
La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în domeniul turismului (hoteluri şi restaurante – 1418 lei).
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,1%.
Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,0%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2017.
Pentru luna iulie 2017, indicele câştigului salarial real a fost de 100,2% spre deosebire de luna anterioară.
Dovezi că printul nu moare
Dovezi cum că „printul nu moare, se reinventează şi este mai viu ca niciodată” se adună în aceste zile la Bucureşti şi vor culmina în perioada 26-29 septembrie la Romexpo (Pavilionul A), prin evenimentul „Print&Sign”, cel mai important târg de tipar şi semnalistică din Europa de Sud-Est, fondat şi organizat de Euroexpo. Deocamdată, „mesagerele CMYK” au pornit prin oraş, oferind personal invitaţii tuturor jucătorilor din domeniul tiparului şi semnalisticii digitale.
Târgul va prezenta „peste 150 de echipamente inovatoare şi aplicaţii de ultimă generatie, patru evenimente conexe din domenii diferite (PrintTex 2017, Digital Signage, 3D Printing, Book Printing Conference) cu speakeri renumiţi din străinătate (reprezentanţi ai unor importante asociaţii internaţionale) şi din România, două concursuri de colantare auto cu premii în bani şi produse profesionale, premiul cel mare al unuia dintre ele constând într-un bilet la Sema Show 2018 din Las Vegas, cel mai mare concurs auto din lume”.
Bijuteria contemporană reprezintă creativitatea românească la Lisabona
Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză celebrează pe parcursul acestui an 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Portugalia printr-o „suită de evenimente culturale simbolice, atingând 12 capitole esențiale ale creativității românești”. În perioada 6-29 septembrie 2017, reprezentarea este susţinută de Assamblage – Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană, prin expoziția „Found.Lost.Found”, împreună cu o selecție curatorială a instalației „O călătorie prin istoria și viitorul bijuteriei”. Curator este designerul David Sandu. Expun designerii Andreia Gabriela Popescu, Ioana Ardelean (foto, o creaţie a sa), Otilia Mihalcea-Oval, Cleopatra Coșuleț, Diana Toboșaru, Elena Crișan, Gabriela Secărea, Lucienne Buga, Luiza Teodorescu, Mădălina Stoica, Mihaela Dumitrașcu și Roxana Hodorog. Designerul expoziției este arhitectul Ioana Ardelean.
După cum o caracterizează creatorii ei, „gândită ca un omagiu adus unei tradiții fabuloase, în parte uitată, expoziția este o reinterpretare actuală a formelor bijuteriilor dacice încărcate simbolic și cultural. Colecțiile semnate de designeri propun o interpretare alternativă a tezaurului, ca un organism viu, continuu și sedimentar și parte activă din memoria culturală. Valorile lui depășesc granițele naționale și transcend în universal. În contextul globalizării rapide și al circulației ideilor și valorilor, trecutul devine un canal de dialog și acceptare. Ajungem într-un moment în care avem aceiași strămoși, nu prin mijloace de afiliere, ci prin identificare culturală. Astfel, tezaurul devine în acest caz un pretext pentru o căutare personală a fiecărui artist a acelei relații intime dintre obiect și semnificație, dintre valoare și prețiozitate în bijuteria contemporană”.
Industria de gaming din România a atins anul trecut cota de 145,3 milioane de dolari
Industria de gaming din România a înregistrat o cifră de afaceri de 145,3 milioane de dolari în 2016, în timp ce în anul 2015, industria a realizat o cifră de 137 milioane de dolari.
În această industrie activează peste 80 de studiouri la nivel național. Peste 50 dintre acestea dezvoltă jocuri în București, iar alte 16 companii își desfășoară activitatea în Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, potrivit unui studiu realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA).
De asemenea, în anul 2016, cele mai dezvoltate companii de jocuri din țară erau Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Bandai Namco Entertainment România, King Games Studio, Mavenhut, Super Hippo, Green Horse Games și AMC Pixel Factory.
Industria de gaming s-a remarcat prin dezvoltarea în România a unor titluri internaționale mari precum FIFA, NFS, Assasin’s Creed, Ghost Recon, Modern Combat 5:Blackout.
Pe lângă aceste titluri de succes la nivel internațional care s-au dezvoltat și în România, se numără și jocuri dezvoltate de companii românești precum Door Kickers, Frozen Free Fall, Move or Die, Solitaire Arena sau Black The Fall.
