Producţii de licenţă şi master la UNATC
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L.Caragiale” din Bucureşti, având Economistul partener media, prezintă în luna mai producţiile programelor de licență și master:
3, 4 mai – „Mizerabilii”, după V. Hugo, ora 19.00, UNATC, Sala Atelier
5, 10 mai – „When Darkness Becomes Light”, regie și coregrafie Dragomir Daniel Alexandru, ora 19.00, Centrul Național al Dansului București
6, 22 mai – „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala „Octavian Cotescu”
11 mai – „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, ora 16.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
6, 19, 20 mai – „Anișoara și ispita”, de Alexandru Kirițescu, ora 19.00, UNATC, Platoul “Ion Sava”
8, 9, 10 mai – „Ivanov”, de A.P. Cehov, ora 19.00, UNATC, Sala Atelier
8 mai – „Adunarea femeilor”, de Aristofan, ora 19.30, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
21 mai – „Adunarea femeilor”, de Aristofan, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
9, 10, 12 mai – „Ei, și?”, după “Improvizație la Alma” de Eugène Ionesco, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
20, 21 mai – „Film”, de Annie Baker, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
22 mai – „Furnici”, de Aldo Nicolaj, ora 20.30, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
18, 25 mai – „Și caii se împușcă, nu-i asa ?”, de Horace McCoy, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
26 mai – „Și caii se împușcă, nu-i asa ?”, de Horace McCoy, ora 18.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
25 mai – „ADN(Bonobo)”, de Dennis Kelly, ora 19.00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”.
Intrarea este gratuită.
Deficitul comercial a urcat la 2,3 mld. euro după primele trei luni ale anului, cu 18,5% mai mult față de trimestrul I din 2016
În primul trimestru din 2017, dinamica importurilor s-a situat peste cea a exporturilor de mărfuri, raportată la aceeași perioadă a anului trecut, fiind de 12,4% respectiv 11,5%, a comunicat Institutul Național de Statistică (INS).
Valoric, exporturile de produse și servicii au crescut în primul trimestru până la 15,46 miliarde euro (+11,5%), în timp ce importurile au avansat într-un ritm mai alert până la 17,78 miliarde euro, ceea ce a deteriorat și mai mult balanța comercială, deficitul urcând la 2,3 miliarde de euro, cu 18,5% peste cel din primele trei luni din 2016, arată datele publicate de INS.
În luna martie, majorarea deficitul comercial s-a mai atenuat, la două luni acesta fiind cu 27% peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul comercial pentru tot anul trecut a fost de 10 miliarde euro, mai mare cu 19% față de 2015, tendință de creștere care se menține aproape identic după primele trei luni din 2017.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în trimestrul I 2017 a fost de 11,76 miliarde euro la expedieri şi de 13,51 miliarde de euro la intrări, reprezentând 76,1% din total exporturi şi 76% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri în trimestrul I 2017 a fost de 3,7 miliarde de euro la exporturi şi de 4,27 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,9% din total exporturi şi 24% din total importuri.
În comerțul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în perioada ianuarie-martie: exporturile în afara UE au fost de 3,7 miliarde euro, fiind depășite de importuri, care au avut o valoare de 4,27 miliarde euro.
Mașinile și echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerțul exterior în primele trei luni din acest an, cu 47,8% la export și 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,8% la export și 30,5% la import. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au reprezentat 7% din exporturi și 8,9% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,5% din exporturi și 13,6% din importuri.
În luna martie 2017 exporturile au fost de 5,71 miliarde euro, iar importurile au fost de 6,77 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,06 miliarde euro.
Corina Crețu: Bugetul Uniunii Europene va scădea cu 12%-15% după Brexit
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană bugetul comuniat va scădea cu 12-15%, echivalentul contribuției acestei țări, iar pentru România aceasta înseamnă că trebuie să utilizeze la maximum fondurile de care dispune până în 2020, a declarat, marți, comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu.
„Vreau să fiu foarte sinceră și să vă spun că niciodată în istoria Uniunii Europene politica noastră nu a fost atât de atacată. Statele membre au devenit mult mai egoiste, sunt diviziuni între statele net contribuitoare și statele beneficiare. Am dialoguri cu statele net contribuitoare, cu Franța, cu Germania, pe de altă parte cu grupul de la Vișegrad, și este foarte important să avem o înțelegere comună, să avem șansa de a folosi fondurile europene¨, a spus oficialul european.
Ea a susținut că bugetul UE va scădea cu 12% — 15% după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.
„Îmi este foarte clar însă că nimic nu va mai fi la fel, sunt foarte multe provocări. În primul rând, bugetul pe ansamblu va fi automat scăzut cu, după părerea mea, între 12% și 15%, aceasta este contribuția anuală a Marii Britanii. Avem apoi aceste provocări legate de migrație, de securitate internă și externă, această idee a unei armate a Uniunii Europene”, a continuat Crețu.
În opinia sa, în acest context, România ar trebui să folosească la maximum fondurile pe care le are la dispoziție până în 2020.
„Singura noastră șansă este să maximizăm acești bani pe care îi avem până în 2020 și, pe baza a ceea ce facem în prezent, ne putem bate pentru ceea ce va fi după 2020. Această finanțare de 23 de miliarde de euro până în 2020 este o sumă care reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea României, întrucât reprezintă peste 70% din investițiile publice realizate în România”, a arătat Crețu.
Salariul mediu net pe economie a urcat cu 4,7% în martie față de februarie
În luna martie 2017, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3256 lei, cu 4,8% mai mare decât în luna februarie 2017. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2342 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 106 lei (+4,7%).
Exprimat în euro, salariul mediu net a ajuns la 515 euro, ritmul anual de creștere domolindu-se la 14,2%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ritmul anual de creștere s-a diminuat de la 14,7% în luna februarie şi 18,4% în ianuarie.
De asemenea, în luna decembrie a anului trecut, câştigul salarial mediu net era de 2.354 lei (echivalentul a 521 euro). În același timp, la finalul anului 2016, câștigul mediu brut a atins cota de 721 de euro (3.257 de lei).
Totodată, în luna martie 2017, câştigul mediu brut a urcat cu 4,8% faţă luna anterioară, la 3.256 lei, în timp ce salariul minim brut pe economie a la nivel național a fost majorat de guvern cu 16%, ajungând la 1.450 lei.
În luna martie 2017, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale, precum prime pentru sărbătorile de Paște, al 13-lea salariu etc.
„Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 40,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 24,8% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (5880 lei)”, potrivit comunicatului INS.
În sectorul bugetar sau înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%) şi în administraţia publică (+0,2%).
Anul trecut, piața internă de fuziuni și achiziții a fost de $2,7 miliarde
Cele mai semnificative zece tranzacţii care au avut loc în România în 2016 au însumat 2,7 miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de compania de consultanţă şi audit EY România.
Cea mai mare tranzacţie care a avut loc în România în anul 2016, a fost achiziţia activelor SAB Miller, în valoare de 700 milioane dolari. Următoarea cea mai semnificativă achiziție a aparținut KMG International cotată la 680 milioane dolari, iar pe locul trei se situează achiziţia filialei retailer-ului Profi, estimată la 564 milioane de dolari. Toate acestea au avut o valoare de 1,94 miliarde dolari, reprezentând aproximativ 55% din valoarea totală.
De asemenea, în 2017 e posibil ca sectorul financiar românesc să realizeze primele tranzacţii semnificative cu sistemul bancar grecesc, potrivit reprezentanților EY România.
„În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendinţa consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există şi semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziţii. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector”, potrivit raportului Ey România.
În anul 2016 s-a înregistrat o creştere a tranzacţiilor interne, cumulând 41% din numărul total, faţă de 35% în anul precedent. Valoarea medie a tranzacţiilor de sub 100 de milioane de dolari a fost 24 de milioane de dolari.
La nivelul anului 2016, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde de euro, cu 23% mai mult decât în anul 2015, potrivit unei estimări publicate în luna ianuarie de firma de consultanţă Deloitte.
Revista Economistul caută Director de Marketing & Vânzări
Echipa care editează revista Economistul se află în căutarea unui director de marketing & vânzări care să dezvolte și să îmbogățească portofoliul de clienți al revistei varianta print cât și online și să promoveze eficient brandul Economistul pentru obținerea unei mai bune vizibilități în piață.
Revista Economistul, editată de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), este cel mai longeviv brand de presă economică românească, cu o apariție continuă începând cu 1990 și aduce în fața cititorilor săi cele mai importante și de actualitate subiecte socio-economice naționale și internaționale. Revista Economistul se recomandă prin formă și conținut drept o publicație premium de opinii și analize, cultură și civilizație economică.
Descrierea postului:
– dezvoltarea portofoliului de clienți pentru varianta print si online a revistei;
– încheierea de parteneriate pentru evenimentele și conferintele organizate de revista, individual sau in parteneriat cu alte publicatii/organizații.
– implicarea activa in organizarea evenimentelor si conferintelor ASPES și Economistul, în București și alte orașe din țară;
– business networking la evenimentele importante pentru crearea de contacte și contracte de vânzări.
– dezvoltă și execută programe de marketing specifice pentru creșterea vânzărilor revistei și suplimentelor acesteia și pentru consolidarea brandului Economistul;
– concepe, editează, îmbunătățește – folosind resurse interne sau externe – materiale promoționale, newslettere, campanii de marketing direct și diverse proiecte de internet marketing;
– efectuează cercetări/analize privind tendințele pieței
Candidatul ideal:
– studii superioare (studiile de marketing reprezintă un avantaj);
– o cât mai bună cunoaștere a pieței media din România, print și online;
– experiență în vânzări;
– cunoștințe excel, word, power point;
– persoană creativă, cu idei inovative în domeniul marketingului;
– cunoștințe engleză nivel avansat;
– spirit de lucru in echipa;
Se asigură:
– salariu motivant și bonus în functie de performanță
Persoanele care doresc să aplice pentru postul de Director Vânzări& Marketing în cadrul revistei Economistul pot trimite un Curriculum Vitae şi o scrisoare de intenţie la adresele de e-mail:
secretariat@economistul.ro și/sau redactie@economistul.ro
Sistemul bancar global vrea să transfere 9.000 de posturi din Marea Britanie din cauza Brexitului
Băncile din întreaga lume, cu operațiuni la Londra, vor să transfere aproximativ 9.000 de locuri de muncă în afara Marii Britanii, în următorii doi ani, potrivit Reuters.
La momentul actual, aproximativ 13 grupuri bancare, inclusiv Goldman Sachs, UBS și Citigroup, au oferit indicii cu privire la modul în care își vor extinde operațiunile din Europa pentru a-și asigura prezența pe piața unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.
„Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio așteptare”, a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezente la Londra.
Dezbaterile cu autoritățile financiare din UE durează de mai multe luni, iar băncile încep să își definitiveze planurile vizând mutarea personalului și a operațiunilor.
Cu toate că mutarea a 9.000 de posturi ar semnifica doar 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile totale colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde contribuabilii importanți care lucrează în sectorul serviciilor financiare.
Până în momentul de față, Frankfurt și Dublin sunt principalii câștigători ai planurilor de relocalizare. Șase din cele 13 grupuri bancare preferă să deschidă un nou sediu sau să își extindă operațiunile pe care le au deja la Frankfurt, în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.
Banca Angliei a stabilit ca ziua de 14 iulie să fie data limită până la care companiile din sectorul financiar pot să își prezinte planurile lor privind Brexitul. „Este o consecință neintenționată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri”, a declarat sursa citată.
Totodată, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a afirmat că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajați vor trebui să se transfere la Paris după ieșirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui “hard Brexit”.
De la 1 iunie se scumpesc țigările pentru venituri mai mari la buget
Pachetele de țigări se vor scumpi în următorii 4 ani, începând cu vara acestui an, în urma adoptării în perioada următoare a unor amendamente la Codul Fiscal, prin care vor fi transpuse în legislație măsurile pregătite de Guvern pentru creșterea veniturilor bugetare anunțate vineri seara de Profit.ro.
Pentru creșterea veniturilor bugetare, guvernul are în vedere majorarea accizei la țigarete cu 1% de la 1 iunie 2017, măsură suplimentară ce va fi introdusă în Codul Fiscal.
În prima fază, un pachet de țigarete se va scumpi de la 1 iunie 2017 cu 1%, informează Profit.ro, citând documentul depus la Comisia de buget a Camerei Deputaților, ca amendament la OU 3/2017. Scumpirea nominală ar fi de 10 bani începând cu 1 iunie, în urma majorării accizei totale la țigarete cu 1%, respectiv de la 435,58 lei/1000 țigarete la 439,94 lei/1000 țigarete.
Companiile ar putea însă să prefere o altă etapizare a scumpirilor, mai ales că acestea nu se opresc aici. Ministerul de Finanțe intenționează să majoreze accizele și în anii următori, într-un ritm de 2% anual. Astfel, în 2018, acciza totală va fi de 448,74 lei/1000 de țigarete, în 2019, de 457,71 lei pe mia de țigarete, iar în 2020, de 466,86 lei/1000 de țigarete. În 2021, acciza pe țigarete va ajunge la 476,20 lei/mia de țigarete. Astfel, un pachet de țigarete va fi mai scump cu 1 leu în 2021. Profit.ro scrie că este neclar dacă aceasta va fi programul de scumpiri sau dacă majorarea de 2% se adaugă indexării cu rata inflației, prevăzută de actualul cod fiscal.
Nivelul accizelor pentru țigarete se actualizează anual, începând cu data de 1 aprilie, cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie.
Potrivit documentului citat de Profit.ro, în acest an, în urma majorării accizei cu 1%, Guvernul se așteaptă la o majorare a veniturilor bugetare cu 90 de milioane de lei. Numai că guvernanții ar putea avea o surpriză. Începând cu 20 mai 2017, ar trebui retrase de pe piață vechile pachete de țigări, cu vechile pictograme, și să mai poată fi comercializate doar noile pachete, cu noile pictograme, potrivit Directivei europene transpusă anul trecut, cu întârziere, în legislația națională. Dacă ar fi fost adoptată la timp, pe 20 mai 2016, pachetele vechi de țigări ar fi dispărut natural de pe piață. Pentru a nu suferi pierderi, comercianții care mai dețin stocuri de pachete vechi ar putea solicita companiilor producătoare “recuperarea” acestora. Iar companiile producătoare ar putea, de asemenea, să solicite Ministerului Finanțelor restituirea accizei, care a fost plătită deja, în avans, în momentul “eliberării pentru consum” sau în momentul părăsirii antrepozitului fiscal.
Unul dintre cei mai mari producători mondiali de plăci MDF deschide o fabrică în Argeș
Compania turcească Yildiz Entegre deschide joi o fabrică de prelucrare a lemnului, în comuna Oarja, judeţul Argeş. Investiţia de 150 de milioane de euro va crea 450 de locuri de muncă, transmite News.ro.
De asemenea, compania intenționează să deschidă și o fabrică pentru producţia de MDF (Medium Density Fibreboard), material utilizat în industria mobilei şi considerat mai calitativ decât palul.
Noua investiţie ar urma să producă uşi şi parchet laminat, acestea fiind comercializate atât pe piaţa română, cât şi pe cea internațională.
Yildiz Entegre este una dintre cele mai importante companii de la nivel mondial producătoare de plăci de lemn, cu o capacitate de producţie de peste 8.500 mc pe zi. Compania are sediul în oraşul Kocaeli.
Demonstrație cu câini special antrenați pentru depistarea contrabandei la Vama Giurgiu de Ziua Deschisă a Vămilor
Vama Română organizează Ziua deschisă a Vămilor, eveniment ce va avea loc marți, 9 mai, în punctul vamal din Giurgiu cu o demonstrație practică a câinilor special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale.
Potrivit organizatorilor, la evenimentul de la Giurgiu vor fi prezenți: Rozalia Dimitrova, șefa Agenției Vamale din Bulgaria, împreună cu Dorel Fronea, coordonatorul Structurilor Vamale.
