Lucrările de cercetare pot fi depuse până la data de 30 septembrie.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică ICMET și Universitatea din Craiova organizează în perioada 14-18 decembrie 2025, la Craiova, Conferință Internațională privind Producția de Hidrogen – ICH2P 2025 și Simpozionul Internațional de Exergie, Energie și Mediu – IEEES 2025, ambele manifestări ajunse la ediția cu numărul șaisprezece.

Conferința Internațională privind Producția de Hidrogen (ICH2P) este un eveniment la nivel internațional, multidisciplinar, consacrat în domeniul energiei bazate pe hidrogen, care se axează pe producția de H2, tehnologie și cercetare conexă. Simpozionul Internațional de Exergie, Energie și Mediu – IEEES a devenit un punct de reper în domeniu, încurajând colaborarea internațională și schimbul de cunoștințe pe teme legate de energie, exergie și mediu. Evenimentele vor fi organizate împreună datorită multitudinii de elemente comune care subliniază prestigiul lor academic, științific și tehnic

Inițiate de profesorul Ibrahim Dincer și colegii săi de la Ontario Tech University, pentru a evidenția cercetările de ultimă generație din domeniul producerii de hidrogen prin diverse metode termice, chimice, biologice și de altă natură, precum și utilizarea acestuia în diverse sisteme, inclusiv pilele de combustie, evenimentele și își propun să ofere cercetătorilor din domeniul hidrogenului oportunitatea de a-și expune lucrările, de a face schimb de informații și de a promova colaborarea între institute de cercetare din diverse țări, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului prin inovare continuă.

Lucrările de cercetare pot fi depuse până la data de 30 septembrie 2025, urmând pașii descriși pe pagina evenimentelor, acestea urmând să fie evaluate de către un comitet consultativ internațional format din 29 de membri din țări precum Turcia, SUA, Marea Britanie, Canada, Danemarca, Franța, Finlanda, Croația și Turcia, precum și de un comitet științific alcătuit din 39 de cercetători și profesori din institute de cercetare și universități de prestigiu din România. Lucrările acceptate vor fi comunicate la data de 10 octombrie. Acestea vor fi prezentate la IEEES 2025 și ICH2P 2025 și vor fi publicate într-o carte de rezumate, cu ISBN. Lucrări de înaltă calitate, cu valoare arhivistică, vor fi luate în considerare în formă extinsă pentru publicare în diverse reviste internaționale de renume, precum „International Journal of Hydrogen Energy”, „International Journal of Global Warming”, “International Journal of Exergy” și „Energy Storage”.

Conferință Internațională privind Producția de Hidrogen și Simpozionul Internațional de Exergie, Energie și Mediu au fost găzduite de-a lungul timpului de țări precum Australia, Canada, China, Croația, Egipt, Franța, Grecia, India, Italia, Japonia, Qatar, Pakistan, Polonia, Portugalia, România, Coreea de Sud și Turcia, Emiratele Arabe Unite. Edițiile din 2025 vor fi organizate la Universitatea din Craiova, ceea ce confirmă importanța pe care mediul academic din România o oferă cercetării și inovării în domenii relevante pentru agenda europeană, precum hidrogenul.

Financial Intelligence organizează cea de-a VIII-a ediție a FORUMULUI PIEȚEI DE CAPITAL, cu tema ”30 DE ANI DE LA REDESCHIDEREA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI”, miercuri, 17 septembrie, de la ora 10:00, la Banca Națională a României.

Evenimentul va fi transmis și online, live, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

Speakeri de renume vor dezbate cele mai importante subiecte din sectorul pieței de capital:

• Piața de capital, la 30 de ani de la redeschiderea BVB
• Perspectiva inițiativei europene Uniunea Economiilor și Investițiilor; Cooperarea între bursele din regiune;
• Perspectiva promovării Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă de către MSCI;
• Creșterea lichidității și a numărului de investitori; Noi produse la BVB;
• Oportunități și provocări, în actualul context global;
• Schimbări legislative pentru piața de capital;
• Modificări fiscale, cu impact asupra actorilor din piața de capital;
• Perspective pentru noile IPO-uri ale companiilor private sau de stat;
• Dezvoltarea pieței de capital, în contextul digitalizarii;
• Emitenții BVB – focus pe sustenabilitate;
• Educație specializată pentru liderii din industria serviciilor financiare.

Evenimentul va fi deschis de un reprezentant al Băncii Naționale a României. Speakerii evenimentului sunt: Radu HANGA, Președinte, Bursa de Valori București; Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor Publice; Cosmin PĂUNESCU, Şef serviciu, Serviciul Supraveghere Prudenţială, ASF; Gabriela HORGA, Președintă, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului; Remus VULPESCU, Director General, Bursa de Valori București; Bogdan DRĂGOI, Director General, Lion Capital; Marian NĂSTASE, Președinte CA, ALRO; Andrei CIONCA, Reprezentant permanent ROCA FP; Gabriel ȚECHERĂ, Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii, TTS; Viorel PANAIT, Director General, Comvex; Dan Sebastian CÂMPEANU, CEO IMPACT Developer & Contractor; Peter DE BOER, CEO DN AGRAR Group; Cristian AGALOPOL, CEE Head of Securities Services, Citi; Ionuț LIANU, CFA, CEC Bank; Aurelian MIHĂILESCU, Director Piețe Financiare și Trezorerie, UniCredit Bank; George MUCIBABICI Jr., Head of Investment Banking, Raiffeisen Bank Romania; Mihai PURCĂREA, CEO BRD Asset Management; Corneliu BODEA, Președinte CRE (Centrul Român al Energiei); Horia GUSTĂ, Președinte, Asociația Administratorilor de Fonduri; Radu PUIU, Analist financiar, XTB România; Bogdan GRAMANSCHI, CFO, Meta Estate Trust; Alexandru CHIRILĂ, Acționar SAI Capital Point și CEO Profit Point; Mihai CĂRUNTU, Vicepreședinte, Asociația Analiștilor Financiar – Bancari din Romania; Stere FARMACHE, Fost director general, Bursa de Valori București;

Lucian ANGHEL, Fost Președinte BVB și Director General Adjunct Libra Bank; Septimiu STOICA, Președinte AGA, BRM; Sergiu OPRESCU, Fost Președinte BVB (mesaj video); Gabriela HÂRȚESCU, Decan si membru fondator Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de Daniela MAIOR, Președinte ARIR, Partener VERTIK, Ancuța STANCIU, Membru Fondator, Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence

Mulțumim partenerilor evenimentului! 

PARTENERI: Bursa de Valori București, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Comvex, TTS (Transport Trade Services), Hellen’s Rock, CEC Bank, Unicredit Bank, Lion Capital, Hidroelectrica, IMPACT Developer & Contractor, Transelectrica, Evergent Investments, Infinity Capital Investments, ROCA FP, ALRO, Bursa Română de Mărfuri, Capital Point, DN Agrar, Electrica Furnizare, Longshield Investment Group, Meta Estate Trust, XTB, AAF (Asociația Administratorilor de Fonduri), ROMGAZ, Patria Asset Management, Premier Energy, Antibiotice, Rafinor, Magnor, Depozitarul Central, Salrom, Anadolu Automobil Rom, CONPET, AAGES, Goldring, Estinvest, Libra Bank, Consiglieri, FREYWILLE, Leonidas, Maison DADOO.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: CCIB – Camera de Comerț și Industrie a Minicipiului București, PWN România, ARIR – Asociația Română pentru Relația cu Investitorii, IMM România, ICSS, ANIS – Asociația patronală a industriei de software si servicii, BRCC – Camera de Comerț Româno-Britanică.

PARTENER EDUCAȚIONAL: ENVISIA Boards of Elite

PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST

PARTENERI MEDIA: Agerpres, Finzoom, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Bizi Live TV. 

Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.

CUM ARATĂ ROMÂNIA ÎN MIȘCARE

În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.  

Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut. 

CUM EXPLICĂ AUTORITĂȚILE SCHIMBĂRILE DE TRAFIC?

Ioan Popa, Primarul municipiului Reșița: „Faptul că Reșița se află astăzi pe primul loc în Indexul de Trafic arată că investițiile și deciziile luate în ultimii ani dau rezultate. Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și reluarea circulației acestuia au redus semnificativ presiunea asupra mașinilor personale. Proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere au fluidizat traficul pe principalele artere. Toate acestea sunt pași concreți prin care Reșița devine un oraș mai prietenos, mai eficient și mai aproape de standardele europene pe care ni le dorim.”

Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.

La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea 

pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

PRÂNZUL ESTE NOUL VÂRF DE TRAFIC

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.

Mihai Iacovici, Șef Birou Mobilitate Urbană, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București:  ”Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic, bazat în principal pe gestionarea fluxului de mașini și subliniază necesitatea unei abordări integrate, fundamentate pe înțelegerea comportamentului comunității, cu scopul de a crea un ecosistem urban centrat pe oameni și pe nevoia lor de deplasare eficientă, sigură și sustenabilă. Această tranziție from traffic to mobility presupune cooperarea între toți actorii publici și privați implicați în furnizarea serviciilor de mobilitate, pentru dezvoltarea unei platforme colaborative cu accent pe soluțiile de last mile.”

Florian Filat:„ Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de „scump” este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș.”

Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. 

În fiecare municipiu/sector al Bucurestiului au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta CALITATEA LOCULUI. 

Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) vă invită să participați la Forumul de Afaceri România – Brazilia, ce va avea loc joi, 18 septembrie 2025, începând cu ora 11:30 (11:00 înregistrare), la CCIR Business Center, Sala Aurel Ghibuțiu.
Evenimentul este organizat în marja vizitei în România a unei delegații de afaceri braziliene compusă din companii din următoarele domenii de activitate: construcții civile și industriale, IT&C, HoReCa, consultanță, industria agro – alimentară și producția de echipamente electrice și electronice.

Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați agenda Forumului de afaceri România – Brazilia.

Agenda Forumului de afaceri România – Brazilia

Mai multe detalii pe pagina evenimentului aici.

35 de ONG-uri dau startul unei mișcări naționale care să crească accesul la educație, muncă și cultură, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România

Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit având ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, anunță ONG-urile finanțate în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, prima intervenție concretă de magnitudine a Fundației. FDpR va susține în următorul an 35 de ONG-uri care acționează local, specific și astfel contribuie la dezvoltarea acelei părți a României care până acum a stat pe loc, din lipsa unor resurse sau a oportunităților.

Mesajul Programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu. 

„Când oamenii pot ajunge acolo unde au nevoie – atât la propriu, cât și la figurat, prin accesul la resurse – își pot construi un viitor. Mobilitatea contează este angajamentul nostru de a transforma lipsa de mobilitate într-o cheie a dezvoltării, care deschide drumuri către oportunități și independență. Cele 35 de ONG-uri partenere vor arăta transformarea reală pe care mobilitatea o aduce și cum deschide accesul la educație, cultură, locuri de muncă și legături sociale. Acești parteneri ne dau încredere să afirmăm cu tărie că România se mișcă și că exemplul lor va inspira un val de oameni și organizații activi în a face lucrurile să se miște și a povesti mai departe despre asta”, declară Cătălina Murariu, director executiv al Fundației Dacia pentru România.                                

Decalajul social crește în România, când lucrurile nu se mișcă 

Lipsa mobilității fizice și sociale reprezintă un obstacol major în calea accesului la educație. România are cea mai ridicată rată de abandon şcolar timpuriu din Uniunea Europeană: 16,6% dintre tinerii de 18-24 ani nu au finalizat învăţământul secundar superior și nu sunt în nicio formă de educație sau formare (media UE: 9,5 %), conform ultimelor date OECD. Situația este cu atât mai gravă în mediul rural — 27,5 %. Disparitățile urban-rural sunt adânci, pe mai multe nivele: înscrierea la educația preșcolară, participarea în formare continuă, accesul la educație terțiară — toate sunt semnificativ sub nivelul din mediul urban. 

Și piața muncii este profund afectată de inegalități și provocări structurale, din cauza lipsei de mobilitate fizică și socială. Rata de ocupare a persoanelor aflate în vârstă activă (20-64 ani) în România a fost de 69,5% în 2024, una dintre cele mai scăzute din UE, comparativ cu media europeană de 75,8%. Există o serie de disparități urban-rural: în 2024, rata șomajului a fost de 3,1% în urban vs 8,5 % în rural.

Mai mult, România are cea mai ridicată rată NEET (persoane care nu muncesc, nu studiază și nu sunt în formare) din UE: 19,4% în 2024, în creștere față de anii anteriori. Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600 000 de lucrători înalt calificați, dar facultățile pregătesc doar ~40 000 de absolvenți anual. 

Și mobilitatea culturală rămâne un privilegiu, nu o realitate comună, în România. Comunitățile vulnerabile sunt excluse nu doar de la școală, ci și de la activități culturale care asigură capital social și profesional.

Cine sunt cei care mișcă România 

Proiectele finanțate înlătură una sau mai multe bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces esențial în recunoașterea și valorificarea potențialului uman: la educație, la piața muncii și la cultură, pentru 13.544 beneficiari la nivel național.

ONG-urile au identificat o serie de nevoi pentru care propun de la metode inovatoare de predare pentru copiii din medii defavorizate și programe de formare profesională pentru tineri vulnerabili, acces la cultură pentru persoane cu dizabilități, până la reintegrarea mamelor vulnerabile pe piața muncii și a victimelor violenței domestice și a traficului de persoane. 

Proiectele câștigătoare au fost selectate de un juriu format din 20 de reprezentanți ai mediului antreprenorial, ai mediului academic, ai sectorului cultural și sportiv, precum și ai societății civile. 

Fundația Dacia pentru România (FDpR) este o organizație non-profit autonomă, sponsorizată de Automobile Dacia, lansată în aprilie 2025. FDpR inspiră și susține o societate incluzivă, facilitând mobilitatea fizică și socială pentru persoanele care au nevoie de resurse și soluții de mobilitate pentru a-și valorifica potențialul și pentru o mai bună calitate a vieții. 

Viziunea Fundației este o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul. Pentru a-și onora viziunea, acționează de-a lungul a trei axe prioritare: accesul la educație, la piața muncii și la cultură. 

Sub sloganul „Fă primul pas și explorează Europa!”, campania rețelei Eurodesk, „Time to Move”, ajunge la cea de-a 11-a ediție. Pe parcursul lunii octombrie, în Europa vor avea loc peste o mie de activități dedicate tinerilor interesați de oportunitățile de mobilitate internațională.

Eurodesk, principala rețea europeană de informare pentru tineri, anunță oficial lansarea ediției 2025 a campaniei sale emblematice „Time to Move”. Obiectivul este acela de a conecta tinerii cu cele aproape 4.000 de puncte de informare Eurodesk disponibile în Europa și dincolo de granițele acesteia, prin activități nonformale.

În luna octombrie, tinerii pot descoperi evenimentele organizate în apropierea lor cu ajutorul hărții interactive digitale, care le permite să navigheze printre miile de activități planificate în peste 30 de țări. În cadrul acestor evenimente locale, ce constau în ateliere, jocuri, sesiuni de informare și alte activități nonformale, ei vor afla cum pot explora Europa și cum pot beneficia de sprijin, inclusiv financiar, pentru proiectele lor de mobilitate și de învățare în străinătate.

Pentru a facilita participarea incluzivă, Eurodesk va organiza și două activități online: o provocare pe rețelele de socializare și un concurs de design. Totodată, seria de podcasturi „Talkative Thursdays” revine cu patru episoade noi, difuzate în fiecare zi de joi din luna octombrie, în care foști participanți la programe de mobilitate europeană își vor împărtăși experiențele.

„Mulți tineri nu știu că există astfel de programe prin care pot învăța, pot face voluntariat sau pot lucra în străinătate. Eurodesk își propune să ajungă la ei și să le transmită că programe precum Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate sunt și pentru ei”, a declarat Audrey Frith, Director Eurodesk Brussels Link.

„Ne bucurăm că și în acest an România este parte din campania Time to Move. Ne dorim ca tot mai mulți tineri să descopere cât de valoroase pot fi experiențele de mobilitate. Nu este vorba doar de dezvoltarea și consolidarea competențelor, ci și de extinderea orizonturilor. Învățarea într-un context european aduce cu sine cunoașterea de noi culturi și legarea de noi prietenii, iar noi credem că astfel de oportunități îi ajută pe tineri să își contureze viitorul cu mai multă încredere și cu mai mult curaj.” a menționat Alexandra Duică, coordonator național Eurodesk, ANPCDEFP. 

Publicul țintă al campaniei include tinerii din mediul rural, care poate nu sunt la curent cu oportunitățile de mobilitate, precum și tinerii NEETs (tineri care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională), care ar putea beneficia de o astfel de experiență internațională.

În acest an campania abordează teme relevante pentru tinerii europeni, precum:

• Celebrarea a 35 de ani de existență a rețelei Eurodesk la nivel european
• Voluntariat și solidaritate
• Participarea tinerilor și democrația
• Creșterea angajabilității și dobândirea de experiență profesională
• Cetățenia activă și sustenabilitatea
• Sănătatea mintală și combaterea șocului cultural

În România, campania se va desfășura la nivel național prin intermediul serviciului Eurodesk România, parte a Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), cu sprijinul rețelei naționale de multiplicatori formată din 30 de membri activi atât în instituții publice, cât și în organizații neguvernamentale relevante pentru informarea tinerilor, active în Alba, Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Satu Mare, Suceava, Sălaj, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și municipiul București. În 2024, rețeaua de multiplicatori Eurodesk România a organizat peste 100 de evenimente în cadrul campaniei Time to Move, ajungând la peste 3.600 de tineri și plasând România pe locul IV în clasamentul european al numărului de evenimente. Detalii despre rezultatele ediției 2024 sunt disponibile aici.

Ediția THE LEGACY, The Real Estate Event – Conference, Awards Gala & Networking Party 2025, a marcat un moment de referință pentru industria imobiliară din România, reunind pe 11 septembrie peste 200 de profesioniști și lideri ai pieței în cadrul conferinței și peste 600 profesioniști din real estate și industrii conexe prezenți la petrecerea de networking. Conferința a adus în prim-plan teme esențiale pentru viitorul sectorului – de la dezvoltarea urbană și adaptarea la noile realități economice, până la responsabilitatea generației actuale de a lăsa moștenire valori și proiecte durabile. Seara s-a încheiat cu Gala Trofeul Excelenței, unde companii emblematice din industrie au fost recunoscute pentru contribuția lor majoră în cei 35 de ani de real estate în România.

Discuțiile din cadrul conferinței s-au conturat în jurul a trei subiecte esențiale pentru viitorul industriei.

Panel 1 – România 2035 – Viitorul dezvoltării rezidențiale în marile orașe și regiunile emergente

Moderată de Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, BirișGoran, discuția a evidențiat perspective optimiste pentru următoarea decadă. Dezvoltatorii văd un viitor în care infrastructura devine esențială, iar piata chiriilor va continua sa castige teren, ca urmare a cresterii accelerate a acestui sector. Se va construi „mai puțin, dar mai bine”, bazându-se pe nevoile concrete ale diferitelor categorii de consumatori, însă colaborarea cu autoritățile rămâne un factor decisiv pentru accesibilitatea pieței.

Panel 2 – Motorul creșterii în următorul deceniu – Cum ne adaptăm într-o piață imobiliară în continuă schimbare?

Moderată de Victor Constantinescu, Partner, Kinstellar, dezbaterea a conturat modul în care diferitele segmente se adaptează. Retailul va continua să crească prin curiozitate și flexibilitate, iar piața birourilor s-a reașezat deja după perioada pandemică. România are premise solide pentru a deveni un hub regional, unde accentul va fi pus nu pe metri pătrați, ci pe interconectivitate, eficiență energetică și digitalizare operațională.

Panel 3 – THE LEGACY – De la fondatori, la liderii noii generații. Decizii strategice în real estate-ul de azi.  

Moderată de Ionuț Bonoiu, Fondator Businesspedia.ro și Head of Context & Clarity Termene.ro, discuția a surprins esența ediției The LEGACY și a adus pe scenă fondatori ai unor companii de top, precum și reprezentanți din noua generație de antreprenori. Dialogul a atins atât provocările moștenirii în businessurile de familie, despre care vorbitorii au specificat că vine la pachet cu un set de valori, obiective și standarde, cât și provocările macroeconomice: deficitul public, instabilitatea politică și lipsa unui brand de țară. Viziunea comună a fost însă clară: lăsarea unei moșteniri durabile, prin urbanism responsabil, clădiri excepționale și ecosisteme sustenabile.

„Ediția THE LEGACY a demonstrat încă o dată că valoarea unui eveniment stă în oamenii pe care îi aduce împreună. Am avut lideri, fondatori și reprezentanți ai noii generații care au ales să vorbească deschis despre viitor, provocări și moștenire. Calitatea dialogului, profesionalismul participanților și dorința de a construi împreună confirmă că The Real Estate Event este platforma  care are abilitatea de a identifica și adresa temele cu adevărat relevante, aducând în prim-plan subiecte care definesc și redefinesc peisajul imobiliar actual și viitor”, declară Loredana Popa, Founder &CEO Retail365, concept-creator The Real Estate Event.

Între panelurile de discuție, conferința a inclus două prezentări susținute de invitați speciali care, prin perspectivele lor, au completat într-un mod valoros temele abordate pe scenă:

Brendon O’Reilly, Managing Director Fashion House Group și Managing Director Liebrecht & wooD, a vorbit despre „Real estate în România: De la începuturile promițătoare, la o piață de încredere.”

David Flusberg, fost Președinte One United Properties și Co-Fondator și fost Președinte Adama, a vorbit despre „Viitorul inteligenței artificiale în piața imobiliară din România.”

Conferința, moderată de Ionuț Oprea, Publisher „Romania’s RE Market Pulse Reports” și un fin cunoscător al dinamicii pieței imobiliare, a reunit peste 200 de profesioniști din industrie, într-un spațiu viu de dialog, schimb de idei și networking de calitate.

Seara a continuat cu Gala Trofeul Excelenței – The LEGACY, unde au fost premiate companiile care în ultimii 35 de ani au modelat comunități, au redesenat orașe și au aliniat România la tendințele internaționale.

Trofeul Excelenței – THE LEGACY 2025 a fost acordat companiilor românești care s-au remarcat prin viziune și reziliență, recunoscând în același timp liderii industriei care au construit afaceri solide pornite din antreprenoriatul local:

• Iulius Group, premiu ridicat de Oana Diaconescu, Head of Leasing Iulius  Group 
• Proiectul Băneasa, premiu ridicat de Arthur Popa, CEO Băneasa Developments
• Bog’Art, premiu ridicat de Bogdan Doicescu, Group CEO Bog’Art Holding Management
• Dedeman, premiu ridicat de Andreea Druga, Managing Director, Paval Holding – Dedeman Office Division
• Global Vision, premiu ridicat de Sorin Preda, Founder & CEO Global Vision
• One United Properties, Beatrice Dumitrașcu, CEO Rezidențial One United Properties

Evenimentul a fost marcat de mai multe momente exclusive, oferite de companii care au ales The Real Estate Event pentru anunțarea de noi proiecte. FIRST, partener principal în cadrul acestei ediții, a anunțat oficial lansarea platformei de anunțuri imobiliare. Opus Land Development și Cosmopolis au anunțat trecerea la un nou nivel în dezvoltarea urbană și au lansat oficial proiectul Cosmopolis Evolia. Bellemonde, unul dintre cele mai apreciate proiecte rezidențiale premium din nordul Capitalei, a folosit prilejul de a prezenta cel mai nou proiect – Bellemonde Privée.

Seara a fost încheiată de un moment artistic de excepție susținut de trupa The COLORS.

Ediția aniversară din 2025 continuă parteneriatul dintre RETAIL365 și www.ziare.com, contribuind la vizibilitatea platformei The Real Estate Event și facilitând diseminarea mesajelor cheie către industrie și publicul larg.

Mulțumiri speciale partenerilor care au contribuit la reușita evenimentului:

PARTENERI: FIRST, SVN Romania, NUSCO, EVO Properties, Bog’Art, HAGAG Europe Development, InteRo Property Development, Cosmopolis Evolia, NEPI Rockcastle, Meta Estate Trust, Vastint, Anchor Group, Bellemonde, BirișGoran, Cushman & Wakefield Echinox,  Kinstellar, La Fântâna, Next Consult, Salesforce, Murfatlar, Kultho, Obsentum, Viggo, RPG Security, Expand Lab, Kingmaker AI.

CONSULTANT CONFERINȚĂ: Cătălin Ștefancu 

CONSULTANT PR: Simona Macovei

PARTENER LEGAL:  Neagu & Căpățână Law

PARTENER MONITORIZARE PRESĂ: Klarmedia

PARTENERI ORGANIZARE: Imsol Technology, Delir Media, Mankind Pictures, SAG Studio, Phoenix Media, Bo Concept, Lerida, Lapterra, Miss Green, FIGA, Maison Dadoo, Călin Stan.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: BRCC, AHK România, ROFMA, CONAF, Uniunea Arhitecților din România.