Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul „Regiunea Centru” 2021-2027, împreună cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), anunță semnarea Acordului de finanțare în vederea implementării unui instrument financiar în valoare de peste 29 milioane euro, de tip garanție plafonată combinată cu grant, finanțat din Programul Regiunea Centru 2021 – 2027, pentru susținerea investițiilor IMM-urilor din Regiunea Centru.
Conform acordului de finanțare, instrumentul financiar va contribui la îndeplinirea Obiectivului de politică 1 „O Europă mai competitivă și mai inteligentă prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale”, se subscrie Obiectivului Specific 1.3. „Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive” și vizează susținerea Priorității 1 a PR Centru:„O regiune competitivă prin inovare și întreprinderi dinamice pentru o economie inteligentă”.
Contribuția Programului Regiunea Centru 2021-2027 la Fondul Specific GARANȚII IMM CENTRU pe care îl va derula FNGCIMM, prin instrumentul financiar de tip garanție de portofoliu plafonată combinat cu grant într-o operațiune unică, este în valoare de29,411 milioane euro, constituită din fondul alocatpentru GARANȚII de minim 25.000.000 euro și fondul alocat pentru GRANTURI a cărui valoare poate fi de maxim 4.411.765 euro.
Avantaje pentru mediul de afaceri
Instrumentul financiar propus va acoperi și va reduce substanțial costurile de finanțare pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii, după caz. Prin combinarea garanțiilor ce vor acoperi până la 80% din fiecare tranzacție, cu granturi (subvenție de dobândă și subvenție de capital), IMM-urile vor putea accesa credite în condiții mai favorabile, ceea ce va sprijini modernizarea, investițiile în tehnologie și dezvoltarea durabilă a afacerilor.
„Prin acest instrument financiar, IMM-urile vor beneficia de sprijin pentru inovare, diversificarea produselor și serviciilor, adoptarea de tehnologii moderne și creșterea competitivității, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem regional dinamic și adaptat cerințelor pieței locale și internaționale. Ne dorim să asigurăm IMM-urilor din Regiunea Centru acces real la finanțare, reducând barierele actuale și încurajând mai cu seamă investițiile. Instrumentele financiare propuse, cu efect de multiplicare ridicat, reprezintă un sprijin concret pentru dezvoltarea mediului de afaceri regional”, a declarat domnul Cătălin Leonte, directorul general al FNGCIMM.
Principalele obiective asumate de cele două entități în cadrul acestui parteneriat de dezvoltare, vizează:
Facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor din Regiunea Centru, viabile din punct de vedere economic, prin furnizarea sprijinului necesar pentru acoperirea garanțiilor insuficiente, ce va avea ca efect accesul la credite, cu costuri de finanțare mai scăzute;
Susținerea tranziției de la un regim preponderent de autofinanțare sau finanțare bazată pe granturi europene disponibile în sume insuficiente și pe termen limitat, spre utilizarea instrumentelor financiare;
Contribuție la îmbunătățirea capacității Intermediarilor Financiari de a utiliza un instrument financiar de tip garanție combinat cu grant și la creșterea apetitului lor de mobilizare a resurselor proprii pentru finanțarea investițiilor în proiecte de dezvoltare inteligentă;
Asigurarea accesului IMM-urilor la finanțare cu preponderență pentru investiții cum ar fi: achiziție de echipamente/mașini/utilaje/ alte mijloace fixe inclusiv TVA, cu exceptia celor care utilizează arderea combustibililor fosili, achiziție de active necorporale aferente investiției: software/licențe pentru programe/brevete, inclusiv TVA; achiziție de spații de producție/servicii/comerț sau tere-nuri pentru construcție spatiu de lucru inclusiv TVA; construcție de spații de producție/servicii /spații comerciale; cheltuieli de reparații capitale, modernizări spații de lucru/sedii/puncte de lucru; alte cheltuieli aferente planului de investiție inclusiv TVA; cheltuielile cu închirierea bunurilor imobile sau a activelor corporale sau necorporale necesare desfasurarii activitatii finanțate.
Stimularea beneficiarilor finali pentru atingerea indicatorilor în baza cărora obțin facilități, respectiv subvenția de capital.
Impactul estimat prevede susținerea a cel puțin 70 de IMM-uri până la finalul anului 2029, acordându-se prioritate solicitărilor de sprijinire a activităților inovatoare și a investițiilor în domeniul tehnologiei.
Beneficiarii eligibili sunt IMM-uri cu sediul/ punct de lucru în Regiunea Centru, cu o vechime minimă de 1 an, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate aprobate de AM PR Centru și care contractează un împrumut pentru investiți sau pentru capital de lucru de la unul dintre intermediarii financiari participanți. Instrumentul financiar este conceput în conformitate cu regulamentele europene privind ajutoarele de minimis și este complementar altor programe naționale de sprijin, precum PoCIDIF și PNRR.
„Mediul de afaceri din Regiunea Centru este foarte flexibil și așteaptă această oportunitate de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor. Din perspectiva granturilor acordate dezvoltării companiilor din Regiunea noastră, prin Programul „Regiunea Centru», a fost un grad foarte mare de interes. Astfel, avem depuse peste 1200 de cereri de finanțare, în valoare totală de peste 900 milioane euro, în condițiile în care alocarea financiară disponibilă este de aproape 200 milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională. Din aceste proiecte depuse pentru solicitarea de granturi, am contractat sau sunt în proces de contractare aproape o treime, a căror valoare totală cumulată este de peste 280 milioane euro. Pentru acest instrument financiar, primul pe care îl lansăm la nivelul Regiunii de dezvoltare Centru, este de așteptat, datorită efectului de levier generat de garanții, ca sprijinul să fie extins la mai mult de 200 de întreprinderi. Conform Acordului de finanțare semnat acum, FNGCIMM urmează să selecteze Intermediarii financiari interesați, în mod transparent, pe baza unui set de criterii comunicat într-o Cerere de exprimare a interesului și va semna acorduri operaționale cu fiecare dintre cei calificați”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.
Instrumentul financiar combinat cu grant într-o operațiune unică, care urmează să fie acoperit din alocarea PR Centru 2021-2027, este disponibil beneficiarilor finali de la momentul operaționalizării sale până la data de 31.12.2029. Subvenția de capital, care este legată de suma plătită până la data limită, poate fi acordată și ulterior acestei date.
Conform analizei realizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro, Capitala continuă să ocupe prima poziție în ceea ce privește insolvențele.
După ce în luna iulie a anului 2025 Capitala a înregistrat 217 deschideri ale dosarelor de insolvență, luna august 2025 anunță menținerea poziției fruntașe. Astfel, în luna august 2025, în județul București au fost deschise 211 dosare de insolvență. Deși numărul indică o oarecare scădere, specialiștii spun că lunile următoare sunt decisive pentru multe dintre firmele și afacerile românești.
Mai mult decât atât, comportamentul utilizatorilor platformei RisCo.ro confirmă sentimentul de incertitudine, reflectat printr-un număr mare de interogări și verificări în rândul firmelor din România. Doar în luna august 2025, pe platforma de analiză financiară RisCo.ro s-au efectuat 119.200 de verificări ale firmelor.
„Instabilitatea economică obligă antreprenorii să fie prudenți atunci când își aleg partenerii de afaceri, atenți la semnarea oricărui contract și chibzuiți în ceea ce privește cheltuielile firmei. Ținând cont de cele peste 119.000 de verificări de firme în august 2025, am putut observa în comportamentul utilizatorilor platformei RisCo.ro preocuparea pentru stabilitatea financiară și riscurile asociate partenerilor de afaceri. De la interogări privind starea firmelor și istoricul financiar, pană la generarea rapoartelor de risc: acționariat, incidente la plată, procese în instanță și rating financiar, utilizatorii arată interes crescut pentru evaluarea solvabilității și a potențialelor dificultăți ale firmelor cu care intenționează să colaboreze”, afirmă Daniela Colnicianu, Director Vânzări București în cadrul RisCo.
Având în vedere transformările semnificative din ultima perioadă, se recomandă utilizarea instrumentelor de analiză financiară care sprijină mediul de afaceri românesc în luarea deciziilor fundamentate. Specialiștii RisCo.ro îndeamnă antreprenorii să fie prudenți, susținând faptul că analiza financiară trebuie să fie o prioritate, mai ales acum, în contextul unei economii volatile.
Clasament distribuția județelor pe țară – dosare insolvență deschise în August 2025 vs. August 2024
La nivel național, în luna august 2025 au fost deschise 907 dosare de insolvență, ceea ce indică o ușoară scădere de 6% comparativ cu luna anterioară. București, Cluj, Bihor, Timiș și Ilfov sunt județele care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență în luna august 2025.
În București, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând în august 2025 la 211 de dosare de insolvență, față de 183 în aceeași lună a anului precedent. Numărul dosarelor de insolvență din luna august a acestui an indică o creștere de 15%.
Clujul rămâne un județ de referință pentru economia românească, iar creșterea de 121% a numărului de insolvențe, de la 33 dosare în august 2024 la 73 dosare în august 2025, evidențiază o dinamică importantă în mediul economic local.
În Bihor, creșterea îngrijorătoare de 356% a dosarelor de insolvență, de la 16 în august 2024 la 73 în august 2025, indică o presiune tot mai accentuată asupra mediului economic local, probabil influențată nu doar de factorii economici naționali, ci și de particularitățile specifice regiunii.
Următoarele poziții în clasamentul județelor cu cele mai multe insolvențe sunt ocupate de Timiș și Ilfov. Județul Timiș ocupă cea de-a patra poziție a clasamentului județelor cu cele mai multe dosare de insolvență. Comparativ cu august 2024, când au fost înregistrate semnificativ mai puține cazuri, în august 2025 s-au înregistrat 50 de dosare de insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de 79%.
Conform datelor oficiale RisCo.ro, județul Ilfov ocupă locul cinci în clasament. În august 2025 numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 41. Poziționat strategic lângă București, județul ar putea deveni un pol de atracție pentru investitori. Cu toate acestea, creșterea de 58% a dosarelor de insolvență sugerează dificultăți în capitalizarea acestui potențial.
Top domenii activitate după numărul de creștere al dosarelor de insolvență
Comparând luna august 2024 cu cea a acestui an, putem observa creșteri semnificative ale numărului dosarelor de insolvență în domenii precum construcții, cel al restaurantelor, transporturi, comerț, dar și în rândul barurilor și a altor activități de servire a băuturilor.
În domeniul construcțiilor observăm o creștere de aproximativ 63% în august 2025, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a situației financiare în acest sector, reflectând probabil dificultăți legate de costurile materialelor, forța de muncă sau proiectele întârziate.
Creșterea de 245% în domeniul restaurantelor reflectă impactul majorării TVA-ului și al costurilor ridicate cu taxele, care au pus o presiune financiară considerabilă asupra afacerilor din acest sector.
Și în sectorul transporturilor se remarcă o creștere semnificativă de 164% a dosarelor de insolvență. Comparativ cu august 2024, în luna august 2025 identificăm o accentuare a instabilității domeniului și o presiune tot mai mare asupra companiilor active în acest sector.
Contextul economic actual obligă la luarea măsurilor de prevenție a riscurilor în afaceri. Colaborările cu firmele instabile financiar pot produce efecte negative în lanț, ceea ce poate destabiliza o întreagă industrie.
Toate aceste schimbări survenite asupra mediului de afaceri reflectă temerile companiilor și lipsa încrederii în predictibilitatea pieței și a perspectivelor economice pe termen lung. Recomandăm verificarea tuturor informațiilor, analizarea indicatorilor financiari și realizarea prognozelor pentru următorii ani pentru a diminua riscurile și pierderile.
Otilia Manta, vicepreședinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
Într-o lume marcată de transformări profunde – digitalizare accelerată, crize economice recurente, presiuni legate de schimbările climatice și tranziția către o economie sustenabilă – economiile naționale trebuie să își regândească strategiile de finanțare. În acest nou context, instrumentele financiare inovative devin din ce în ce mai importante, oferind soluții flexibile, rapide și adaptabile la nevoile unei piețe dinamice și globalizate.
Finanțarea economiei naționale reprezintă procesul prin care resursele financiare necesare pentru dezvoltarea și funcționarea sectoarelor economice sunt mobilizate și distribuite. Aceasta include atât finanțarea publică (prin bugetul de stat și alte mecanisme guvernamentale), cât și finanțarea privată (prin investiții, credite bancare, piețe de capital etc.). Mai mult, apreciem că este necesar să fie cunoscute principalele aspecte ale finanțării economiei naționale, și anume sursele de finanțare care includ pe de o parte finanțarea internă, respectiv fondurile provenite din economisirea națională, impozite, împrumuturi guvernamentale și contribuții ale sectorului privat, precum și finanțarea externă, reprezentată de împrumuturi de la instituții financiare internaționale (Banca Mondială, FMI), investiții străine directe și granturi. Un alt aspect al finanțării naționale este dat de distribuția fondurilor și anume cum trebuie să fie direcționată eficient finanțarea către sectoare cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate etc.) pentru a stimula creșterea economică sustenabilă și dezvoltarea socială. Rolul instituțiilor financiare reprezintă un alt aspect esențial al finanțării, și anume faptul că băncile, fondurile de investiții, piețele de capital și alte entități joacă un rol esențial în canalizarea fondurilor către sectoarele economice care au nevoie de finanțare. Nu în ultimul rând impactul economic, și anume dacă finanțarea este adecvată și eficientă la nivelul economiei naționale și are ca rezultat creșterea PIB-ului, crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și îmbunătățirea standardelor de viață.
România, ca parte a Uniunii Europene, are oportunitatea de a valorifica aceste instrumente pentru a accelera dezvoltarea economică, a crește incluziunea financiară și a susține proiecte de infrastructură verde, digitală sau socială.
Ce înseamnă instrumente financiare inovative? Instrumentele financiare inovative se referă la acele metode de finanțare care depășesc canalele clasice (credit bancar, finanțare bugetară sau emisiuni de obligațiuni suverane). Acestea includ: criptoactivele și monedele digitale (CBDC); platformele de crowdfunding și peer-to-peer lending; obligațiuni verzi, sociale și sustenabile; contractele derivate bazate pe ESG sau impact social și nu în ultimul rând tokenizarea activelor și blockchainul financiar, precum și tokenizarea activelor IMM-urilor.
Aceste instrumente au în comun utilizarea tehnologiei, orientarea către sustenabilitate și deschiderea către o participare largă, incluzivă, din partea investitorilor sau a cetățenilor.
Rolul digitalizării în modernizarea sistemului financiar
Digitalizarea este motorul principal al transformării financiare. Tehnologiile emergente precum blockchain, inteligența artificială, machine learning, automatizarea proceselor (RPA) și open banking permit:
– reducerea costurilor de tranzacționare; – transparență sporită; – acces mai ușor la servicii financiare în zone defavorizate; – luarea deciziilor bazate pe date în timp real.
În România, soluții fintech precum Revolut, Salt Bank, Pago sau platforme de investiții online au câștigat rapid teren. Acestea demonstrează cum inovația poate schimba fundamental raportul dintre cetățean și sistemul financiar.
Criptoactivele și monedele digitale: o oportunitate sau o provocare?
Criptoactivele, deși volatile, au demonstrat o capacitate extraordinară de atragere a capitalului. Ele pot deveni instrumente utile în proiecte de finanțare participativă sau ca active digitale pentru tranzacționare internațională. Totodată, monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC), cum ar fi viitorul euro digital, oferă stabilitate și control reglementat, păstrând beneficiile digitalizării.
Tabel 1. Prezentare exemple Cripto-active și monede digitale
Tip de Cripto-activ/Monedă Digitală
Descriere
Exemple
Sursă
Criptomonede
Monede digitale folosite pentru tranzacții financiare.
Pentru România, utilizarea acestor forme de active ar putea susține digitalizarea plăților publice, reducerea economiei subterane și includerea persoanelor nebanked în sistemul financiar.
Obligațiunile verzi și sociale – finanțarea sustenabilă a viitorului
Instrumentele de datorie cu scop specific – cum sunt obligațiunile verzi, sociale și sustenabile (ESG bonds) – capătă o importanță tot mai mare în finanțarea proiectelor de infrastructură ecologică, eficiență energetică, educație sau sănătate.
La nivel european, cererea pentru aceste produse a crescut exponențial. În România, Ministerul Finanțelor a lansat în 2023 prima emisiune de obligațiuni verzi, iar interesul investitorilor a fost semnificativ. Prin diversificarea acestor instrumente și implicarea autorităților locale, putem atrage finanțare externă fără a depinde exclusiv de bugetul de stat sau de fondurile europene.
Tabel 2. Principalele planuri de proiecte verzi ale autorităților, 2021-2030
Proiect
Necesar investiții (mld euro)
Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030
15,80
Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (conform Scenariului 2)
13,78
Plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020 2030
28,4
Planul național de gestionare a deșeurilor (2017)
1,15
Total
59,13
Sursa: Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, Analiza Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi.
Potrivit raportului CNSM, volumul finanțării având ca scop diminuarea efectelor schimbărilor climatice este estimat de către ONU a fi de 830 miliarde dolari anual, până în anul 2050, numai în domeniul energiei, cu o distribuție relativ echilibrată între statele dezvoltate și cele emergente.
Finanțarea participativă: crowdfunding și peer-to-peer lending
Pentru IMM-uri și start-up-uri, accesul la capital este adesea limitat de cerințele stricte ale sistemului bancar. Platformele de crowdfunding și împrumuturi directe între persoane (P2P lending) oferă o alternativă viabilă, în care investitorii pot susține direct proiectele în care cred.
Tabel 3. Piața de finanțare participativă în Europa (2023)
România a reglementat în 2022 domeniul crowdfundingului, în linie cu legislația europeană. Astfel, s-a creat cadrul legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment, esențial pentru sprijinirea ecosistemului antreprenorial.
Provocări și riscuri în adoptarea instrumentelor inovative
Deși promițătoare, aceste instrumente aduc și provocări:
– reglementarea insuficientă sau fragmentată;
– riscuri de securitate cibernetică;
– volatilitate mare (în cazul criptoactivelor);
– lipsa culturii financiare și a încrederii în noile tehnologii.
Este esențial ca instituțiile de reglementare să colaboreze strâns cu mediul privat pentru a crea un cadru sigur, transparent și flexibil, în care inovația să fie încurajată, fără a compromite stabilitatea sistemului financiar.
Recomandări pentru România
Pentru ca România să valorifice pe deplin potențialul acestor instrumente, este nevoie de: dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare financiară; atragerea investițiilor în infrastructură tehnologică și educație digitală; încurajarea parteneriatelor public-private pentru finanțarea proiectelor strategice; susținerea pieței de capital prin măsuri fiscale și legislative; promovarea culturii financiare în rândul populației.
Concluzii și recomandări personale
Accesibilitate crescută la finanțare: instrumentele inovative, cum ar fi platformele de crowdfunding și împrumuturile peer-to-peer, democratizează accesul la capital pentru IMM-uri și start-up-uri. Acestea reprezintă o alternativă importantă la finanțările tradiționale, permițând afacerilor mici să se dezvolte chiar și în lipsa resurselor semnificative sau a accesului la instituțiile bancare mari. Spre exemplu, platforme precum Kickstarter și Seedrs au demonstrat capacitatea de a atrage finanțări considerabile pentru start-up-uri, aducând capital din partea unui public divers.
Stimularea inovării și a competitivității: instrumentele financiare inovative sprijină implementarea și adoptarea de tehnologii emergente, cum ar fi fintech, blockchain și inteligența artificială, accelerând modernizarea și eficientizarea proceselor economice. Aceste soluții contribuie la creșterea competitivității întreprinderilor și la stimularea ecosistemului antreprenorial. Exemplu: Revolut și Klarna au redefinit experiența utilizatorilor în ceea ce privește plățile și managementul financiar personal.
Promovarea sustenabilității:instrumentele financiare inovative, cum ar fi obligațiunile verzi și fondurile ESG (de mediu, sociale și guvernanță), joacă un rol esențial în sprijinirea tranziției către o economie mai verde. Acestea permit investitorilor să direcționeze capitalul către proiecte care contribuie la protecția mediului și dezvoltarea sustenabilă. Spre exemplu, mai multe guverne europene, inclusiv cel al Olandei, au emis obligațiuni verzi pentru a finanța proiecte ecologice, cum ar fi infrastructura verde.
Provocările integrării sustenabilității: integrarea criteriilor de sustenabilitate în sistemul financiar este complexă, din cauza lipsei de standardizare și infrastructură adecvată. Exemplu: lipsa unor standarde uniforme de raportare ESG creează dificultăți în monitorizarea și evaluarea performanței de mediu și sociale a companiilor.
Recomandări detaliate pentru implementarea instrumentelor financiare inovative:
Dezvoltarea unui cadru de reglementare favorabil.Este esențială crearea unui cadru specific de reglementare, un mediu controlat în care fintech-urile și start-up-urile financiare să poată testa noi soluții fără a fi constrânse de reglementările stricte inițiale. Acest mediu va permite evaluarea impactului acestor soluții și adaptarea reglementărilor înainte de adoptarea pe scară largă. De asemenea, este necesară uniformizarea standardelor ESG pentru a facilita evaluarea comparativă a companiilor și pentru a crește transparența și încrederea investitorilor în instrumentele financiare sustenabile.
Investiția în infrastructură și educație.Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii digitale, inclusiv accesul extins la internet de mare viteză și implementarea unor soluții de plată moderne, este crucială pentru adoptarea pe scară largă a acestor instrumente financiare. Educația și formarea profesională sunt esențiale pentru pregătirea resurselor umane în utilizarea tehnologiilor financiare moderne. Colaborarea cu instituțiile de învățământ pentru dezvoltarea programelor educaționale în domeniul fintech și ESG va spori competențele angajaților și ale antreprenorilor.
Promovarea colaborării public-private.Parteneriatele între autoritățile de reglementare și sectorul privat sunt esențiale pentru dezvoltarea soluțiilor financiare inovative. Acestea facilitează schimbul de cunoștințe și resurse, accelerând procesul de implementare și reducând riscurile asociate. Crearea de incubatoare și acceleratoare pentru fintech-uri va sprijini start-up-urile, oferindu-le acces la mentorat, resurse și capital pentru dezvoltarea rapidă.
Abordarea riscurilor de securitate. Măsurile de securitate cibernetică trebuie să fie o prioritate, având în vedere creșterea atacurilor cibernetice și a riscurilor digitale. Dezvoltarea unui cadru reglementar strict care să prevină frauda și să protejeze integritatea sistemului financiar digital este esențială pentru a păstra încrederea publicului. Reglementările de securitate trebuie revizuite și actualizate periodic, pentru a reflecta evoluțiile tehnologice și noile amenințări cibernetice.
Integrarea sustenabilității în politicile financiare.Promovarea investițiilor sustenabile prin stimulente fiscale, emisiuni de obligațiuni verzi și alte politici favorabile este o strategie esențială pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură verde și ecologice. Implementarea de fonduri de investiții dedicate proiectelor sustenabile va atrage mai multe resurse către inițiativele care respectă criteriile ESG, contribuind la dezvoltarea unei economii verzi.
Implementarea instrumentelor financiare inovative poate transforma economia României, aducând creșteri semnificative în eficiență, competitivitate și sustenabilitate. Cu toate acestea, succesul acestor instrumente depinde de un cadru reglementar clar, de investițiile în infrastructura digitală și de măsurile de securitate robuste. Adaptarea rapidă la noile tehnologii, cum ar fi blockchain, monedele digitale emise de băncile centrale (CBDC) și inteligența artificială, va permite României să își maximizeze potențialul în economia globală digitală. Prin măsuri strategice bine gândite, România poate deveni un actor important la nivel european, în adoptarea și implementarea finanțării inovative, sprijinind atât dezvoltarea economică durabilă, cât și tranziția către o economie mai verde și mai incluzivă.
Instrumentele financiare inovative nu sunt doar un trend temporar, ci o componentă esențială a viitorului economic. Într-un context în care resursele tradiționale devin tot mai greu accesibile, iar presiunile pentru digitalizare și sustenabilitate cresc, aceste instrumente pot deveni un pilon central al dezvoltării României.
Prin politici coerente, reglementări inteligente și deschidere către inovație, România are șansa de a-și construi un sistem financiar modern, incluziv și sustenabil – capabil să susțină economia reală și bunăstarea cetățenilor săi.
Selecție referințe bibliografice:
Arner, D. W., Barberis, J. N., & Buckley, R. P. (2016). The Evolution of Fintech: A New Post-Crisis Paradigm? Georgetown Journal of International Law, 47(4), 1271-1319.
Buchak, G., Matvos, G., Piskorski, T., & Seru, A. (2018). Fintech, regulatory arbitrage, and the rise of shadow banks. Journal of Financial Economics, 130(3), 453-483.
European Investment Bank (2021).Digital Finance and Sustainable Development: Opportunities and Challenges.
Erdélyi, P., & Varga, G. (2020). Digital financial inclusion in the post-COVID-19 era: Opportunities and challenges for economic recovery. Journal of Digital Banking, 5(3), 195-203.
Fleischer, V., & Smith, L. (2019).Fintech and the Future of Finance: Digital Transformation and Financial Inclusion. Oxford University Press.
International Monetary Fund (IMF) (2019).The Rise of Digital Money: A Public Policy Perspective.
Mandel, A. & Veetil, V. (2021). Digital currencies and sustainable finance. Journal of Sustainable Finance & Investment, 11(3), 245-261.
Manta, O. (2024), Financial Technology and Innovation for Sustainable Development. FinTech 3, 424-426. https://doi.org/10.3390/fintech3030023
Manta, O., Palazzo, M. (2024), Transforming Financial Systems: The Role of Time Banking in Promoting Community Collaboration and Equitable Wealth Distribution. FinTech 3, 407-423. https://doi.org/10.3390/fintech3030022
Sachs, J. D., Woo, W. T., Yoshino, N., & Taghizadeh-Hesary, F. (Eds.). (2019).Handbook of Green Finance: Energy Security and Sustainable Development. Springer.
Schmidt-Traub, G., & Sachs, J. D. (2015). Financing sustainable development: Implementing the SDGs through effective investment strategies and partnerships. Sustainable Development Solutions Network.
World Economic Forum (2020).Innovative Financing for Development: Scalable Business Models that Produce Economic, Social, and Environmental Outcomes.
Zhang, D., & Zhang, C. (2021). Digital Finance: Transformation and Disruption in Financial Services. Palgrave Macmillan.
Otilia Manta este prof. dr. habil., vicepreședinte și membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia Română, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” și Centrul de Economie Montană (CE-MONT) Universitatea Româno-Americană.
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) atrage atenția membrilor Coaliției de Guvernare că cele mai afectate de impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) sunt sutele de firme românești cu venituri de peste 50 milioane euro a căror activitate și dezvoltare este frânată prin această măsură. Vorbim de firme care plătesc de ani de zile toate taxele în România, fie că vorbim de impozit pe profit sau contribuții sociale aferente salariilor. În final cei mai afectați ajung să fie tot consumatorii și angajații români.
Situația este cu atât mai gravă, cu cât, de exemplu, un produs vândut de către o fabrică din România unui distribuitor care îl vinde la rândul său unui lanț de magazine ajunge să fie subiect al IMCA de trei ori. IMCA nu ține cont nici măcar de situația tranzacțiilor între părți afiliate unde, de exemplu, un distribuitor vinde produse către o rețea de retail afiliată, grupul de firme ajungând să plătească taxa de două ori.
Măsura a dus deja la descurajarea investițiilor în economia românească și la scăderea competitivității firmelor românești în plan european pentru că un impozit calculat ca procent din cifra de legături nu are nicio legătură directă cu rezultatul economic, sursa taxării.
Părinții români investesc mai mult ca oricând în educația copiilor: bugetul pentru noul an școlar a crescut cu 300 RON față de 2024.
Un nou studiu iSense Solutions arată că relația dintre școală și familie, calitatea actului educațional și bunăstarea emoțională a copiilor sunt principalele așteptări ale părinților pentru anul școlar 2025-2026.
Așteptările părinților
Pentru șase din zece părinți, cea mai mare așteptare de la noul an școlar este o relație bună și deschisă între școală și familie, menționată de 63% dintre respondenți. În egală măsură, 63% își doresc un mediu sigur și prietenos pentru copii, iar 61% pun accent pe profesori dedicați și implicați în dezvoltarea elevilor.
Peste jumătate dintre părinți – 58% – consideră esențială o educație de calitate, cu lecții bine structurate și relevante. În plan complementar, 42% dintre părinți vor implicarea copiilor în proiecte creative și sociale iar 35% apreciază diversitatea activităților extracurriculare.
Este de remarcat faptul că 56% dintre părinți doresc metode de predare moderne și interactive, adaptate nevoilor actuale. Totuși, doar 29% dintre respondenți consideră importantă folosirea tehnologiei ca suport pentru învățare și numai 19% acordă prioritate integrării inteligenței artificiale în procesul educațional, ceea ce indică o anumită reticență sau nevoia de informare suplimentară cu privire la beneficiile acestor instrumente.
Buget și achiziții pentru școală
În ceea ce privește resursele financiare, părinții au alocat în medie 1377 RON pentru achizițiile necesare la început de an școlar, cu aproximativ 300 RON mai mult decât în 2024, când suma medie a fost de 1080 RON.
Cele mai frecvent cumpărate produse sunt rechizitele, achiziționate deja sau planificate de 93% dintre părinți, și îmbrăcămintea sau încălțămintea, vizată de 95% dintre respondenți.
Manualele școlare și articolele pentru sport sunt în mare parte planificate pentru achiziție în perioada apropiată începerii școlii, ceea ce arată că procesul de cumpărături este încă în desfășurare.
Produsele tehnologice, precum laptopurile și tabletele le au deja achiziționate 34% dintre părinți și urmează să fie achiziționate de alți 18%, în timp ce aproape jumătate, respectiv 48%, nu le consideră necesare.
Mobilierul școlar este achiziționat deja sau plănuit pentru achiziție de 45% dintre părinți. În contrast, smartwatch-urile și telefoanele mobile sunt achiziționate într-o proporție mai redusă, peste 65% dintre părinți declarând că nu le vor cumpăra pentru acest an școlar.
Comportamente de cumpărare
Obiceiurile de achiziție arată că 54% dintre părinți fac cumpărăturile pentru școală cu cel mult una-două săptămâni înainte de începerea anului, iar 24% preferă să amâne achizițiile până după debutul cursurilor, adaptându-se astfel nevoilor reale care apar. Doar 7% dintre părinți aleg să facă pregătirile cu mai mult de o lună înainte.
În privința canalelor de cumpărare, produsele tehnologice – laptopuri, tablete, telefoane și smartwatch-uri – sunt achiziționate preponderent online, peste jumătate dintre părinți optând pentru această variantă.
În schimb, rechizitele, îmbrăcămintea și articolele pentru sport sunt cumpărate în cea mai mare parte din magazine fizice, cu procente cuprinse între 63% și 78%.
Bani de buzunar și activități extracurriculare
Studiul arată că 64% dintre părinți le dau copiilor bani de buzunar pentru școală. În medie, un copil primește 75 RON pe săptămână, iar modul de acordare este preponderent cash, 83% dintre părinți optând pentru această formă, în timp ce doar 17% folosesc cardul.
În ceea ce privește activitățile extracurriculare, cele mai populare sunt cele sportive, practicate de 56% dintre elevi. Aproape o treime, respectiv 29%, participă la activități educaționale precum cluburi de lectură, programare sau limbi străine, iar 23% aleg activități artistice, cum ar fi pictura, desenul sau canto. Activitățile practice și de hobby sunt menționate de 19% dintre copii, iar cele de comunitate și dezvoltare personală sunt frecventate de procente mai reduse, 17% și respectiv 16%. Totuși, 15% dintre școlari nu sunt implicați în nicio activitate extracurriculară, ceea ce poate indica fie lipsa interesului, fie bariere de acces. Bugetul mediu lunar alocat pentru activitățile extracurriculare este de 493 RON.
„Rezultatele studiului confirmă că părinții români pun un accent deosebit pe calitatea relației umane în educație, pe siguranța copiilor și pe implicarea cadrelor didactice. În același timp, investițiile financiare pentru începutul de an școlar sunt mai ridicate decât în 2024, iar interesul pentru activități extracurriculare este divers și în creștere. Tehnologia și inteligența artificială rămân priorități secundare, ceea ce arată că, deși părinții apreciază modernizarea educației, integrarea acestor instrumente necesită o comunicare mai bună și o abordare etapizată”, afirmă Alina Zelezneac,Chief Research and Operations Officer, iSense Solutions.
Datele prezentate fac parte din studiul iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 540 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 4.1%, la un nivel de încredere de 95%, în perioada 18-22 august 2025.
Nordic FoodService își consolidează poziția de lider al inovației în industriile HoReCa și Cofetării, combinând digitalizarea prin Nordic APP cu un program intens de evenimente dedicate profesioniștilor, care culminează cu prima ediție NORDIC EXPO – eveniment flagship destinat profesioniștilor din industrie, în perioada 9-10 septembrie, la București.
În 2024-2025, Nordic a lansat concepte proprii sub umbrela Inspiring Solutions, prin evenimentele Pastry Couture, Pasta, Pizza, Pinsa & Panini-4P Experience și Candy Bar Dulce-Sărat – care au adus împreună peste 1.000 de participanți din toată țara: chefi, cofetari, antreprenori și manageri. Aceste evenimente au oferit inspirație practică și soluții reale pentru provocările industriei: lipsa de personal calificat, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și presiunea costurilor.
NORDICEXPO – soluții de ultimă generație și oferte exclusive
Pe 9-10 septembrie 2025, Nordic organizează NORDIC EXPO la Casa cu Cariatide, din Calea Victoriei, nr. 202, una dintre cele mai emblematice clădiri din București și, totodată, unul dintre „laboratoarele live” ale Nordic Group. În acest spațiu, compania testează constant inovații și ultimele trenduri din gastronomie și cofetărie.
Evenimentul va reuni peste 500 de invitați de top: chefi și cofetari renumiți, manageri din industria ospitalității, influenceri și creatori de conținut, autorități și formatori de opinie din țară și din străinătate.
Programul NORDIC EXPO va cuprinde:
2 zile – 9 și 10 septembrie 2025; 117 branduri, peste 1.500 de produse prezente însumând peste 15 tone de marfă, 13 categorii de produse, 8 live demo-uri, peste 500 produse degustate;
500 mp de expoziții interactive prin care vizitatorii pot descoperi, degusta și testa brandurile renumite și produsele vedetă din portofoliul Nordic Food, dar și echipamente profesionale și soluții complete pentru bucătării și cofetării, prin prezentări practice;
250 mp dedicați unei zone de showcases și workshopuri live cu Chefi Nordic și invitați internaționali, care prezintă rețete și tehnici adaptate trendurilor internaționale, aduc know-how și bune practici validate pe piețele europene.
Reduceri consistente (-50%) pentru testarea produselor noi – o oportunitate de a experimenta inovații și de a le introduce rapid în meniuri;
Tombole și premii atractive, printre care vizite în laboratoarele de cercetare și dezvoltare ale partenerilor Nordic din afara țării;
Networking de elită – un spațiu unde liderii industriei se conectează, schimbă idei și stabilesc noi parteneriate.
Ciprian Moldoveanu, Președinte și Acționar Nordic Group, declară: „Știți cum se spune – prima generație construiește cu sudoare. A doua adaugă viziune. Exact așa, NORDIC EXPO este ultima etapă dintr-o viziune pe care eu avut-o acum 20 de ani: să organizăm un eveniment unde cele mai recente inovații și soluții să fie aduse în fața profesioniștilor din industria alimentară, fie că vorbim de Retail sau FoodService. Totodată, vrem să le oferim celor mai implicați oameni din domeniu șansa să se provoace, să comunice și să ridice industria acolo unde merită – în topul european și mondial.”
Ana Kugler Farina, Area Manager East-Europe Icam S.p.A, partener principal: „Icam, producător italian de familie cu tradiție de trei generații în ciocolata premium bean to bar și produse semifinite din cacao, orientat nu doar către excelența calității, ci și către respectul pentru natură și sustenabilitate, are plăcerea de a participa la NORDIC EXPO. Cu această ocazie, vom prezenta Chefilor români din domeniul ciocolatei, al patiseriei și al gelateriei cele mai recente inovații, demonstrând modalități prin care pot răspunde unui public tot mai sofisticat și atent la calitate. Vizitatorii vor avea ocazia să deguste noutăți din fascinantul și tot mai prețiosul univers al ciocolatei și să descopere rețete speciale, precum tarta italiană cu pere și ciocolată, un desert exotic în variantă single-portion, dar și o creație exclusivă dedicată momentului de sărbătoare – rețeta New Year Cheers Flute.”
Diego Pariotti, Head of Export Conserve Italia Group, partener principal: „CIRIO este un brand italian emblematic, cu o tradiție de 170 de ani și producție de conserve de tomate 100% italiană, de la o cooperativă ce reunește peste 14.000 de fermieri. Un simbol al calității, inovației și aromei autentice. De mai bine de 15 ani, avem un parteneriat de încredere cu Nordic Food și suntem încântați să sărbătorim împreună această călătorie la NORDIC EXPO. Vă invităm la eveniment pentru a descoperi lumea CIRIO: produse premium, inovații inteligente și inspirații culinare concepute pentru profesioniștii din industria alimentară.”
Parteneri: Bridor, BHB (Big House Brothers), PCB Creation, Martin Braun, De Cecco, Voilà Professionnel, Fruit Life, Nissin, Salumificio Corte Buona, Comprital, Compagnie Fruitière si Bilancia, partenerul permanent Nordic la evenimentele dedicate Food Service.
Cu o tradiție de peste 34 de ani de inovație și recunoașterea recentă la Romanian Hospitality Awards – în categoria „Cel mai bun furnizor”, Nordic confirmă că rămâne nu doar furnizor de produse, ci și creator de experiențe și partener strategic pentru dezvoltarea business-urilor din FoodService.
HORNBACH, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcții și grădinărit, anunță inaugurarea celui de-al zecelea magazin din rețeaua locală, în cartierul Colentina din București, pe 3 septembrie 2025. Deschiderea acestei locații face parte din planul de extindere al retailerului, menit să acopere toate zonele-cheie ale capitalei și să răspundă nevoilor în creștere ale clienților.
„Încă de la intrarea în România, HORNBACH și-a propus să fie prezent în toate zonele importante ale Bucureștiului. Avem deja magazine în zonele de sud (Berceni), vest (Militari) și nord (Balotești), iar, odată cu această deschidere, completăm prezența noastră în capitală, acoperind pentru prima dată zona de est a orașului”, a declarat Radu Oniga, Director General HORNBACH România.
Investiție majoră și suprafață generoasă
Potrivit afirmațiilor sale, investiția totală în noul magazin HORNBACH s-a ridicat la peste 48 de milioane de euro, sumă ce include și stocul inițial de marfă. În total, HORNBACH a investit până în acest moment peste 300 de milioane de euro în România.
Cu o gamă extinsă de materiale de construcții și produse pentru grădinărit, magazinul este construit pe un teren cu o suprafață de peste 45.000 m², iar spațiul total de vânzare depășește 18.000 m². Acesta include zona Drive-In, care se întinde pe 4.900 m², și zona Grădină, cu o suprafață de peste 4.700 m², alături de departamente specializate în Petshop & Acvaristică și amenajări interioare.
În jurul magazinului au fost amenajate 515 locuri de parcare, dintre care o parte dotate cu stații de încărcare pentru vehicule electrice, precum și peste 14.700 m² de spații verzi – 12.476 m² la sol, 1.902 m² integrate în parcări și 358 m² destinate arborilor plantați între locurile de parcare.
Construcție sustenabilă și impact redus asupra mediului
Noul magazin HORNBACH din Colentina a fost proiectat și realizat având la bază principii de dezvoltare durabilă, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului și de a crește eficiența energetică. Clădirea este dotată cu panouri fotovoltaice pentru producerea de energie din surse regenerabile. De asemenea, magazinul beneficiază de o anvelopare termică performantă a fațadelor, acoperișului și planșeului, precum și soluții tehnice care minimizează punțile termice. Sistemul de ventilare cu recuperatoare de căldură permite preluarea energiei din aerul evacuat și transferul acesteia către aerul proaspăt introdus, iar climatizarea este asigurată de pompe de căldură, care reduc semnificativ consumul energetic.
Iluminatul este realizat integral cu tehnologie LED, cu consum redus și durată mare de viață, iar în construcția și amenajarea spațiului au fost utilizate materiale durabile, cu impact scăzut asupra mediului. Pe parcursul lucrărilor, deșeurile generate pe șantier au fost gestionate eficient, iar zonele exterioare includ peste 14.700 m² de spații verzi amenajate, ce contribuie la îmbunătățirea microclimatului și la crearea unui mediu plăcut pentru clienți și comunitatea locală.
120 de noi locuri de muncă și formare intensivă a echipei
Potrivit reprezentanților companiei, peste 120 de locuri de muncă noi au fost create odată cu deschiderea magazinului HORNBACH din Colentina.
„La momentul inaugurării, magazinul HORNBACH Colentina va funcționa cu o echipă formată din peste 120 de angajați, atent selecționați și pregătiți pentru a răspunde nevoilor clienților cu profesionalism și dedicare. Punem accent pe recrutarea exclusivă a persoanelor din România, deoarece considerăm că o comunicare eficientă, în limba română, cât și consolidarea unei echipe locale puternice, fac parte din strategia noastră de optimizare a experienței clienților în magazinele noastre”, a afirmat Mihaela Boghiu, Director de HR al companiei.
Procesul de instruire a avut loc în celelalte magazine HORNBACH din București – Berceni, Militari și Balotești – și a cuprins atât pregătire teoretică, cât și practică. Noii colegi au dobândit cunoștințe tehnice despre produse, au participat la simulări de interacțiuni cu clienții și au urmat traininguri de vânzări și comunicare, fiind totodată familiarizați cu procesele interne și standardele de calitate ale companiei.
Odată cu finalizarea procesului de recrutare și integrarea completă a noii echipe, numărul total de angajați HORNBACH în România va depăși pragul de 1.400, consolidând astfel poziția companiei ca unul dintre cei mai stabili și implicați angajatori din sectorul de bricolaj și materiale de construcții.
Digitalizare pentru o experiență mai rapidă și mai plăcută
Digitalizarea este una dintre direcțiile strategice de dezvoltare pentru HORNBACH, iar noul magazin din Colentina integrează o serie de soluții menite să eficientizeze atât procesele interne, cât și experiența de cumpărare a clienților.
Casele de marcat SelfService, deja familiare clienților HORNBACH, contribuie la reducerea timpului de așteptare, în timp ce terminalele de facturare amplasate la ieșirea din magazin le oferă cumpărătorilor posibilitatea de a-și emite singuri facturile, evitând cozile. De asemenea, telefoanele interne au fost înlocuite cu dispozitive mobile de scanare, utilizate de angajați pentru a oferi clienților informații detaliate despre produse direct de pe suprafața de vânzare.
Aceste măsuri fac parte dintr-un plan mai amplu de modernizare digitală, care vizează îmbunătățirea constantă a procesului de cumpărare.
„Investim constant în digitalizare pentru a simplifica procesul de cumpărare și a oferi clienților o experiență plăcută și eficientă. Următorul pas este optimizarea softului caselor de marcat, astfel încât numărul de interacțiuni necesare pentru finalizarea tranzacției să fie redus, iar timpii de logare pentru angajați să fie scurtați”, a completat Radu Oniga.
După inaugurarea magazinului din Colentina, HORNBACH își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe piața locală, având în vedere deschiderea a încă șase magazine în următorii doi până la patru ani. Această strategie vine în contextul unei piețe de bricolaj aflate în continuă expansiune și al unui ritm accelerat de dezvoltare urbană.
În paralel, compania pregătește inaugurarea celui de-al doilea magazin din Timișoara, programată pentru această toamnă, consolidând astfel prezența în vestul țării. Planurile pe termen mediu vizează o acoperire cât mai uniformă a principalelor regiuni din România, pentru a răspunde rapid cerințelor clienților și pentru a susține creșterea organică a brandului.
Piața construcțiilor din România a ajuns la un record istoric, cu 460.000 de angajați la finalul lunii mai 2025 și o creștere de 7% a volumului lucrărilor în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Totuși, o parte din acest avans vine dintr-un efect de bază favorabil, deoarece dinamica lunară a fost mai degrabă modestă, arată raportul Colliers pentru prima jumătate a anului. În paralel, indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, continuă să scadă față de maximele post-pandemice, semnalând o temperare a entuziasmului din piață.
Activitatea din construcții este susținută în principal de investițiile publice, aflate la un nivel fără precedent, cu aproximativ 700 de kilometri de drumuri rapide și proiecte ample de modernizare a infrastructurii feroviare în derulare – o diferență semnificativă față de cei doar 140 de kilometri de autostradă aflați în lucru în 2019. Aceste proiecte au devenit motorul principal al pieței, în condițiile în care cheltuielile publice au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor de construcții în ultimii ani. În schimb, dezvoltările private încetinesc, autorizațiile pentru locuințe coborând la niveluri similare celor din 2015-2016, în timp ce investitorii din piața de birouri devin mai prudenți, iar singurul segment care își păstrează dinamismul rămâne cel industrial, unde investițiile continuă într-un ritm ridicat.
„2025 marchează o perioadă de vârf pentru construcții, cu investiții publice la cote record și o piață a muncii tensionată, dar totodată începem să vedem primele semne de oboseală. Scăderea încrederii constructorilor, încetinirea ritmului de noi proiecte private și încetinirea angajărilor arată că industria ar putea intra într-o fază mai temperată după câțiva ani de expansiune accelerată”, explică Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Pe partea de costuri, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a obligat companiile să-și crească cheltuielile cu forța de muncă pentru a menține nivelul salariilor nete, într-un context în care atragerea personalului rămâne dificilă. În același timp, prețurile materialelor au redevenit volatile, influențate de schimbările geopolitice globale, iar presiunea asupra marjelor devine tot mai puternică, mai ales pentru firmele care și-au extins agresiv planurile de dezvoltare.
Consultanții Colliers subliniază că fondurile europene rămân decisive pentru menținerea ritmului actual al investițiilor. Întârzierile în implementarea reformelor și riscul reducerii tranșelor disponibile până în 2026 pot diminua considerabil fluxul de proiecte publice, cu impact direct asupra întregii industrii.
„Construcțiile sunt un domeniu care accelerează greu și frânează brusc, de aceea predictibilitatea investițiilor publice și a finanțării europene este vitală pentru stabilitatea pieței. În lipsa unui cadru clar și continuu, companiile vor deveni mai prudente, iar acest lucru va genera efecte în lanț asupra locurilor de muncă și sectoarelor conexe”, precizează Alexandru Atanasiu.
Deși începutul anului confirmă un nivel ridicat de activitate, evoluția pieței construcțiilor în a doua jumătate din 2025 va depinde în mare măsură de stabilitatea fiscală, de capacitatea României de a accesa fondurile europene disponibile și de continuitatea investițiilor publice în infrastructură. Fără acești factori, există riscul ca piața să intre într-o fază de stagnare, însă consultanții Colliers nu iau în calcul un scenariu de contracție severă, precum cel din 2009-2010. Mai degrabă, industria traversează o revenire la un ritm mai normal, după câțiva ani de activitate intensă.
Carrefour România și NielsenIQ lansează studiul „Barometrul gustului de sezon”, o radiografie detaliată a obiceiurilor alimentare ale românilor. Analiza arată o preferință tot mai accentuată pentru produse locale, proaspete și de sezon: pepenele generează o treime din vânzările de fructe, cartofii domină categoria legumelor, iar consumul de carne de porc, iaurturi și ouă se menține ridicat în topul surselor de proteine.
Studiul face parte din inițiativa „Frigiderul cu Bun Gust”, integrată în programul internațional Act for Food, ce îi sprijină pe români să facă alegeri alimentare mai sănătoase, pornind de la produse de sezon, locale și cât mai puțin procesate. Iar pentru a începe o astfel de tranziție, primul pas este să înțelegem unde ne aflăm: ce produse se află în frigiderul românilor și cum arată obiceiurile lor de consum.
„Prin acest studiu ne dorim să arătăm nu doar ce pun românii pe masă vara, ci și cum se transformă obiceiurile lor alimentare de la un an la altul. Vedem o revenire puternică la gusturile tradiționale, dar și o deschidere spre varietăți noi și produse mai sănătoase. Rolul nostru este să fim alături de clienți în aceste alegeri, punându-le la dispoziție zilnic produse locale, de sezon și de calitate, prin parteneriate directe cu producători români”, a declarat Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce și membru al Comitetului Executiv Carrefour România.
„Conform studiilor NielsenIQ, 61% dintre români declară că se străduiesc să aleagă produse care contribuie la starea lor de sănătate, iar fructele și legumele sunt cele mai frecvente alegeri în coșul de cumpărături. Deși acestea se regăsesc deja pe 65% dintre listele de cumpărături pregătite de acasă, 19% dintre consumatori afirmă că au achiziționat fructe și legume și neplanificat, atrași de ofertele din magazine. Aceste date confirmă interesul crescut al românilor pentru o alimentație echilibrată și rolul esențial al retailului modern în susținerea acestui comportament”, completează Iulia Pencea, Managing Director, NielsenIQ Romania.
Un corp sănătos începe cu o alimentație sănătoasă, iar pentru mulți provocarea este să găsească o metodă simplă și practică prin care să facă asta în fiecare zi. În cadrul inițiativei Frigiderul cu Bun Gust, Carrefour îl are alături pe Dr. Mihail Pautov, chirurg și educator de sănătate, care propune metoda 5-4-3-2-1 – un ghid rapid și ușor de reținut: 5 tipuri de legume, 4 tipuri de fructe, 3 surse de proteine, 2 tipuri de cereale integrale și 1 tip de grăsime sănătoasă.
5 legume nelipsite din meniul românilor vara
Conform datelor NielsenIQ, în sezonul de vară românii preferă legumele proaspete, locale și de sezon, iar în fruntea clasamentului se află:
cartofii, care reprezintă 13% din volumul total al vânzărilor de legume pe perioada verii;
ceapă;
roșii, care au și înregistrat cea mai mare creștere a volumului vândut față de restul anului;
ardei;
ciuperci.
În portofoliul Carrefour, preferința românilor pentru produse locale, proaspete și de sezon este susținută prin programul strategic Grădina Noastră. Lansat pentru a oferi consumatorilor acces rapid la legume și fructe cultivate responsabil, programul va reuni 13 cooperative și aproximativ 390 de producători locali din întreaga țară până la finalul anului. Prin livrări zilnice către magazinele Carrefour din întreaga țară, realizate începând chiar de la șase ore de la recoltare, consumatorii au acces la legume și fructe proaspete, cultivate cu grijă de fermieri români.
Din portofoliul Carrefour, cartofii noi roșii, una dintre cele mai versatile legume din frigiderul românilor și care se și află în plin sezon, au înregistrat o creștere de 70% în cantitate în vara anului 2024 comparativ cu vara anului 2023. Aceștia sunt cultivați cu grijă de producători locali, parte din cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele. Acest apetit crescut al consumatorilor pentru soi se traduce și vara aceasta prin creșteri cantitative.
Tot mai căutată este și ceapa roșie, provenită din cooperativa Grădina Noastră Însurăței, care a înregistrat o creștere de 40% în vara 2024 comparativ cu vara 2023. Tradiționalele roșii cu moț își păstrează popularitatea, fiind un soi autentic și binecunoscut, introdus în sortiment pentru a aduce pe mesele românilor gustul grădinilor de odinioară. În același timp, soiurile roz și inimă de bou, cultivate în cooperativele Grădina Noastră din Malu Spart, Fierbinți, Vărăști și Zărand, au avut cea mai mare creștere în vara 2024 față de vara 2023. Ardeii kapia, proveniți din aceleași cooperative, completează topul legumelor, cu o treime mai multe vânzări.
4 fructe care dau gust verii
Din frigiderul românilor nu lipsesc niciodată fructele, necesare pentru un aport optim de vitamine, minerale și fibre, esențiale pentru menținerea sănătății, susținerea imunității și asigurarea energiei pe parcursul zilei. Conform datelor NielsenIQ, fructele nelipsite din frigiderul românilor în perioada verii sunt:
Pepenii, simbolul verii, reprezentând o treime din volumul total al vânzărilor de fructe vara;
Piersicile;
Nectarinele;
Caisele.
În portofoliul Carrefour, pepenii cu puțini sâmburi și cei Galia, cultivați local în cadrul Filierei Calității Carrefour și în cooperativa Grădina Noastră din Însurăței, și-au dublat vânzările în vara 2024 față de vara 2023. Piersicile românești, nectarinele plate și caisele românești și-au găsit locul în coșurile de cumpărături ale clienților Carrefour, cu cel puțin o jumătate mai mult față de vara anului 2023.
Cea mai mare creștere au avut-o prunele roșii, fiind mai cumpărate în 2024 față de vara anului precedent. Fructele provin de asemenea, din surse locale, precum cooperativele Grădina Noastră din Zărand, Huși, Ostrov, Voinești și cea din Vărăști. În vara anului 2025 cererea de prune roșii a continuat să crească, dovedind încă o dată preferințele consumatorilor pentru produse proaspete de calitate de origine locală.
3 surse de proteine nelipsite din frigider
Proteinele rămân o alegere constantă în frigiderul românilor, contribuind la menținerea unui echilibru nutrițional esențial pentru o viață sănătoasă. La nivelul pieței carnea rămâne în topul preferințelor, urmată de iaurturi și ouă.
În ceea ce privește carnea, topul este deținut de varietățile de porc – în special ceafa și pieptul – care înregistrează creșteri în vânzări pe timp de vară comparativ cu restul anului, susținute de sezonul grătarelor. În portofoliul Carrefour, carnea de porc se află pe o traiectorie constant ascendentă ca volum, atât în 2024, dar și anul acesta.
Consumul de lactate rămâne relativ stabil vara, însă preferința se mută către iaurturi, în special cele de băut. Iaurturile natur au în continuare cea mai importantă pondere în categorie, iar iaurtul grecesc câștigă tot mai multă popularitate, cu o creștere semnificativă de două cifre în vara anului 2024 comparativ cu 2023. Iaurturile de băut, precum kefirul și sana, se remarcă printr-o tendință de creștere în categorie de două cifre, confirmând trendul pentru produse sănătoase. Laptele bătut urmează aceeași direcție pozitivă. În 2025, se observă același trend în ceea ce privește iaurtul.
Ouăle completează topul proteinelor, menținând o frecvență ridicată de cumpărare. Vara, consumatorii aleg tot mai des ouă provenite din sisteme alternative – free range sau ecologice – și ambalaje mai mici, între 6 și 10 bucăți. Aceste tendințe sunt susținute de gama Filiera Calității Carrefour, care garantează cel mai ridicat nivel de calitate și origine locală.
2 tipuri de cereale integrale pentru o alimentație echilibrată
Din alimentația românilor nu lipsesc cerealele, considerate esențiale pentru o dietă echilibrată. Cele mai populare sunt mixurile din cerealele, urmate de mixurile cu ovăz, apreciate pentru versatilitate și valoare nutritivă. Portofoliul Carrefour cuprinde o gamă variată care include fulgi de ovăz simpli, dar și mixuri de musli cu fructe și semințe, care răspund nevoii de diversitate și alimentație sănătoasă.
Grăsimi sănătoase preferate de români
Consumul de nuci și semințe se menține relativ constant de-a lungul anului, cu o creștere mai vizibilă în categoria semințelor. În coșurile clienților Carrefour se observă în 2025 o menținere a volumelor anului precedent. În portofoliul retailerului, cele mai căutate rămân migdalele și caju, care au înregistrat .o creștere constantă în vara 2024 comparativ cu vara 2023, urmate de fistic. Dintre semințe, cele de dovleac au crescut peste media categoriei, confirmând interesul consumatorilor pentru superalimente bogate în fibre, proteine și omega-3, integrate atât în gustări rapide, cât și în rețete de panificație sau deserturi sănătoase.
One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte, anunță intenția de a lansa un program de Ofertă Publică de Cumpărare („OPC”) pentru răscumpărarea acțiunilor proprii. Oferta publică de cumpărare reprezintă un mecanism prin care o companie listată oferă acționarilor săi posibilitatea de a-și vinde acțiunile direct către companie, la un anumit preț și într-o perioadă de timp determinată.
Compania intenționează să achiziționeze până la 20% din capitalul social subscris și vărsat prin intermediul unui program OPC, la un preț minim de 25 de lei și un preț maxim de 40 de lei per acțiune, valoarea totală a ofertei ridicându-se la maximum 884 de milioane de lei. OPC este concepută ca parte a unui program mai amplu de răscumpărare și poate fi derulată prin una sau mai multe oferte succesive, în funcție de condițiile de piață, nivelul de participare al acționarilor și aprobările din partea autorităților de reglementare.
Intenția de a lansa programul de OPC reflectă poziția financiară solidă a Companiei și capacitatea sa de a genera numerar, care îi permit să continue investițiile în dezvoltări de amploare, asigurând în același timp un management activ al capitalului. Acțiunile răscumpărate vor fi anulate, iar capitalul social al companiei va fi redus, ceea ce va conduce la optimizarea structurii de capital și va susține crearea de valoare pe termen lung pentru acționari.
„De la momentul listării, One United Properties a utilizat în mod consecvent mecanismele pieței de capital – obținând finanțări pentru accelerarea creșterii, extinzând baza de investitori și stabilind parteneriate pe termen lung. Prin programul de OPC, folosim din nou aceste instrumente de piață pentru a consolida structura de capital și a genera valoare suplimentară pentru acționarii noștri. Această inițiativă nu reprezintă o îndepărtare față de piața de capital, ci o oportunitate de a utiliza pe deplin mecanismele acesteia pentru a optimiza baza de capitaluri proprii, reafirmând totodată angajamentul nostru ferm de a rămâne o companie listată, transparentă, orientată spre viitor și dinamică”, a declarat Claudio Cisullo, Președintele Consiliului de Administrație al One United Properties.
Membrii Consiliului de Administrație, inclusiv co-fondatorii Companiei, au confirmat că nu vor vinde nicio acțiune în cadrul programului de OPC.
Programul de OPC va fi derulat în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare și este condiționat de aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, convocată pentru data de 15 octombrie 2025, precum și de aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară („ASF”). Detaliile complete ale programului, inclusiv prevederile finale, structura și calendarul, vor fi publicate în documentația oficială a ofertei, ulterior aprobării de către ASF.
