Implicațiile legislației REIT în contextul pieței imobiliare din România

0

_________________

de Laurențiu Stan
consultant financiar (foto)

Săptămâna aceasta, la Senat, a fost depusă o nouă inițiativă legislativă care ar putea influența piața imobiliară din România. Aceasta se referă la regimul aplicabil anumitor societăți din domeniul imobiliar, mai exact urmărește reglementarea anumitor categorii de societăți care activează în piața imobiliară, care pot fi asimilate noțiunii de Real Estate Investment Trust (REIT), formă de organizare folosită frecvent la nivel european și global. În limba română, termenul care ar putea fi utilizat este de Societate pentru investiții imobiliare – S.I.I.

Printre motivele emiterii acestei inițiative se află necesitatea de dezvoltare a pieței imobiliare și de adaptare a acesteia la tendințele și provocările actuale, precum și nevoia de a transforma piața de capital autohtonă într-o alternativă viabilă de finanțare a creșterii companiilor românești. Totodată, aceste societăți pot deveni o opțiune de investire la îndemână atât pentru persoanele care nu dispun de sume de bani suficiente pentru a achiziționa proprietăți imobiliare generatoare de venituri, cât și pentru mari investitori instituționali.

Acest tip de fonduri a apărut, pentru prima dată, în 1960, în Statele Unite ale Americii. În Europa, prima societate de acest fel a fost înființată în Olanda, în 1969, urmată de Belgia, în 1995, Franța, în 2003, Italia, în 2006, Germania și Marea Britanie în 2007, respectiv Spania în 2009. În prezent, 14 țări europene, printre care se află și Irlanda, Finlanda, Portugalia, Bulgaria și Grecia, au implementat legislația specifică REITs, încurajând astfel investițiile în imobiliare prin intermediul pieței de capital. Conform unui studiu din 2023 al European Public Real Estate Association, în cele 14 țări din Europa există 240 de companii de tip REIT, dintre care 67 fac parte din indicii de bază ai burselor din țările de origine, acestea din urmă având active cu o valoare totală de 326 miliarde euro, capitalizare bursieră totală de 120 miliarde de euro, cu un free float (procent din totalul acțiunilor disponibil pentru investitorii de pe piața de capital) de 84,1%.

Ce reprezintă S.I.I. (sau REITs)? Sunt companii care dețin, operează sau finanțează proprietăți imobiliare generatoare de venituri, fie prin închiriere, fie prin vânzarea acestora. Acestea sunt de fapt construite pe modelul fondurilor mutuale, care colectează capitaluri de la investitori, aceștia din urmă primind în schimb dividende din câștigurile realizate prin operarea sau vânzarea proprietăților imobiliare din portofoliu. De asemenea, S.I.I. pot deține și participații în societăți din domeniul imobiliar.

Societățile de investiții imobiliare pot fi constituite din diferite tipuri de proprietăți imobiliare, printre care ansambluri de locuințe, clădiri de birouri, centre comerciale, depozite sau spitale. În funcție de componența acestora, S.I.I. pot fi încadrate în mai multe categorii, cum ar fi S.I.I. rezidențiale, S.I.I. de birouri și spații logistice, S.I.I. de retail (spații comerciale), S.I.I. de facilități medicale sau S.I.I. de active imobiliare specializate. Deși societățile de investiții imobiliare sunt axate pe un singur segment al pieței, în țările dezvoltate din acest punct de vedere există și S.I.I. diversificate, care dețin în portofoliu o combinație de proprietăți imobiliare, având ca avantaj principal riscul mai redus pentru investitori dat de diversificare, contrabalansat însă de un randament mai mic. 

Cine poate investi într-o S.I.I.? Oricine, de la investitori individuali la cei instituționali mari, deoarece, în general, aceste societăți sunt listate pe piața de capital, iar investitorii pot cumpăra acțiuni ale acestora în același mod ca la companiile din alte industrii. Astfel, acționarii unui REIT câștigă o parte din venitul generat de proprietățile imobiliare, fără a fi nevoiți să cumpere sau să gestioneze aceste proprietăți, majoritatea neavând nici bani suficient și nici timp disponibil pentru aceasta. Practic, investitorii cumpără acțiuni ale S.I.I., acestea din urmă folosesc banii primiți pentru a achiziționa la rândul lor proprietăți imobiliare de diverse tipuri, pe care le închiriază pentru a obține venituri, respectiv profit, pe care îl distribuie sub formă de dividende acționarilor, în proporție de 80%-90%.

Pentru a se încadra în categoria societăților de investiții imobiliare, entitățile trebuie să îndeplinească anumite condiții, în mare măsură prevăzute și în propunerea legislativă emisă recent în țara noastră. Condițiile se referă la structura juridică, tipul de acțiuni emise, diversificarea activelor din portofoliu, distribuția veniturilor și guvernanța corporativă. De asemenea, regimul fiscal este unul specific, aceste societăți beneficiind de anumite facilități fiscale.

În majoritatea țărilor în care activează, aceste societăți sunt listate pe piața de capital, punând la dispoziția investitorilor acțiuni ordinare, fără drepturi preferențiale care ar putea avantaja anumite categorii de acționari. O condiție din noua propunere legislativă este ca minim 75% din totalul activelor societății trebuie să fie proprietăți imobiliare sau participații la alte societăți cu profil imobiliar, iar 75% din venituri să fie din vânzarea sau închirierea proprietăților imobiliare, din dividende de la societăți cu profil imobiliar. Această prevedere există și în legislația internațională specifică, procentul variind ușor de la o țară la alta. Spre exemplu, în SUA există aceeași limită de 75% cu privire la portofoliu, însă în acest procent, pe lângă imobiliare, este inclusă și deținerea de titluri de stat și numerar. În țările europene, există mici variații. Spre exemplu, în Belgia este permisă doar investirea în proprietăți imobiliare, în Franța activitatea principală a S.I.I. trebuie să fie închirierea proprietăților din portofoliu, în Germania sunt interzise dețineri de locuințe construite înainte de 2007, iar în Spania activele trebuie ținute în portofoliu și exploatate cel puțin 3 ani.

Propunerea legislativă prevede că profitul unei S.I.I. trebuie să fie distribuit către acționari în proporție de cel puțin 90%, ceea ce rezonează cu cerințele din alte țări, unde procentul este între 80% (Belgia) și 90% din profituri (SUA, Germania, Marea Britanie). 

Există și elemente specifice S.I.I. din alte țări care nu au fost prevăzute în recenta propunere legislativă și care cred că ar fi benefice pentru cele care se vor înființa în România, dacă legea va fi adoptată. Astfel, legislația din țările dezvoltate prevede un prag maxim pentru activitățile de dezvoltare a proiectelor imobiliare, acesta fiind de regulă 20% din totalul activelor. În unele jurisdicții, în locul acestui procent este impusă o perioadă minimă de deținere a proiectelor dezvoltate de respectiva societate, de regulă 3-5 ani după finalizare, în caz contrar fiind considerate vânzări obișnuite de active imobiliare și impozitate în consecință. 

O condiție foarte importantă pentru ținerea sub control a riscului financiar este impunerea unor limite de îndatorare. Spre exemplu, în Belgia, raportul dintre sumele împrumutate și valoarea activelor nu trebuie să depășească 65%, iar cheltuielile cu dobânzile să nu fie mai mari de 80% din profitul operațional, ca și în Marea Britanie. În SUA, Germania și Franța nu sunt impuse astfel de limite. 

De asemenea, din punctul meu de vedere, este foarte important să fie prevăzute în legislația specifică anumite condiții cu privire la controlul asupra companiei și la gradul de concentrare a deținerilor de capital. Spre exemplu, pentru REITs din SUA, condiția este ca societatea să aibă minimum 100 de acționari, iar cei mai importanți 5 acționari să dețină mai puțin de 50% din acțiuni. În Franța, un singur acționar nu poate deține mai mult de 60%, iar 15% din acțiuni trebuie deținute de către acționari cu participații de sub 2%. În Germania și Marea Britanie, numărul minim de acționari este 11 și niciun acționar nu poate deține mai mult de 10% din acțiuni. Cu privire la procentul din numărul total de acțiuni care trebuie pus la dispoziția investitorilor pe piața de capital, acesta variază de la 15% în Germania, 25% în Spania, 30% în Belgia, respectiv 35% în Marea Britanie.

Un aspect important de menționat este regimul de impozitare al S.I.I. și al societăților cu profil imobiliar. Având în vedere că se impune o distribuire a profiturilor ca dividende în proporție de peste 90%, se propune o un regim fiscal avantajos, respectiv scutirea de impozit pe profitul obținut din vânzarea și închirierea proprietăților imobiliare din portofoliu, din mentenanță și management imobiliar, precum și neimpozitarea veniturilor din dividendele obținute de la societăți cu profil imobiliar și din vânzarea titlurilor de participare la astfel de societăți. Astfel, aceste companii vor reține și plăti doar impozitul pe dividendele acordate acționarilor, precum și taxele aferente profitului realizat din activitățile care nu intră sub incidența facilităților fiscale. 

În cazul în care acest tip de societăți va fi implementat și în țara noastră, investitorii români ar trebui să fie conștienți de avantajele și dezavantajele pe care le implică astfel de oportunități de investiții. Principalul avantaj ar fi gradul ridicat de lichiditate și diversificare, investitorii individuali având oportunitatea de a deveni investitori în proiecte imobiliare diversificate, cu diferite riscuri și randamente, fără a fi nevoiți să cumpere și să opereze respectivele proprietăți imobiliare. De asemenea, aceștia pot obține venituri stabile din dividende, cu randamente atractive, fiind mai puțin expuși la ciclurile economice, datorită gradului ridicat de diversificare a portofoliilor de proprietăți imobiliare ale S.I.I. Spre exemplu, analizând companiile de tip REIT listate la bursele europene, regăsim un randament mediu al dividendelor (în euro) de aproximativ 7,5%, mai atractiv pentru investitori decât investiția în obligațiuni de stat în euro, care este undeva între 4% și 4,5%. De asemenea, randamentele REITs în țările dezvoltate le depășesc pe cele ale indicilor bursieri principali, ceea ce înseamnă că sunt o bună oportunitate de investiție. Printre dezavantaje am putea regăsi o creștere mai mică de la an la an a veniturilor din aceste investiții, față de alte domenii, precum și expunerea ridicată la evoluția ratei dobânzii și a inflației, creșterea acestora putând conduce la diluarea câștigurilor anuale. 

Totodată, și companiile care vor să adopte această formă de organizare sau cele înființate direct în acest regim ar trebui să ia în considerare plusurile și minusurile acestei decizii. Societățile nou înființate ca S.I.I. vor trebui să urmeze toți pașii procedurali pentru listarea la bursă, ceea ce implică autorizări și costuri suplimentare (consultanță, audit, întocmire IPO etc.), precum și eforturi de a asigura transparența cerută de reglementările pieței de capital, prin raportări periodice și comunicarea deschisă cu investitorii. Pentru societățile deja listate la bursă care obțin venituri din închirierea proprietăților imobiliare pe care le dețin, schimbarea obiectului de activitate ar presupune, de asemenea, costuri suplimentare generate de proceduri, consultanță sau de plățile către acționarii minoritari care decid să se retragă din societate în urma acestei modificări. Un mare avantaj pe care ar trebui însă să îl ia în considerare este accesul la finanțare pentru dezvoltarea proiectelor și investirea în proprietăți imobiliare. În circumstanțele perioadei actuale, cu rate ale dobânzilor ridicate și acces din ce în ce mai selectiv la finanțarea bancară, bursa poate fi o alternativă preferabilă pentru asigurarea fondurilor necesare unei creșteri durabile și sănătoase a companiei. 

Avantajele adoptării unei astfel de inițiative pentru piața imobiliară și pentru cea de capital sunt evidente. Operatorii portofoliilor de active imobiliare ar avea acces la o sursă de finanțare suplimentară, ceea ce ar conduce la o consolidare a pieței. La un moment dat din viitor, când astfel de entități listate la bursă se vor înmulți, se poate calcula chiar un indice bazat pe S.I.I., care ar fi un reper pentru evoluția pieței imobiliare. De asemenea, piața de capital ar deveni mai activă și mai lichidă, prin creșterea numărului de investitori individuali, care se vor reorienta dinspre investiții directe în imobiliare către achiziția de acțiuni în S.I.I., precum și prin implicarea unor investitori instituționali mari, ceea ce ar spori șansele de trecere a pieței de capital de la stadiul de piață emergentă la cel de piață dezvoltată. O altă oportunitate ar fi înființarea de S.I.I. ”verzi”, care au un portofoliu de proprietăți imobiliare certificate din punctul de vedere al sustenabilității, având în vedere orientarea către astfel de active din ultimii ani.

Conform propunerii de lege, și statul sau autoritățile publice se pot implica în societăți de investiții imobiliare, cu participații între 25% și 75%, ceea ce ar reprezenta o sursă suplimentară de venituri de natura dividendelor. 

Pe lângă cele 14 țări care au deja cadre legislative cu privire la S.I.I., mai multe țări europene încearcă să implementeze o legislație specifică. Există probabil o reticență din partea  guvernelor, care se tem de o pierdere a veniturilor din cauza acelor facilități fiscale, dar istoricul companiilor de acest tip din țările dezvoltate a arătat că astfel de entități au ca rezultat venituri fiscale constante, piața imobiliară fiind un segment important al economiei.


De la începutul acestui an, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.

Atenție la valoarea în vamă – noi ghiduri de simplificare emise de Comisia Europeană vin în sprijinul importatorilor

0

_________________

de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România
Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România

Prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile de import (valoarea de tranzacție) este unul din elementele de taxare care poate genera probleme complexe atât în momentul importului de mărfuri, cât și ulterior (de exemplu, în cazul unor plăți ulterioare importului, dar făcute în legătură cu mărfurile importate). În ultimele 12 luni, Comisia Europeană a revizuit în mod constant ghidurile actuale (de exemplu, Compendiumul pe valoarea în vamă) cu scopul de a veni în sprijinul companiilor pe diverse spețe privind valoarea în vamă și a costurilor care trebuie adăugate la aceasta.

În 27 martie 2024, în premieră, Comisia Europeană a elaborat și primul ghid privind aplicarea art. 73 din Codul Vamal Unional care prevede o simplificare a determinării valorii în vamă în cazul în care elementele valorii tranzacției nu sunt cuantificabile în momentul importului.  Simplificarea se dorește a fi utilă pentru declararea costurilor adiționale la valoarea în vamă, cum ar fi cele privind cercetarea și dezvoltarea sau redevențe și drepturi de licență legate de mărfurile importate. 

Sub rezerva unei autorizații din partea autorităților vamale (acordată în baza unor criterii și condiții bine stabilite), simplificarea permite ca valoarea acestor elemente să fie încorporată în valorile în vamă ale importurilor pe baza unei metode de calcul convenite în avans și ca valoarea în vamă să fie tratată ca finală la momentul importului (adică nu este necesară o reconciliere ulterioară). Aici menționăm și faptul că societățile care dețin certificarea AEO pot obține mult mai ușor această autorizație, o mare parte din condițiile necesare fiind considerate ca îndeplinite.

Ghidul urmărește să crească claritatea și consecvența metodelor de evaluare în vamă, oferind instrucțiuni practice pentru importatori, specificând responsabilitățile deținătorilor de autorizații și oferind răspunsuri la 13 întrebări practice legate de aplicarea articolului 73 din Codul Vamal Unional.

De asemenea, în aprilie 2024, a fost actualizat și Compendiumul European privind valoarea în vamă. Pe lângă modificări editoriale minore, s-au actualizat notele interpretative privind evaluarea în vamă (WTO), s-au efectuat revizuiri privind tratamentul de evaluare în vamă a mărfurilor deteriorate sau defecte la import, inclusiv studiile de caz privind situațiile de garanție,  s-a abordat tratamentul de evaluare în vamă a autoturismelor prototip și a serviciilor de dezvoltare furnizate de un producător în timpul producției de mașini produse în serie, precum și al comisioanelor de cumpărare.

În concluzie, recomandăm importatorilor să acorde o atenție sporită valorii în vamă a mărfurilor importate, mai ales în ceea ce privește costurile care trebuie adăugate cum ar fi redevențele și drepturile de licență sau ajustările ulterioare de prețuri de transfer. 

Atenție la angajații în depresie! Angajatorul are obligația legală de a veni în sprijinul angajaților săi, dincolo de cea morală sau socială

0

_________________

de Lavinia Capus,
avocat, NewLaw.ro

Ce faci, ca angajator, atunci când ai un angajat aflat în depresie, care nu mai are rezultate pe plan profesional și care refuză să se trateze? Aceasta este întrebarea pe care mi-a adresat-o de curând un manager dintr-o companie care își dorea să renunțe la angajatul respectiv pentru că, dincolo de lipsa de performanță, strica și moralul echipei din care făcea parte.

Situații precum cea descrisă mai sus au fost mai frecvent întâlnite în organizații în ultimii ani, pe fondul acumulării mai multor elemente care pun presiune pe angajați. Un divorț, un deces în familie sau dezamăgirea creată de faptul că un angajat nu a fost promovat după o perioadă lungă de așteptare a unui nou rol sunt doar o parte dintre factorii care afectează starea de spirit a unor angajați și, implicit, performanțele lor profesionale. 

Atunci când ajung în instanță, aceste cazuri sunt printre cele mai sensibile pentru avocații specializați în dreptul muncii. Când un angajator ia cunoștință despre faptul că unul dintre angajații săi se află în depresie sau la începutul acestei afecțiuni și că nu mai este la fel de productiv, primul imbold este să îi desfacă contractul individual de muncă căci „nu are nevoie de angajați neperformanți în companie”. În realitate, aceasta ar trebui să fie ultima măsură a angajatorului, după ce s-a asigurat în prealabil că, atât din punct de vedere moral, cât și legal, prin prisma obligațiilor de securitate ce îi incumbă, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a veni în sprijinul angajatului său. 

Ținând cont de faptul că depresia este o afecțiune medicală a vremurilor actuale, cu care majoritatea populației se confruntă la un moment dat în viață, fiind mai mult sau mai puțin conștientă de prezența sa, este necesar ca angajatorul să manifeste compasiune și un interes permanent față de starea de sănătate psihică a angajaților săi, prin stabilirea unor proceduri interne care să promoveze sănătatea la locul de muncă prin creșterea gradului de conștientizare a riscurilor de sănătate și pentru a crește gradul de implicare și proactivitate a angajaților. 

Astfel, avem în vedere câțiva pași pe care angajatorul i-ar putea urma în cazul în care discutăm despre un angajat care se confruntă cu depresia (indiferent dacă aceasta este cauzată sau doar agravată de muncă), dar care nu are curajul să abordeze această problemă.

Un prim pas ar fi ca, odată ce constată că starea de bine la locul de muncă a angajatului s-a deteriorat, superiorul ierarhic/managerul direct să poarte o discuție cât mai confortabilă cu angajatul cu scopul de a afla motivul pentru care s-a modificat atitudinea acestuia la locul de muncă, respectiv motivul pentru care nu mai performează, nemaifiind la fel de focusat pe activitatea profesională desfășurată.

Dacă angajatul dorește să se destăinuie (fiind conștient de faptul că traversează o perioadă încărcată psihologic, căreia îi face față cu greu), următorul pas ar fi informarea departamentului de resurse umane pentru ca angajatul să fie îndreptat spre un control medical din partea medicului de medicina muncii care va stabili ulterior dacă angajatul are nevoie de investigații de specialitate. În paralel, angajatorul trebuie să se asigure că mediul de lucru nu agravează și mai tare sănătatea psihică a angajatului aflat în depresie, astfel încât, în virtutea obligațiilor de securitate ce îi incumbă, să elimine/reducă pe cât posibil factorii de risc, ce ar putea influența în mod negativ sănătatea psihică a angajatului. 

Sunt multe cazuri, în companii mari cel mai adesea, unde angajatorii pun la dispoziția angajaților beneficii legate de asistența medicală psihologică, pe care aceștia le pot accesa atunci când simt că au nevoie de ajutor. 

În cazul în care în urma consultului psihologic sau psihiatric se constată că angajatul are nevoie de o perioadă de repaus, medicul specialist îi va elibera un certificat medical care să ateste necesitatea absenței acestuia de la locul de muncă. 

Dacă în schimb angajatul nu are deschidere să vorbească despre problemă și refuză consilierea psihologică specializată pusă la dispoziție de angajator, pe un fundament al sănătății psihice destul de fragil, angajatorul va putea dispune concedierea pe motiv de inaptitudine psihică, ce îl împiedică pe angajat să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat, doar în baza rezultatului evaluării efectuate de medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea de muncă, constând în fișa de aptitudini necontestată sau devenită definitivă după contestare.

Cu toate acestea, este important ca angajatorii să cunoască faptul că pentru emiterea deciziei de concediere pentru inaptitudine psihică a salariatului nu este suficientă doar decizia organelor de expertiză medicală, fiind necesar ca angajatorul să efectueze în plus și următoarele demersuri: să verifice dacă în cadrul unității există posturi disponibile, compatibile cu starea medicală a salariatului, iar dacă nu dispune de astfel de locuri, trebuie să solicite sprijinul agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului, conform dispozițiilor art. 64 din Codul muncii.

Pentru situația în care angajatul nu este declarat totuși inapt psihic, însă refuză orice formă de sprijin acordată de angajator pentru a se trata și nici nu mai performează, acesta din urmă poate lua în calcul concedierea pentru necorespundere profesională sau concedierea disciplinară, după caz.

Dată fiind natura extrem de delicată și sensibilă a acestei situații, este necesar ca angajatorii să înțeleagă că pentru angajații aflați în depresie este extrem de importantă stabilitatea locului de muncă și de cele mai multe ori reîntoarcerea la locul de muncă după o perioadă de repaus prezintă un potențial curativ major.

La nivel internațional și la nivelul UE sănătatea mintală suscită tot mai multe preocupări. Unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030 a ONU se referă la protejarea drepturilor lucrătorilor și la promovarea unor medii de lucru care să ofere siguranță și securitate pentru toți lucrătorii. Astfel cum se reține în Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2023 referitoare la sănătatea mintală (2023/2074(INI)), OMS estimează că peste 150 milioane de persoane din Europa suferă de o tulburare de sănătate mintală, iar sinuciderea din cauza tulburărilor depresive este a treia cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, potrivit raportului OMS ”The Pan-European Mental Health Coalition, 2023”.

Relevante în cadrul acestei discuții sunt și Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind sănătatea mintală și munca precară, aprobate de Consiliul EPSCO la reuniunea din 9 octombrie 2023, prin intermediul cărora partenerii sociali, la nivelul UE și al statelor membre, sunt invitați să adopte măsuri, precum:

  • Să continue să atragă atenția angajatorilor asupra unor chestiuni precum importanța gestionării riscurilor psihosociale la locul de muncă pentru a preveni impactul negativ potențial asupra sănătății mintale; importanța recunoașterii semnelor timpurii de disconfort psihic, astfel încât angajatorii să poată lua, în consecință, măsurile preventive corespunzătoare; beneficiile care decurg din promovarea sănătății mintale și a stării de bine la locul de muncă;
  • Să reamintească angajatorilor să integreze în mod efectiv factorii de risc psihosocial la locul de muncă în evaluarea riscurilor și să includă sănătatea mintală în cadrul supravegherii sănătății lucrătorilor pentru a identifica și a îmbunătăți condițiile de muncă care ar putea dăuna sănătății;
  • Să adopte măsuri care promovează echilibrul dintre viața profesională și cea privată, diminuează exercitată de volumul de muncă, reduc la minimum izolarea socială și oferă sprijinul necesar lucrătorilor pentru a face față provocărilor pe care le reprezintă tehnologia și munca la distanță;
  • Să accelereze eforturile menite să sprijine angajarea de lucrători cu boli sau tulburări mintale.

Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 solicită să se pună accentul pe riscurile psihosociale la locul de muncă și pe sănătatea mintală.  Mai multe informații de interes pentru angajatori cu privire la modul de abordare a bolilor cronice la locul de muncă puteți regăsi și în Ghidul de bune practici privind managementul angajaților cu boli cronice întocmit de Rețeaua Europeană pentru Promovarea Sănătății la Locul de Muncă.

Prin urmare, în schimbul adoptării unor decizii categorice și pripite sau a manifestării dezinteresului față de această problemă pe motiv că depresia ar fi doar un moft, recomandăm ca angajatorii să trateze cu o foarte mare seriozitate prezența acestei afecțiuni medicale în rândul angajaților, chiar de la primele semnale, calculând cu atenție măsurile luate. Uneori, delăsarea angajatorilor poate fi acea „ultima picătură” înspre adevărate tragedii. Iar cazuri au fost destule în ultimii ani.


Lavinia Capus este avocat specializat în dreptul muncii, colaborator al platformei de servicii juridice Newlaw.ro.

PwC Internal Audit Study: Îngrijorați  de riscurile tot mai mari, managerii vor ca auditul să acționeze mai rapid și din proprie inițiativă 

0

_________________

de Mircea Bozga,
Partener PwC România

Managementul companiilor își dorește ca departamentul de audit intern să se implice mai rapid și proactiv în identificarea și evaluarea riscurilor (68%), dar și în trasarea strategiei de management și planificare (50%), având în vedere complexitatea riscurilor și incertitudinilor pe care organizațiile le experimentează de câțiva ani, potrivit celui mai recent raport PwC Global Internal Audit Study 2023. 

Conflictele geopolitice, pandemia, criza energetică, inflația ridicată, noile tehnologii, perturbarea lanțurilor de aprovizionare sau reglementările mai stricte expun companiile la riscuri tot mai complexe, la care trebuie să găsească soluții rapide pentru a nu le vulnerabiliza. Altfel spus, organizațiile sunt puse în fața unui ”multivers al riscului”. 

Organizațiile sunt nevoite, în aceste condiții, să crească ritmul transformărilor sau să își schimbe complet strategiile. Acest lucru se reflectă și în opiniile directorilor generali intervievați în cadrul sondajului PwC CEO Survey 2024, 37% dintre directorii generali din România cred că organizațiile lor nu vor supraviețui peste un deceniu dacă nu iau decizii de transformare. Apare însă întrebarea dacă riscurile pot fi ținute sub control la asemenea viteză și scară a transformării. 

Astfel, rolul auditului intern devine din ce în ce mai important, așteptările liderilor de la auditorii interni fiind o mai bună identificare a riscurilor acestor transformări, controale interne robuste și eficiente, cu mai puține erori, și date pe care își pot baza strategiile.

O implicare mai mare și utilizarea tehnologiei

În prezent, organizațiile clasifică maturitatea departamentului lor de audit intern într-una dintre categoriile: rezolvare a problemelor – 30%, verificarea soluțiilor – 23% și identificarea problemelor – 12%, dar  în următorii ani așteptările sunt ca auditul intern să devină un consilier de încredere – 35%. Acest lucru presupune proactivitate și noi tipuri de consultare legate de riscuri emergente, inițiativele strategice ale companiilor și gradul de încredere în folosirea tehnologiilor pentru găsirea de soluții. 

Spre exemplu, departamentele de audit intern își pot folosi rolul în organizație pentru a verifica dacă lanțurile de aprovizionare sunt durabile, dacă reziliența și continuitatea lor sunt robuste și dacă managerii au certitudinea că nu pot apărea vulnerabilități, cum ar fi dependența de un furnizor. Potrivit raportului PwC, 47% dintre respondenți spun că auditurile interne primite au inclus observații despre perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, iar 34% și-au propus să includă acest subiect în următorii trei ani. 

Și pentru inițiativele de transformare din organizații, cum ar fi introducerea inteligenței artificiale, este nevoie de o analiză pentru a găsi metodele și persoanele cele mai bune care să producă o aliniere a strategiei de afaceri, a obiectivelor de dezvoltare, a activităților care urmează să fie implementate și a indicatorilor care vor măsura rezultatele. Mai multe tipuri de riscuri sunt deja vizibile, iar auditul intern joacă un rol important pentru ca organizațiile să se asigure că investițiile vor avea rezultatele estimate. Toți cei implicați în aceste procese trebuie să poată avea încredere în cadrul de implementare al aplicațiilor de inteligență artificială și în faptul că se aplică controalele de siguranță adecvate. Acest lucru poate presupune ca departamentul de audit intern să fie implicat mai devreme în procesul de evaluare a strategiei organizației în privința folosirii inteligenței artificiale și identificarea riscurilor și impactului acestora. 

În paralel, departamentul de audit intern trebuie să învețe la rândul lui să folosească potențialul oferit de inteligența artificială sau de alte tipuri de tehnologii, cum ar fi RPA (automatizarea proceselor cu roboți software), pentru a își dezvolta propria capacitate de a aduce rezultate. În multe dintre situații, auditul intern încă are dificultăți în adoptarea unor tehnologii relativ mai simple, cum ar fi fluxurile de auditare sau instrumentele de analiză de date, așa că răspândirea aplicațiilor de inteligență artificială îi face pe mulți lideri din audit să își pună problema găsirii celei mai bune abordări.  

Auditorul viitorului

Scepticismul profesional, o evaluare atentă a riscurilor și obiectivitatea sunt calitățile pentru care sunt recunoscuți cei care fac parte din departamentele de audit intern. Sondajul PwC arată că organizațiile caută pentru departamentul lor de audit intern oameni cu gândire strategică și abilitatea de a analiza critic informațiile primite. În același timp, abilitățile tehnice vor rămâne foarte importante și vor continua să fie din ce în ce mai cerute, dar trebuie ca ele să fie echilibrate cu competente precum creativitatea, agilitatea, flexibilitatea și empatia. Acestea vor fi cu atât mai necesare cu cât schimbările produse de inteligența artificială și alte tehnologii emergente vor da companiilor acces la date pe care nu le dețineau înainte sau pe care nu le puteau procesa manual. Dacă nu există specialiștii capabili să interpreteze aceste date, să le transforme în informații utile, pe care să le vadă dintr-o perspectivă a riscurilor și garanțiilor de siguranță, toate transformările prin care trec companiile se pot dovedi inutile. 

Ediția din 2023 a PwC Internal Audit Study include opiniile a 4.680 de manageri de audit intern (41%), membri ai consiliilor de administrație și lideri de organizații (31%), șefi de departamente de risc (11%) și conformitate (11%), din 81 de țări și industrii foarte variate. 

B.D.G. Import își extinde portofoliul prin parteneriatul cu William Grant & Sons

0

B.D.G. Import, singura companie cu acționariat 100% românesc din top 3 importatori de băuturi spirtoase din țară, anunță adăugarea brandurilor William Grant & Sons în portofoliul său, începând din această lună.

Compania estimează o cifră de afaceri generată de portofoliul William Grant & Sons de până la 55 de milioane de lei în primele 12 luni. B.D.G. Import își propune să dubleze volumele generate de portofoliul William Grant & Sons în primii trei ani.

B.D.G. Import, deja la al 30-lea an de activitate în piață, a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 365 de milioane de lei.

William Grant & Sons este o distilerie independentă, de familie, cu sediul central în Marea Britanie, fondată de William Grant în 1887. Astăzi, compania continuă tradiția și moștenirea lăsată de William Grant de a distila, îmbutelia și distribui unele dintre cele mai renumite brand-uri premium de whisky scoțian, precum și alte brand-uri de băuturi alcoolice consacrate la nivel mondial.

Cu un portofoliu diversificat care include deja unele dintre cele mai cunoscute branduri din lume, echipa B.D.G. este mândră de performanțele obținute în decursul celor 30 de ani de existență. Având în vedere performanța, în termeni de volum si valoare, în creștere de-a lungul anilor și câștigând cote de piață în aproape toate categoriile de băuturi spirtoase, B.D.G. Import marchează o piatră de hotar importantă în călătoria sa prin parteneriatul cu William Grant & Sons, ce are ca rezultat adăugarea unei game diverse de whisky și gin premium în portofoliul său.

B.D.G. IMPORT va reprezenta exclusiv în România branduri renumite de whisky scoțian care includ Glenfiddich single malt, The Balvenie single malt, Monkey Shoulder blended malt și Grant’s blended whisky, alături de Hendrick’s super premium Gin și Tullamore D.E.W. Irish whiskey.

Prin asocierea cu o companie care promovează principii și valori similare, B.D.G. IMPORT are încredere că va continua să ofere clienților săi calitate și valoare, așa cum i-a obișnuit în cei 30 de ani de activitate. „Suntem încântați să primim prestigioasele branduri William Grant & Sons în portofoliul nostru”, a declarat Petru Berciu, Fondator & Managing Partner B.D.G. IMPORT. „Acest parteneriat reprezintă un angajament comun față de excelență și satisfacția clienților. Așteptăm cu nerăbdare să reintroducem aceste branduri excepționale pe piața românească și să continuăm să modelăm piața băuturilor spirtoase din România. Atât B.D.G. IMPORT, cât și William Grant & Sons împărtășesc valori esențiale de inovare și cultură de pionierat, iar această colaborare este o potrivire naturală.”

Doug Bagley, Chief Commercial Officer, William Grant & Sons a adăugat: „William Grant & Sons caută activ oportunități de dezvoltare în Europa de Est. Experiența și expertiza B.D.G. Import in dezvoltarea categoriilor de băuturi premium și super – premium, precum și entuziasmul acestei echipei se aliniază perfect cu devotamentul nostru pentru construirea de branduri puternice.”

Analiză Gebrüder Weiss România: Piața de transport și logistică în 2023/2024 – de la provocări, la oportunități

0

În 2023, piața locală de transport și logistică, pe toate palierele sale, a trecut printr-o perioadă de ajustare, marcată pe de o parte de oportunități importante, dar și de provocări, conform unei analize realizate de Gebrüder Weiss România. Desigur, efectele vor fi vizibile și în 2024, însă totuși anul acesta este marcat de optimism, chiar dacă unul rezervat. 

Dinamica legislativă și impactul în industria de profil

Noile cerințe guvernamentale și politicile fiscale adoptate, cum ar fi implementarea sistemului e-Factura, e-Transport sau SAF-T (Standard Audit File for Tax), dar și politicile de majorare a salariului minim pe economie și deficitul forței de muncă au fost principalele presiuni resimțite de mediul de afaceri. Aceste provocări locale s-au combinat însă cu efectele unor evenimente internaționale, cum ar fi conflictele regionale și contextul inflaționist generalizat. Astfel, a fost necesar  un efort suplimentar pentru companii, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât și financiar, pentru a se conforma acestor cerințe noi și pentru a-și adapta procesele operaționale.

Impulsionarea industriei – Investiții în infrastructura de transport locală 

Dezvoltarea infrastructurii de transport și alinierea reglementărilor la standardele internaționale au reprezentat o provocare, dar și o oportunitate crucială pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității industriei logistice din România în 2023. Mai multe proiecte majore cum ar fi extinderea și modernizarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres s-au desfășurat în 2023. Spre exemplu, Autostrada A1 (Autostrada Soarelui), Autostrada A3 (Autostrada Transilvania), precum și drumurile expres Brașov – Cluj-Napoca și Pitești – Sibiu. Aceste proiecte au facilitat transportul rutier de mărfuri, reducând timpul de călătorie și costurile asociate.

Investițiile au avut în vedere și infrastructura portuară și feroviară. De exemplu, Portul Constanța a continuat să fie un punct crucial de tranzit pentru mărfuri, iar modernizările au fost realizate pentru a îmbunătăți eficiența operațională și capacitatea portuară. Îmbunătățirile infrastructurii feroviare au fost, de asemenea, pe agenda de dezvoltare, cu scopul de a spori inter-conectivitatea între diferitele regiuni ale țării și de a promova transportul feroviar de mărfuri ca alternativă la cel rutier. Modernizarea și electrificarea unor linii feroviare au crescut eficiența și capacitatea rețelei feroviare.

Segmentele de logistică și transport aerian, piloni ai sustenabilității

În ceea ce privește segmentul de logistică, anul trecut s-a raportat o creștere constantă a cererii de servicii, alimentată de expansiunea continuă a industriei și consolidarea poziției țării ca hub logistic în regiunea Europei de Est. 

Transportul aerian s-a dovedit, de asemenea, a fi un pilon pentru creștere, oferind servicii de calitate și în timp util, chiar și în perioadele dificile. În acest sector, câteva entități cheie care au ajutat la stabilizarea acestui segment sunt companiile din sfera producției, comerțului electronic și FMCG. În prima parte a anului 2023, cererea pentru transportul aerian a fost sub nivelul anului anterior, determinând o ofertă excedentară din partea liniilor aeriene și o scădere a prețurilor. Totuși, în a doua jumătate a anului, redresarea economică globală a intensificat cererea, iar volumele de marfă au demonstrat o tendință solidă de creștere, mai ales în contextul dificultăților în transportul maritim.

Provocări globale cu răspuns local

„Piața de transport și logistică a fost profund influențată, anul trecut, de o serie de evenimente semnificative, care au modelat dinamica și au impus noi direcții pentru sector. Printre acestea, conflictele regionale, schimbările climatice și integrarea vehiculelor electrice în lanțurile de aprovizionare s-au remarcat ca fiind deosebit de influente”, a declarat Viorel Leca, Director General al Gebrüder Weiss România.

Conflictele regionale, precum cel continuu din Ucraina și cele izbucnite în cursul anului 2023, inclusiv tensiunile între Israel și Hamas și atacurile din Marea Roșie, au avut un impact direct asupra securității și eficienței lanțurilor de aprovizionare globalizate. Acestea au contribuit la creșterea incertitudinii pe piață, afectând prețurile și disponibilitatea serviciilor de transport, și au necesitat adaptări rapide din partea companiilor, precum rute ocolitoare, pentru a menține fluxurile de mărfuri neîntrerupte.

Pe lângă aceste provocări, schimbările climatice au devenit tot mai evidente, cu efecte directe asupra industriei de transport și logistică. De exemplu, problema secetei și a temperaturii crescute a mării care au afectat traficul prin canalul Panama ilustrează modul în care fenomenele climatice extreme pot perturba traseele comerciale tradiționale și pot genera majorări de tarife de transport.

Un alt aspect relevant pentru 2023 a fost integrarea tot mai accentuată a vehiculelor electrice (EV) în lanțurile de aprovizionare, ca răspuns la nevoia de sustenabilitate și reducere a amprentei de carbon. Acest trend reflectă o schimbare semnificativă în industrie, companiile investind tot mai mult în tehnologii verzi pentru a-și optimiza operațiunile și pentru a răspunde cererilor tot mai mari pentru servicii eco-friendly.

„Toate acestea au testat reziliența lanțurilor de aprovizionare, au impus noi strategii de operare și au impus o mișcare accelerată către sustenabilitate și tehnologii verzi, subliniind nevoia de inovație și flexibilitate în fața unui peisaj global în continuă schimbare”, a mai spus Viorel Leca.

Tendințele anului 2024 – un an greu, dar totuși marcat de optimism

Chiar dacă începutul anului a adus o ușoară scădere în traficul internațional și o contracție în consum și puterea de cumpărare, există un optimism rezervat că lucrurile se vor stabiliza în 2024. Această perioadă presupune adaptare și flexibilitate pentru a gestiona schimbările economice și politice.

Astfel, în contextul globalizării economiei și a comerțului internațional, se preconizează o creștere a cererii pentru servicii de transport și logistică în România. Tehnologiile avansate, sustenabilitatea și adaptarea la schimbările politice vor fi prioritare pentru companiile de profil, iar investițiile în infrastructură vor juca un rol crucial în îmbunătățirea eficienței sectorului.

Așteptările sunt moderat optimiste pe segmentul de transport maritim și aerian, cu conștientizarea că mediul economic va fi strâns legat de cel politic, într-un an marcat și de evenimente electorale majore. 

„Ne așteaptă un an greu, cu volume în scădere și marje de profit reduse, similar cu situația din Europa în această prima parte a anului. În fața clientului, diferența o vor face companiile care reușesc să atragă și să păstreze oameni motivați și implicați, care aduc valoare reală prin activitatea lor”, a declarat, la rândul său, Adelina Anghel, Area Manager East, Gebrüder Weiss România.

Peste 220 de daune avizate ca urmare a furtunilor

0

Furtunile de la începutul acestei luni au dus la deschiderea a 223 de dosare de daună în baza asigurărilor dedicate locuințelor și companiilor, ca urmare a pagubelor produse bunurilor și clădirilor – arată o analiză realizată la nivelul Membrilor UNSAR. 80% dintre aceste dosare de daună au fost avizate în baza asigurărilor de locuințe, restul de 20% fiind notificate în baza asigurărilor de bunuri și proprietăți pentru companii

De altfel, reamintim că furtunile se află în topul riscurilor de care românii se tem atunci când se gândesc la locuințele lor. Astfel, 3 din 10 români se tem că locuința le-ar putea fi afectată de o furtună la un moment dat, conform celei mai noi cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR.

„Primăvara au loc, în mod obișnuit, schimbări bruște ale vremii. Așadar, este cu atât mai important să ne informăm și să luăm cea mai bună decizie pentru noi și cei dragi privind protecția prin asigurare. Indiferent că vorbim despre dezastre naturale, incendii, furtuni, explozii sau avarii ale instalațiilor din locuințele noastre, acestea pot fi asigurate”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

În România, pagubele produse locuințelor de furtuni pot fi acoperite în baza asigurărilor facultative. Aceste polițe se pot încheia doar pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o asigurare obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi o serie de fenomene naturale, dar și alte tipuri de riscuri precum: cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii, explozii, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice / electrocasnice etc. De asemenea, o asigurare facultativă poate fi personalizată prin clauze speciale, în funcție de specificul fiecărei locuințe și de nevoile individuale ale clienților. Spre exemplu, se pot acoperi inclusiv prejudiciile produse vecinilor.

“Circa 100.000 euro au fost plătiți în fiecare zi calendaristică a anului trecut, ca despăgubiri, doar în baza asigurărilor de locuințe. Este deci foarte important să ne protejăm locuințele prin încheierea unei polițe de asigurare”, a declarat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

RetuRO le oferă sprijin operatorilor HoReCa în implementarea Sistemului Garanție-Returnare

0

În calitate de administrator al Sistemului Garanție-Returnare, unul dintre obiectivele RetuRO este de a îmbunătăți permanent funcționarea sistemului. Avem întâlniri recurente și colaborăm îndeaproape cu toate părțile implicate pentru a identifica dificultățile care apar în această etapă de început și pentru a optimiza aspectele semnalate atât de către operatorii economici, cât și de către consumatori. 

În preocuparea noastră de a fi alături de toți partenerii noștri și de a-i susține cât mai bine în eforturile lor de a adopta Sistemul de Garanție-Returnare, am început un dialog cu operatorii din domeniul HoReCa pentru a aborda întrebările și provocările specifice pe care aceștia le au în implementarea SGR.

În urma feedback-ului și a dialogului deschis cu reprezentanții industriei HoReCa, am identificat o serie de instrumente pe care le vom operaționaliza în perioada imediat următoare pentru a le asigura operatorilor care activează în domeniu o experiență cât mai ușoară de integrare a SGR în activitatea lor. Printre acestea, amintim:

  • Stabilirea unei frecvențe de ridicare a ambalajelor SGR specifică activității de HoReCa, industrie care operează cu un rulaj crescut de produse în ambalaje SGR într-o perioadă scurtă de timp. Astfel, operatorii HoReCa pot menționa frecvența cu care solicită ridicarea ambalajelor SGR de la punctele lor de activitate (zilele săptămânii în care doresc ridicarea), precum și tipul de material al ambalajelor care vor fi ridicate – sticlă, plastic, metal și volumul estimat. În felul acesta, fiecare operator HoReCa beneficiază de un calendar prestabilit în care ambalajele SGR vor fi ridicate, ceea ce va asigura atât predictibilitatea ridicărilor, cât și optimizarea spațiului necesar depozitării ambalajelor și eficientizarea timpului dedicat gestionării acestei activități. De asemenea, această frecvență de ridicare va fi corelată în procesul logistic cu o dimensionare corespunzătoare a mașinilor de transport, astfel încât să fie asigurată creșterea capacității de preluare a ambalajelor SGR.
  • Am pus la dispoziția comercianților din HoReCa o adresă de email dedicată, [email protected], la care aceștia ne pot contacta pentru subiecte specifice. În plus, operatorii HoReCa au în continuare la dispoziție adresele de email deja comunicate:
  • [email protected] – pentru înregistrare și verificare status contract;
  • [email protected] – pentru plasare de comenzi accesorii (saci, sigilii) ;
  • [email protected] – pentru situații legate de facturare ;
  • [email protected] – pentru reconcilieri, în cazul în care evidența ambalajelor predate de către comerciant nu corespunde cu evidența ambalajelor primite de către RetuRO; 
  • [email protected] – pentru formulare de pick-up ad-hoc;
  • [email protected] – pentru reclamații privind comenzile de ridicare a ambalajelor colectate ; 
  • [email protected] – pentru livrări incomplete ale comenzilor plasate în e-shop RetuRO.
  • Întâlniri recurente cu asociațiile reprezentative ale industriei HoReCa pentru a urmări progresul programului și pentru a gestiona eventualele probleme care apar cât mai eficient. 
  • Organizarea unui webinar dedicat HoReCa , joi, 18 aprilie, începând cu ora 14.30, în care reprezentanți RetuRO vor detalia și vor răspunde întrebărilor legate de fluxul financiar și logistic. Webinarul va fi accesibil la adresa https://myconnector.ro/login, pe baza înregistrării prealabile ;
  • În seria materialelor de informare, tutorialele “Am o întrebare”, disponibile pe canalul de YouTube al RetuRO, oferă comerciantilor, inclusiv din industria HoReCa, răspunsuri la cele mai frecvente întrebări, care sunt actualizate permanent cu noi subiecte și aspecte pe care le identificăm în intercațiunile noastre cu operatorii economici.

Peste 15 speakeri internaţionali şi locali la EBcon. Cea mai mare conferinţă internaţională de Employer Branding din România

0

EBcon, prima conferinţă internaţională de Employer Branding din România, revine această primăvară cu a 5-a ediție. Evenimentul va avea loc pe 13-14 mai, în București, la Nord Events Center by Globalworth. Participanții vor lua parte la o experiență de învățare completă alături de peste 15 speakeri internaţionali şi locali, masterclass-uri și sesiuni de keynotes. Rezultatele studiului Cei mai doriţi angajatori din România în 2024 vor fi comunicate în premieră, în cadrul EBcon, unde se va desfășura și gala Most Desired Employers.

În cadrul EBcon, participanții vor avea parte de o experiență educativă complexă în care, timp de două zile, vor avea acces la un conținut valoros concentrat pe strategii și activări de Employer Branding. La eveniment sunt așteptați 400 de pasionați de Employer Branding, atât locali, cât și internaționali, care doresc să devină membrii ai primei comunități internaționale de experți în acest domeniu.

Evenimentul va reuni peste 15 speakeri locali şi internaţionali de la companii de renume din Europa, cu o vastă experiență în Employer Branding și cu povești de success inspiraționale. Aceștia le vor oferi participanților informații esențiale despre cum să abordeze provocările actuale în HR si Employer Branding și despre cum să își îmbunătățească semnificativ brandul de angajator chiar și în situațiile de criză. Pe lângă întâlnirea cu speakerii şi sesiunile de keynotes, participanţii se vor putea bucura și de activitățile din cadrul a 3 masterclass-uri și de zona expozițională a companiilor partenere.

Tot în cadrul EBcon, la finalul evenimentului, va avea loc decernarea premiilor pentru companiile care se regăsesc în topul „Cei mai doriţi angajatori”, conform studiului realizat anual de Catalyst Solutions. Desfășurat timp de 19 ani consecutiv, studiul Cei mai doriți angajatori este, la momentul actual, cel mai cuprinzător instrument care măsoară nivelul de atractivitate al angajatorilor la nivel național. Acesta oferă informații valoroase legate de așteptările și comportamenul candidaților actuali de pe piața muncii.

Moderatorul evenimentului EBcon 2024 va fi „Google” Dave Hazlehurst, fondatorul PhCreative, Employer Brand & TX Strategist și autor de bestseller, care, împreună cu Bryan Adams, a pus bazele Employer Branding-ului modern. Lor li se vor alătura o serie de speakeri de la companii renumite de Employer Branding din Europa, speakeri precum: Jonas Molbech-Kuskner, Co-Founder @Hume Agency, Britta Blanski, Employer Branding Consultant @BrittaJune&Co, Ruxandra Ciocirlan, Enterprise Account Director, Growth-Markets @LinkedIn, Kirstin Birner, Manager, Talent Operations @LEGO și Yuliia Horoshchak, Head of Employer Branding @Uklon.

Partenerul Principal al ediției de anul acesta este PORR România.

„Invitația Catalyst Solutions de a ne alătura, în calitate de partener principal la EBcon 2024, conferința de employer branding, ajunsă deja la a cincea ediție, ne onorează și responsabilizează în același timp. Totodată, aceasta vine ca o confirmare a faptului că PORR România și-a dezvoltat în ultimii ani cultura organizațională orientată spre dezvoltarea potențialului actualilor și viitorilor PORRieni și că impactul acestei transformări a depășit granițele companiei noastre.

Suntem, așadar, prima companie de construcții de pe piața din România prezentă la un astfel de eveniment și suntem mândri că reușim să fim pionieri nu doar în privința tehnologiilor sau inovațiilor în construcții, ci și în ceea ce privește strategia de resurse umane și employer branding”, declară Veronica Olteanu, Director Resurse Umane și Comunicare la PORR România.

Printre companiile care vor fi prezente la eveniment se numără: BAT Romania, Bosch Romania, Bookster, eMAG, Mirro, Mindspace, Link Group, Ursus Breweries și Wellington.

Pentru mai multe detalii legate de participarea la eveniment, cei interesați pot accesa https://www.ebcon.ro/

Program pentru susținerea afacerilor axate pe cafenele

0

Compania Artisan Coffee Gear anunță lansarea în 2024 a programului Artisan Invest, caracterizat ca „o modalitate eficientă de a susține și financiar proprietarii de cafenele la început de drum sau pe cei care își doresc un upgrade al echipamentelor astfel încât să poată ține pasul cu cele mai noi dezvoltări din domeniu”. Inițiatorii programului ne oferă o prezentare în acest sens:

Afacerile axate pe cafenele de specialitate și prăjitorii sunt în continuare în plină creștere în România. Dacă acum 10 ani abia apăreau primele cafenele de genul în București, în ultima perioadă putem găsi o cafea bună în aproape toate orașele mari și mici ale României.

Totuși, de la un vis măreț la primii clienți, calea este lungă. Artisan Coffee Gear este partenerul multor astfel de afaceri, iar suportul complet oferit de companie face drumul mai scurt și mai puțin anevoios.

De la idee la primul espresso servit clienților

Fiecare afacere începe cu un ideal care, de cele mai multe ori, nu lasă loc pragmatismului. Pe parcurs, însă, realitatea vine cu multe liste, documente necesare și decizii uneori dificile. Înainte de a alege tipurile de cafea ce vor fi servite și forma ceștilor, e nevoie de o forță operațională imensă. Deși poate părea neobișnuit, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este formarea echipei și să decideți ce echipamente veți folosi. În același timp, zona afacerii este crucială, spațiul și chiria trebuie calculate la virgulă, proiectarea arhitecților trece prin mai multe runde de feedback, se fac compromisuri la design. După, urmează construcția propriu-zisă, montarea mobilierului, o curățenie ca la carte, iar abia la final ajungi să te bucuri de o cafea așa cum ai visat, în cafeneaua ta.

Într-o astfel de afacere, ai nevoie de viziune, de organizare și de un consultant de încredere, așa cum este Artisan Coffee Gear. 

Totuși, cum reușesc atâtea cafenele să aibă succes?

Nu e ușor, dar e foarte frumos. Acest lucru este clar. Mulți proprietari de cafenele sunt la prima lor afacere, nu au o experiență în business, dar au motivația corectă. Din fericire, au alături de ei parteneri externi cu multă experiență în domeniu.
În România, unul dintre aceștia este Artisan Coffee Gear, care, în 2024, lansează programul Artisan Invest, o modalitate eficientă de a susține și financiar proprietarii de cafenele la început de drum sau pe cei care își doresc un upgrade al echipamentelor astfel încât să poată ține pasul cu cele mai noi dezvoltări din domeniu. Până acum, Artisan Coffee Gear oferea consultanță, suport pentru formarea echipei, training de personal, dar și livrare de echipamente și partea de service clienților din HoReCa, zona de cafenele de specialitate sau de companii care au spații dedicate cu cafea de specialitate pentru angajații lor.

Cui se adresează programul Artisan Invest

Finanțarea sprijină momentan business-urile mici să devină mari, iar start-up-urile să pornească. Cei care și-au extins deja afacerea nu sunt ignorați și vor fi ajutați să-și facă un upgrade. 

„Prin programul Artisan Invest, compania noastră oferă servicii complete antreprenorilor de cafenele sau prăjitorii. E un partener atât pentru start-up-uri, dar și pentru antreprenorii care vor să treacă la nivelul următor. Am văzut că există această nevoie în piață, oamenii au energie și idei, dar nu au întotdeauna resursele financiare necesare pentru un asemenea proiect. Aici intervenim noi. Pe lângă suport financiar, avem know-how în businessul de cafea, suntem pionieri în acest domeniu și le punem la dispoziție absolut tot ce au nevoie pentru a merge mai departe”, a spus Afshin Roshanian, CEO și co-fondator Artisan Coffee Gear .

De ce să alegi Artisan Invest

Artisan Invest este un produs complet nou în piața de cafea din România care va ajuta la dezvoltarea pieței. Este pentru prima dată când o companie din domeniu va asigura finanțare direct, iar acest serviciu va schimba regulile jocului. „Dacă antreprenorii vin cu un plan de business bine gândit, logic și bazat pe date concrete, vom face pași împreună spre suport 360 mult mai rapid. Pe acest lucru ne și bazăm: totul e mai simplu și mai rapid decât în cazul instituțiilor bancare”, a mai spus Afshin Roshanian, CEO și co-fondator Artisan Coffee Gear

Artisan Coffee Gear este o companie care înglobează un întreg univers al cafelei: este distribuitor de echipamente de cafea premium, furnizor de cafea verde național și internațional, deține o cafenea populară în zona de Nord a Bucureștiului și este activ implicată în zona de socializare și cultură din jurul cafelei prin organizarea anuală a Slow Coffee Festival și prin susținerea Campionatului Național de Aeropress. Iar acum, se extinde și prin programul de finanțare Artisan Invest, ceea ce transformă compania într-un „one stop shop solution” veritabil.

Pentru fiecare cafenea sau prăjitorie care apelează la programul Artisan Invest, Artisan Coffee Gear oferă garanție completă a echipamentelor pe toată durata finanțării. Echipamentele sunt cele mai bune din piață, iar orice noutate din domeniu, o vei găsi și în portofoliul lor. Compania oferă, de asemenea, service specializat pentru toate echipamentele pe care le comercializează.