Știința și arta, creatoare de noi tehnologii
Interdisciplinar și transdisciplinar – termeni în general confundați între ei și folosiți mai ales pentru că „dă bine” – au de acum o cale în premieră la noi pentru trecere dincolo de simpla enunțare: dinspre Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București (UNATC), spre domenii diverse ale cunoașterii. Arta ca sursă a unor noi tehnologii și ca suport al transferului acestora în investigație științifică și în producție formează esența Centrului Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Creative – CINETic, ridicat de la zero printr-un proiect încadrat în Programul Operațional Sectorial „Creșterea competitivității economice”, deschis recent și – cel mai important – activ deja prin demersuri de cercetare. Este „un hub de creativitate și inovare, în care emoția face diferența față de ceea ce știam până acum că definește ideea de hub, pentru că starea de emoție generează creativitatea”, observă profesorul Adrian Curaj, în al cărui mandat ministerial s-a finalizat centrul de cercetare. „Avem aici întâlnirea fericită a științei cu arta”, completează prof. univ. dr. Adrian Titieni, rector al UNATC în cea mai mare parte a perioadei de lansare și implementare a proiectului, apreciind că, „acolo unde știința și arta își dau mâna, rezultă creativitate, iar creativitatea este cea care ne va duce înainte”. Este momentul ca știința să-și bazeze performanțele și beneficiile, dincolo de progresul tehnologic, și pe trăirile, capacitățile umane, apreciază profesorul, actorul și managerul Adrian Titieni. Actualul recor al UNATC, conf. univ. dr. Nicolae Mandea, evidențiază rezultatul de echipă al realizării, prin care o universitate cu profil artistic „se dovedește capabilă să desfășoare activități de cercetare de înalt nivel”. Ideea este întărită de asistent univ. drd. Alexandru Berceanu, inițiator și director al centrului CINETic: “Universitatea noastră va începe să fie un pilon în crearea de noi tehnologii și în utilizarea acestora, într-o varietate de direcții, pornind de la domeniul artisitic”.
Prin activitatea lui concretă, CINETic este definit ca „primul centru internațional specializat din România în studiul interacțiunii digitale, fiind totodată primul centru multidisciplinar cu caracter de unicitate de pe teritoriul țării noastre care va avea ca scop dezvoltarea de programe la intersecția dintre artă și tehnologie. Interacțiunea dintre om și sisteme computerizate de realitate virtuală și augmentată reprezintă un domeniu major în cercetarea internațională, fiind un element cheie în dezvoltarea tehnologică, precum și în dezvoltarea economică”. Noul centru cuprinde 6 laboratoare: Tehnici digitale creative în cinematografie; Interacțiune digitală sunet-lumină; Animație digitală; Design decor virtual și realitate augmentată; Interacțiune digitală; Dezvoltare cognitivă și psihologie aplicată prin experiențe imersive. Laboratoarele sunt dotate cu 10 linii complexe de echipamente de cercetare științifică și 10 tehnologii inovativ-creative de vârf în domeniul audiovizualului. Investiția în echipamente se trece de 3 milioane de euro. Sub aspect social-economic, punerea în funcțiune a centrului CINETic a dus la crearea a 12 locuri de muncă în domeniul cercetării.
Parcurgerea laboratoarelor, ca simplu privitor, aduce cu o călătorie inițiatică într-un mediu care provoacă la a regândi preconcepții despre dimensiuni, spațiu, „aici” și „acolo”. În sinteză și cu un apel minim la termeni tehnici, activitățile centrului permit realizarea a patru fluxuri tehnologice de cercetare inovativă unice în România: „motion capture (capturarea mișcării pe baza de senzori); măsurarea calitativă a luminii continue și discontinue; crearea fluxului integral pentru producție 3D în domeniul animației și al generării de decor virtual; măsurarea parametrilor de activare cerebrală prin intermediul unui sistem de achiziție de date fNRI (de măsurare a nivelului de oxigenare a fluxului sanguin la nivelul structurilor cerebrale prin lumină în spectrul infra-roșu)”.
Universități de elită trag un semnal de alarmă asupra „vânzătorilor” de diplome
Independent, dar consonant, Alianța Română a Universităților Tehnice – consorțiu nou format de marile instituții de profil Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București, precum și Consiliul Național al Rectorilor au lansat documente de poziție prin care trag un semnal de alarmă față de situația gravă a formării profesionale de nivel academic, mai ales în perspectiva apropiată a legiferării dreptului ca diverși furnizori de formare din afara mediului universitar să acorde diplome echivalente cu studiile de licență.
Alianța Română a Universităților Tehnice. Rectorii reprezentând elita învățământului tehnic românesc – Viorel-Aurel Șerban (Universitatea Politehnica Timișoara), Vasile Țopa (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Mihnea Costoiu (Universitatea Politehnica din București), Dan Cașcaval (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași), Radu Sorin Văcăreanu (Universitatea Tehnică de Construcții din București) – au constituit, la Politehnica bucureșteană, Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT). Acestea „atrag atenția guvernului asupra faptului că politicile din domeniul educației – și cu precădere cele din domeniul învățământului superior – au creat dezechilibre majore la nivelul sistemului de învățământ și au fost luate fără consultarea instituțiilor relevante din domeniu, cu riscuri foarte grave pentru viitorul apropiat al economiei și educației naționale”. Consorțiul își afirmă „ca principală preocupare calitatea formării resursei umane în relație cu piața muncii” și anunță „o analiză extensivă a implementării procesului Bologna în contextul României”, considerând „că o astfel de analiză ar putea reprezenta o imagine clară și cuantificabilă a performanței modelului implementat în țara noastră și a modelului în care instituțiile de învățământ superior pot aborda noi perspective prin care să își optimizeze performanțele”, având în vedere că „resursa umană specializată este fundamentul creșterii economice”.
ARUT semnalează situația actuală a sistemului nostru educațional: „1) Prevederea legală cu privire la alocarea a 6% din PIB nu a fost respectată.
În 2015, alocarea a fost de 3,7% din PIB, sub circumstanțele în care România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică finanțare acordată învățământului. 2) Finanțarea per student a scăzut în fiecare an. 3) Guvernul a oferit majorări salariale succesive fără să aloce, în realitate, buget pentru aceste creșteri. Promisiunile Guvernului au fost, astfel, suportate în mod independent de către universități, fără a se oferi o opțiune pentru menținerea stabilității bugetelor instituționale. 4) Deciziile instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, ca urmare a unor erori de natură legislativă – generate, așadar, de Guvern sau Parlament – au necesitat, în numeroase cazuri, suplimentarea fondurilor din venituri extrabugetare. 5) România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește proporția din PIB acordată cercetării. 6) În ciuda acestor uriașe dezechilibre create la nivelul bugetelor instituțiilor de învățământ superior, singurul instrument prin care universitățile pot spera să creeze stabilitate – Fondul Social European – este încontinuu obstrucționat în traseul lui către beneficiari. Întârzierile enorme în etapele contractării, precum și politicile care îngreunează desfășurarea procedurilor fac ca proiectele cu finanțare europeană – un instrument care ar trebui să fie activ și ușor de accesat – să fie un demers riscant pentru multe instituții”.
ARUT solicită: „1) Retragerea OUG 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016; 2) Creșterea semnificativă a finanțării pe student; 3) Stabilirea unor termene limită pentru atingerea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare; 4) Optimizarea procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât acestea să poată fi contractate și implementate/derulate fără dificultăți și ambiguități. Reglementările europene în acest sens prevăd consultarea publică a măsurilor legislative cu impact economic și social la nivel național, deși recomandările instituțiilor sunt rareori luate în considerare în România. 5) Susținerea legii privind deducerea fiscală cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare, similar cu alte domenii strategice conexe, cum ar fi IT”. ARUT cere „eliminarea posibilității ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității <<să vândă>> diplome de nivel universitar fără nicio acoperire în competențele absolvenților”.
Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, președintele ARUT: “Domeniul științelor inginerești asigură consolidarea economiei românești. Ne propunem ca în etapa imediat următoare să cristalizăm un pachet de reglementări, un pachet de propuneri”.
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Până în acest moment, pentru nivelurile de calificare 6, 7, 8 (licență, master, doctorat), singurele abilitate să ofere calificări sunt universitățile. Ceea ce se încearcă în această perioadă este să se introducă începând cu nivelul de calificare 6 furnizori neautorizați de formare profesională, ceea ce ar fi un precedent extrem de periculos. Universitățile au tot procesul de acreditare intern și internațional parcurs. Acum, ar urma să vină tot felul de SRL-uri aprobate de comitetul sectorial din județul X, să facă nivelul de calificare licență. Înseamnă că ne batem joc de toată formarea profesională din România!”
Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca: “Presiunea pe universitățile tehnice a crescut foarte mult. România are nevoie astăzi mai mult decât oricând de ingineri bine pregătiți”.
Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași: „Vom demara mobilități, schimburi de bune practici, la nivelul celor cinci universități, atât în ceea ce privește studenții, cât și cadrele didactice”
Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București: „Unificarea vocilor universităților tehnice din România va contribui substanțial la mesajul puternic pe care trebuie să îl dăm, asumat la nivel de societate, dar care de fapt nu are finalitate. Prin toate strategiile spunem că domeniul ingineriei este important, dar în același timp rămânem cu declarația”.
Consiliul Național al Rectorilor. CNR, sub semnătura președintelui Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, “consideră că este de netolerat ca o calificare de nivel universitar 6 – licență, cum ar fi spre exemplu cea de marketing manager, să poată fi obținută în decurs de câteva zile/săptămâni (7 zile pentru exemplul menționat) fără nicio limitare în ceea ce privește specializarea de licență pe care cursantul ar trebui să o fi absolvit anterior, după plata unei sume, câteodată derizorii – 195 lei, către un furnizor de educație care nu s-a supus niciodată unei evaluări a calității/unui proces de acreditare. Calificări similare sunt obținute prin programe de formare de licență sau chiar de master, în învățământul superior”. Citând documente europene privind educația adulților și reamintind că “Guvernul României și-a propus crearea unui sistem de asigurare a calității, monitorizare și evaluare pentru ÎPV” (învățare pe toată durata vieții), CNR “consideră ca o prioritate națională dezvoltarea sistemului de formare profesională, la toate nivelurile, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, dar numai în condițiile stipulate prin Ordonanța 75/2005 privind asigurarea calității educației: «Furnizorii de educație trebuie să funcționeze astfel încât prin calitatea activității lor să satisfacă încrederea publică, iar învățământul să se afirme ca bun public»”. Ca urmare, CNR “solicită guvernului respectarea prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, Ordonanței 75/2005, cu completările și modificările ulterioare, precum și a practicilor internaționale, să acționeze în vederea atingerii obiectivelor asumate prin strategia națională în domeniu și să elimine posibilitatea ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității să ofere diplome de nivel universitar fără nici o acoperire în competențele absolvenților”. De asemenea, CNR semnalează: „Există o așteptare enormă din partea întregii societății pentru creșterea calității procesului educativ la toate nivelurile, aceasta fiind o preocupare permanentă pentru universitățile membre CNR. Trebuie să admitem, chiar și în contextul unui sistem de asigurare a calității care își are originea în anii ’90, că nu întotdeauna rezultatele activității unora dintre universități sau pentru anumite programe de studii, corespund așteptărilor publice. În aceste condiții, cine garantează acoperirea diplomelor eliberate de furnizori autorizați, care funcționează în absența unor proceduri de evaluare externă a calității, în ceea ce privește competențele absolvenților?”
STATUL se crede DUMNEZEU, dar se comportă ca DRACU!
Când femeia cu care trăiești (cu care faci casă conform legii, adicătelea, cu acte, soacră și copil, ba și cu credite în cârcă, pe deasupra) de 25 de ani te sună și începe din senin să pizduiască și să suduie în draci, iar tu știi că ea nu are în vocabularul ei curent nici măcar nevinovatul „La naiba!” al Irinei Margaretei Nistor, atunci este clar că s-a întâmplat ceva grav. Ceva sau cineva a enervat-o până la exasperare și nu e cazul să intervii, darămite să o contrazici cu ceva. Așa că tac cumințel vreo 3 minute bune, în care sunt rechemate din morți, după toate aparențele, multe dintre rudele ălora care-și fac un titlu de glorie din aceea că, din spatele ghișeelor funcționărești, „freacă ridichea” prostimii, adică a tuturor celor care plătesc taxe și impozite și stau transpirați la cozile de la ghișee, suspinând din când în când, cu ultimele sforțări de viață, „căldură mare, monșer!”.
Apoi aflu cine mi-a înnebunit soția: în mod normal, la orice contract de servicii se poate percepe crearea de garanții de bună execuție. Când lucrezi cu STATUL, e normal ca STATUL să decidă că aceste garanții de bună execuție se constituie în conturile sale, nu într-ale tale. Adică te pune să-ți deschizi cont la Trezorerie, cont în care depui garanția stabilită. Zis și făcut. Du-te nevastă la Trezoreria STATULUI și deschide cont. Ba chiar depune și banii proprii ca garanție a bunei execuții viitoare. Apoi, întoarce-te nevastă la STAT să-i arăți că te-ai conformat, prezentându-i OP-ul de depunere a banilor. Hopa! Nu e bine. STATUL nu acceptă OP-ul tău. Vrea să te duci înapoi, să ceri scrisoare „scrisă”, adică extrasul de cont printat din Trezoreria LUI ca să vadă tot EL că banii sunt la EL în cont, nu la tine. Mai mult, STATUL cere ca „scrisoarea” să aibă ștampilă triunghiulară pe ea, că STATUL nu crede în varianta electronică și neștampilată, deși STATUL a decis încă de anul trecut că nu mai pretinde ștampila pe tot felul de hârtii.
Așa că, scumpă nevastă, du-te înapoi la trezorerie și cere extrasul cu pricina cu triunghiul vieții cu tot. Hopa din nou! Trezoreria spune că nu are banii în cont, deși i-a încasat acum trei zile. Deși nevasta a plătit cuminte și o taxă de URGENȚĂ, pentru deschiderea contului. Și atunci, unde sunt banii? La dracu! Sau la STAT. Cam tot una, în cazul nostru. De aia scriu STAT cu majuscule, pentru că se crede DUMNEZEU și se comportă ca DRACU. Pentru că STATUL ține banii tăi zile întregi – deși te-a taxat pentru depunerea DE URGENȚĂ – și-i freacă prin diverse conturi bancare ca să mai ciupească ceva dobânzi în plus față de taxa cu care tocmai te-a altoit. STATUL face bani din banii tăi, încălcând orice promisiune de serviciu prompt pe care ți-a făcut-o. Mergi nevastă, docilă, la ghișeu. Din nou. „Căldură mare, monșer!” Din nou! Hopa! Din nou! „Doamnă, ați pus banii într-un cont greșit, de aia nu vă dăm extrasul. Trebuia în alt cont, nu ală pe care vi l-am dat noi!” Fără „ne cerem scuze că v-am mâncat trei zile din viață și v-am purtat aiurea pe drumuri”, fără „Iertați-ne că noi am greșit”!.
Acu chiar că m-am enervat și eu: auzi, BĂ STATULE? Ia mai du-te la DRACU și lasă-mi nevasta în pace. O fi căldură mare monșer, dar la STAT, prostia e și mai mare! Și, din păcate, o plătim din buzunarele noastre!
Despre antreprenoriat responsabil, la SNSPA
În zilele de 23 și 24 iunie, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), reprezentanți ai mediului economic, neguvernamental și public din peste 16 țări vor dezbate situația actuală și viitorul antreprenoriatului, dintr-o perspectivă responsabilă, în cadrul celei de-a IX-a ediții a conferinței internaționale ICEIRD. Această serie de conferințe a fost inițiată pentru a facilita dialogul între actorii asociați antreprenoriatului, pentru a determina schimburi de bune practici în scopul stimulării dezvoltării regionale.
La ediția din 2016, organizată de Facultatea de Management și Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, împreună cu University of Sheffield, International Faculty, CITY College, sunt invitați în calitate de keynote speakers: Mattias Nordqvist (director al Center for Family Enterprise and Ownership din cadrul Jönköping University, Suedia), Ancuța Vameșu (Solidarity Laboratory, unul dintre cei mai mari susținători ai economiei sociale din România) și Emanuela Todeva (director al Research Centre on Business Clusters, Networks and Economic Development, University of Surrey, Marea Britanie).
În cadrul conferinței, vineri, 24 iunie 2016, Centrul de Cercetare în Management și Leadership din cadrul SNSPA propune două mese rotunde pe teme de actualitate. Prima este dedicată “Antreprenoriatului care funcționează”: “Rolul educatorilor, investitorilor, managerilor, factorilor de decizie și societății civile”. Această masă rotundă își propune să dezbată relațiile dintre mediul de afaceri, mediul neguvernamental, cel economic și politic, în contextul dezvoltării antreprenoriatului în România. Se vor aborda teme provocatoare, precum antreprenoriatul corporativ sau cum pot deveni eficiente sectoare precum sănătatea și alte sectoare considerate până recent ca fiind ale serviciilor publice. A doua masă rotundă investighează “Oportunitățile în sectorul antreprenoriatului social”. Se vor identifica și discuta stimulii și provocările asociate antreprenoriatului social. Un accent deosebit se va pune pe împărtășirea experiențelor participanților. La ambele mese rotunde și-au confirmat participarea reprezentanți ai mediului antreprenorial, ai celui neguvernamental, ai sectorului economic și ai mediului guvernamental.
Colocviul internațional „Visual Dada” la Universitatea din București
Colocviul este organizat de Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) al Universității din București, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (BCU) din București. Participă invitați din România, Marea Britanie, Elveția, Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Slovenia, SUA, Australia și Noua Zeelandă. Deschiderea se va desfășura în prezența ministrului culturii, Corina Șuteu, a rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a directorului BCU, Mireille Rădoi.
Vineri, între orele 09:30 și 18:00, vor susține conferințe: Stephen Forcer (University of Birmingham), DADA Vision! Re-visualising Dada; Kathryn Brown (Loughborough University); Collage as Form and Idea: Tristan Tzara, Pablo Picasso, Henri Rousseau; Sorin Alexandrescu (Universitatea din București), How many games for playing Dada?; de asemenea, vor avea loc panelurile: „Dada through different countries: Benelux, France, China, Romania”; „Dada − technique and aesthetic results: collage, typography, photomontage etc.”; de la ora 19.30 se va desfășura spectacolul de teatru Tzara arde și Dada se piaptănă (la „Unteatru”, Str. Sfinții Apostoli nr. 44).
Sâmbătă, între orele 09:30 și 18:00, vor prezenta conferințe: Cathérine Hug (Kunsthaus Zurich), Dadaglobe and Tristan Tzara’s publishing activities in collaboration with Francis Picabia; Ervin Kessler (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română), Vorbele izvorului. Marcel Duchamp, Fountain (1917); Matei Vișniec (Radio France Internationale, Paris), Cabaretul Dada (piesă în vrac și în lucru permanent); Matei Vișniec și Sorin Alexandrescu vor susține o videoconferință-dialog; de asemenea, se vor derula panelurile „Women in Dada”; „Dada in Architecture and different Arts”.
Inițiativă: cursuri de comunicare în toate facultățile
Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice Adrian Curaj a avut o întrevedere cu o delegație a Asociației Române de Relații Publice (ARRP) privind oportunitatea predării unor cursuri opționale de comunicare în toate facultățile din țară. La această întâlnire consultativă au participat Sorin Mihai Cîmpeanu – președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Chelmu – secretar general al Guvernului României, rectori și decani din întreaga țară, Gabriel Pâslaru – președintele ARRP, Camelia Spătaru și Cătălin Hosu – vicepreședinți ai ARRP, Andreea Pleșa – secretar general al ARRP, Dumitru Borțun – președintele Juriului de Onoare al ARRP, Răduț Bîlbîie – membru al Juriului de Onoare al ARRP.
Ministrul Adrian Curaj a subliniat: „O asemenea inițiativă trebuie salutată și ne vom strădui să o facem să funcționeze cât de repede posibil. Ea nu poate duce decât la creșterea eficienței învățământului românesc și la materializarea dezideratului de a produce specialiști mai buni, mai integrați și mai integrabili pieței muncii”.
Gabriel Pâslaru a spus, la rândul său: „Suntem extrem de încântați de felul entuziast în care ministerul a primit propunerea noastră, iar ARRP are experiența, expertiza și resursele necesare pentru a sprijini implementarea acestei măsuri”.
Evenimentul a făcut parte din „Zilele Comunicării ARRP 2016”, organizate cu ocazia împlinirii a 21 de ani de existență a Asociației, organizație care reunește profesioniști de comunicare și relații publice din mediul privat și de stat, studenți și proaspăt absolvenți ai facultăților de comunicare. Conducerea ARRP are o configurație înnoită: Camelia Spătaru, Cătălin Hosu, Mirela Rădulescu, Laura Constantin și Ella Nica – vicepreședinți, Georgiana Giunca – secretar general, Dumitru Borțun (președinte), Răduț Bîlbîie, Corneliu Cojocaru, Mirela Roman și Andreea Pleșa – membri ai Juriului de Onoare, Oana Georgescu și Luminița Ciocan – cenzori.
Universitatea din București, cel mai bine clasată din România în QS Top 200
Universitatea din București este instituția de învățământ superior din România cel mai bine clasată în QS Top 200 universități din țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (EECA). Clasamentul este realizat de QS Quacquarelli Symonds, analist global asupra învățământului superior.
Ediția din 2016 a clasamentului EECA include 200 de universități din 21 de state, cu 50 mai multe decât ediția precedentă. În clasament apar 11 universități românești, dintre care 5 constituie prezențe noi în clasament, România beneficiind de ediția extinsă din acest an. Universitatea din București rămâne cel mai bine clasată instituție de învățământ din România, crescând cu patru locuri și ajungând pe locul 32 în regiune. În Top 50 regional sunt incluse și universitățile din Consorțiul Universitaria: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – locul 36 (de la locul 41), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – locul 49 (de la locul 51), Universitatea de Vest din Timișoara – locul 59 (de la 58).
Clasamentul reprezintă componenta regională a Clasamentului Internațional al Universităților creat de QS și vine în sprijinul studenților interesați de mobilități internaționale, membri ai comunității academice și interesați de politici educaționale din regiunea EECA, a țărilor în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală. În același timp, clasamentul contribuie la
diferențierea universităților pe plan regional și mondial. Astfel, se urmărește analizarea performanțelor internaționale ale instituțiilor de învățământ superior.
Indicatorii luați în calcul sunt: reputația academică (30%) – evaluată prin două cercetări internaționale principale, prima fiind QS Global Academic Survey, care le cere cercetătorilor să identifice instituțiile pe care le percep că realizează cele mai bune performanțe în domeniul lor; reputația angajatorului (20%) – le solicită absolvenților angajați să numească instituțiile pe care le consideră că produc cei mai buni absolvenți din sectorul lor de activitate (reflectă reputația intuițională pe piața de angajare); rata facultate/student (15%) – numărul de studenți înscriși comparat cu personalul academic full-time (urmărește un indicator al angajării fiecărei instituții în a oferi standarde înalte de sprijin academic). Alți indicatori sunt: articole pe facultate (10%), impact web (10%), personal cu studii doctorale (5%), citări pe articol (5%), facultate internațională (2,5%), studenți internaționali (2,5%).
Delegație economică americană la USAMV București
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a primit vizita unei delegații economice americane, conduse de ministrul adjunct al Departamentului pentru agricultură, Michael T. Scuse. Delegația a fost însoțită de ambasadorul SUA la București, Hans Klemm. Au fost prezenți guvernatorii pe probleme de agricultură din Portland, Iowa, Delaware, Nord Dakota și Minessota.
În Aula Magna ,,Petre S. Aurelian” a USAMV din București a avut loc o dezbatere la care au participat studenți, masteranzi, doctoranzi și cadre didactice din cadrul celor șapte facultăți. Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul USAMV, a adresat oaspeților un cuvânt de bun venit. Ministru adjunct Michael T. Scuse a prezentat câteva priorități ale Departamentului pentru agricultură din SUA și a subliniat deschiderea pentru inițierea unor colaborări cu România în domeniul agriculturii și în cel al industriei alimentare. A urmat un dialog deschis între studenții și ceilalți specialiști ai insstituției gazdă și membrii delegației americane. Principalele teme abordate au vizat situația fermierilor americani, investițiile în sisteme de irigații și alte proiecte de îmbunătățiri funciare, existența unor sisteme de creditare pentru tinerii fermieri, situația acrodului de liber schimb între UE și SUA, modalitatea de intervenție a Departamentului în cercetarea din domeniul biotehnologiilor, tendințele actuale din domeniile agriculturii și industriei alimentare. Din discuție a reieșit dorința reciprocă de a extinde cooperarea dintre USAMV din București și universități similare din SUA, de a iniția stagii de practică pentru studenții români în ferme americane, de a găsi subiecte comune de cercetare în domeniul irigațiilor, protecției mediului, biotehnologiilor, apiculturii, agriculturii ecologice, horticulturii urbane și periurbane și în alte domenii.
La finalul reuniunii, înalții oaspeți americani au primit din partea rectorului Sorin Mihai Cîmpeanu placheta jubiliară și au semnat în Cartea de onoare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Fondurile pentru agricultură merg cu frâna de mână trasă
În exercițiul financiar 2007-2013, atragerea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost cea mai bună, acest sector având cea mai mare rată de absorbție. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a pornit însă mai greu și unele măsuri le creează probleme potențialilor beneficiari. Birocrația îi descurajează pe unii, iar unele submăsuri au prevederi care îi pun în încurcătură pe cei interesați să acceseze aceste fonduri europene. Consultantul pe fonduri europene, Cristian Găină, a declarat pentru „Economistul” că un astfel de exemplu este submăsura 9.1 privitoare la grupurile de producători, care se adresează micilor producători. Pusă în practică, în forma actuală, submăsura îi poate lăsa pe aceștia fără pământuri. Un alt exemplu că există probleme este decizia luată, recent, de AFIR de a suspenda evaluarea pentru o submăsură destinată infrastructurii rurale, iar ministrul Agriculturii a trimis Corpul de Control la Agenția pentru Finanțare Rurală (AFIR).
Posibilă fraudă la submăsura pentru infrastructură
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la sfârșitul lunii mai că a suspendat procesul de evaluare a proiectelor depuse pentru finanțare prin PNDR pentru Submăsurile 4.3a – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta de infrastructură de acces agricolă și 7.2 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – componenta de infrastructură rutieră.
Potrivit AFIR, procedura de evaluare a fost suspendată pentru a se verifica desfășurarea procesului de depunere a proiectelor pe cele două componente. Verificările se fac în paralel, atât de către AFIR, prin direcțiile proprii cu atribuții în domeniu, cât și de către Corpul de Control al ministrului Agriculturii. Mai exact, fondurile pentru această măsură au fost epuizate în șase minute și acest fapt a stârnit suspiciuni.
Măsura suspendării a fost luată în urma sesizărilor formulate de către solicitanții care nu au reușit să depună proiectele de investiții pregătite și are ca scop asigurarea unui proces echitabil de implementare al PNDR 2014 – 2020, subliniază instituția.
AFIR a ținut să precizeze că niciuna dintre sesiunile deschise până în acest moment, care au încă fonduri disponibile neangajate prin propuneri de proiecte de investiții depuse pe site-ul AFIR de către potențiali beneficiari, nu au fost închise. Astfel, Agenția primește în prezent proiecte de investiții pentru următoarele submăsuri: 4.1 – Investiții în exploatații agricole; 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri; 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici; 4.1a – Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole; 4.2a – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol; 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol; 7.2 – componenta de infrastructură apă/apă uzată, inclusiv zona montană și componenta privind infrastructura educațională, inclusiv cea din zona montană; 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
Submăsura 9.1 pune micii producători în dificultate
Consultantul Cristian Găină a declarat pentru „Economistul” că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri fiscale, care să-i stimuleze pe micii producători agricoli să adere la grupurile de producători și, astfel, să poată beneficia de fonduri europene prin submăsura 9.1 „Înființarea de Grupuri de producători în sectorul agricol”, programată pentru lansare în perioada 30 mai – 3 iunie 2016.
În opinia acestuia, Ghidul Solicitantului pentru această submăsură îi dezavantajează clar pe micii producători agricoli care, nu doar că e posibil să nu primească subvenția prevăzută, dacă se înscriu într-un grup de producători, întrucât cheltuielile depășesc cuantumul subvenției, dar pot ieși chiar în pierdere și pot rămâne fără terenuri. „Ghidul, așa cum arată, îi avantajează doar pe producătorii medii și mari. El nu mai poate fi modificat, dar fișa tehnică a acestei submăsuri trebuie modificată fundamental. Micii producători nu au nici un avantaj. Ei vor avea cheltuieli mai mari decât subvenția pe care o primesc. Ba, mai mult, ar putea ieși chiar datori și astfel își vor ceda terenurile ca să scape de datorii. Această submăsură ar trebui să le dea micilor producători șansa de a se dezvolta și a intra în zona de antreprenoriat”, declară Cristian Găină.
Printre măsurile pe care consultantul le propune, și care ar trebui discutate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor, ar fi ca ferma care obține sub 5.000 de euro să nu fie impozitată și salariul minim pe economiei în agricultură să nu fie impozitat, pentru că nu există garanția obținerii acestuia.
Într-o lună, doar 28 de proiecte depuse
Fermierii români au depus până la finalul lunii mai un număr mic de proiecte cu fonduri europene, prin PNDR, în cadrul celor trei măsuri importante de finanțare lansate la 28 aprilie 2016.
După o lună de la debutul sesiunii, agricultorii români au depus cele mai multe proiecte, 27 la număr, pe submăsura 6.1 – „Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri”, potrivit datelor furnizate de AFIR. Un singur proiect a fost depus până acum pe submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.
„Pentru submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în sesiunea din 2016 au fost depuse, până în prezent, un număr de 10 proiecte în valoare de 4,1 milioane euro. Toate proiectele au ca obiectiv investițiile în ferme vegetale. Anul trecut, fermierii români au depus în cadrul submăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole un număr de 673 de cereri de finanțare conforme, în valoare de 269,1 milioane euro. Dintre acestea, 242 proiecte, cu o valoare de 65,5 milioane euro, au fost deja contractate.
Pentru 2016, submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole dispune de o alocare totală de 270 de milioane de euro, sumele fiind distribuite astfel: sector fermă de familie (10.000.000 euro), sector vegetal (140.000.000 euro), sector zonă montană (40.000.000 euro) și sector Zootehnic (80.000.000 euro).
Cea mai accesată măsură: instalarea tinerilor fermieri
În ceea ce privește submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până la acest moment 27 de proiecte cu finanțare europeană, suma nerambursabilă solicitată fiind de 1,1 milioane euro.
„În cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri au fost depuse până în prezent 27 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri europene nerambursabile de 1,1 milioane euro. Douăsprezece dintre acestea au fost depuse în județul Dâmbovița, trei în Timișoara și câte două proiecte în județele Caraș-Severin, Covasna, Dolj și Giurgiu. Câte un proiect a fost depus în județele Arad, Constanța, Iași și Satu-Mare. Pentru zona montană a fost depus un singur proiect, în județul Covansa”, menționează AFIR.
Submăsura 6.1 – Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri dispune în acest an de o alocare financiară de 160 de milioane de euro, suma fiind distribuită astfel: sector zona montană (33.000.000 euro) și sector zona normală (128.000.000 euro).
O altă măsură de investiții cu fonduri europene deschisă la data de 28 aprilie 2016 a fost și Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Până în acest moment, doar un singur proiect a fost depus în cadrul acestei măsuri de finanțare.
Un singur proiect a fost depus în 2016, până acum, pentru finanțare prin Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea Fermelor Mici. Proiectul a fost depus în județul Iași. Numărul total al cererilor depuse pentru această submăsură, începând din 2015, este de 1.254, în valoare de 18,7 milioane euro.
Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei măsuri/submăsuri/componente (alocare distinctă) se oprește înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse având un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective, excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase ajunge la 120% din nivelul alocării sesiunii anuale a măsurii/submăsurii/componentei (alocare distinctă). În cazul în care alocarea unei submăsuri nu este atinsă de valoarea proiectelor depuse, solicitanții pot solicita fonduri europene până la data de 31 octombrie 2016.
| Studiu de caz pentru micii producători Calcule făcute de Cristian Găină luând exemplul unui fermier cu SO (Standard Output sau valoarea producției standard) cuprins între 1.000 și 8.000 (neeligibil la nivel individual în PNDR și care ar trebui să facă parte dintr-un grup de producători pentru a beneficia de subvenții prin submăsura 9.1) În cadrul grupului, la 1.000 SO, valoarea subvenției este de 330 euro, în 5 ani. La 8.000 SO, valoarea acesteia, raportată strict matematic, este de 2.640 euro, în 5 ani. Câți „fermieri” vor valorifica producția integral pentru a avea acestă subvenție la comun cu alții? – De ce nu, mai avantajos, ar arenda toți unuia dintre ei și ar primi ca fermă mică 15.000 euro sau cu un pic de efort ar „instala” un tânăr fermier de la 12.000 SO în sus și ar primi 50.000 euro? – Pentru a se fiscaliza (PFA, II) trebuie să aibă studii de profil agricol, altă cheltuială etc, sau SRL (alte taxe costuri, declarații) . Încerc să mă transpun personal într-un posibil membru de grup de producători, spune consultantul Cristian Găină, membru care nu are șanse de depunere proiect pe alte măsuri (sub 8.000 SO). 1. Trebuie să mă angajez la obiectivele grupului, să mă fiscalizez, deci în esență această activitate se transformă într-un loc de muncă.2. Loc de muncă = venit salarial cel puțin minim pe economie, adică 1.250 lei brut (925 net + 325 contribuție angajat + 285 angajator adică tot el!) total 1.535 lei /lună. 3. În concluzie, trebuie să plătesc taxe la bugetul consolidat 610 lei/lună = 36.600 lei/5ani, echivalentul la un curs de 4,5 lei = 1 euro de 8.133 euro/5 ani. 4. Plaja de venituri din subvenție (raportată matematic mie ca și membru este de 330 euro/5 ani (1.000 SO) – 2.640 euro/5 ani (8.000 SO) Punct de echilibru: 1. Pentru a-mi acoperi doar taxele la venitul minim trebuie să am o exploatație de 24.645 SO cu valorificare integrală a producției; 2. Pentru a-mi acoperi la venitul minim salarial + taxele asimilate venitului din salariu trebuie să am o exploatație de 62.020 SO cu valorificare integrală a producției. |
Proiecte POCU pentru combaterea sărăciei
Din Programul Operațional Capital Uman (POCU), Ministerul Fondurilor Europene a lansat două apeluri pentru proiecte de combatere a sărăciei. Proiectele au liniile de finanțare cu Obiectivul Specific 4.1. – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” și Obiectivul Specific 4.2 – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (indiferent de dimensiunea populației de etnie roma). Valoarea totală a finanțărilor pentru proiectele care vor fi realizate în urma celor două apeluri este de 350 milioane de euro.
Bugetul maxim al unui proiect poate fi de 6 milioane de euro. Proiectele trebuie să abordeze „problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educație, locuire, sănătate, servicii sociale și anti-discriminare, adresate atât celor mai săraci copii, cât și familiilor lor”.
Pot depune proiecte autorități locale, organizații neguvernamentale, parteneri sociali, societăți comerciale. Aceștia identifică o comunitate, fac o analiză la fața locului, elaborează un plan integrat de ameliorare. Ministerul Fondurilor Europene va evalua proiectele prin analize la fața locului. Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene, semnalează: „Activitățile de proiect nu mai pot fi formulate din birou, ci trebuie construite pornind de la nevoile comunității, de la fața locului. Nu finanțăm acțiuni sectoriale, făcute din perspectiva unei agenții guvernamentale, doar în aria sa de competență, ci finanțăm acțiuni care pun la un loc mai multe surse ale sărăciei (condiții proaste de locuire, abandonul școlar, lipsa de acces la sănătate etc.) și vin cu soluții pentru toate în același timp, punând comunitatea în centrul intervenției”.
