Un grup de 30 de elevi olimpici români de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică — tineri excepționali, campioni la robotică, matematică, informatică și geografie — au avut ocazia să trăiască o experiență unică în inima democrației europene, la Parlamentul European din Bruxelles, în perioada 3–5 noiembrie 2025. Vizita s-a desfășurat în cadrul programului de vizite oficiale organizate la Parlamentul European la invitația europarlamentarului Rareș Bogdan, lider al delegației române din Grupul Partidului Popular European (PPE).
În culisele democrației europene
Pe parcursul celor trei zile, tinerii olimpici au descoperit din interior modul de funcționare al Parlamentului European, de la procesul legislativ complex, până la rolul esențial pe care instituția îl joacă în definirea politicilor europene. Reprezentanții eurodeputaților le-au explicat structura actuală politică a Uniunii Europene, distribuția grupurilor politice și principiile care guvernează valorile democratice europene: libertatea, solidaritatea, statul de drept și respectul pentru diversitate, dar și provocările actuale europene: pacea, securitatea globală și europeană, clima, inteligența artificială și dinamica digitală a omenirii.
Elevii au fost impresionați de dimensiunea instituției, de hemiciclul care găzduiește dezbaterile parlamentare, de Parlamentarium – muzeul imersiv al construcției europene – și de atmosfera de cooperare interculturală care domină forul co-legislativ european. Au adresat întrebări curajoase despre viitorul democrației și impactul dezinformării, demonstrând o maturitate intelectuală remarcabilă.
Întâlnire cu ambasadoarea Andreea Păstârnac
Programul vizitei la Bruxelles a inclus și o întâlnire la reședința Ambasadoarei României în Regatul Belgiei, unde elevii au fost primiți de doamna ambasadoare Andreea Păstârnac. Discuțiile s-au concentrat pe rolul diplomației românești în consolidarea relațiilor europene, pe importanța reprezentării intereselor naționale în contextul global și pe responsabilitatea generației tinere în promovarea imaginii României în lume. A fost o discuție interesantă despre ce înseamnă performanța până la nivel de genialitate a unor tineri absolut seducători.
Clădirea Ambasadei, cumpărată de Nicolae Titulescu în 1932 și construită de un arhitect belgian celebru: Alban Chambon, a impresionat tinerii olimpici. Au trecut pe aici, în prima vizită de stat în Belgia, Regele Ferdinand și Regina Maria, în martie 1924.
Ambasadoarea le-a vorbit despre cariera diplomatică ca un drum al dialogului și al înțelegerii între culturi, subliniind că „diplomația nu este doar o profesie, ci o vocație care îmbină respectul, curajul, inteligența, empatia și echilibrul”.
„Nava-amiral a speranței noastre”
Momentul întâlnirii cu Rareș Bogdan a prilejuit discuțiile directe cu tinerii cărora le-a transmis un mesaj plin de recunoștință și speranță, de încredere a generațiilor adulte actuale în potențialul lor de a construi o Românie europeană, inovatoare și demnă:
„Dacă adulții s-ar întreba mai des ce își doresc copiii, lumea ar fi mai respirabilă. Ar avea pe cine să întrebe, dar probabil îi sperie răspunsul. Eu am avut șansa să cunosc un grup de elevi care strălucesc în lumea olimpiadelor internaționale. Campioni la multă carte. Robotică, matematică, informatică, geografie. Spun cu mâna pe inimă: ei sunt nava-amiral a speranței noastre ca neam. Sunt artileria grea a sufletului românesc care construiește. Care speră! Care știe! Am fost atât de emoționat întâlnindu-i încât am avut momente când nu mi-am găsit cuvintele. Ceea ce mie nu mi se întâmplă. Mă înclin în fața copiilor care vor modela viitorul României și al Europei! Îmi doresc să fie pace, pentru ca ei să poată să ne redea rădăcinile și zâmbetul”, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan.
Europa prin ochii excelenței
„Călătoria la Bruxelles a fost o experiență deosebită, iar vizitele la Parlamentul European și reședința Ambasadei României au fost inedite pentru mine. Am fost impresionat de tot ceea ce înseamnă funcționarea instituției europene, de la clădirea modernă până la modalitatea în care sunt reprezentați europenii. Mi-a plăcut modul în care ambasadoarea României ne-a primit cu căldură și am avut o mare satisfacție să știu că efortul tinerilor performanți este recunoscut și prețuit”, a declarat Apostol Mihnea Petru, elev în clasa a IX-a la ICHB Pallady, medaliat la recenta Olimpiadă Balcanică de Informatică pentru Juniori 2025.
„Câteodată mă uit la televizor la oamenii care ne conduc, dar acum a fost cu adevărat special să văd cu ochii mei ce se întâmplă în Parlamentul European, cum sunt tranșate problemele și cum se iau deciziile. Am învățat multe lucruri pe care le consider importante pentru mine ca tânără și în viitor ca adult în UE”, spune Morariu Iulia Ela, medaliată la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete în 2025.
„Alături de colegii mei, am avut ocazia să descopăr un oraș plin de istorie și cultură europeană. În mod special, vizita la Parlamentul European a constituit un bun prilej de a înțelege cum funcționează instituțiile ce garantează democrația europeană, precum și responsabilitățile pe care le am în calitate de cetățean al Uniunii Europene”, a completat Ana Veronica Draghici, olimpică națională la matematică și informatică, elevă în clasa a IX-a la ICHB Pallady.
În cadrul vizitei la Parlamentul European, Theodor Minea, elev în clasa a XI-a, pasionat de geopolitică, s-a arătat deosebit de interesat de declarațiile europarlamentarului Rareș Bogdan și de rolul acestuia în Comisia pentru politică externă a Uniunii Europene. Dialogul lor a oferit o perspectivă valoroasă asupra responsabilităților pe care le presupune reprezentarea României în forurile europene și asupra modului în care diplomația și implicarea activă pot contribui la consolidarea imaginii țării noastre. Pentru Theodor, întâlnirea a fost o experiență inspirațională, confirmând importanța curajului, a profesionalismului și a implicării tinerilor în viața civică și europeană.
Discursul europarlamentarului Rareș Bogdan, axat pe idealul de a reda României prestigiul intelectual și moral al perioadei interbelice, a avut un impact personal profund asupra grupului, motivându-i să privească spre viitor cu încredere și determinare.
Vizita celor 30 de olimpici la Bruxelles nu a fost doar o lecție despre instituții și politică europeană, ci o lecție despre viitor. Despre curajul de a visa, despre forța cunoașterii, a implicării și despre identitatea românească purtată cu mândrie într-un context european. Printre elevii participanți s-au regăsit și membrii echipei Quantum Bits, care a obținut locul 1 la etapa internațională de robotică FLL 2025, formată din: Sandra Paul, Andrei Banu, David Becheru, Matei Stoica, Levin Mircea si Noah Diaconu.
„Acești tineri excepționali în științe s-au conectat pentru prima dată cu diplomația românească și cu eforturile construcției europene, cu atuurile și deficitele funcționării UE și au arătat că România are ce oferi Europei: minți strălucite, valori solide și o credință sinceră în puterea educației și a dialogului, a cunoașterii, a inovației și a dialogului între generații. politicienii decidenți au enorm de învățat din felul în care acești tineri performează, gândesc și se formează. Acești tineri nu au doar medalii. Au un model de guvernanță în miniatură, bazat pe meritocrație și muncă susținută, nu improvizație, pe cultura inovației, nu a copierii, pe conectarea la rețele globale, nu pe izolare, pe educație ca investiție strategică, cu modestie, colaborare și respect pentru competență”, a declarat Andreea Paul, organizatoarea și coordonatoarea grupului de vizitatori, președintele Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
Grupul a fost însoțit și de Mihai Popescu, mentorul echipei de robotică QuantumBits, și de Alina Blaga, profesoară de științe sociale, dirigintă a clasei elevilor olimpici de informatică de la ICHB Pallady.
Interesul românilor pentru Black Friday rămâne la cote înalte și în 2025. Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Appinio, aproximativ 9 din 10 respondenți (87%) intenționează să participe la campania de reduceri din acest an. Peste jumătate dintre respondenți (56%) au menționat că au participat la Black Friday în fiecare an, ceea ce indică consolidarea acestui eveniment ca un reper important în comportamentul de cumpărare al românilor.
Cele mai căutate categorii de produse în ediția Black Friday 2025 sunt:
Electrocasnice (frigidere, mașini de spălat, aspiratoare): 45%
Factorii principali care influențează decizia de cumpărare vizează:
Valoarea reducerii: 80%
Opiniile / recenziile altor cumpărători: 37%
Cardul de debit este preferat pentru achiziții de 36% dintre participanți, urmat de plata ramburs (26%) și cardul de credit (24%). Totodată, 48% dintre români au o listă clară de achiziții, dar sunt deschiși și la oferte neplanificate, în timp ce 36% cumpără exclusiv în funcție de reducerile vizibile.
Bugetele de cumpărături pentru Black Friday rămân moderate, însă cu tendință de creștere: 28% dintre români plănuiesc să cheltuiască între 501 și 1.000 lei, în timp ce aproximativ 22% declară că vor cheltui între 25 și 50% mai mult decât în 2024.
„Black Friday reprezintă o perioadă importantă pentru achiziții planificate și vedem din ce în ce mai des că oamenii analizează, compară ofertele și își calculează bugetele înainte de a lua o decizie. Suntem și noi alături de cei care au planuri clare pentru această perioadă și am lansat Yellow Friday – un pachet complex de soluții financiare care susțin atât planurile personale ale clienților noștri, cât și dezvoltarea afacerilor antreprenorilor români”, declară Mihail Ion, VP, Retail Raiffeisen Bank România.
Raiffeisen Bank anunță că „în perioada 16 octombrie – 2 decembrie 2025, clienții persoane fizice pot accesa:
Credit de refinanțare fără ipotecă, cu aceeași dobândă avantajoasă de la 5,75%. Refinanțarea permite consolidarea mai multor rate într-o singură rată lunară fixă, mai mică, și chiar accesarea unei sume suplimentare.
În plus, cumpărăturile devin mai avantajoase cu oferta pentru cardurile de cumpărături:
Bonus de 350 lei pentru clienții care solicită un card de cumpărături Standard sau eMAG în perioada 27 octombrie – 10 noiembrie 2025.
Antreprenorii sunt, de asemenea, vizați de campania Yellow Friday, cu beneficii adaptate nevoilor afacerilor în creștere:
Cercetarea privind comportamentele de cumpărături în perioada Black Friday face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Appinio, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 750 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în octombrie 2025.
Platforma de tranzacționare și investiții eToro a dezvăluit astăzi un nou beneficiu pentru utilizatorii din Marea Britanie și Europa, oferind 1% în recompense sub formă de acțiuni la depunerea de criptoactive în conturile lor în GBP sau EUR prin intermediul portofelului eToro Crypto Wallet. În același timp, eToro își extinde serviciul de depozitare în criptoactive, permițând utilizatorilor să transfere și să schimbe o gamă mai largă de monede.
Doron Rosenlum, EVP, Business Solutions la eToro, a declarat: „Mulți investitori au intrat pentru prima dată pe piețe prin cripto și acum caută modalități de a reinvesti aceste câștiguri în alte clase de active. Fiind o platformă active multiple, cu acțiuni de la peste 20 de burse, putem recompensa utilizatorii cu acțiuni naționale în schimbul depozitelor în criptoactive. Prin conectarea activelor digitale cu piețele tradiționale, acest beneficiu va ajuta investitorii să exploreze noi oportunități și să valorifice mai mult din deținerile lor, construind în același timp portofolii diversificate pe termen lung.”
Atunci când transferă criptoactive eligibile în portofelul lor eToro Crypto Wallet și le convertesc în GBP sau EUR, utilizatorii vor fi recompensați cu 1% din valoarea conversiei în acțiuni locale la alegere, care vor fi adăugate în contul lor de tranzacționare. Utilizatorii din Marea Britanie pot alege dintr-o selecție de acțiuni de top listate în Marea Britanie, în timp ce utilizatorii din Europa pot alege dintr-o selecție de acțiuni de top listate în Europa.
Pe lângă bitcoin (BTC) și ethereum (ETH), utilizatorii eToro eligibili pot acum transfera XRP, USDC, Polygon (POL), Chainlink (LINK), Aave (AAVE), Uniswap (UNI) și Fetch.ai (FET) din portofele externe sau burse către portofelul lor eToro Crypto Wallet. Apoi, aceștia pot converti deținerile în GBP sau EUR și pot utiliza fondurile pentru a investi în orice instrumente de pe platforma de investiții eToro.
Doron Rosenblum a adăugat:„Anunțul de astăzi urmează strategia noastră de a deschide piețele globale. Credem că această ofertă va motiva mai mulți utilizatori să-și diversifice portofoliile dincolo de criptoactive.”
Declarații ale lui Ioan Jelev, președinte al ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Dintre obiectivele generale privind producerea și prelucrarea de produse agroalimentare, subliniez: gestionarea rațională și eficientă a resurselor prin aplicarea tehnologiilor adecvate privind lucrarea și protejarea solului, irigarea culturilor și păstrarea fondului genetic în condițiile schimbărilor climatice, practici agricole sustenabile, agricultură conservativă, agrosilvicultură, gestiunea deșeurilor animale, irigare eficientă, conservarea biodiversității. Obiective care ar trebui să fie luate în considerare sunt și reducerea emisiilor de carbon, scăderea costurilor energetice în agricultură și industria alimentară, creșterea capacității de sechestrare a carbonului și creșterea conținutului de humus în sol. Am putea avea în vedere și panouri solare fotovoltaice, precum și o experiență interesantă a colegilor de la Băneasa, care experimentează niște panouri fotovoltaice transparente, care pot permite ca, sub ele, terenul să fie cultivat.
Pot fi realizate:
turbine eoliene, biomasă, biogaz, cultură cu capacitate ridicată de sechestrare a carbonului și creșterea conținutului de humus în sol
promovarea și implementarea biotehnologiilor, cultivarea și plantarea terenurilor agricole cu specii de hibrizi și soiuri rezistente la secetă, îngheț, boli și dăunători adaptate la noile condiții climatice
promovarea creșterii efectivelor de animale și păsări, dezvoltarea de ferme zootehnice cu specii și rase adaptate la condițiile climatice specifice fiecărei zone, popularea speciilor zootehnice cu rase de mare productivitate și cu rezistență ridicată la boli și factori climatici
stimularea și armonizarea inițiativelor private în domeniul producției vegetale, horticole, zootehnice și de prelucrare a producției agroalimentare
stimularea înființării de unități economice cu activitate integrată
promovarea de afaceri bazate pe folosirea integrată a resurselor și a economiei circulare în domeniul producției agroalimentare
asigurarea consumului intern cu produse agroalimentare românești
diversificarea ofertei pe piețele externe
echilibrarea balanței comerciale
organizarea de târguri și expoziții cu produse românești în țară și peste hotare în vederea stimulării consumului intern și exportului de produse agroalimentare
acordarea de sprijin membrilor asociațiilor în realizarea de proiecte de investiții pentru atragerea fondurilor repartizate prin PAC
înființarea de incubatoare de afaceri pentru tinerii fermieri în vederea creșterii atractivității în afaceri în domeniul producției agroalimentare folosind tehnici noi de comunicare, interpretare și prelucrare a informațiilor
organizarea de schimburi de experiență cu participarea specialiștilor, fermierilor, antreprenorilor din industria alimentară din statele membre ale Uniunii Europene
inițierea, organizarea și desfășurarea activităților de construcție, afiliere, instruire și perfecționare profesională a membrilor asociațiilor de fermieri și altor forme asociative
organizarea de activități comune între asociațiile de profil din țară și din străinătate
stimularea dialogului și instituționalizarea lui prin participarea activă a membrilor asociațiilor la găsirea celor mai bune căi și mijloace de creștere a producției agroalimentare și a calității acesteia în condiții de eficiență economică și profitabilitate maximă
stimularea participării antreprenorilor din domeniul agroalimentar la proiecte de reglementări și norme legislative pentru îmbunătățirea performanței în domeniile lor de activitate
asociații care să promoveze, să susțină și să apere interesele generale ale membrilor lor în relațiile cu toate instituțiile statului cu respectarea în totalitate a prevederilor legale
facilitatea încheierii de contracte între membrii asociațiilor și agenții economici din țară și străinătate pentru promovarea diferitelor tipuri de tehnici agricole de pregătire, prelucrare și procesare a produselor agroalimentare și a altor mijloace materiale necesare în agricultură și în industria alimentară
organizarea de dezbateri și comunicări științifice cu mediul academic, cu participarea activă a membrilor asociațiilor de fermieri în vederea dobândirii și popularizării de noi cunoștințe și experiențe de succes privind bunele practici în domeniul producției agroalimentare
întărirea colaborării dintre acestea și unitățile de cercetare din țară și din afara țării
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Declarații ale lui Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Discutăm despre asigurarea competitivității sectorului agroalimentar, competitivitatea fiind cea mai importantă problemă pe care o are România la această vreme. Toate sectoarele se referă la competitivitate, pentru că, fără competitivitate, nu vom reuși să ne integrăm în Uniunea Europeană. Mulți spun că ne-am integrat la 1 aprilie 2007. Fals. Am aderat. De integrat, nu ne-am integrat. În sectorul agroalimentar, puține sunt subsectoarele competitive pe piața internă; cu atât mai puțin, pe cea externă!
Dacă vrem să evaluăm competitivitatea, trebuie să pornim de la a analiza cu cât contribuie sectorul agroalimentar la PIB, precum și raportul dintre import și export. Constatăm că este o evoluție destul de bună în perioada 2020-2024: o creștere medie de 12%, o creștere susținută. Bine ar fi să fie această creștere pe baza producției interne, nu a importurilor. Evoluția este oscilantă. Anul 2021 a fost un an agricol bun. A înregistrat rezultate favorabile. Din 2022-2024, începem să avem o scădere. Abaterea este mai puțin importantă. Sunt date statistice. Foarte importantă este ponderea agriculturii în PIB-ul total, care înregistrează o scădere de la 4,07 la 2,81. Acum 10-15-20 de ani, era o discuție în Uniunea Europeană, în sensul că țările care au pondere mare în PIB din agricultură sunt țări sărace, slab dezvoltate. De când s-a spus că trebuie să procesăm mâncare din plastic, inflația și creșterea prețurilor la produsele agroalimentare creează posibilitatea ca țările mici să devină importante nu numai în Europa, ci și în lume. Mă gândesc că și-au mai schimbat unii părerea.
În evoluția comerțului în general, cu toate creșterile, avem și o creștere a deficitului de balanță de comerț exterior, de la 62,75 miliarde în 2020 la 92,62 miliarde. Exporturile au crescut cu 49,8%, în timp ce importurile au crescut de la 80,65 miliarde la 126,15 ceea ce înseamnă 56,4%. Creează un deficit per total de 33,46 de miliarde, pornind de la 18,46. Acest deficit dovedește că avem mult de făcut până la a ne integra în Uniunea Europeană. Avem un an defavorabil, 2022, cel mai defavorabil an cu balanța deficitară, de 340 de miliarde, după care începem să ne reglăm, cât de cât. Abaterile sunt mai puțin importante, având în vedere abaterea față de medie.
Avem un potențial agricol ridicat. Din păcate, nu-l valorificăm. Este un indicator pe care putem să-l luăm în calcul și la analizele noastre. Se referă și la ponderea soldului balanței de comerț exterior în balanța comercială totală. De la 10,49 la sfârșitul lui 2020, scade la 2,49 în 2021 și apoi crește la 10,09 în 2024. Media este de 6% pe an. Această creștere deteriorează balanța de comerț exterior a României. Fără doar și poate că de aici ni se trage și componenta de credit extern. Într-un deficit de balanță, n-ai de unde să acoperi, decât din credit. Legat strict de comerțul cu produse alimentare, vedem că și aici avem o creștere la exporturi, de la aproape 7 miliarde de euro în 2000 la 12,2 miliarde în 2023. Dacă comparăm și cu importurile, se vede că importurile au plecat destul de sus. Dacă am plecat la exporturi de la 7 miliarde, plecăm la importuri în 2020 de la 9 miliarde. După 2007, dacă facem o serie de date mai lungă, după aderarea la Uniunea Europeană, am început să creăm acest dezechilibru între importuri și exporturi, ceea ce nu ne este favorabil în niciun fel. Soldul balanței de comerț exterior raportat la Produsul Intern Brut, în perioada 2020-2024, se adâncește de la 1,2 miliarde la 3,3 miliarde. 2021 este singurul an în care s-a creat cât de cât un echilibru, undeva la 600 milioane de euro, dar tot deficit.
Legat de soldul balanței de comerț exterior a României cu produse agroalimentare în perioada 2020-2024, în PIB-ul total, reprezintă între 0,2 și aproape 0,1%, ceea ce arată un impact relativ redus. Având în vedere că noi avem un potențial agricol extraordinar, n-ar trebui să existe acest deficit. Chiar dacă se situează sub 1%, demonstrează clar că economia României poate să fie considerată ca fiind diversificată cu celelalte activități. Să nu omitem că ar trebui să existe preocupare pentru valorificarea potențialului nostru, astfel încât, la orice reducere a deficitului bugetar, să constatăm că echilibrăm balanța de comerț exterior pentru produse agroalimentare și cea pe total țară. Să stabilizăm, într-o primă perioadă, componenta credit expert și ulterior, să o reducem. Ministrul de finanțe spune că a scăzut dobânda de împrumut extern la 7%. Totuși, e 7% și nu cred că e bine să ne credităm ca să putem să acoperim deficite pe care noi am putea să le realizăm. Soldul negativ legat de soldul balanței comerciale raportat la PIB este între 5 și 34%, în perioada 2020-2024. Este destul de mult 34%. Această situație contribuie la adâncirea deficitului balanței de comerț exterior și la creșterea gradului de îndatorare. Legat de instrumentul statistic, făcând o ecuație de regresie constatăm că, în situația în care deficitul balanței comerciale s-ar reduce cu 1 miliarde euro, ponderea agriculturii în PIB-ul total ar crește cu 0,52 de procente. Deci, iată că avem tot interesul să facem tot ce ține de noi, cei care suntem decidenți și de noi, cei care putem să atragem atenția.
Avem o structură dezechilibrată în ceea ce privește această balanță de comerț exterior pe produsele agroalimentare. Știm bine că sunt câteva categorii de produse, din păcate, numai materii prime. Nu avem excedent în raport import-export din produse procesate. Asta este problema majoră a sectorului agroalimentar. Avem cereale două miliarde de euro, avem sold pozitiv și la semințe și fructe oleaginoase, la animale vii, la grăsimi și animale. Avem deficit destul de mare la carne și preparate din carne: aproape 1,7-1,8 miliarde de euro. Cea mai importantă este carnea de sine: aproape 1,1 miliarde. Deficit avem și la legume comestibile – 715 milioane, produse lactate, ouă, cereale și produse de patiserie. Exportăm grâu, importăm aluat. Importăm cacao, preparate din cacao, produse pe care noi nu le putem produce, așa că aici e greu să echilibrăm balanța de comerț la produse agroalimentare.
Din datele din 2020-2024, constatăm că se aduce cât de cât o ameliorare a competitivității, chiar dacă avem deficit de balanță de comerț exterior. Se înregistrează totuși gradul de acoperirea a importurilor. Chiar dacă a crescut cu 20%, avem un indice al competitivității care scade de la -0,13 la -0,03. Asta e problema în sectorul agroalimentar: de ce nu reușim să echilibrăm balanța de comerț exterior, pentru că, până la urmă, este vorba de a produce în interior. Sigur o să vedem și de ce avem câteva chestiuni.
Putem să spunem că România prezintă un model comercial cu performanțe excepționale ale exporturilor de cereale și oleaginoase și că există un deficit cronic cu produsele de procesare, ceea ce reflectă gradul redus de integrare. Putem discuta dacă nu cumva este și un export masiv de subvenție către statele vechi membre ale Uniunii Europene. Uitându-ne la ceea ce urmărește PAC-ul 2028-2034, vom vedea că se merge pe măsuri de piață mai mult și pe plăți directe. Atât timp cât noi alocăm mai multă cultură de câmp ca să exportăm cereale, se poate discuta și despre acest fenomen. Ce am putea să facem? Trebuie să creștem competitivitatea. La creșterea competitivității, trebuie să participăm cu toții, pornind de la producători la cei care sunt decidenți politici și la consumatori. Va trebui să cumpărăm produse românești! Atât timp cât puterea de cumpărare e mică, dacă e un produs mai ieftin, ce faci? Îl iei sau nu îl iei? Sau iei unul românesc, care e de calitate mult mai bună. Trasabilitatea este o poveste de succes dacă o aplicăm, pentru că am putea să reducem importurile de produse care sunt proaste calitativ. Și știm la ce ne referim.
Pe ce stă competitivitatea? Stă pe 2 piloni și sigur trebuie să-i luăm în calcul pe amândoi. Nu putem să luăm numai creșterea calității produselor și numai asigurarea unor costuri competitive; costuri, nu prețuri! Costul să fie sufletul pieței! Prețul nu îl fixăm noi. Socoteala aia de acasă nu se potrivește cu aia din târg. Noi vrem să fim la un preț, dar, aducând de pe piața Uniunii Europene, găsim un preț și nu știu cât de corect este format: dacă e format cu produse de calitate cel puțin de nivelul celor pe care le-am produce noi sau, în orice caz, cât mai curate. Luând fiecare dintre cei doi piloni, legat de calitate, este un proces complex. Propunem trei măsuri pe care putem să le discutăm, în trei domenii: asigurarea calității materiilor prime, creșterea calității postregulamentare și modernizarea sistemului de distribuție. La asigurarea calității produselor agroalimentare de natura materiilor prime principale, trebuie să avem tehnologii competitive, însoțite de pregătirea de înalt nivel a resursei umane. Avem o problemă cu resursa umană, nu numai în sectorul agroalimentar, ci și în general, în România. Spunem noi că la asigurarea calității agricole este bine să participe și unitățile de procesare și de distribuție. Sunt acele contracte integratoare. Sunt exemple de organizații procesatoare din industria alimentară care au un astfel de sistem, încât să finanțeze procesul de producție și să poată să aibă materia primă asigurată în cantitatea și la calitatea dorite de către ei, precum și racordarea la sistemul internațional de asigurare a calității, prin modernizarea distribuției, inclusiv legat de monitorizarea trasabilității produselor agroalimentare, pentru că trasabilitatea înseamnă să vedem ce produse vin, de unde vin și să le urmărim traseul. Dacă am avea implementat un astfel de sistem, s-ar limita importurile. Poate că ar trebui să vedem și comportamentul ANSVA, instituție legată de protecția producției interne.
Calitatea nu este singura condiție pentru realizarea competitivității, ci și costul. Și aici e nevoie de calitate. Ca să obții produse la cost competitiv, trebuie să ai randamente, productivitate a factorului de producție și să ai calitate a forței de muncă. Dacă putem să ajutăm cei doi piloni, dacă putem să-i susținem din toate punctele de vedere, financiar, în principal, putem să avem un avantaj competitiv în cadrul Uniunii Europene cu sectorul agroalimentar. Pentru asta, trebuie investiții. Să vedem de unde obținem venituri proprii, adică majorarea de capital și repartizarea profitului pentru dezvoltare. Pentru majorarea de capital, trebuie ca investitorul să aibă bani, să aducă, să lase familia și să investească într-un sector care este sau nu este protejat. Este vorba despre menținerea unei concurențe loiale pe piață. Profitul trebuie să-l ai, ca să-l repartizezi. Dacă nu-l ai, n-ai ce repartiza. Creditele bancare sunt un avantaj care nu ne asigură competitivitate de piață. Luați dobânzile în România, luați dobânzile din afară și o să vedeți că nu putem să vorbim despre un sistem competitiv egal. Nu e concurență loială. De asemenea, este de luat în seamă finanțarea din fonduri europene rambursabile și nerambursabile. Cele nerambursabile nu sunt de neglijat. De ce? Dobânzile sunt mult mai mici. Nu sunt 7%. Împrumutul legat de PNRR este la dobânda cea mai mică posibil, adică este la dobânda pieței europene, la jumătate de dobândă, dacă nu la mai puțin decât ne împrumutăm noi. Și atunci nu e bine? E bine. Important este să atragem fondurile, că dacă nu le atragem, o să rămână pe hârtie și noi ne văităm că n-avem competitivitate.
Ce se preconizează pentru 2028-2034 legat de finanțare pe Pilonul 1 (de Pilonul 2 nu se mai vorbește). Dacă nu mai avem bani alocați pentru dezvoltare rurală, e o pierdere pentru perioada următoare de șapte ani. Parlamentul European înțeleg că ar fi spus țărilor care au aderat mai târziu, în etapa a doua, a treia, inclusiv noi și care mai au nevoie de finanțare pentru dezvoltare rurală, să se mențină dezvoltarea rurală și pentru următoarea perioadă. Cred că am mai avea nevoie de o perioadă de programare 2028-2034 și am recupera ceea ce am pierdut în anii 2001-2004 prin privatizările forțate, inclusiv în zona agriculturii. Probabil că mai e loc de negocieri la nivel de state membre. Avem un beneficiar clar, Franța, care este și țară agricolă mare, dar chiar dacă are 51 de miliarde, are o scădere, o pierdere reală și inflația de 23%; la fel, Spania, pe locul doi, Germania, Italia, Polonia, toate înregistrează scăderi între 9 și 17%. Noi avem o creștere de la 14 miliarde la 16,57, dar e vorba de o creștere pe care noi o spunem 18%, dar dacă scădem inflația, e o creștere reală numai de 1%. Așa stau lucrurile pentru că toate s-au scumpit și încă nu avem dezvoltare rurală, ceea ce înseamnă că, dacă am câștigat 3 miliarde pe o parte, față de cele 7-7,5 cât erau, undeva între 4 și 5 miliarde le pierdem. Probabil sunt priorități inclusiv în armată, realizăm că suntem într-o perioadă delicată și sunt probleme deosebite. N-ar fi un capăt de țară, ideea este să folosim banii, nu să-i avem numai pe hârtie.
Este greu să realizăm omogenitatea producției materiilor prime pentru unitățile de procesare dacă nu consolidăm și dezvoltăm structurile de marketing pentru organizațiile de dimensiuni mai mici. Ne văităm că nu vindem, dar există forma de asociere pe care trebuie să o practicăm. Avem totuși competitivități, mai ales din punctul de vedere al calității. Pe anumite zone, nu stăm bine, dar e vorba de naturalețea produselor. Prețurile, din păcate, așa cum știm, sunt aliniate, chiar dacă puterea noastră de cumpărare este mai mică. Avem prioritate scăzută a factorilor de producție, rata dobânzii la credite, politici inconsecvente în sectorul agroalimentar și dependența de condițiile climatice.
E o gogoriță cu chestiunea că noi avem o agricultură poluantă. Suntem pe a treia poziție după țări din nord, adică agricultura noastă nu este poluantă și atunci, nu știu de ce trebuie să fim băgați în aceeași găleată cu finanțarea pentru mediu. Trebuie să existe o înțelegere, că doar nu acoperim noi tot ce se întâmplă în Europa, pentru că noxele și tot ce înseamnă poluarea nu înseamnă și afectarea mediului, nu înseamnă că se limitează la țară. Este o chestiune care circulă între țări.
Fără doar și poate că zootehnia noastră este așa cum este. Probabil că de aceea nici nu folosim cum trebuie, nu creștem valoarea adăugată, pentru produsele materii prime. Va trebui să vedem cum finanțăm zootehnia. E bine să crească sectorul zootehnic și cel de procesare, astfel încât să crească plus valoarea produselor și să nu le vândă ca materie primă. Sunt chestiuni legate și de condițiile climatice. Va trebui să discutăm despre sisteme de irigații.
Trebuie să implementăm strategii pentru fiecare grupă de produse, fiecare sector și subsector, să modernizăm organizațiile economice, exploatațiile, prin tehnologii performante, cu structuri de producții în zona vegetală, care să se adapteze pieței, nu să punem ceea ce vrem noi fiecare mai ales în exploatațiile de dimensiuni mici. Trebuie revăzut sistemul de distribuție, care să mențină calitatea produselor agricole, inclusiv prin sistemul de monitorizare. Trebuie revizuită asigurarea sistemului de finanțare – investiții substanțiale prin toate formele pe care le putem avea. Este importantă dobânda și va trebui discutat cu băncile, nu știu dacă neapărat cu Banca Națională, despre linii speciale de credit. Este nevoie de proiecte complexe, care să vizeze dezvoltarea unităților de procesare. Nu este secret, Germania așa s-a dezvoltat după război, creând unitatea de procesare în centru unităților de producție vegetală a materiei prime. Se reduce și poluarea, se reduce și costul cu transportul. Se impune susținerea tinerilor fermieri. Trebuie să-i atragem în această zonă. Îmbucurător este faptul că în ultimii ani, și la noi, și la facultățile de agricultură, sunt doritori, orientându-ne după prima opțiune, pentru economia agroalimentară și a mediului. Cam 50-60% din cei care sunt admiși sunt cu prima opțiune către noi și asta este îmbucurător.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
După decenii de subfinanțare și dependență de tehnologii externe, industria europeană a apărării traversează o perioadă de expansiune spectaculoasă. Până la final de 2025, bugetul militar total al statelor membre UE este estimat să atingă un nivel record de 381 de miliarde de euro — o creștere de 19% față de anul anterior. În acest context, analiștii de la Freedom24, platforma care conectează investitorii români la piețele internaționale, au identificat cele mai promițătoare oportunități de investiții pe bursă.
Piața de apărare și prognozele de creștere
Piața europeană de apărare și aerospațială continuă să evolueze într-o direcție pozitivă. Potrivit Research & Markets, valoarea totală a pieței în 2025 va ajunge la aproximativ 183 de miliarde de dolari, cu o prognoză de creștere la 235 de miliarde de dolaripână în 2030 (cu un ritm anual mediu de 5,1%). În paralel, investițiile în start-up-uri de apărare și companii de tehnologie de vârf au crescut semnificativ, avansând de aproape cinci ori în ultimii trei ani, fiind direcționate spre independența tehnologică a Europei.
Unul dintre evenimentele cheie ale anului a fost lansarea Bpifrance Défense, primul fond din Franța specializat în industria apărării, destinat investitorilor privați. Fondul are în plan să investească în aproximativ 500 de companii, 70% dintre acestea fiind franceze și 30% europene, cu un randament anual estimat de 5%, având riscuri de piață standard.
Investițiile în cercetare-dezvoltare (R&D) sunt și ele în creștere, urmând să depășească 17 miliarde de euro în 2025, după ce în 2024 au atins pragul de 13 miliarde de euro. Aproape 80% din aceste investiții sunt direcționate către echipamente de apărare precum sisteme de apărare aeriană, sateliți, drone și soluții de securitate cibernetică. Prognozele analiștilor indică o creștere anuală a veniturilor în sectorul apărării european de 10-11% în următorii zece ani, iar cifra de afaceri a sectorului ar putea să se tripleze până în 2035, deschizând astfel oportunități și pentru actorii mici din domenii inovative, precum senzori, inteligență artificială și robotică.
„Europa traversează o perioadă de transformare fundamentală a arhitecturii sale de apărare. După decenii în care acest proces s-a desfășurat în umbra voinței politice, acum avem și investiții reale. Bugetele în creștere, apariția fondurilor private și influxul de capital de risc fac din sectorul apărării unul dintre cele mai dinamice din Europa. Pentru investitori, acesta este un moment oportun de a profita de o tendință pe termen lung, care îmbină potențialul financiar, progresul tehnologic și importanța strategică”, a explicat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager at Freedom24.
Oportunități de investiții pe bursă
Pe măsură ce cheltuielile pentru apărare cresc în întreaga Europă, atât marii jucători din industrie, cât și companiile emergente oferă oportunități de investiții atractive.
Giganți din industrie: Companii precum Airbus, Thales, Dassault Aviation și Leonardo continuă să beneficieze de bugete în creștere și de contracte de export.
Subcontractori tehnologici: companii din domenii precum inteligența artificială, tehnologia sateliților, securitatea cibernetică și sistemele autonome devin noi motoare de creștere – iar Bpifrance Défense își plasează investițiile tocmai în aceste sectoare.
Instrumente financiare: ETF-uri specializate în apărare, precum VanEck Defence UCITS ETF sau iShares U.S. Aerospace & Defence ETF, oferă investitorilor de retail oportunitatea de a participa la creșterea sectorului fără a fi nevoie să aleagă acțiuni individuale.
Conform datelor furnizate de NielsenIQ, piața legumelor și fructelor rămâne una dintre cele mai puternice categorii FMCG din România, ponderea în bugetul consumatorilor români fiind de 8,1% în 2024. Creșterea este susținută de interesul tot mai mare al consumatorilor pentru alimente proaspete, locale și bio.
În ultimii ani, parteneriatele dintre retailul modern și producătorii locali au devenit un pilon esențial în dezvoltarea sectorului de legume și fructe. Prin programe precum Filiere de Calitate, branduri proprii și asocieri în cooperative agricole, retailerii au creat un cadru de colaborare care le oferă fermierilor predictibilitate a vânzărilor, acces la investiții și sprijin în modernizarea proceselor de producție. Colaborarea constantă a dus la profesionalizarea întregului lanț, de la selecția soiurilor potrivite pentru raft și planificarea culturilor, până la ambalare, logistică și respectarea standardelor de calitate. Rezultatele sunt vizibile: tot mai mulți producători își extind suprafețele cultivate, diversifică portofoliul și optimizează fluxurile de lucru, contribuind la consolidarea ofertei românești și la reducerea dependenței de importuri.
„România are o piață de legume și fructe tot mai matură, dar încă dependentă de infrastructura logistică și de stabilitatea producției. Ce vedem astăzi este rezultatul unui proces de peste 30 de ani, în care retailul modern a format și susținut generații întregi de fermieri. Evoluția este spectaculoasă, însă provocarea rămâne planificarea strategică a producției, adaptată cererii reale din piață. Doar printr-o abordare bazată pe date, colaborare și investiții sustenabile putem construi un sectorcompetitiv și stabil pe termen lung”,a declarat Maria Hurduc(foto), specialist FMCG.
Segmentul bio: o nișă cu potențial semnificativ de creștere
Agricultura ecologică din România continuă să se dezvolte, susținută de o nouă generație de fermieri care abordează acest segment ca pe un business solid și sustenabil, cu perspectivă pe termen lung. Retailerii sprijină această evoluție prin extinderea gamelor ecologice și lansarea de linii dedicate produselor bio, folosite ca instrumente de diferențiere și loializare. În prezent, în marile rețele sunt listate peste 850 de articole ecologice românești, majoritatea provenind din ferme mici și medii, orientate către consumatorii urbani.
Cererea pentru produse ecologice este în creștere, iar interesul tot mai mare pentru alimentația sănătoasă și pentru produsele locale confirmă potențialul ridicat al acestui segment. Pe termen mediu, ritmul de dezvoltare va depinde de investițiile în certificare, infrastructură și educarea consumatorilor, care pot transforma agricultura bio într-un motor important al creșterii pieței de legume și fructe din România.
Riscuri: Dezechilibre de producție și infrastructură insuficientă
În ciuda evoluției vizibile, piața legumelor și fructelor rămâne vulnerabilă la factori climatici și la lipsa infrastructurii moderne de depozitare și irigații. Condițiile meteo instabile din 2025 au afectat semnificativ producțiile de fructe, în special cele de cireșe, unde 2025 a fost unul dintre cele mai slabe sezoane din ultimii 20 de ani, piersici, nectarine și mere. Pe de altă parte, la legume precum cartofii și pepenii, supraproducția a dus la scăderi de preț sub pragul de rentabilitate.
Aceste fluctuații arată fragilitatea unui sector care depinde de vreme, sezonalitate și de o infrastructură de depozitare insuficientă, punând presiune pe fermieri și pe lanțurile de distribuție. De exemplu, în lipsa unor depozite la standarde europene, marfa trebuie vândută rapid, la prețuri reduse, ceea ce generează suprastocuri și pierderi pentru întreg lanțul comercial. Lipsa sistemelor moderne de irigații limitează productivitatea chiar și în zonele tradițional fertile, ceea ce accentuează nevoia de planificare integrată și investiții coordonate pe termen lung.
În acest context, RO Fruits & Vegetables Show 2025 devine o platformă dedicată soluțiilor și colaborării între producători, retaileri și furnizorii de servicii din industrie. Evenimentul, organizat de Modern Buyer, va avea loc în București, pe 20 noiembrie 2025, și va reuni peste 200 de profesioniști din sectorul legumelor și fructelor. Agenda ediției include conferințe tematice, o zonă expozițională, sesiuni de networking și întâlniri de business, create pentru a susține schimbul de experiență, dezvoltarea parteneriatelor și identificarea celor mai eficiente soluții pentru creșterea competitivității pieței românești de legume și fructe.
Ce pun românii cel mai des în coșul de cumpărături
Conform aceluiași studiu, anul trecut, în topul preferințelor românilor la capitolul legume, roșiile au fost preferate, reprezentând 17% din vânzările totale ale categoriei, urmate de cartofi (15,7%), ardei (10,8%), ciuperci (5,8%), castraveți (5,6%) și ceapă (5,5%). La fructe, podiumul este dominat de banane (24%), mere (8,5%) și portocale (6,7%), urmate de lămâi (6,6%), struguri (6,4%) și pepeni (5,8%). Aceste 12 produse au generat cea mai mare parte a vânzărilor din categorie. Această dinamică este alimentată de strategia retailerilor de a promova produsele românești, mai ales în plin sezon intern, când o parte semnificativă a rețelelor limitează importurile la zero pentru legumele și fructele disponibile local.
Declarații ale lui Constantin Boștină, președinte al ASPES în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, organizație profesională înființată în 2003, a analizat sub mai multe aspecte economia națională a României. Ultima lucrare importantă pe care am făcut-o este „Să gândim dincolo de azi”, plecând de la o constatare pe care o avem, cred, majoritatea: la noi, în România, se gândește până diseară. La ce să gândim? La „un model economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”.
Actuala inițiativă a ASPES-ului, ca și cea pe care am amintit-o, este într-un parteneriat cu instituții care au capabilitatea să se pronunțe în mod fundamentat științific în problemele generale ale economiei: Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, Academia de Studii Economice din București, Asociația Generală a Economiștilor din România, Asociația Facultăților de Economie din România, Asociația Oamenilor de Afaceri, patronatele, Consiliul Național al IMM-urilor, Camera de Comerț și Industrie a României. Deci, suntem în zona academică, zona universitară și cea a mediului de business. Ca urmare, lucrurile pe care le punem în dezbatere sunt rezultatul unor analize, opinii, puncte de vedere calificate din mediul academic și universitar și se așază pe ceea ce frământă mediul de afaceri, fie că e mediul de afaceri industrial, fie că e mediul de afaceri agricol, fie că sunt alte domenii, servicii și așa mai departe. Agricultura, industria alimentară și silvicultura le abordăm ca pe unul din pilonii de bază. Noi nu vorbim politică, ci livrăm politicii puncte de vedere, opinii, analize ca să poată să răspundă cât mai bine și nevoilor reale ale României, și evoluției europene și mondiale.
Am sesizat cu toții că anul 2025 este un an al schimbărilor. Unele schimbări se declară și nu se fac, altele se declară și se fac mai încet, altele se declară și se fac prost. Noi am apreciat că e bine ca, prin acest parteneriat, să încercăm să furnizăm decidenților politici anumite puncte de vedere în legătură cu evoluția economiei românești în perioada 2025-2040. Din acest punct de vedere, am conceput un mesaj clar, cu care am deschis seria conferințelor: nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești. Majoritară este opinia că România trebuie să aibă o economie națională. O să o spunem din ce în ce mai ritos în perioada următoare, apelând la mediul academic, la mediul universitar, la mediul de business, încercând să ne unim eforturile, nu să criticăm. Noi nu suntem pentru a critica! Sunt alții! Critica este la partide. La noi, este o discuție sinceră, deschisă, onestă, prin care oferim soluții. Asta vrem noi prin acest serial de conferințe, sub umbrela nevoii de a restructura și a reconstrui economia națională: să oferim soluții pentru guvernanți, care să răspundă cât mai bine nevoilor pe care le avem.
În analiza noastră, a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, desfășurată într-un parteneriat cu mediul academic, mediul universitar și mediul de business, rezultă cu claritate că România are potențial, că e bună oportunitatea prezenței în Uniunea Europeană, numai că acest potențial nu este în mod corespunzător pus în valoare, nu se reușim ca, într-adevăr, să răspundem cât mai bine și nevoilor naționale, și prezenței într-o colaborare și cooperare reciproc avantajoase în Uniunea Europeană și în alte structuri economice internaționale, motiv pentru care credem că anul 2025 va trebui să determine și în politicile naționale, fie că sunt industriale, fie că sunt agricole, fie că sunt sociale, fie că sunt și educative, fie că se referă la chestiuni de sănătate, în aceste direcții, anul 2025 să determine un T0, în care să încercăm să creionăm mai bine potențialul României.
Eu cred că sectoarele agricultură, industrie alimentară, silvicultură și ape reprezintă așa o bază esențială, pe care ar trebui să se reașeze politicile guvernanților. Nu folosim cum trebuie potențialul pe care îl avem. Nu trebuie nici să-l importăm, nu trebuie nici să-l cumpărăm, nu trebuie nici să-i plătim chirie. Îl avem, numai că nu reușim să-l folosim cum trebuie. Dumneavoastră cei prezenți aici fie că sunteți cercetători, fie că sunteți oameni de afaceri, că sunteți participanți în producția agricolă, alimentară, în activitatea de silvicultură, gospodărirea apelor știți mai bine decât mine. Prin posibilitatea pe care o avem de a comunica cu Departamentul de dezvoltare durabilă a României, vom reuși să facem să se rețină și să se încerce să se aplice asemenea lucruri.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
După succesul Ciocolatei în stil Dubai Deluxe, Lidl România lansează trei noi sortimente de ciocolată Deluxe, dezvoltate în colaborare cu un furnizor local. Ciocolata cu cremă de alune și caramel, Ciocolata albă cu macarons și zmeură și Ciocolata albă cu brownie și caramel sărat aduc un plus de inovație și rafinament în segmentul ciocolatei premium.
Noile sortimente de ciocolată se remarcă prin combinațiile inedite de texturi și arome — de la contrastul delicat dintre ciocolata albă și jeleul fructat, până la echilibrul dintre caramelul sărat și prăjitura brownie. Toate sunt fabricate în România, în colaborare cu un furnizor local, în linie cu angajamentul Lidl de a dezvolta parteneriate durabile și de a susține producătorii locali.
Cele trei variante de ciocolată Deluxe — Ciocolata cu cremă de alune și caramel (130 g), Ciocolata albă cu macarons și zmeură (120 g) și Ciocolata albă cu brownie și caramel sărat (120 g) —pot fi găsite, începând din această săptămână, în vitrinele frigorifice a 137 de magazine Lidl din București și din alte 23 de județe.
Lansarea vine după succesul Ciocolatei în stil Dubai Deluxe, produs care a depășit rapid granițele țării, fiind exportat în magazinele Lidl din Croația și Serbia, începând cu prima parte a acestui an. Această evoluție confirmă potențialul și calitatea produselor fabricate local, din segmentul premium.
Prin extinderea mărcii proprii Deluxe, Lidl România își reafirmă angajamentul de a aduce valoare atât clienților, cât și producătorilor locali. Sub promisiunea „Știi că merită.”, Lidl continuă să ofere consumatorilor produse de cea mai bună calitate, la prețuri accesibile, și să construiască parteneriate durabile cu furnizorii din România. Astfel, fiecare produs creat local și ajuns pe rafturile magazinelor Lidl reprezintă nu doar o alegere inspirată pentru clienți, ci și o investiție în viitorul economiei românești.
Frații Ioan și Viorel Micula controlează, prin grupul Transilvania General Import-Export SRL, o rețea de companii românești active în producția de alimente și băuturi, logistică, imobiliare și media.
În 2024, potrivit datelor platformei de analiză financiară RisCo.ro, grupul a înregistrat o cifră de afaceri cumulata în valoare de 663,6 milioane lei, în scădere cu 34,3% față de anul precedent, și venituri totale de 874,7 milioane lei, mai mici cu 24,6% față de 2023. Pierderea din 2024 a ajuns la un total de 171,6 milioane lei, după un profit de 19 milioane lei în 2023.
Principalele performanțe ale grupului
Cele mai mari cinci firme din grup – Transilvania General Import-Export SRL, European Food SA, European Drinks SA, Rieni Drinks SA și Scandic Distilleries SA – generează peste 80% din cifra de afaceri totală, dar și peste 130 milioane din pierderile raportate în 2024.
Sursa: platforma de analiză financiară RisCo.ro
Este de remarcat faptul că toate cele cinci companii principale din grupul Transilvania General Import-Export SRL au încheiat anul 2024 pe pierdere.
Cum a evoluat Transilvania General Import-Export SRL, compania-mamă a grupului?
Compania Transilvania General Import-Export SRL, firmă centrală în structura grupului Micula, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 326,3 milioane lei, în scădere cu 11,2% față de anul anterior și venituri totale de 417,1 milioane.
Compania a raportat o pierdere de 52,4 milioane lei, ușor mai mare decât cea din 2023. Numărul angajaților a fost de 1.031 persoane, în scădere cu 4%.
Cifra de afaceri a Transilvania General Import-Export SRL
Sursa: platforma de analiză financiară RisCo.ro
Transilvania General Import-Export SRL este deținută în cote egale de cei doi frați, câte 47,5% fiecare, restul de 5% fiind controlat de Rieni Drinks SA.
Cum a evoluat European Food SA?
European Food SA este a doua cea mai mare companie din grupul controlat de frații Micula, după Transilvania General Import-Export și European Drinks. În 2024, firma a raportat o cifră de afaceri de 72 milioane lei, în scădere cu 113% față de anul anterior, și o pierdere netă de 40,4 milioane lei. Numărul angajaților s-a menținut la 147 persoane.
Cifra de afaceri a European Food SA
Sursa: platforma de analiză financiară RisCo.ro
Fondată în 1999 și având sediul în județul Bihor, compania e deținută majoritar de frații Ioan și Viorel Micula, în proporție de 46,72%), alături de Rieni Drinks SA (6,54%) și European Drinks SA (0,0007%).
Care au fost rezultatele financiare ale European Drinks SA?
Una dintre cele mai cunoscute firme din grup, European Drinks SA, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 55,8 milioane lei, în scădere cu peste 83% față de anul anterior și o pierdere netă de 21 milioane lei. Numărul angajaților a ajuns la 117, în scădere cu aproximativ 80% față de 2023.
Cifra de afaceri a European Drinks SA
Sursa: platforma de analiză financiară RisCo.ro
Fondată în 1993, compania produce băuturi răcoritoare și ape minerale, fiind cunoscută pentru brandurile Frutti Fresh, Izvorul Minunilor și Adria. Structura acționariatului arată controlul direct al fraților Micula – Ioan și Viorel Micula dețin câte 39,94% din acțiuni, restul fiind împărțit între Transilvania General Import-Export SRL (20,04%), Rieni Drinks (0,05%) și EDRI Trading SRL (0,01%).
Rieni Drinks a avut o cifră de afaceri în valoare de 47,4 milioane lei, o pierdere de 3,9 milioane lei în 2024 și 70 de angajați. Compania este deținută aproape integral de cei doi frați, cu câte 49,34% fiecare, restul acțiunilor aparținând unor societăți din cadrul aceluiași grup, precum West Leasing International SRL (1,31%) și European Drinks SA (0,001%).
Scandic Distilleries SA a avut o cifră de afaceri ce atinge 45,5 milioane lei și o pierdere de 11,6 milioane lei. Structura acționariatului e împărțită între Ioan Micula cu 51,73% și Viorel Micula cu 48,12%.
Ancheta „Jupiter 4” și deciziile recente în cazul Micula
La începutul lunii noiembrie, Parchetul General și Poliția Română au desfășurat mai multe percheziții în județul Bihor, la sedii și puncte de lucru ale unor firme din sfera grupului Micula, în cadrul operațiunii „Jupiter 4”, o anchetă ce vizează posibile fapte de evaziune fiscală și delapidare.
Potrivit datelor oficiale, prejudiciul total estimat se ridică la aproximativ 175 milioane lei, fiind verificate și transferuri de active în valoare de peste 160 milioane lei între firme din aceeași sferă de control.
Acțiunea are legătură cu dosarul „Micula”, în care ANAF a luat măsuri asiguratorii asupra companiilor European Food SA și Transilvania General Import-Export SRL, pentru a garanta recuperarea unor ajutoare de stat declarate nelegale de Comisia Europeană. Măsurile au fost confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar autoritățile subliniază că ancheta este încă în desfășurare, fără acuzații finale formulate până în prezent.
