În perioada 2023-2024, Provident Financial România a generat o valoare adăugată de 124,5 milioane de euro în economia locală, ajungând la un impact direct total de 553,4 milioane de euro în perioada 2006-2024. Valoarea taxelor și contribuțiilor plătite la bugetul de stat a depășit 273 de milioane de euro. Totodată, Provident rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul financiar nebancar, cu un număr mediu de 2.101 angajați la finalul lui 2024. Rezultatele provin din studiul de impact socio-economic realizat de Civitta International, una dintre cele mai importante companii de consultanță din Europa Centrală și de Est.
Cu o rețea națională bine dezvoltată, județele în care compania a avut cel mai mare impact economic direct au fost București-Ilfov (73,14 milioane euro), Argeș (10,95 milioane euro), Prahova (10,35 milioane euro), Timiș (9,65 milioane euro), Dolj (9,42 milioane euro), Constanța (8,37 milioane euro) și Brașov (8,32 milioane euro).
„Vrem să avem un rol important în susținerea incluziunii financiare și credem că, indiferent de situația lor socială, oamenii trebuie să aibă acces la o formă responsabilă de finanțare. În cei 19 ani de prezență în România, am deservit peste 1,3 milioane de clienți, aproape jumătate dintre ei din mediul rural, mulți la primul împrumut din viața lor. Doar în acest an, peste 15.000 de români și-au creat un istoric de creditare cu un împrumut Provident. În același timp, mii de clienți au ieșit din portofoliul nostru prin refinanțări la alți creditori, cu precădere bănci. Ne dorim să continuăm să jucăm acest rol în industria financiară și să investim în diversificarea produselor și serviciilor pe care le oferim”, a declarat Florin Bâlcan, director general, Provident Financial România.
Impact indirect în economia locală: 1,33 miliarde de euro
Potrivit studiului Civitta, valoarea adăugată indirect creată de Provident – prin activitatea clienților și a furnizorilor săi – este de 1,33 miliarde de euro. Această contribuție provine în special din comerț, construcții, servicii profesionale și tehnice, IT&C, transport și depozitare, precum și din servicii administrative și suport. 33,5% din impactul indirect generat de Provident este realizat în mediul rural și 66,5% în cel urban.
„Provident își menține angajamentul de a evalua periodic impactul pe care îl are în comunitate. Pentru perioada 2023–2024, am actualizat analiza folosind același model econometric Input-Output, recunoscut internațional, pentru care economistul Wassily Leontief a primit Premiul Nobel în 1973. Acest model este aplicat pe scară largă atât de instituții publice, cât și de companii private, iar în România este utilizat inclusiv de Comisia Națională de Strategie și Prognoză sub denumirea de model „intrări-ieșiri”. Apreciem acest model pentru precizia cu care măsoară impactul generat de Provident în economie”, a declarat Alexandru Duicu, reprezentant Civitta.
Cine sunt clienții Provident și de ce se împrumută
De la începutul activității în România, Provident a acordat împrumuturi în valoare totală de aproape 2,1 miliarde de euro. În 2025, valoarea medie a unui împrumut emis a fost de 4.907 lei. Cel mai mare volum de credite acordat în urban a fost în București, 262 milioane de euro, iar în rural, în județul Dâmbovița, 54,5 milioane de euro. Jumătate dintre clienți s-au împrumutat pentru cheltuieli neprevăzute, 12% pentru reparații și renovări în gospodărie, 9% pentru achiziția de electrocasnice și 5% pentru acoperirea facturilor la utilități.
Profilul clienților diferă în funcție de canalul de creditare:
Credit la domiciliu: femeie, 51 de ani, venit mediu 3.035 lei, împrumut mediu 5.297 lei
Parteneriate (eMag, Flanco, TBI): bărbat, 34 de ani, venit mediu 2.994 lei, împrumut mediu 4.307 lei
Online: bărbat, 32 de ani, venit mediu 3.966 lei, împrumut mediu 3.701 lei
Studiul de impact socio-economic a fost realizat de Civitta Strategy & Consulting în perioada iulie-octombrie 2025 și se referă la impactul direct și indirect al Provident în economie avut în perioada 2006-2024.
Compania Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW și deținătoarea brandului Allview, anunță lansarea Black November, campania care transformă întreaga lună noiembrie într-o sărbătoare a tehnologiei la super prețuri. Aceasta va avea loc în perioada 01-28 noiembrie 2025, iar ofertele vizează întregul portofoliu de produse, inclusiv cele două game de electrocasnice lansate în acest an, aparatele de aer condiționat și mașinile de spălat rufe Allview Sensy. Pe lângă promoțiile care includ cadou garantat smartphone-ul Allview Soul X20, Allview a pregătit și oferte de tipul „1+1 gratuit” sau reduceri de neratat pentru toată luna noiembrie.
Produsele vedetă ale campaniei Black November Allview 2025
Ediția Black November 2025 aduce în prim-plan cele mai noi produse Allview, care combină performanța tehnologică, designul modern și eficiența energetică. Printre vedetele acestei ediții se numără:
Smart TV-urile Allview, cu rezoluție 4Kși sistem de operare VIDAA, oferă o experiență vizuală captivantă, completată de SO VIDAA, tehnologii precum Dolby Audio, display D-LED, HDR, și acces la numeroase aplicații de streaming – Netflix, Max, Prime Video, YouTube™, Disney Plus, VOYO, Rakuten TV.
Aparatele de aer condiționat Allview Sensy, echipate cu tehnologii avansate pentru un aer mai curat și un consum redus de energie, integrează: lumină UV, filtru Health, funcție de ionizare, încălzire și dezumidificare, mod ECO, precum și Wi-Fi Smart Control, pentru un confort complet și control inteligent de la distanță.
Cei care achiziționează un Smart TV Allview 4K sau un aparat de aer condiționat Allview Sensy vor primi CADOU smartphone-ul Allview Soul X20, un dispozitiv elegant și performant, echipat cu Triple Camera, display de 6.78” FHD+ (1080×2460 px) la 120 Hz, NFC, 8 GB RAM, 128 GB memorie Flash.
Mașinile de spălat rufe Allview Sensy, care beneficiază de AI integrat, pentru a adapta automat setările și a oferi o experiență de spălare personalizată. Cu design SLIM, Smart One Touch AI, AI Anti Vibrație, sterilizare cu abur și funcții dedicate îngrijirii țesăturilor și protecției familiei, gama Allview Sensy redefinește confortul în fiecare locuință.
Pe lângă aceste produse, în cadrul campaniei Black November Allview 2025, utilizatorii vor avea acces și la o gamă variată de smartphone-uri, tablete, notebook-uri, smart TV-uri și alte gadgeturi inteligente, toate disponibile cu reduceri atractive.
De asemenea, toți cei care efectuează achiziții de produse de pe site-ul Allview sau magazinele partenere, până la data de 15 noiembrie 2025, se pot înscrie în campania „Allview te trimite la munte” și pot intra în tragerea la sorți pentru un sejur de două persoane, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, cu cazare și mic dejun inclus.
Ofertele sunt valabile în limita stocului disponibil, începând cu data de 01 noiembrie 2025, exclusiv online pe site-ul dedicat, www.allview.ro/bf2025.
Pentru ediția din acest an, Allview a pregătit peste 10.000 de produse în propria campanie. Din punct de vedere valoric, atât pentru campania individuală, cât și pentru cele desfășurate cu partenerii, compania brașoveană a pregătit produse în valoare de aproximativ 20 milioane de euro.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a luat act de inițiativa legislativă depusă la Senatul României privind modificarea Legii nr. 31/1990, care prevede, între altele, introducerea obligativității atestării actului constitutiv de către avocat, în orice situație, sau a legalizării de către notar sau atestării de avocat a oricărei hotărâri AGA în cadrul unei SRL sau SA, care are o cifră de afaceri peste 400.000 de lei/an.
CCIR își exprimă, astfel, îngrijorarea față de această inițiativă, care nu reprezintă decât o împovărare procedurală și financiară nejustificată pentru companii, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM).
De asemenea, CCIR atrage atenția asupra faptului că această modificare legislativă contravine principiului simplificării procedurilor administrative și al debirocratizării mediului de afaceri, principii consacrate atât în legislația internă, cât și în dreptul european (Directivele (UE) 2017/1132 și 2019/1151 privind utilizarea instrumentelor digitale în dreptul societăților).
Nu în ultimul rând, CCIR constată că prin introducerea acestor obligativități se ignoră experiența practică acumulată de sistemul cameral care, potrivit legii, oferă asistență antreprenorilor pentru constituirea, modificarea și înregistrarea societăților.
CCIR, în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea nr. 335/2007, își reafirmă disponibilitatea deplină de a colabora cu Parlamentul și Ministerul Justiției pentru identificarea unor soluții echilibrate care să asigure simplificarea mediului normativ pentru întreprinderi, reducerea costurilor administrative și consolidarea climatului de încredere în parteneriatele public-private.
Obiectivul final este protejarea mediului de afaceri de astfel de măsuri administrative disproporționate, care pot descuraja inițiativa antreprenorială și pot contraveni angajamentelor României privind dialogul social și reducerea birocrației.
Cursa globală pentru supremația în AI se intensifică, iar fluxul de investiții în centrele de date, cipurile și infrastructura care stau la baza sistemelor de inteligență artificială pare să fie mai puternic ca niciodată. Amazon, Meta, Microsoft și Alphabet investesc miliarde în această tehnologie pentru a-și menține avantajul competitiv. În timp ce investitorii sperau anul trecut la o temperare a cheltuielilor, acum este clar că acestea continuă să crească.
Amazon și Microsoft au cheltuit fiecare aproape 35 de miliarde de dolari pe cheltuieli de capital (capex) în trimestrul trecut și au avertizat că aceste cheltuieli vor crește în acest an. Alphabet și-a ridicat prognoza anuală la 91-93 de miliarde de dolari, iar Meta și Amazon și-au ridicat chiar și previziunile pentru 2026. Raționamentul comun este că, fără investiții masive în puterea de calcul, eficiența energetică și capacitatea serverelor, menținerea unei poziții competitive în cursa globală pentru AI este pur și simplu imposibilă.
Amazon își mărește, de asemenea, cheltuielile de capital. Compania se așteaptă la cheltuieli de capital de aproximativ 125 de miliarde de dolari pentru 2025, o creștere față de estimările analiștilor. Directorul financiar al Amazon, Brian Olsavsky, a declarat că această cifră va crește în 2026. Conducerea companiei se așteaptă să rămână „foarte agresivă în investițiile în capacitate, deoarece vede cererea” pentru AWS și infrastructura AI. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a subliniat că Amazon a dublat capacitatea de putere a serverelor AWS comparativ cu 2022 și este pe cale să o dubleze din nou până în 2027. În ultimul trimestru al acestui an, Amazon se așteaptă să adauge cel puțin încă 1 gigawatt de putere. Această capacitate constă în energie electrică, centre de date și cipuri, în principal cipurile din portofoliul Amazon, Tranium dar și NVIDIA. AWS susține Agentic AI și, de asemenea, alte sarcini legate de AI pe care le utilizează companiile, dar susține și asistentul AI propriu al Amazon, Rufus, care a avut 250 de milioane de clienți activi în acest an.
Pentru Microsoft, atenția din această săptămână se concentrează nu numai pe raportul său financiar, ci și pe parteneriatul său cu OpenAI. Compania a anunțat un acord reînnoit, mărindu-și participația în divizia comercială a OpenAI la 27%. În același timp, Microsoft păstrează drepturile exclusive de a integra cele mai avansate modele ale OpenAI în serviciile sale cloud. Acest lucru îi consolidează poziția de lider în domeniul AI, oferind în același timp OpenAI mai multă libertate de a strânge capital din alte surse. Dezavantajul este că aceste cheltuieli pentru centrele de date și cipuri continuă să exercite presiune asupra marjelor Microsoft, ceea ce reprezintă o preocupare pentru investitori. Cu toate acestea, directorul financiar Amy Hood a subliniat că cererea de capacitate cloud depășește în continuare oferta. Acest lucru înseamnă că Microsoft trebuie să continue să construiască noi capacități pentru a ține pasul cu cererea.
Alphabet a raportat pentru prima dată venituri trimestriale de peste 100 de miliarde de dolari, cu o creștere puternică în toate diviziile: Search, YouTube și, în special, Google Cloud. Investitorii au fost ușurați că implementarea AI nu a venit în detrimentul modelului de publicitate, ci a generat noi surse de venit. Creșterea cheltuielilor de capital – în principal pentru servere și cipuri AI – a fost văzută mai degrabă ca un semn de putere decât ca unul de risc. Concluzia este că abordarea largă a Alphabet, de la infrastructură la software, îi conferă un avantaj defensiv față de concurenți precum Microsoft și Amazon. Cu toate acestea, se intensifică zvonurile că OpenAI dezvoltă propriul model de publicitate. OpenAI a lansat săptămâna trecută un nou browser web numit Atlas. Acesta vine cu ChatGPT încorporat, împreună cu un agent, permițând utilizatorului să navigheze, să obțină răspunsuri directe și, de asemenea, să efectueze sarcini automatizate. Atlas a fost lansat deocamdată pe Apple MacOS și va fi disponibil ulterior pentru Microsoft Windows, sistemul de operare iOS al Apple și sistemul Android al Google, a declarat OpenAI. Deoarece nu este încă clar cum va fi integrată publicitatea în noul browser, acest nou concurent ar putea pune la încercare dominația Alphabet în domeniul căutărilor pe net.
Meta Platforms estimează cheltuieli totale de 116-118 miliarde de dolari (o creștere de 22-24%) pentru 2025, cu cheltuieli de capital de 70-72 miliarde de dolari, reflectând nevoile mai mari de investiții. Anul viitor, prioritățile se vor îndrepta către AI și infrastructură. Compania planifică o creștere agresivă a cheltuielilor de capital și a cheltuielilor în general, determinată în principal de creșterea costurilor de calcul și cloud pentru a susține noile produse AI. Creșterea cheltuielilor în 2026 este determinată de infrastructură și de remunerarea talentelor din domeniul AI, iar creșterea cheltuielilor de capital va depăși nivelurile din 2025.Mesajul combinat al Amazon, Microsoft, Alphabet și Meta este clar: cursa pentru AI necesită resurse financiare considerabile și răbdare. Pentru investitori, acest lucru poate însemna marje mai mici pe termen scurt, dar și o bază solidă pentru creșterea profiturilor viitoare. Potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 31% dintre investitorii individuali la nivel global și 38% dintre cei români iau în considerare investiții pe termen lung în transformarea digitală, o temă amplă care include AI, cloud computing și VR, printre altele. Când au fost întrebați de ce iau în considerare investițiile în aceste teme pe termen lung, 25% au răspuns că doresc să investească în industrii legate de viitor, în timp ce 19% consideră că aceasta este o modalitate de a-și diversifica portofoliile și 18% consideră că aceste teme pe termen lung vor genera randamente viitoare. De aceea, investitorii care cred în potențialul AI ar putea considera această val de cheltuieli mai degrabă o oportunitate decât un semnal de alarmă, în timp ce alții ar putea începe să se îngrijoreze cu privire la amploarea acestora.
Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici[1] din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Raportul de audit menționează o serie de particularități de ordin administrativ-teritorial și demografic ale României, care trebuie luate în considerare în elaborarea și implementarea politicilor publice și recomandă o abordare integrată, care să combine măsuri de creștere demografică și de dezvoltare economică și socială, pentru a valorifica potențialul fiecărei zone și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu.
Accesul la servicii publice esențiale reprezintă o componentă critică a calității vieții și a bunăstării sociale. În România, persistă disparități semnificative între mediul urban (orașe și municipii) și cel rural (comune) în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. Astfel, dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) rurale, 12% nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. UAT-urile mici, cu o populație redusă, sunt cele mai dezavantajate în special în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public. Deși accesibilitatea comunelor la astfel de servicii se ameliorează odată cu creșterea populației localității, ea rămâne inferioară celei din mediul urban. Această situație subliniază nevoia de investiții și politici publice care să reducă aceste inegalități și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.
Potrivit raportului, cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților. Schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește. Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor orașe sau de comasare a unor comune cu orașe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului.
Unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Potrivit raportului, există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere. Criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari și fiabili, precum și dificultățile în calculul și interpretarea celor existenți afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităților.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, raportul arată că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor. În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici.
Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021.
În orașe și comune, comparativ cu alte structuri locale (municipii și consilii județene), există dificultăți mai mari în atragerea de personal. Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%.
În ceea ce privește costurile aferente personalului din administrația publică locală, raportul notează că modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor.
Analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici din România subliniază rolul pe care îl exercită numărul de locuitori asupra capacității unui UAT de a-și gestiona resursele financiare. Dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru acestea. Această dependență financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung.
Potrivit raportului, pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite.
Raportul Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare, realizat în urma misiunii de audit al performanței desfășurate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, este public pe www.curteadeconturi.ro
[1] Auditul a abordat, cu precădere, situația orașelor cu o populație sub 10.000 de locuitori (nivel minim de populație stabilit de legislație pentru constituirea orașelor), denumite în cadrul auditului orașe mici și care reprezintă peste jumătate din totalul orașelor din România
Grupul BCR a înregistrat o performanță financiară solidă, raportând un profit net de 2.467 milioane de lei (491 milioane de euro) în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 11,2% față de 2.217 milioane de lei (446 milioane de euro) în aceiași perioadă a anului 2024, susținut de extinderea continuă a activității cu clienții.
În septembrie 2025, Grupul BCR a înregistrat un venit extraordinar în valoare de 388.919 mii de lei ca urmare a deciziei favorabile date de Înalta Curte de Casație și Justiție și a Deciziei MDLPA nr. 201286/26.09.2024 (‘Decizia de Amnistie), rămase definitive, permițând astfel eliberarea provizionului înregistrat anterior. Hotărârea favorabilă s-a referit la acțiunea în justiție inițiată de subsidiara BCR BpL în 2022 pentru anularea obligațiilor bugetare accesorii (respectiv dobânzi și penalități acumulate la obligația principală pentru perioada scursă între data încasării primelor de stat și data la care BCR BpL a rambursat primele de stat către MDLPA), în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 69/2020 privind unele măsuri fiscale, prorogarea unor termene, introducerea unor stimulente fiscale și modificarea unor acte normative.
Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 9,0% până la 3.099 milioane de lei (616 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 2.841 milioane de lei (571 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de creșterea veniturilor operaționale.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 11,9% până la 3.569 milioane de lei (710 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 3.190 milioane de lei (641 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de creșterea volumelor de business.
Venitul net din comisioane s-a îmbunătățit cu 5,6% până la 863 milioane de lei (172 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 817 milioane de lei (164 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de intensificarea activității tranzacționale, de creditare și asigurări.
Rezultatul net din tranzacționare și din instrumente financiare evaluate la valoare justă a scăzut cu 7,5% până la 382 milioane de lei (76 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 413 milioane de lei (83 milioane de euro) în 1-9 2024.
Venitul operațional a crescut cu 8,5% până la 4.839 milioane de lei (963 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 4.461 milioane de lei (897 milioane de euro) în 1-9 2024.
Cheltuielile administrative generale, corelate cu implementarea proiectelor strategice, au ajuns la 1.740 milioane de lei (346 milioane de euro) în 1-9 2025, în creștere cu 7,5% față de 1.620 milioane de lei (326 milioane de euro) în 1-9 2024, în principal ca urmare a costurilor IT mai ridicate și a cheltuielilor cu personalul.
În baza acestor evoluții, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit până la 36,0% în 1-9 2025, față de 36,3% în 1-9 2024.
„Încercăm să construim încredere în comunitate. Pentru că încrederea este cea care conectează investițiile la oameni, idei și viitor. Prin ZBOR, ne asumăm un angajament concret față de generațiile care vor modela economia următorului deceniu și față de o Românie care alege să-și transforme potențialul în performanță. Investim în educație și în tineri, pentru că avem o responsabilitate față de toți cei cu care ne întâlnim: antreprenori care construiesc de la zero sau care au creat unele dintre cele mai puternice afaceri românești, companii care aleg să inoveze aici și tinerii care vor ca România să-și seteze ambiția la nivelul liderilor globali.BCR va evolua ca partener care oferă predictibilitate prin planificare și sănătate financiară, care susține competitivitatea economiei și deschide dialogul despre transformarea structurală și importanța digitalizării. Suntem un partener care crede că dezvoltarea sustenabilă a României începe cu investițiile în capitalul uman și are curajul să spună, cu toată convingerea, că are încredere în tinerii din ziua de azi”, declară Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Costurile de risc și calitatea activelor
Rata creditelor neperformante pentru BCR Group, conform metodologiei Erste Group,s-a situat la 3,7% în septembrie 2025, pe fondul unei creșteri temporare a stocului de credite neperformante. Se anticipează ca această tendință să fie inversată până la sfarșitul anului cu sprijinul unor măsuri de reducere a volumului de credite neperformante. Gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 127,2% în septembrie 2025.
Astfel, rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a reflectat o alocare netă de provizion de 230 milioane de lei (46 milioane de euro) în 1-9 2025, comparativ cu o eliberare de provizion de 63 milioane de lei (13 milioane de euro) în 1-9 2024. Acest rezultat este în concordanță cu creșterea volumului de afaceri cu clienții și evoluția creditelor neperformante menționată anterior.
Capitalizare și finanțare
Rata capitalului de Rang 1+2 a Grupului BCR s-a situat la 22,3% în august 2025 (nivel estimat) și la 23,5% în decembrie 2024 (după capitalizarea profitului), semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României și reflectând în mod clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.
Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut ușor cu 1,9% față de 31 decembrie 2024 până la 67.992 milioane de lei (13.383 milioane de euro) la data de 30 septembrie 2025, sprijinite de avansul pe ambele segmente retail și corporate.
Depozitele de la clienți au scăzut cu 3,3% față de 31 decembrie 2024 până la 87.975 milioane de lei (17.316 milioane de euro) la data de 30 septembrie 2025, determinat de scăderea depozitelor corporate.
Impactul BCR în economie și societate
În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 13,8 miliarde de lei în 1-9 2025. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 20,0% an pe an. În același timp, stocul de credite ipotecare a crescut cu 4,5% an pe an, din care creditele ipotecare standard (Casa Mea) au crescut cu 23,0% an pe an, contrabalansate de portofoliul de credite Prima Casă în scădere.
În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 11 miliarde de lei în 1-9 2025, dintre care aproximativ 30% destinate investițiilor. Stocul de credite corporate a crescut cu 6,4% an pe an. Cele mai multe finanțări au fost direcționate către energie, bunuri de consum și infrastructură publică, sectoare cheie pentru reziliența și dezvoltarea economiei. Numai în T3 2025, BCR a acordat finanțări de 420 milioane lei pentru proiecte care susțin investițiile în energie verde, agricultură, infrastructură și construcții.
BCR este partener financiar pentru peste 15.000 de companii, IMM-uri și clienți mari, oferind expertiză și soluții adaptate nevoilor economiei reale. Banca este, totodată, unul dintre liderii pieței de finanțări sindicalizate, cu o participare de aproximativ 2,5 miliarde lei (500 milioane EUR) în inițiative majore de expansiune și retehnologizare în primele trei trimestre din 2025. BCR a sprijinit 194 de companii prin garanții de stat și europene, cu o valoare medie de 2,68 milioane lei per finanțare, iar prin programele FEI (Competitivitate, Sustenabilitate și Sectoare Culturale și Creative) a acordat finanțări de 520 milioane lei. În plus, banca a oferit 1,6 miliarde lei pentru proiecte de infrastructură publică și locală, consolidându-și rolul de principal susținător al programelor care modernizează România și stimulează o economie conectată și competitivă.
În T3 2025, BCR Leasing a înregistrat o creștere de 10% a volumului de finanțări noi față de aceeași perioadă a anului trecut. Subsidiara de leasing a BCR a continuat să susțină activ mediul de afaceri, cu o creștere de peste 50% în finanțarea autovehiculelor comerciale ușoare, destinate transportului de persoane și bunuri, precum și a autoturismelor, ceea ce a favorizat creșterea finanțărilor în rândul segmentului de clienți microîntreprinderi și PFA, cu 22% mai mult față de 1-9 2024.
În T3 2025, 43% dintre solicitările de rambursare anticipată procesate de BCR Leasing au fost recepționate prin intermediul asistentului virtual LEA, integrat în cadrul platformei Self Service. În paralel, interacțiunile cu chatbot-ul LEA au crescut cu 50% față de T3 2024, evidențiind ritmul accelerat de adoptare a soluțiilor digitale de către clienți. Mai mult, 80% dintre clienții BCR Leasing, indiferent de structurat de acționariat, au parcurs procesul de actualizare a datelor personale 100% online, cu ajutorul acestui instrument.
BCR Social Finance a susținut peste 1.700 de microîntreprinderi, dintre care 820 în sectorul agribusiness, oferind finanțări în valoare de 34 milioane de euro, ce au contribuit la menținerea a peste 3.200 locuri de muncă. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, instituția a finanțat 43 ONG-uri și întreprinderi sociale cu 5,7 milioane de euro, contribuind la bunăstarea a peste 23.000 de beneficiari, la menținerea a 1.200 de locuri de muncă și crearea altor noi 450 de locuri. Aceste finanțări sprijină Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) stabilite de Organizația Națiunilor Unite, printre care cele mai abordate țin de SDG 1 (Fără sărăcie), SDG 2 (Zero foamete), SDG 3 (Sănătate și bunăstare), SDG 4 (Educație de calitate) și SDG 11 (Orașe și Comunități Durabile). În plus, BCR Social Finance a acordat 125 de credite StudyUP, în valoare de peste 200.000 euro, pentru formare continuă prin cursuri universitare, de masterat, doctorat sau specializare, susținând educația pe tot parcursul de viață.
La începutul lunii septembrie 2025, programul Marc a fost în plin proces de a accepta aplicații pentru o nouă serie de business-uri cu impact care vor beneficia de mentorat și expunere la o comunitate internațională de investitori. Marc Impact Program este un program regional de scalare a afacerilor centrate pe impact, fiind o inițiativă a Fundației ERSTE, ERSTE Social Finance Holding și Simpact IFUA, implementat în România de BCR și Synerb.
Educație și prevenție financiară pentru tot ciclul de viață
Aproximativ 2,6 milioane de români au trecut prin programele de educație financiară BCR – Școala de Bani și Coaching Financiar.
Mai mult de 1,7 milioane persoane au beneficiat de un plan financiar personalizat prin Coaching Financiar,dintre care peste 720.000 doar în primele nouă luni din 2025. Acest instrument de planificare a fost integrat în Programul de Beneficii George, primul program bancar de loialitate din România, disponibil pentru 1,5 milioane de clienți BCR. Structurat pe cinci niveluri de beneficii – Go, Advanced, Pro, Max și Max Invest, programul încurajează clienții să-și diversifice portofoliul financiar și să-și optimizeze costurile bancare.60% dintre clienții care și-au setat un obiectiv în Programul de Beneficii au ales economisirea ca prioritate financiară, deschizând un cont de economii, și 1 din 4 clienți au ales o formă de protecție financiară sub forma unei asigurări a veniturilor. În plus, 65% dintre clienții care au accesat un credit George au beneficiat de dobândă preferențială.
Peste 912.800 copii, adolescenți, tineri și adulți au participat până acum la cursurile Școala de Bani. Lansat în 2016, proiectul a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România, sprijinind românii să aibă o relație mai bună cu banii și să ia decizii informate. În primele nouă luni din 2025, mai mult de 97.800 de persoane au beneficiat de cursurile Școala de Bani.
În 2025, programul Life Lab a fost extins la nivel național prin platforma digitalălifelab.ro, devenind un hub educațional pentru profesori și un instrument valoros în dezvoltarea unei generații mai informate și mai încrezătoare din punct de vedere financiar. Peste 14.000 de profesori au accesat platforma în primele trei trimestre din 2025, dintre care 3.700 sunt utilizatori activi, cu acces la peste 500 de resurse educaționale interdisciplinare, menite să sprijine discuțiile despre gestionarea banilor în sala de clasă.
Programul BCR de incluziune financiară a comunităților rurale și mici urbane, prin care BCR operează două unități mobile, a parcurs până acum 25.000 km și a ajuns în 50 de comunități, sprijinind peste 6.000 de persoane prin sesiuni de educație financiară și servicii bancare personalizate.
Digitalizare accelerată
2,66 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking și mobile banking), dintre care 2,32 milioane sunt utilizatori activi ai aplicației George mobile cu o creștere de 12% an pe an.
Accelerarea adopției produselor digitale în retail, 94% dintre produsele pentru persoane fizice (deschidere de cont curent, credite ipotecare și de consum, cont de economii, depozite, asigurări și produse investiționale) vândute pe flux 100% digital, comparativ cu 87% în primele nouă luni din 2024.
În T3 2025, 96% dintre clienți au aderat pe flux digital la Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS (Pilonul III), direct din George. Digitalizarea experienței a dus la creșterea cu 100% a numărului de noi aderări în 1-9 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS a ajuns la peste 171.000 de participanți care își construiesc viitorul financiar cu BCR Pensii.
Aproximativ 170.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri, ecosistemul digital unic în România. În primele nouă luni din 2025, peste 74% dintre clienții eligibili și-au deschis relația cu banca prin Digital Onboarding, iar mai mult de 60% dintre creditele pentru clienții microîntreprinderi au fost acordate prin produsele digitale disponibile: Overdraft Digital, Credit Inteligent George și Cardul de Credit George.
Transformarea interacțiunilor cu clienții
BCR este prima bancă din România care a introdus RoPay Alias, oferind o experiență bancară digitală completă clienților săi. Utilizatorii pot solicita sau transfera bani instant, folosind exclusiv numărul de telefon, fără IBAN, într-un mod sigur, eficient și gratuit.
BCR este prima bancă din România care a digitalizat complet fluxul de refinanțare ipotecară, consolidându-și poziția de lider în digitalizarea celui mai complex produs de creditare retail. În primele nouă luni din 2025, peste 9.000 de clienți au accesat un credit ipotecar direct din George, prin achiziție, refinanțare sau rezervarea unei oferte. Clienții BCR primesc o ofertă fermă în doar câteva minute, valabilă timp de 60 de zile, iar 75% dintre cei care rezervă oferta digitală finalizează procesul și accesează creditul.
Peste 1,6 milioane de produse BCR au fost deschise pe flux 100% digital în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de 6% față de aceeași perioadă din 2024.
Clienții BCR au primit peste 36 milioane de lei prin George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi celor care folosesc plata cu cardul. George Moneyback a ajuns la peste 1,5 milioane de utilizatori, în creștere cu 10% față de 1-9 2024.
BCR a continuat dezvoltarea ecosistemului de open banking prin extinderea și consolidarea George Store. Portofoliul de parteneriate acoperă o gamă variată de domenii: Sănătate (MedLife, Regina Maria), Cumpărături (Freshful), Activități de familie (Destiny Park), Călătorii (Paralela 45, Animawings), Mobilitate (Splash, ATVRom), Securitate cibernetică (Bitdefender), Soluții digitale (semnătură digitală Trans Sped), Juridic (QuickLegal), Servicii (Edenred, Imobiliare.ro), Online Payments (Global Payments), Leasing (Financiar Auto, Echipamente), Soluții de facturare (Banqup, EasyBill) și Administrarea afacerii (Regnet, SOLO).
Performanța financiară a Grupului BCR în 1-9 2025
Profit sau pierdere Grup BCR
-în milioane RON–
30 SEP 2025
30 SEP 2024
Venituri nete din dobânzi
3.569
3.190
Venituri nete din taxe și comisioane
863
817
Venituri nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere
382
413
Venit operațional
4.839
4.461
Cheltuială operațională
(1.740)
(1.620)
Rezultatul operațional
3.099
2.841
Rezultat net din deprecierea instrumentelor financiare
(230)
63
Alte rezultate operaționale
7
(287)
Rezultat înainte de impozitare din activități continue
2.875
2.618
Rezultat net atribuibil acționarilor societății mamă
2.467
2.217
Situația poziției financiare Grup BCR
În milioane RON
30 SEP 2025
31 DEC 2024
Numerar și echivalente de numerar
12.643
10.642
Active financiare deținute pentru tranzacționare
38.919
35.392
Credite și avansuri acordate băncilor
3.751
6.005
Credite și avansuri acordate clienților
67.992
66.734
Segmentul retail
36.285
33.091
Segmentul corporate
30.695
29.202
Alte segmente (Group Markets, Administrarea bilanțului, Local Corporate Center)
1.012
4.442
Imobilizări necorporale
524
497
Active diverse
1.438
1.535
Total active
125.267
120.805
Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării
138
134
Depozite de la instituții bancare
5.987
1.708
Depozite de la clienți
87.975
91.008
Segmentul retail
54.039
53.974
Segmentul corporate
31.742
34.951
Alte segmente (Group Markets, Administrarea Bilanțului și Local Corporate Center)
Curtea de Arbitraj de pe lângă AHK România, înființată în 2010, a prezentat Regulamentul său revizuit în cadrul celei de-a patra Conferințe Internaționale de Arbitraj, organizate de AHK România. Acesta integrează evoluțiile recente ale regulilor internaționale de arbitraj, oferind companiilor o alternativă atractivă pentru soluționarea disputelor. Au fost introduse prevederi mai detaliate și reguli noi pentru a face întregul proces de arbitraj mai rapid și mai eficient. În special pentru companiile cu activitate internațională, arbitrajul reprezintă un element foarte important în redactarea contractelor. Modificările, împreună cu explicațiile detaliate ale experților care au contribuit la actualizarea Regulamentului, au fost prezentate în cadrul conferinței, la care au participat specialiști din domeniu și invitați de renume din mediul privat.
„Arbitrajul este important pentru companii deoarece reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor, printr-o procedură mai flexibilă, cu costuri mai reduse în multe situații și, totodată, cu sprijinul experților. Părțile pot include în contractele lor, indiferent de tipul acestora, nu doar în cazurile de fuziuni și achiziții, o clauză care se referă la arbitrajul viitoarelor lor litigii, iar acest lucru poate fi făcut în conformitate cu legea privind arbitrajul, la sediul arbitrajului”, a explicat dr. Cristiana Stoica, fondator STOICA & ASOCIAȚII.
În calitate de președinte AHK România și CEO al companiei de energie E.ON România, Volker Raffel consideră că arbitrajul este benefic pentru orice companie. „Mi-am dat seama în viața mea profesională că o instanță de arbitraj poate rezolva un caz într-o perioadă decentă de timp, iar acest lucru este posibil prin faptul că exista doar o instanță, și nu mai multe, ca în cazul instanțelor publice. Un alt argument este că la o Curte de Arbitraj există profesioniști care cunosc și relațiile economice. Din aceste două considerente cred că este important ca o clauză compromisorie să fie introdusă încă de la început în contractele de afaceri”, a explicat el.
Președintele Curții de Arbitraj a AHK România, prof. dr. Claus Köhler, a prezentat noile reguli de arbitraj, aspecte legate de concurența în arbitraj, de contractele de fuziuni și achiziții și de arbitrajul instituțional, care include mai nou și componenta de tehnologie. El a subliniat confidențialitatea totală a proceselor de arbitraj, care protejează secretele comerciale. „Arbitrajul este extrem de important pentru companii, deoarece reprezintă o modalitate rapidă și mai ales executorie de soluționare a disputelor între părți. Într-un context transfrontalier, adică atunci când sunt implicate două sau mai multe țări, multe hotărâri ale instanțelor de stat nu sunt executabile. Arbitrajul oferă o sentință executorie, similară unei hotărâri judecătorești, valabilă în 172 de țări, conform Convenției de la New York din 1958,” a precizat Köhler.
Pentru eficientizarea procesului de arbitraj, noul Regulament al Curții de Arbitraj de pe lângă AHK România cuprinde acum termene clare pentru o serie de contracte procedurale, astfel ca procesul să fie clar și predictibil. Nerespectarea acestor termene are efecte importante asupra diferitelor soluții prevăzute de cadrul arbitral.
„De exemplu, am inclus termene clare pentru înregistrarea cererii de arbitraj, pentru răspuns, pentru prezentarea probelor și de asemenea, termene referitori la numirea arbitrilor. Dar probabil cea mai importantă este durata procesului: până la emiterea hotărârii arbitrale, am prevăzut opt luni”, a spus Cristiana Stoica.
Disputele pot apărea însă și în contractele derulate de instituțiile publice. Acestea afectează însă în mod direct comunitatea, întrucât sunt legate de obicei de construirea de școli, drumuri, spitale etc. „Întrebarea este: poate arbitrajul sau orice alt mecanism alternativ de soluționare a disputelor să ofere sectorului public o cale mai bună? Din perspectiva mea, răspunsul este, potențial, da, dar doar printr-un cadru clar, la nivel național și în limitele dreptului public”, a explicat Mihaela Nastea, director achiziții publice în cadrul Primăriei Municipiului Oradea.
La masa rotundă despre fuziuni și achiziții (M&A) și antitrust experții au vorbit despre complexitatea tranzacțiilor de tip M&A, mai ales atunci când acestea implică reglementări privind concurența sau controlul investițiilor străine. Aceste niveluri suplimentare de verificare fac și mai importantă existența unor mecanisme de soluționare a disputelor care să fie atât flexibile, cât și rezistente sub presiune.
În cadrul celei de-a doua mese rotunde, pe tema arbitrajului instituțional cu sprijinul tehnologiei, specialiștii au vorbit despre riscurile legate de folosirea tehnologiei în procesele de arbitraj. Acestea au implicații etice și țin de păstrarea confidențialității și autenticității probelor, protecția datelor etc. Soluțiile propuse – stabilirea unui protocol de securitate cibernetică și a unor reguli pentru păstrarea datelor.
În concluzie, Curtea de Arbitraj a AHK România oferă eficiență, neutralitate, confidențialitate, predictibilitate, abordare transfrontalieră, flexibilitate și profesionalism. Astfel se aliniază tendințelor comunității internaționale de arbitraj, regulile sale putând fi aplicabile oricărui tip de relație comercială.
„A fost un schimb minunat de opinii, menit să crească gradul de conștientizare privind arbitrajul în România. Avem expertiza și profesioniștii necesari pentru a gestiona toate tipurile de cazuri de arbitraj și sperăm că vom putea contribui la o deschidere mai mare pentru folosirea arbitrajului în România”, a conchis Sebastian Metz, director general al AHK România.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Economiilor, pe 31 octombrie, banca digitală globală Revolut, care are peste 65 de milioane de clienți la nivel global și peste 4,5 milioane în România, a realizat un studiu* împreună cu compania de cercetare Dynata, privind măsura în care românii se bazează pe sfaturi și consultanți online pentru a-și crește banii. Sondajul a evidențiat atitudinea lor în ceea ce privește economiile și investițiile, care sunt cele mai mari temeri ale lor când vine vorba de recomandările financiare online și dacă au suferit pierderi după ce au urmat sfaturi de la non-experți. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativi la nivelul populației adulte din România.
Pe măsură ce consumatorii se orientează spre surse neautorizate pentru a obține consiliere financiară, Revolut se concentrează pe creșterea transparenței și a cunoașterii și educației utilizatorilor. În aplicație, utilizatorii pot consulta conținuturile de educație financiară despre produsele financiare care îi pot ajuta să își consolideze bunăstarea pe termen lung.
6 din 10 români au luat decizii financiare bazate pe sfaturi online
Aproape 60% dintre respondenții la sondaj au recunoscut că au luat decizii financiare fără a le verifica cu un profesionist sau o sursă de încredere. 26% dintre respondenți fac acest lucru ocazional, 11% frecvent și 21% rar. 42% dintre participanții la sondaj au declarat că nu urmează niciodată recomandări online. Femeile sunt mai precaute când vine vorba de încrederea în consultanții financiari online, și 47% dintre ele nu urmează niciodată acest tip de sfaturi fără verificare, comparativ cu 37% dintre bărbați. De asemenea, 36% dintre tineri (18-34 ani) au menționat că folosesc ocazional acest tip de recomandări cu speranța de a-și crește fondurile. Generațiile mai mature, dimpotrivă, nu caută și nu utilizează niciodată consultanță financiară online ca inspirație pentru a economisi bani sau a investi (63%).
Frica de înșelăciuni, primul motiv pentru respingerea consultanței financiare online
Pentru 45% dintre respondenții români, principala barieră în a urma recomandările online este teama de înșelăciuni. Alte preocupări semnificative în rândul grupului chestionat includ schemele „pump and dump” (24%), schemele Ponzi (22%) și afirmațiile exagerate sau înșelătoare (17%). Aceste obstacole variază în funcție de vârstă și generație.
Categoria de vârstă 25-34 ani se teme cel mai mult de fraudă (54%) și scheme Ponzi (29%), în timp ce consumatorii mai în vârstă (peste 65 de ani) sunt reținuți din cauza schemelor „pump and dump” (33%).
O treime dintre respondenții români recunosc că au pierdut bani în urma sfaturilor online
Câți bani au pierdut respondenții după ce au urmat sfaturi online necertificate? 28% au declarat că au pierdut o anumită sumă de bani, cu cea mai mare proporție în rândul celor care au pierdut până la 1.000 € (16%). În ceea ce privește sfaturile financiare, unul din cinci respondenți a urmat recomandări online fără rezultate negative. În schimb, unul din patru nu a utilizat niciodată sfaturi din surse online necunoscute. În plus, 22% au declarat că nu au investit, tranzacționat sau căutat niciodată sfaturi financiare.
Există, totuși, diferențe între abordările celor două genuri. Bărbații manifestă o înclinație mai mare spre risc și 32% dintre bărbați admit că au urmat recomandări financiare online care au dus la o pierdere, deși majoritatea (20%) au înregistrat pierderi pe care le consideră minore, sub 1.000 EUR.
Banii cresc în siguranță pentru clienții încrezători în capacitatea lor de a identifica sfaturi financiare înșelătoare
O majoritate semnificativă a eșantionului total (69%) este încrezătoare în capacitatea de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online. Însă nivelul moderat de încredere este cel mai comun. Cel mai mare segment de respondenți (50%) a declarat că este „oarecum încrezător” în capacitatea sa de a discerne sfaturi financiare. 25% dintre respondenți indică faptul că „nu sunt foarte încrezători” sau „deloc încrezători” în distingerea sfaturilor financiare.
Bărbații (74%) sunt mai încrezători decât femeile (65%) în capacitatea lor de a distinge între sfaturi financiare credibile și înșelătoare online, în timp ce femeile înregistrează scoruri mai ridicate decât bărbații la reținerea față de propriile aptitudini de a depista astfel de cazuri (14%).
De asemenea, generațiile mai tinere se încred mai mult în capacitatea lor de a distinge sfaturile utile de cele înșelătoare. Grupa de vârstă 18-24 ani arată cel mai mare scor (81%), urmată îndeaproape de tinerii de 25-34 de ani (77%) și de cei de 35-44 de ani (72%). Așa cum era de așteptat, generațiile mai în vârstă (55-64 de ani și peste 65 de ani) înregistrează procente mai mari la răspunsurile „Deloc încrezător” și „Nu foarte încrezător” (14%, respectiv 15%) comparativ cu grupele mai tinere.
„Încrederea clienților este o prioritate pentru Revolut, de aceea lucrăm continuu la îmbunătățirea experienței oferite, indiferent că e vorba despre o înregistrare simplă, intuitivă sau protecția fondurilor. În acest fel câștigăm încrederea clienților. Deciziile financiare importante ar trebui să fie luate doar după o cercetare și educare riguroase, iar recomandările ar trebui să fie alese în funcție de autoritatea sursei, nu după hashtag-uri”, a declarat Mariia Lukash, Head of Growth Revolut pentru regiunea CEE.
Revolut oferă o experiență lină și sigură pentru economisirea oricărei sume, pentru orice obiectiv, cu un nivel suplimentar de protecție pentru banii clienților. Munca noastră continuă ne-a adus titlul de Cea Mai Bună Bancă Digitală din lume, în UE și în România la Euromoney Awards for Excellence 2025.
În luna septembrie 2025, numărul clienților Revolut care economisesc s-a dublat față de luna septembrie 2024, iar suma totală economisită în conturile de economii Revolut a crescut cu peste 160% față de aceeași lună a anului trecut. Clienții Revolut din România pot obține până la 4,25% dobândă anuală la fondurile deținute în conturile de economii instant oferite în aplicație de Revolut Bank UAB. Conturile de economii cu acces instant permit alimentarea și retragerea de sume oricând, dobânda este plătită zilnic și este vizibilă direct în aplicație. Produsul este disponibil pentru toate planurile Revolut, iar rata dobânzii diferă în funcție de planul deținut de client.
Clienții Revolut Business pot, de asemenea, să câștige mai mult din banii lor, cu conturile de economii cu acces instant în lei, care vin cu una dintre cele mai bune dobânzi din piață, de până la 4% pe an, de asemenea cu acumulare zilnică.
*Studiul a fost realizat în iunie 2025 în colaborare cu compania de cercetare Dynata pe un eșantion reprezentativ al populației românești de peste 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Datele sunt disponibile la cerere.
Revolut Bank UAB este o bancă europeană licențiată, cu sediul central în Lituania, autorizată și supravegheată de Banca Lituaniei și de Banca Centrală Europeană (BCE), care ajută consumatorii să obțină mai mult de la banii lor. Lansată în 2015, în Regatul Unit, Revolut a oferit inițial schimburi valutare și transferuri de bani. Azi, peste 65 de milioane de clienți din lume folosesc zeci de produse inovatoare Revolut și realizează mai mult de 800 de milioane de tranzacții pe lună, la nivel global.
Prin intermediul conturilor personale și al celor de business, le oferim clienților noștri și mai mult control asupra finanțelor proprii și îi ajutăm să fie în contact unii cu alții, oriunde s-ar afla în lume. www.revolut.com
În perioada iunie-septembrie 2025, Lidl România a facilitat exportul a peste 1.400 de tone de fructe de origine 100% românească. 8 furnizori locali au livrat struguri, pepeni și fructe de pădure în valoare de peste 2,1 milioane de euro, către magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Prin parteneriatele durabile construite cu producătorii locali, Lidl contribuie la dezvoltarea agriculturii românești și la promovarea produselor autohtone pe piețele europene.
Peste 260 de tone de fructe de pădure, circa 1.100 de tone de pepeni și aproximativ 40 de tone de struguri negri, adică o cantitate totală de peste 1.400 de tone de produse a cărei valoare depășește 2,1 milioane de euro a plecat din România spre magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, în perioada iunie – septembrie 2025. Prin aceste rezultate, Lidl România confirmă rolul său de partener de încredere pentru producătorii locali, sprijinindu-i să își extindă activitatea atât la nivel național, cât și pe piețele europene. Retailerul construiește parteneriate durabile și de încredere, care le oferă furnizorilor români oportunitatea de a crește sustenabil, iar consumatorilor acces la produse proaspete și sigure.
„Rezultatele exporturilor din acest an confirmă potențialul agriculturii românești și calitatea produselor locale, care își găsesc locul meritat pe piețele europene, dar și consolidarea și maturizarea fluxului de lucru cu furnizorii noștri. Prin colaborarea strânsă cu partenerii noștri, ne propunem să contribuim la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din România, dezvoltare care se poate face doar prin investiții constante, care să aducă cu ele volume mari de marfă de calitate. Însă ca aceste investiții să fie făcute, este necesar să existe nu doar deschidere și dorința de a te dezvolta din partea producătorilor, ci și garanția că ai unde să îți vinzi marfa. Iar noi le oferim furnizorilor noștri nu doar un loc în care să își vândă marfa, ci și planificarea cantităților înainte de sezon, atât al necesarului nostru, cât și pentru celelalte țări Lidl, consultanță și sprijin atunci când au nevoie. Pentru noi, succesul furnizorilor locali este o dovadă a valorii parteneriatelor construite pe termen lung și a angajamentului Lidl de a susține economia locală, dincolo de granițele țării” a declarat Otto Keul, director achiziții legume fructe, Lidl România.
Sprijin constant pentru producătorii români
Performanțele din 2025 reflectă angajamentul continuu al Lidl de a sprijini producătorii locali și de a le oferi o piață de desfacere stabilă, atât în România, cât și în afara țării. În sezonul agricol românesc din 2025, Lidl a avut disponibile în Piața Lidl numai produse românești la o serie de legume și fructe, în funcție de sezonalitatea acestora. Zmeură, afine, căpșune, ceapă, roșii, pepeni și verdețuri, toate 100% românești, au contribuit la susținerea producției interne și la consolidarea economică a comunităților locale.
Doar în 2025, Lidl a achiziționat cu 39% mai multă zmeură românească față de anul precedent, acoperind întreg sezonul românesc prin colaborarea cu șapte producători locali. Totodată, Lidl le-a oferit clienților 5 tipuri de pepeni, cultivați de către 15 furnizori locali. Pentru a asigura 100% roșii românești pe o perioadă cât mai lungă din sezon, retailerul a colaborat cu 18 cooperative locale însumând 100 de producători din opt județe. Tot în acest an, începând chiar din luna martie, în Piața Lidl au fost disponibile exclusiv verdețuri românești – urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde – de la 10 producători locali, confirmând atenția pentru calitate și origine locală.
Prin astfel de parteneriate, Lidl oferă producătorilor locali predictibilitate și stabilitate în planurile de business, precum și acces la o mare piață de desfacere, consolidând atfel un model de colaborare durabil, orientat spre creștere și încredere reciprocă.
Calitate garantată
Pentru a se asigura că toate produsele din Piața Lidl, dar și cele care trec granițele țării respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară, Lidl România testează și analizează în mod constant legumele și fructele puse la vânzare. Astfel, în anul 2024, retailerul a realizat 2.935 de analize, cu peste 600 de analize mai mult față de 2023, iar în primele nouă luni ale anului 2025, Lidl a realizat deja peste 2.384 de analize.
Parteneriate pentru viitor și impact asupra comunităților
În momentul de față, Lidl colaborează cu peste 500 de producători locali de fructe și legume autohtone, din toate regiunile țării, alături de care a testat diverse soiuri de legume adecvate solurilor românești, în vederea asigurării unei game variate la raft. Prin extinderea exporturilor și promovarea produselor românești în rețeaua internațională, Lidl România contribuie la recunoașterea agriculturii locale pe piețele europene și consolidează statutul României ca furnizor de calitate și în alte țări europene în care Lidl este prezent.
Asociația Zi de BINE lansează Rețeaua de Suport CREAATiV, definită ca „un proiect unic în România, care aduce împreună profesioniști din întreaga țară, pe care îi formează în teme de sănătate mintală și psihologia adicțiilor, pentru ca aceștia să poată oferi apoi sprijin adolescenților care s-au confruntat cu dependențe, cât și familiilor acestora. Rețeaua extinde modelul de intervenție creat de Asociație în jurul Centrului CREAATiV de la Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, și marchează primul pas către o abordare națională a recuperării post-cură pentru tineri”.
Inițiatorii atrag atenția că, „în România, există în prezent doar 5 medici psihiatri specializați în psihiatrie pediatrică la 100.000 de locuitori, iar în continuare sunt județe întregi fără niciun psihiatru pediatru. În ultimii ani, cazurile de dependență apărute la copii și adolescenți au devenit tot mai frecvente în secțiile de psihiatrie pediatrică, iar vârsta de debut a scăzut alarmant.
Într-un context în care lipsesc centre de zi specializate și profesioniști formați să intervină, riscul de recădere rămâne foarte ridicat, chiar și acolo unde tratamentul este oferit prin metode moderne și eficiente, precum cele din cadrul Centrului CREAATiV – amenajat de Asociația Zi de BINE la Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina.
Proiectul este susținut de partenerii strategici Lidl România, Grupul E.ON România, UniCredit Bank și Leroy Merlin.
După un an de funcționare a Centrului CREAATiV, dr. Irina Minescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila și coordonatoarea programului, a semnalat nevoia urgentă de a crea o rețea națională de profesioniști către care acești tineri să poată fi direcționați la momentul externării din program și la revenirea în județele lor de reședință. Așa a luat naștere ideea unui ecosistem național de suport integrat, format din oameni pregătiți să gestioneze sănătatea mintală și dependențele în rândul adolescenților”.
Dr. Irina Minescu, medic psihiatru pediatru, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila și coordonatorul echipei terapeutice CREAATiV: „Dependenţa la persoanele sub 18 ani destructurează întregul sistem existenţial al copilului. Este afectată nu doar sănătatea fizică și psihică, apare dependenţa care destructurează și afectează grav relaţia cu părinţii, cu fraţii, relaţia cu școala prin exmatriculare, repetenţie, stigmatizare. Intervenţia reușită în adicţiile la minori trebuie să fie extinsă și să includă familia.”
Rețeaua de Suport CREAATiV este alcătuită din profesioniști care au finalizat programul de formare „Adicții și Adolescenți”, pus la dispoziție de Asociația Zi de BINE, și care se desfășoară în cinci module online și offline, ce oferă o bază teoretică și practică solidă în înțelegerea și abordarea adicțiilor în rândul adolescenților. Programul se adresează în principal psihologilor, dar și altor specialiști în sănătate mintală sau educație – asistenți sociali, consilieri școlari sau persoane care au depășit o dependență și oferă sprijin altora, în grupuri de suport.
Formarea este susținută de dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut specializat în adicții, director medical al Clinicii Atelier Psy și coordonator științific al proiectelor Zi de BINE pentru prevenția și tratamentul adicțiilor la tineri, și de dr. Irina Minescu, medic psihiatru pediatru și manager al Spitalului de Psihiatrie Voila, alături de invitați formatori, experți în domeniul sănătății mintale, educației și intervenției psihologice.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Toate proiectele implementate de Zi de BINE au fost proiecte pe care le-am construit împreună cu profesioniștii pe care i-am cooptat, nu am venit noi să propunem un model, ci le-am dezvoltat împreună. Și poate că cel mai frumos lucru cu care rămânem în urma acestui proiect pentru dezvoltarea Rețelei de Suport este o Comunitate. Sentimentul că, în sfârșit, nu mai suntem singuri.”
Rețeaua CREAATiV completează lanțul terapeutic pe care Asociația Zi de BINE l-a construit pas cu pas, de la prevenție și educație emoțională, până la tratament și reintegrare. Este un model unic de intervenție integrată în sănătatea mintală a adolescenților, dezvoltat prin trei proiecte majore:
KIT – Keep In Touch – un program de tip peer-to-peer education prin care liceenii devin mentori informali pentru colegii lor, învățând cum să prevină consumul de substanțe și să își protejeze echilibrul emoțional;
Centrul CREAATiV – amenajat la Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, oferă servicii gratuite, de durată medie și lungă, pentru adolescenții care se confruntă cu dependențe, în cadrul unei secții dedicate psihiatriei pediatrice moderne;
Toate aceste etape converg acum într-un pas firesc: Rețeaua de Suport CREAATiV – un ecosistem de suport interconectat, menit să asigure tinerilor vulnerabili continuitate terapeutică și sprijin specializat în fiecare județ din țară.
Consultă harta interactivă și apelează un profesionist din zona ta www.retea.zidebine.ro Harta este în continuă extindere, pe măsură ce tot mai multe persoane finalizează programul de formare „Adicții și Adolescenți” și se alătură rețelei. Scopul este ca fiecare județ al țării să aibă un punct de sprijin.
