INS: România este cel mai ieftin stat membru al UE la alimente și băuturi nealcoolice în 2024

0

Potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică, privind Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, iar nivelul prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației s-au situat la 36% sub media UE (a doua cea mai ieftină țară din UE) . Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE.

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației în comparație cu media Uniunii Europene

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria.
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).


Grafic 1: Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, în anul 2024 (%)

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii

Potrivit unui Comunicatul Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (69%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (79%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (83%) și de către Croația pentru grupa „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%) iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (205%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%).

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Recreere și cultură”(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (75%), „Transport” (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” se află Luxemburg (123%) .
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Transport” (125%), „Recreere și cultură“ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Grafic 2: Indicii de volum ai PIB pe locuitor (UE 27=100), în anul 2024

Sursa datelor: Eurostat (baza de data online, cod: prc_ppp_ind)

Datele au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.

Rețele Electrice România lansează o licitație de circa 40 milioane de lei achiziția de posturi de transformare

0

Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă estimată circa 40 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de posturi de transformare în anvelope complet echipate, care vor fi utilizate în proiectele de investiții desfășurate în perioada 2025 – 2027.

Prin această inițiativă, compania își reconfirmă angajamentul pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice – un element esențial în creșterea fiabilității sistemului și adaptarea la provocările climatice și la nevoile de consum în schimbare, ale clienților. Proiectul susține obiectivele strategice de a asigura un serviciu de distribuție mai eficient, flexibil și aliniat nevoilor actuale, într-un context marcat de urbanizare accelerată și dezvoltarea producției descentralizate.

„Investim în mod constant în rețeaua de distribuție pentru a-i crește performanța și reziliența, dar și pentru a răspunde mai bine cerințelor clienților noștri. Această achiziție de posturi de transformare în anvelope din beton, cu echipamentele aferente, vine în sprijinul proiectelor noastre viitoare de modernizare și extindere a rețelei în zonele în care operăm. Creșterea rezilienței rețelei este esențială pentru a face față evenimentelor climatice extreme și pentru a asigura o furnizare sigură și continuă de energie. Ne propunem să construim o infrastructură flexibilă, capabilă să se adapteze rapid la noile cerințe tehnologice și la dinamica consumului”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiei Rețele Electrice România. 

În acest sens, compania va achiziționa anvelope prefabricate echipate cu unități RMU (Ring Main Unit – unitate de distribuție în inel) – echipamente compacte de comutație fără SF6 utilizate în rețelele de medie tensiune, care asigură alimentarea utilizatorilor, montate în rețele de până la 24 kV, adaptate pentru altitudini de maxim 1000 de metri deasupra nivelului mării.

Contractul va avea o durată de valabilitate de 48 luni. Pentru a încuraja practicile sustenabile, compania a inclus criterii specifice în procesul de selecție. Astfel, ofertanții care demonstrează utilizarea ambalajelor reciclabile vor beneficia de un scor suplimentar în evaluarea ofertelor tehnice. Acest aspect subliniază preocuparea companiei pentru protecția mediului și implementarea unor soluții ecologice în lanțul de aprovizionare.

Această inițiativă face parte dintr-un plan amplu de investiții în infrastructura energetică, prin care compania urmărește reducerea pierderilor tehnologice, îmbunătățirea calității serviciilor și creșterea capacității de integrare a surselor regenerabile de energie în rețea.

Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii. 

Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.

Parteneriat între Festivalul Internațional George Enescu și casa viticolă Purcari 

0

Prin lansarea vinului oficial al Festivalului Internațional George Enescu în ediție limitată de colecție – Negru de Purcari Vintage George Enescu Edition, se realizează un parteneriat „între două universuri care împărtășesc aceleași valori: excelență, tradiție și emoție autentică”.

Alexandru Filip, Chief Executive Officer Purcari Wineries Group: „Pentru noi, acest parteneriat înseamnă mai mult decât o colaborare, este o întâlnire între două lumi care prețuiesc lucrurile făcute cu grijă, cu rigoare și cu respect pentru moștenirea culturală. Negru de Purcari Vintage, ediția special creată pentru Festivalul Internațional George Enescu, este modul nostru de a onora această întâlnire și de a celebra, prin vin, acea emoție autentică pe care o regăsim în muzică. Este o ediție limitată, pe care o dedicăm iubitorilor de artă și vin, disponibilă exclusiv în cadrul Festivalului, acolo unde excelența se trăiește în fiecare detaliu.”

Cristina Uruc, manager interimar ARTEXIM, organizatorul Festivalului Enescu: „Ne bucurăm să avem alături un partener precum Purcari, o casă viticolă cu o moștenire de peste două secole și o reputație desăvârșită pentru calitate și rafinament. Așa cum muzicienii din Republica Moldova aduc pe scena Festivalului Enescu sensibilitate, profunzime și virtuozitate, la fel și vinul Negru de Purcari Vintage îmbină tradiția cu măiestria, completând cu eleganță și autenticitate această celebrare a muzicii. Colaborarea noastră este o punte între gust, sunet și emoție – o simfonie a simțurilor.”

După cum subliniază producătorii, „această ediție specială provine dintr-o selecție riguroasă de struguri din anul 2021, cupajul rafinat de Cabernet Sauvignon, Saperavi și Rară Neagră oferind un buchet complex, cu nuanțe de fructe dulci – prune coapte și smochine, dublate pe final de arome fine de mirodenii și șofran. Maturat timp de cel puțin 18 luni în baricuri de stejar, impresionează prin echilibru, taninuri catifelate și un final lung, armonios. Gustul este profund, cu note ample și are un potențial de învechire remarcabil, de cel puțin 15 ani”.

În contextul prezentării vinului de excepție și al lansării parteneriatului, s-a reamintit că Purcari este cel mai mare exportator de vinuri din zonă, listat la Bursa de Valori București. De asemenea, Alexandru Filip a reiterat că Republica Moldova este țara cu cea mai mare pondere a viilor pe cap de locuitor și a doua țară din lume ca pondere a exporturilor de vin.

Românii devin mai siguri pe cunoștințele lor financiare, iar 4 din 10 iau în calcul un credit pentru nevoi personale în perioada următoare

0

Tot mai mulți români iau în calcul un credit de nevoi personale în perioada următoare. Potrivit sondajului anual realizat de Kantar Polonia pentru grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte și Provident Financial România, intenția de a solicita un astfel de împrumut a crescut de la 33% în 2024 la 38% în 2025. Totodată, crește și interesul pentru creditele online: 39% dintre respondenți spun că ar apela la această variantă, în special pentru renovarea locuinței (42%) sau acoperirea cheltuielilor neprevăzute (36%).

În paralel cu creșterea interesului pentru credite, românii sunt mai siguri în ceea ce privește cunoștințele lor financiare. Sondajul relevă că 66,1% dintre respondenți se declară încrezători în propriile cunoștințe financiare, în creștere față de 59,3% în 2024. România se situează, astfel, printre țările fruntașe în regiune, alături de Cehia, depășind Polonia (51,4%) și Ungaria (46,1%).

Totodată, România înregistrează cel mai ridicat nivel al încrederii în sectorul instituțiilor financiare nebancare dintre țările analizate. Conform aceluiași sondaj, 43,7% dintre români consideră că IFN-urile joacă un rol esențial în economie și societate. 

Familiile și prietenii rămân principala sursă de împrumut

Românii apelează frecvent la familie și prieteni pentru împrumuturi, întrucât aceste surse oferă acces rapid, fără birocrație și în condiții considerate avantajoase. Chiar dacă încrederea în împrumuturile personale este în creștere, pentru unii români persistă reticența față de alte surse de creditare. Potrivit sondajului, 31,3% dintre români se împrumută de la familie și 20,6% de la prieteni. În alte țări, aceste procente sunt mai scăzute, sugerând un acces mai facil la credite. De exemplu, în Ungaria, 27,6% apelează la familie și doar 12,5% la prieteni.

Economisirea rămâne o provocare pentru români 

Doar 29,7% dintre români reușesc să economisească, dar nu în mod constant. În același timp, 1 din 3 români nu a pus deloc bani deoparte în ultimul an. România (33,8%) și Ungaria (33,4%) înregistrează, astfel, una dintre cele mai scăzute rate de economisire din țările din regiune analizate, comparativ cu 55,8% în Polonia, 49% în Cehia. 

Pentru mulți români, nivelul economiilor nu este suficient pentru a face față în cazul pierderii locului de muncă sau al venitului actual: aproximativ 1 din 5 români (21,5%) nu ar putea acoperi cheltuielile mai mult de trei luni cu economiile actuale, iar 22% nu au deloc rezerve financiare. Doar 31,4% dintre români ar putea rezista financiar cel puțin 6 luni fără venituri, un procent semnificativ mai mic comparativ cu alte țări din regiune, precum Cehia (46,7%), Polonia (41,9%) sau Ungaria (35,3%).


Sondajul Kantar Polonia a fost realizat în România în luna mai, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 și 75 de ani, din mediul rural și urban. 

Raport EY: industria bunurilor de larg consum se luptă să rămână relevantă și să-și adapteze capacitatea de creștere

0
  • Companiile de bunuri de larg consum trebuie să își recâștige urgent relevanța pentru consumatori, clienți (retaileri) și piețele de capital, prin strategii mai curajoase 
  • Fără investiții îndrăznețe și bine direcționate, companiile din sectorul bunurilor de larg consum riscă să alunece treptat în irelevanță
  • Retailerii devin tot mai puternici, în timp ce brandurile nonconformiste câștigă teren; chiar și cele mai solide branduri de bunuri de larg consum trebuie să ia măsuri pentru a face față intensificării concurenței

Industria bunurilor de larg consum se află într-un moment de răscruce, arată noul raport EY – „EY State of Consumer Products”. Acesta are la bază un sondaj realizat cu peste 500 de producători și retaileri din sectorul bunurilor de larg consum, peste 20.000 de consumatori, 190 de directori generali din acest sector la nivel mondial, precum și interviuri cu 24 de lideri din industrie. Raportul oferă o analiză detaliată a provocărilor și oportunităților cu care se confruntă industria bunurilor de larg consum și trasează o direcționare a investițiilor și inovației pe o piață aflată în evoluție rapidă. Studiul îndeamnă companiile din sectorul bunurilor de larg consum să acționeze urgent pentru a-și dezvolta relevanța brandurilor pentru consumatori, clienți (retaileri) și piețele de capital și pentru a se desprinde de strategiile tradiționale de creștere pe baza puterii de stabilire a prețurilor.

Piețele de capital se resetează

În sectorul bunurilor de larg consum, așteptările investitorilor rămân constante, vizând performanțe stabile și sigure. Cu toate acestea, încrederea în sector este în scădere, în condițiile în care, confruntate cu presiuni legate de costul vieții, multe companii au pus accent pe reducerea costurilor, diminuarea inovației și rafinarea strategiilor de prețuri tactice. Aproape două treimi (65%) dintre liderii respondenți au confirmat că așteptările investitorilor le influențează tot mai mult strategiile de afaceri. Având în vedere performanța slabă ca volum în cazul multor companii și dificultățile de creștere a veniturilor într-un context nefavorabil al prețurilor finale, liderii din industrie se orientează către tranzacțiile M&A, pentru a stimula trecerea la un nou nivel de performanță. Deși 81% dintre liderii din industria bunurilor de larg consum consideră că decalajul de evaluare tot mai mare va împiedica o redresare extinsă a activităților M&A în următoarele câteva trimestre, companiile din acest sector accelerează procesele de analiză a portofoliului M&A și strategiile de creștere neorganică pentru a se poziționa astfel încât să se extindă pe noi piețe și segmente. Achizițiile din sectorul bunurilor de larg consum generează adesea o creștere superioară pe un termen de trei ani, dar randamente mai mici pentru acționari și marje operaționale reduse. În schimb, cedările de active au drept rezultat marje operaționale scăzute și o creștere mai mică pe un termen de trei ani, dar produc randamente mai mari pentru acționari.

Pentru a recâștiga încrederea investitorilor, companiile trebuie să acorde prioritate unui model operațional orientat spre viitor, bazat pe tehnologie, pe practici comerciale ameliorate și granulare, precum și pe accelerarea inovației în ceea ce privește produsele pentru a surprinde și a modela tendințele de consum. Sectorul poate identifica oportunități pentru a își consolida poziția defensivă față de investitori și pentru a se adapta la provocările structurale și ciclice specifice acestuia, printr-un accent clar pe performanța sustenabilă și pe alocarea eficientă a capitalului.

Georgiana Iancu, Partener, liderul sectorului de Retail și Produse de Consum, EY România: „Sectorul bunurilor de larg consum se află într-un moment în care relevanța brandurilor este pusă la încercare. Producătorii trebuie să colaboreze strâns cu retailerii și să își adapteze strategiile pentru a anticipa și răspunde rapid la schimbările în comportamentul consumatorilor. Într-o lume în care inovația și adaptabilitatea sunt esențiale, doar brandurile care își înțeleg profund publicul și se aliniază cu valorile acestuia vor reuși să se impună ca lideri de piață”.

Capacitatea și încrederea retailerilor sunt în creștere

Raportul evidențiază faptul că presiunile concurențiale legate de spațiul la raft modifică tot mai mult dinamica dintre companiile de bunuri de larg consum și retaileri. Retailerii câștigă o poziție favorabilă în raport cu companiile din sectorul bunurilor de larg consum prin dezvoltarea mărcilor proprii, prin controlul asupra datelor consumatorilor și datorită rețelelor media de retail. 78% dintre retailerii respondenți consideră că, pe termen lung, va rămâne pe rafturi doar o singură marcă de masă, restul spațiului fiind ocupat de mărci proprii, premium sau de nișă. Aceasta este o opinie împărtășită și de 65% dintre companiile din sectorul bunurilor de larg consum ambalate.

Această situație indică faptul că încrederea retailerilor va deveni, probabil, un catalizator al schimbării, amplificând presiunea asupra companiilor din industria bunurilor de larg consum să își definească relevanța și rentabilitatea pentru a-și păstra prezența atât pe rafturile fizice, cât și în spațiul digital. În contextul creșterii încrederii retailerilor, 76% dintre aceștia afirmă că spațiul la raft devine un instrument mai important în negocierile cu firmele din sectorul bunurilor de larg consum. În plus, 78% dintre retaileri intenționează să continue extinderea în categorii de produse premium și de nișă, iar 67% au declarat că vor acorda prioritate dezvoltării mărcilor proprii în următorii trei ani.

Percepțiile asupra modului în care evoluează industria variază considerabil de la o regiune la alta. Liderii companiilor din industria bunurilor de larg consum din America sunt cei mai predispuși să prevadă un viitor dominat de retaileri (47%) și se află în fruntea schimbării consolidându-și poziția prin intermediul modelelor de platforme, al achizițiilor și prin controlul logisticii, în timp ce liderii din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) sunt mai înclinați să anticipeze o colaborare mai strânsă între retaileri și companiile din domeniul bunurilor de larg consum (40%). Liderii din regiunea Asia-Pacific (APAC) prevăd și ei o dominație a retailerilor (41%).

În condițiile în care retailerii și companiile din sectorul bunurilor de larg consum concurează tot mai mult pentru aceleași spații, raportul arată că există posibilitatea ca influența companiilor să se erodeze: 70% dintre liderii din industria bunurilor de larg consum au afirmat că provocările cu care se confruntă în prezent impun strategii noi. Brandurile aspirante accentuează competiția pentru spațiul la raft prin capacitatea lor de a inova și de a distribui rapid noi produse, depășind deseori brandurile mari și consacrate cu ajutorul noilor tehnologii. Mulți lideri din sectorul bunurilor de larg consum își reiterează strategiile care fac apel la influență, eficiență și control, însă acestea, descrise în raport ca „scalare defensivă”, nu mai sunt suficiente. Doar o treime dintre companiile foarte mari (cu venituri de peste 1 miliard de USD), de exemplu, mai acordă prioritate vânzărilor prin retaileri, în timp ce 67% doresc să își construiască propriile canale de distribuție pentru a recâștiga controlul.

Inovație și colaborare

Raportul arată că, în pofida schimbării dinamicii dintre companiile de produse de larg consum și retaileri, ambele părți sunt de acord că rămâne esențială colaborarea:

  • 75% dintre retaileri au afirmat că o colaborare eficientă cu producătorii este vitală pentru succesul lor, iar companiile din industria bunurilor de larg consum sunt, în mare măsură, de acord (77% au declarat că o colaborare eficientă cu retailerii este vitală pentru succesul lor).
  • Consolidarea capacității de inovare este un vector principal al strategiilor de fuziuni și achiziții ale companiilor din industria bunurilor de larg consum.
  • Retailerii prioritizează tot mai mult inovația ca domeniu de colaborare, însă 21% dintre companiile din sectorul bunurilor de larg consum încă nu se implică în demersuri de inovare comune.
  • 76% dintre liderii din domeniul bunurilor de larg consum sunt de acord că inovația devine mai complexă și necesită tot mai mult analiza datelor și inteligență artificială, dar mai puțin de o treime (32%) consideră că resursele de care dispun în materie de inteligență artificială, date și analiza datelor le oferă un avantaj competitiv.
  • 65% dintre retaileri au declarat că se bazează pe producătorii de bunuri de larg consum pentru a aduce produse noi și atractive în magazine, cu scopul de a atrage clienți.
  • Totuși, mai puțin de o treime dintre liderii din industria bunurilor de larg consum se consideră foarte eficienți în accelerarea inovației de produs (31%) și în scalarea rapidă a acesteia (29%).

Un domeniu care favorizează o colaborare mai strânsă între companiile din domeniul bunurilor de larg consum și retaileri este reprezentat de platformele media de retail, care le permit retailerilor să valorifice datele colectate direct prin programele de fidelitate și prin platformele de comerț electronic, generând un flux de venituri valoros. Raportul analizează modul în care canalele media de retail oferă oportunități nelimitate de colaborare, precum identificarea și atragerea unor noi categorii de public, care sunt cruciale pentru menținerea relevanței brandurilor. 63% dintre respondenții din rândul liderilor industriei bunurilor de larg consum au afirmat că media de retail devine tot mai importantă în negocierile lor cu retailerii, subliniind importanța acesteia. Per ansamblu, canalele media de retail se conturează ca un factor determinant al unei noi agende comune pentru companiile din industria bunurilor de larg consum și retaileri, asigurând eficiență operațională și alinierea cu obiectivele în materie de dezvoltare.

Date și analiza datelor

Progresele în tehnologiile de inteligență artificială ajută companiile din industria bunurilor de larg consum să își mențină rolul consacrat pe piață prin surmontarea ciclurilor îndelungate de dezvoltare a produselor și prin identificarea celor mai bune oportunități de investiții. Resursele în materie de inteligență artificială, date și analiza datelor reprezintă o prioritate de top atât pentru respondenții din retail (52%), cât și pentru cei din rândul companiilor din domeniul bunurilor de larg consum (45%), pentru a își consolida activitățile în următorii trei ani. 76% dintre respondenții din rândul producătorilor de bunuri de larg consum apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială pentru a gestiona complexitatea inovației, iar ambele părți sunt de acord că este esențială colaborarea în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale și a automatizării (64% dintre retaileri, 61% dintre companiile din sectorul bunurilor de larg consum) pentru a crea valoare reciprocă.

Raportul prezintă cinci strategii prin care companiile din sectorul bunurilor de larg consum își pot crește relevanța și profitabilitatea:

  1. Inovație la nivelul portofoliului
  2. Fuziuni și achiziții
  3. Model operațional bazat pe tehnologie
  4. Excelență comercială
  5. Marketing și inteligență artificială

Raportul „EY State of Consumer Product” este disponibil aici.

Studiu RoCoach și Novel Research: Românii privesc cu optimism viitorul AI, dar se tem pentru jobul lor. 1 din 3 români anticipează pierderi semnificative pe piața muncii

0

Peste trei sferturi dintre români (76%) văd în Inteligența Artificială (AI) o oportunitate pentru economie și societate, deși jumătate dintre aceștia recunosc și riscuri, adoptând o poziție echilibrată în ceea ce privește dezvoltarea acestui tip de tehnologie. Totuși, optimismul românilor în ceea ce privește oportunitățile aduse de inteligența artificială este dublat de o doză considerabilă de îngrijorare.

Astfel, mai mult de o treime dintre respondenți (35,7%) anticipează că AI va duce în principal la pierderea locurilor de muncă, chiar dacă vor apărea și noi tipuri de joburi. Alți 42% cred într-un impact echilibrat: dispariția unor roluri sau meserii, dar și apariția altora într-o proporție similară, în timp ce doar 11% sunt de părere că AI va genera mai multe locuri de muncă decât va elimina, arată datele celui mai recent studiu privind percepția românilor asupra AI, realizat de RoCoach împreună cu Novel Research, în perioada mai-iunie 2025. 

Reticența privind impactul AI asupra joburilor crește odată cu vârsta și este mai accentuată în rândul persoanelor cu educație preuniversitară. În schimb, în rândul utilizatorilor activi ai noii tehnologii aproape 67% văd AI ca o mare oportunitate, comparativ cu doar 18,7% în rândul celor care au auzit despre această tehnologie, dar nu au utilizat-o niciodată. 

Nu doar locurile de muncă generează preocupări în rândul românilor, ci și modul în care AI ar putea fi folosit în evaluarea performanței profesionale. Doar 20,2% dintre cei chestionați sunt de acord ca AI-ul să facă singur evaluări, fără intervenție umană, în timp ce aproape 40% acceptă ca AI-ul să contribuie la evaluarea lor doar împreună cu analiza superiorului ierarhic. Peste 35% dintre români declară că nu sunt confortabili cu evaluarea automată și o resping total.

Românii cer statului să sprijine formarea profesională în AI

Mai mult de jumătate dintre români (64,6%) consideră că statul ar trebui să sprijine activ formarea profesională legată de AI, mai ales în cadrul industriilor strategice (36,9%), sau în relație cu prevenirea șomajului tehnologic (27,7%). Percepția publică indică astfel o așteptare clară privind rolul statului în pregătirea economiei pentru schimbările aduse de AI, iar tinerii (18-29 de ani) sunt segmentul cel mai vocaI, 45% dintre ei considerând că AI poate deveni o componentă strategică pentru competitivitatea României. Astfel, așteptarea lor este ca statul să creeze o strategie care să stimuleze investițiile private, inovația și dezvoltarea specialiștilor, pentru ca România să nu rămână în urmă în noua economie globală bazată pe AI.

„Cercetarea confirmă că românii nu sunt refractari la schimbare, dar cer echilibru și protecție. Vedem o societate care nu respinge AI-ul, ci caută repere clare pentru a-l integra sănătos în viața profesională. Iar în fața unui fenomen care schimbă paradigme, avem datoria să construim mai mult decât competențe tehnice – avem datoria să cultivăm discernământ, adaptabilitate și leadership uman. Cred că România are oportunitatea de a construi un model de integrare inteligentă a noilor tehnologii: prin educație, reconversie profesională și politici de reducere a decalajelor digitale”, spune Mihai Stănescu (foto), fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România și dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ). 

În contextul polarizării sociale, evidențiată mai ales pe parcursul ultimului proces electoral, RoCoach și Novel Research lansează studiul privind percepția românilor asupra inteligenței artificiale – o cercetare care nu analizează doar atitudinile față de tehnologie, ci reflectă, în profunzime, felul în care românii își proiectează viitorul într-o societate în schimbare accelerată. AI-ul devine, în acest moment, nu doar un subiect tehnologic, ci un barometru al încrederii, al educației digitale, al anxietății sociale și al capacității noastre de adaptare.

Prin această inițiativă, RoCoach și Novel Research își propun să deschidă un spațiu de dialog între decidenți, mediul de afaceri și societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.

„Ne-am dorit ca acest studiu să exploreze implicațiile sociale ale unei tehnologii care schimbă deja economia, piața muncii și modul în care interacționăm. Rezultatele arată o societate polarizată nu doar politic, ci și digital, cu diferențe majore între generații, regiuni și niveluri de educație. Într-un astfel de context, AI-ul poate fi fie catalizator al incluziunii, fie amplificator al excluderii. Pentru ca România să navigheze cu succes această tranziție, avem nevoie de politici coerente, lideri conectați la realitate și decizii care să țină cont de percepția și nevoile reale ale oamenilor”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.


Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews). 

Studiu Storia: Nivelul de încredere în agenții și dezvoltatorii imobiliari este de 2,5 din 5. Cum își propun profesioniștii să îl crească?

0

Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX, a derulat în perioada mai-iunie 2025 un nou studiu dedicat înțelegerii relației dintre potențialii clienți și profesioniștii din domeniul imobiliar. Concluziile sondajului arată că, deși nivelul de încredere rămâne scăzut, există o tendință de ușoară creștere, înregistrată după o perioadă de doar 6 luni. În paralel, profesioniștii din imobiliare par conștienți de imaginea pe care o au în rândul clienților și își doresc să o îmbunătățească prin soluții concrete.

„Deși scorurile de încredere nu au înregistrat salturi spectaculoase față de finalul anului trecut, creșterile constante și asumarea responsabilității de către profesioniștii din domeniu indică o direcție pozitivă. Încrederea este una dintre cele mai importante monede de schimb pe piața imobiliară. Prin acest studiu recurent ne dorim să oferim profesioniștilor un barometru real al percepției publice și să susținem eforturile lor de a construi o relație mai solidă și transparentă cu potențialii clienți”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).

Evoluție ușor pozitivă a încrederii în profesioniștii imobiliari, după doar 6 luni

Potrivit scorurilor medii acordate de respondenții interesați de achiziționarea unei locuințe, pe o scală de la 1 la 5, în 2025 notarii publici continuă să se bucure de cel mai ridicat nivel de încredere, cu un scor de 3,44 – în ușoară creștere față de 3,43, scor obținut în decembrie 2024. Avocații specializați în domeniul imobiliar au obținut un scor mediu de 3,08 din 5, în creștere cu 0,04 puncte față de scorul obținut anul trecut (3,04), în urmă cu doar șase luni. Reprezentanții băncilor se mențin la un nivel constant de încredere, cu 2,91 în ambele ediții ale acestui sondaj. Evaluatorii imobiliari au înregistrat o creștere ușoară, de la 2,85 în decembrie 2024 la 2,88 în iunie 2025.

În ceea ce privește încrederea pe care o au respondenții în agenții imobiliari, scorul obținut anul acesta este de 2,67 din 5, cu 0,03 puncte mai mare decât în decembrie 2024, când a fost de 2,64. Încrederea în brokerii de credite se află ușor în scădere, cu un scor de 2,51 în 2025 față de 2,52 în 2024. La finalul clasamentului se regăsesc dezvoltatorii imobiliari, care înregistrează totuși o ușoară creștere a scorului de încredere în ultimele 6 luni – de la 2,35 în decembrie 2024 la 2,39 în iunie 2025.

În rândul respondenților interesați de închirierea unei locuințe, nivelul de încredere acordat agenților imobiliari a înregistrat o ușoară scădere în ultimele șase luni – de la 2,73 puncte în decembrie 2024 la 2,72 puncte în iunie 2025. Deși variația este minimă, ea indică o stagnare a încrederii în acest segment și arată că există încă spațiu pentru îmbunătățirea relației dintre agenți și potențialii chiriași.

În paralel, profesioniștii din domeniul imobiliar au fost invitați să evalueze modul în care cred că sunt percepuți de către clienți. Media generală a răspunsurilor a fost de 3,5 puncte în iunie 2025, în ușoară creștere față de 3,4 puncte înregistrate în decembrie 2024. Deși diferența este modestă, ea reflectă o încredere tot mai mare a specialiștilor în capacitatea lor de a construi relații solide și de a transmite profesionalism.

Factori care influențează încrederea: de la transparență la reputație și comportament etic

Respondenții interesați de cumpărarea sau închirierea imobilelor declară că nivelul de încredere pe care-l au în agenții imobiliari este influențat în primul rând de abilitatea acestora de a negocia în interesul lor (39%), un procentaj în scădere față de anul trecut (44%). De asemenea, transparența în furnizarea informațiilor despre proprietăți (35%) și lipsa comisioanelor ascunse (35%) sunt criterii care au scăzut în importanță comparativ cu anul trecut, când erau menționate de 41% dintre respondenți. 

Modul realist de prezentare a proprietăților (32%) rămâne un criteriu important, dar și acesta este mai puțin menționat față de anul trecut (37%). Atitudinea respectuoasă și profesionistă a agentului se menține constantă (29%), în timp ce implicarea în soluționarea problemelor sau clarificarea detaliilor a scăzut ușor, de la 27% în 2024 la 26% în 2025. Se observă și o ușoară diminuare a importanței acordate disponibilității de a răspunde prompt întrebărilor (23% în 2025 față de 24% în 2024) și a accesului la o gamă variată de oferte relevante (20% față de 26%). 

De asemenea, experiența profesională (16% în 2025 față de 24% în 2024) și gradul de personalizare al serviciilor oferite (13% față de 19%) sunt mai puțin valorizate în prezent. Recenziile și recomandările altor clienți înregistrează o scădere semnificativă, de la 27% în 2024 la 21% în 2025. Reputația generală pe piață rămâne relativ constantă (17% în 2025 față de 18% în 2024). 

Nivelul de încredere al potențialilor cumpărători în dezvoltatorii imobiliari este determinat în principal de raportul calitate-preț în comparație cu alte proiecte similare (38%), urmat de existența unei documentații legale complete și transparente (35%) și de calitatea lucrărilor realizate în proiectele anterioare (34%). Alte aspecte importante sunt respectarea termenelor de livrare (34%), reputația generală pe piață (29%) și disponibilitatea garanțiilor post-livrare pentru eventuale reparații sau defecte (28%). Recenziile altor cumpărători (27%), comunicarea constantă despre stadiul proiectului (22%), experiența companiei (20%), flexibilitatea termenelor de plată (17%), implicarea în proiecte durabile (13%) și afilierea la organizații de profil (11%) sunt, de asemenea, relevante în ochii potențialilor clienți. Comparativ cu studiul anterior, observăm o scădere semnificativă a importanței acordate calității lucrărilor (de la 45% la 34%), dar și în cazul respectării termenelor de livrare (de la 40% la 34%). În schimb, documentația legală completă și transparentă a urcat pe locul 2 în topul importanței în rândul cumpărătorilor, semn că încrederea se bazează tot mai mult pe claritatea și corectitudinea informațiilor legale.

Profesioniștii imobiliari răspund provocărilor de încredere prin etică, transparență și relații construite pe termen lung

Profesioniștii din domeniu, agenți imobiliari și dezvoltatori, recunosc că se confruntă cu obstacole importante în efortul de a câștiga încrederea clienților. Cei mai mulți dintre aceștia (48%) indică percepția negativă generală asupra profesioniștilor din imobiliare ca fiind o barieră majoră, la fel ca lipsa unor reglementări clare în domeniu (48%) și ca experiențele anterioare negative ale clienților (48%). Un alt factor menționat este lipsa de transparență din partea clienților, indicată de 29% dintre respondenți (agenți imobiliari și dezvoltatori).

Întrebați cum cred că ar putea îmbunătăți nivelul de încredere al clienților față de ei, agenții și dezvoltatorii imobiliari au menționat în primul rând promovarea unei etici profesionale stricte și a unui cod de conduită clar (40%). Urmează oferirea de informații clare și complete despre proprietăți (37%) și implementarea unui sistem de certificare a profesioniștilor din domeniu (31%). Alte soluții includ transparența în procesul de negociere și comunicarea clară a acestuia (31%), dar și îmbunătățirea comunicării generale cu clienții (29%). Profesioniștii consideră importantă și construirea unei relații de încredere pe termen lung (29%), colaborarea cu instituții de reglementare pentru a crea un cadru legal clar (28%) și creșterea transparenței în ceea ce privește prețurile și comisioanele (28%). De asemenea, respectarea termenelor stabilite pentru întâlniri și livrarea documentelor (28%) și existența unui sistem de feedback și evaluare a serviciilor (19%) pot contribui la consolidarea relației cu clienții.

În fața unei percepții publice reticente, mulți profesioniști din domeniul imobiliar spun că își adaptează strategiile de lucru. Astfel, 56% dintre aceștia afirmă că le oferă clienților cât mai multe informații detaliate despre procesul de tranzacționare și despre proprietățile disponibile. Alți 52% declară că încearcă să construiască o relație personală, bazată pe înțelegerea reală a nevoilor clientului, iar 48% susțin că le oferă acestora timp și spațiu pentru a lua decizii fără presiuni. O treime dintre profesioniști (33%) insistă pe o comunicare constantă și clară, iar 26% aduc în discuție exemple concrete din colaborările anterioare pentru a câștiga încrederea potențialilor cumpărători.


Chestionarul sondajului a fost publicat online, pe Storia și OLX Imobiliare, în perioada mai-iunie 2025, iar răspunsurile au fost colectate de la 1160 respondenți, la nivel național.

7card anunță includerea României în raportul global Wellhub „Return on Wellbeing 2025”, cu 58% dintre liderii de business convinși că starea de bine este esențială pentru succesul financiar

0

Studiul dezvăluie că implicarea angajaților este principala preocupare a directorilor generali în ceea ce privește programele de wellbeing

7card, deținut de Wellhub, platformă globală de wellbeing corporativ, anunță lansarea celei de-a treia ediții a raportului de rentabilitate în wellbeing, care include pentru prima dată România în studiu, alături de piețe mature precum SUA, Marea Britanie, Germania sau Brazilia. Rezultatele studiului aprofundat internațional „Return on Wellbeing 2025”, realizat de Wellhub, plasează România într-un moment de maturizare rapidă a interesului pentru starea de bine la locul de muncă, unde  acest concept începe să fie privit ca o investiție strategică pentru dezvoltarea unui business.

Raportul „Return on Wellbeing 2025”, bazat pe informațiile a peste 1.500 de directori generali și lideri de afaceri internaționali, din care 150 respondenți din România, subliniază că, la nivel global, deși costul este un factor, principala preocupare pentru lideri este să se asigure că angajații utilizează efectiv beneficiile pentru wellbeing oferite. 

Datele din raportul Wellhub 2025 indică o aliniere parțială a României la tendințele globale. 82% dintre liderii globali raportează o rentabilitate pozitivă a investițiilor în wellbeing, iar în România, 58% dintre liderii de business consideră starea de bine un factor esențial pentru succesul financiar. 

Totodată, 92% dintre, directorii generali români recunosc impactul direct al sănătății mintale asupra performanței organizaționale. 56% afirmă că wellbeing-ul sprijină retenția angajaților, iar 43% spun că a contribuit la reducerea costurilor medicale. De asemenea, 55% au remarcat o influență directă asupra absenteismului, iar 41% observă un efect pozitiv asupra retenției. 47% dintre liderii care se implică personal în wellbeing au crescut bugetele alocate, în timp ce 75% afirmă că angajații apreciază aceste programe. În ciuda acestor progrese, 30% dintre CEO români identifică lipsa de implicare a angajaților drept cea mai mare barieră în implementarea eficientă a inițiativelor de wellbeing.

Cercetările noastre arată clar că directorii generali nu ezită să își asume angajamentul financiar față de starea de bine; aceștia sunt motivați de dorința de a vedea un impact real, tangibil, prin participarea angajaților. Am văzut acest lucru direct: starea de bine nu este doar un beneficiu, ci este un factor strategic pentru o productivitate sporită, o retenție mai puternică a talentelor și un profit mai eficient prin reducerea costurilor asistenței medicale. Este esențial pentru noi să recunoaștem că, deși putem avea acces unic la resurse și flexibilitatea de a ne prioritiza sănătatea, mulți angajați nu au acest lucru. Furnizarea de programe de bunăstare accesibile și cu impact pentru toți angajații nu este doar un imperativ moral; este o investiție strategică care produce randamente substanțiale în întreaga organizație”, a declarat Cesar Carvalho, CEO și cofondator al Wellhub. 

Raportul evidențiază concluzii globale majore care redefinesc modul în care liderii percep starea de bine la locul de muncă. În primul rând, bunăstarea nu mai este considerată un beneficiu opțional, ci un atu strategic: 82% dintre directorii generali la nivel global raportează randamente pozitive din programele de wellbeing, corelându-le direct cu creșterea productivității, reducerea absenteismului, o retenție mai puternică a angajaților și diminuarea costurilor cu asistența medicală. În al doilea rând, studiul scoate în evidență un decalaj semnificativ între percepția liderilor și experiențele reale ale angajaților: în timp ce 93% dintre CEO spun că se bucură de o stare de bine excelentă sau bună, doar 63% dintre angajați confirmă acest lucru. directorii care participă activ la inițiativele de wellbeing sunt de două ori mai predispuși să mărească bugetele dedicate, ceea ce deschide oportunitatea de a extinde către întreaga forță de muncă beneficiile testate personal – cum ar fi accesul la terapie, mișcare și mindfulness. Pe de altă parte, realitatea muncii flexibile devine normă: 58% dintre liderii globali afirmă că un program flexibil le-ar îmbunătăți propria stare de bine, iar 45% consideră că acest model este esențial pentru succesul programelor de wellbeing, care trebuie să includă soluții virtuale la cerere și accesibile în diverse locații.

Constatăm o maturizare accelerată a pieței, liderii români sunt tot mai conștienți că un program de wellbeing nu este un cost, ci un pilon esențial al performanței. Provocarea noastră este să ajutăm companiile să transforme aceste convingeri în politici clare, bugete reale și rezultate măsurabile, mai ales în colaborare cu echipele de HR. Anul acesta am mai observat că organizațiile care au tratat wellbeing-ul ca pe un proces integrat, cu susținere reală din partea top managementului și implementare consecventă, au înregistrat cele mai bune rezultate. De la nivelul 7card vedem cum un program bine structurat, construit în jurul nevoilor reale ale angajaților, generează o rată mai mare de implicare și o cultură mai sănătoasă”, spune Dan Moraru, Country Lead 7card by Wellhub.

Raportul global aduce și o serie de recomandări strategice pentru liderii de HR, care doresc să stimuleze investițiile în wellbeing. Una dintre cele mai eficiente strategii este raportarea frecventă a impactului programelor: directorii generali care primesc actualizări lunare privind performanța inițiativelor sunt semnificativ mai predispuși să majoreze bugetele. De asemenea, încadrarea stării de bine ca un atu al afacerii, corelată cu productivitatea, retenția și scăderea costurilor, este esențială pentru acceptarea la nivel executiv. Începerea cu programe pilot bazate pe date ajută la generarea de rezultate măsurabile și la fundamentarea deciziilor viitoare. Implicarea activă a conducerii transformă liderii în promotori interni, accelerând adoptarea la nivel organizațional. Nu în ultimul rând, abordarea proactivă a preocupărilor directorilor generali cu privire la implicare, rentabilitatea investiției și buget, cu ajutorul unor date concrete, transformă scepticismul în susținere, potrivit Return on Wellbeing 2025.

Raportul integral poate fi consultat accesând pagina dedicată. 


Wellhub a chestionat 1.500 de CEO, președinți și parteneri manageriali/directori din 10 țări pentru a înțelege motivațiile acestora de a investi în wellness corporativ. Sondajul a fost realizat online prin intermediul QuestionPro între 24 ianuarie și 7 februarie 2025, vizând liderii companiilor cu peste 100 de angajați. Acesta a inclus 67 de întrebări folosind scale Likert, formate cu variante multiple de răspuns și răspunsuri deschise. Răspunsurile au fost colectate în mod egal în Statele Unite, Regatul Unit, Brazilia, Argentina, Chile, România, Spania, Italia, Germania și Mexic (150–151 per țară). Rezultatele au un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de 5%.

Prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android

0

Prima platformă de microblogging și socializare creată integral în România, Chatter.al, anunță lansarea aplicației oficiale pentru Android: „Dezvoltată ca o alternativă locală la rețelele globale precum Twitter/X, deținută de Elon Musk sau TruthSocial, lansată de Donald Trump, platforma pune în centrul său libertatea de exprimare, protecția datelor și controlul utilizatorilor asupra prezenței în online. 

Lansată de antreprenorul român Cristian Doiu, platforma a fost concepută să respecte cadrul legal național și european, evitând aplicarea unor reglementări internaționale care pot să nu corespundă realităților locale”. 

Cristian Doiu, fondatorul Chatter.al: „Ne-am dorit o platformă intuitivă și rapidă, care să le permită utilizatorilor să se exprime liber, să posteze conținut variat și să interacționeze ușor. Integrarea inteligenței artificiale are scopul de a îmbunătăți experiența de utilizare prin recomandări relevante, fără a compromite intimitatea sau a utiliza datele personale în scopuri publicitare intruzive.”

Creatorii ei ne prezintă beneficiile-cheie ale platformei: „Sistem de verificare simplu și transparent, fără costuri ascunse; opțiuni de monetizare pentru creatori, prin abonamente și conținut exclusiv; secțiune de subiecte în trend, axată pe interese locale, nu globale; utilizare gratuită, fără reclame sau sisteme de targetare invazivă.

Prin lansarea aplicației Android, Chatter.al devine și mai accesibilă, oferindu-le o alternativă sigură și deschisă celor care își doresc un spațiu de exprimare liber, protejat și adaptat contextului românesc și european.”

Chatter.al este definită ca „prima platformă de microblogging și socializare dezvoltată integral în România. Creată ca o alternativă independentă la rețelele sociale globale, Chatter.al promovează libertatea de exprimare, protecția datelor și un mediu digital centrat pe utilizator. Platforma este disponibilă pe web și Android și este 100% gratuită, fără reclame invazive.

Aplicația este disponibilă gratuit în Google Play Store.”

Pentru mai multe informații: https://chatter.al

BOLOJAN-19

0

de Prof. Univ. Dr. Marius NICULESCU,
Facultatea de Medicină Universitatea „Titu Maiorescu”, București
Șef Clinica de Ortopedie și Traumatologie I Spitalul Clinic Colentina, București

Într-o societate, ordinea reprezintă mai mult decât o virtute sau o valoare morală; ea este însăși infrastructura nevăzută a civilizației. O lume fără ordine se prăbușește în haos, asemenea unei clădiri căreia îi sunt smulse grinzile de rezistență; de la universul cosmic la cel politic, de la cel biologic la cel social, totul funcționează pentru că există o ordine — impusă, respectată, transmisă. 

Într-o guvernare, ordinea reprezintă linia de demarcație dintre civilizație și decădere; statele care s-au prăbușit de-a lungul istoriei au pierdut mai întâi ordinea, înainte de a pierde puterea. Un guvern care nu impune ordine este un guvern care cultivă haosul, iar haosul nu rămâne niciodată gol: îl umplu violența, manipularea, radicalismul.

O țară fără ordine devine o pradă ușoară în fața celor care au știut să o mențină, ordinea fiind singurul sol fertil în care înfloresc valorile civilizației umane.

Deși pare greu de crezut, există în prezent două situații, două excepții în care ordinea nu are importanță, în care ea nu contează câtuși de puțin!

Prima situație o întâlnim în matematică și poartă numele de comutativitate – un concept simplu și elegant, conform căruia, deoarece nu schimbă rezultatul final, ordinea nu contează; de exemplu, A + B = B + A = C! 

Comutativitatea din matematică nu produce niciun fel de efect în societate.

Cea de-a doua situație o întâlnim în politica românească sub forma rocadei PSD-PNL, o formă de comutativitate originală, aplicată guvernării: PSD + PNL = PNL + PSD = Dezastru! 

Indiferent cine a fost la guvernare până acum, PSD sau PNL, rezultatul a fost același: aparat de stat sufocat de pile, lipsă de reforme, aroganță față de cetățean. Comutativitatea din politică, spre deosebire de cea din matematică, influențează în mod direct, imediat și determinant viața fiecăruia dintre noi, influențează evoluția poporului român ca națiune din toate punctele de vedere: economic, financiar, militar, diplomatic, demografic și etnic!

În jocul de șah, rocada e o mutare rară, dar nobilă și vitală; regele, conștient de vulnerabilitatea lui, cere ajutorul propriului turn, în spatele căruia se retrage. Nu este o fugă, ci o strategie, o demonstrație de inteligență, viziune și echilibru, o mișcare gândită pentru a întări apărarea și a construi un atac pe termen lung.

În cazul binomului PSD-PNL, rocada nu are nimic din noblețea șahului; nu este apărare, nu este strategie, este doar o manevră rușinoasă prin care două grupări de politicieni își pasează puterea ca să evite responsabilitatea.

PSD-PNL și-au făcut din rocadă o religie, un ritual al imposturii și al nesimțirii, o formă de protecție reciprocă, nu pentru țară, ci pentru interesele lor murdare; o mizerie de culise, în care niște „nebuni” care se cred regi își pasează țara ca pe o minge spartă, își dau ștafeta între ei cu o naturalețe de criminali în libertate, siguri că nu vor păți nimic.

Schimbarea unui premier din PSD cu unul din PNL e ca schimbarea unei țevi sparte cu alta ruginită; nu repară nimic, doar prelungește dezastrul.

Rocada din șah apără regele, dar rocada dintre PSD și PNL nu apără poporul care le-a încredințat puterea, ci este doar o formă de conservare a mafiei de partid, cu pretenții de „respect pentru democrație”, „responsabilitate politică” și alte expresii lipsite de orice valoare.

Rocada PSD-PNL nu este decât un nou capitol din alianța ticăloșiei naționale; sub masca stabilității avem instabilitate cronică, sub masca echilibrului politic, avem paralizie administrativă.

Rocada PSD-PNL nu salvează pe nimeni, ea este o mișcare disperată a unor piese murdare pe o tablă crăpată, care a ținut poporul în șah ani de zile și care se pregătește de ultima mutare: Șah mat!

Ilie Bolojan este începând din 23 iunie 2025, noul prim-ministru al României; luând în considerare doar ultimii 15 ani și incluzându-i aici și pe cei interimari/reveniți, Bolojan este al 19-lea prim-ministru al României!

În aceeași perioadă, Ungaria a avut un singur prim-ministru, pe Viktor Orban, care, dând dovadă de hotărâre și viziune, conduce neîntrerupt Guvernul maghiar din 29 mai 2010, câștigând toate alegerile desfășurate. 

Al 19‑lea prim‑ministru român în doar 15 ani, nu reprezintă doar un record, nu este o bornă, ci un moment al mediocrității organizate.

Al 19‑lea prim‑ministru în 15 ani nu este un detaliu statistic decât pentru cei care nu înțeleg istoria; pentru ceilalți, este o sentință simbolică și asta deoarece cifra 19 are o semnificație profundă în mai multe sisteme ezoterice și religii mistice (Cabala), în Baha’i, în Islam (Coranul fiind construit pe un sistem matematic divin bazat pe cifra 19, conform lui Rashad Khalifa – sistemul „Codului 19”), în numerologie și chiar în istoria ciclică.

19 este mai mult decât o simplă combinație între 1 și 9; este o cifră karmică, purtătoare de energii adânci, care vin din trecut și marchează un ciclu de plată, încheiere și posibilă renaștere, un număr sacru, prim și puternic, asociat cu inițierea, sfârșitul unui ciclu și începutul altuia.

1 = începutul,

9 = înțelepciunea, finalul unui ciclu

19 = încheierea unei etape karmice, urmată de un nou început (1 + 9 = 10 → 1+0 = 1)

Astfel, 19 este considerat un număr al renașterii, al selecției divine și al judecății finale.

19 nu este un blestem, este o șansă, este o avertizare că dacă nu înveți lecția responsabilității personale și colective, vei fi obligat să o repeți. E cifra celor care trebuie să construiască pe ruinele propriilor greșeli, iar cei care reușesc, ies purificați și pregătiți să conducă cu înțelepciune. 

România nu mai are luxul schimbărilor decorative; după 19 nu mai urmează 20, ci colapsul sau metamorfoza, nu mai este loc de încă o rotativă, de încă o rocadă, de încă o salvare miraculoasă. Suntem la finalul unui ciclu karmic; ori învățăm lecția, ori ne întoarcem în haos. De data asta, fără scăpare.

Ilie Bolojan nu este doar premierul cu numărul 19, este și ultimul avertisment karmic; după el, nu mai urmează premierul cu numărul 20, urmează prăbușirea totală sau trezirea brutală.

Șah Mat!

PS COVID-19, apărut la finalul anului 2019 nu este doar o boală, este o lecție. Iar cifra după care și-a luat numele este, poate, cheia înțelegerii mai adânci a ceea ce am trăit – și a ceea ce încă nu am înțeles.

PPS Guvernul Bolojan a reușit deja să ne propulseze în topul țărilor ca număr de vicepremieri: 5 vicepremieri! Suntem la egalitate cu Vietnamul și am trecut înaintea Chinei, care are doar 4 vicepremieri! Doar Croația ne mai întrece, cu 6 vicepremieri!

Felicitări, România!