Proiectul european ClimaGen: Viziunea liceenilor asupra viitorului urban al municipiului Cluj-Napoca – un oraș mai verde, mai sustenabil, incluziv și sănătos

0

56 de elevi din cinci licee din Cluj-Napoca, împreună cu profesorii lor, au participat în luna noiembrie a acestui an la evenimentul de tip JA Innovation Camp™, organizat în cadrul proiectului european ClimaGen (Climate-resilient reGeneration and renaturing), cu scopul de a identifica soluții pentru un oraș mai verde, mai sustenabil, incluziv și sănătos. 

Finanțat prin programul Horizon Europe Research and Innovation Programme, ClimaGen se desfășoară în perioada 2025–2028 și reunește 33 de parteneri, printre care și JA Europe. Inițiativa își propune să demonstreze, în 9 orașe europene, modul în care regenerarea și renaturarea rezilientă la schimbările climatice – realizate pentru, de către și împreună cu comunitățile vulnerabile – pot sprijini orașele și regiunile în tranziția către emisii nete zero.

În România, proiectul este implementat de JA Romania, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca și Asociația Cluster de Educație C-EDU

Inițiativa a reunit fizic echipe de elevi din liceele municipiului Cluj-Napoca într-un eveniment de tip Innovation Camp™, derulat pe percursul unei săptămâni, unde au fost dezvoltate idei cu potențial de impact real. Tema lansată a avut ca obiective combaterea schimbărilor climatice, extinderea și protejarea spațiilor verzi și revitalizarea cartierelor vulnerabile sau defavorizate din oraș.

Liceele din Cluj-Napoca participante sunt: LICEUL TEHNOLOGIC ALEXANDRU BORZA, LICEUL TEORETIC EUGEN PORA, COLEGIUL TEHNIC RALUCA RIPAN, COLEGIUL ECONOMIC IULIAN POP, LICEUL TEORETIC MIHAI EMINESCU.

Elevii au lucrat pe parcursul săptămânii la dezvoltarea ideilor de afaceri, apoi le-au îmbunătățit cu ajutorul voluntarilor din partea Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, precum și al celorlalți parteneri în rol de mentori, urmând ca fiecare echipă să prezinte ideea în fața unui juriu, având în vedere atât relevanța și fezabilitatea, cât și nevoile comunității, spiritul de echipă și originalitatea.

Printre propunerile cele mai reprezentative dezvoltate de către echipele de elevi, se numără:

EcoBite – un posibil business social care combină creșterea spațiilor verzi cu accesul la alimente sănătoase, printr-un model de grădină urbană colaborativă. Proprietarii de grădini se pot înscrie în aplicația EcoBite și pot alege un abonament care le oferă consultanță și servicii de întreținere, contribuind astfel la un oraș mai verde și la o alimentație mai sănătoasă pentru locuitori;

EcoMind Challenge – o aplicație mobilă care propune provocări verzi zilnice, precum mersul pe jos sau cu bicicleta, colectarea selectivă a deșeurilor, plantarea de flori sau copaci și participarea la acțiuni de curățenie. Fiecare acțiune corect realizată este validată prin poze sau coduri QR și aduce puncte care pot fi schimbate în recompense, precum bilete gratuite la evenimente culturale, reduceri la cafenele sau transport public gratuit, motivând utilizatorii să adopte comportamente sustenabile.

Grădina senzorială – amenajarea unei grădini senzoriale și educative pentru copii, un spațiu non-formal de învățare și joacă în aer liber care include organizarea de ateliere tematice pentru grupe de vârstă diferite, implementarea unui after-school alternativ axat pe joacă liberă, relaxare și învățare senzorială;

VERDETUNATA – renovarea pavilionului din parcul Detunata și transformarea acestuia într-un teatru de vară, îmbinând ecologizarea parcului cu revitalizarea unui spațiu neutilizat. Noua locație va aduce cultura mai aproape de locuitorii din vecinătatea parcului și de vizitatori, iar decorul pavilionului va fi realizat de pasionați ai picturii, creând un mediu verde, creativ și primitor pentru spectacole și evenimente culturale.

„Sunt de părere că acest eveniment ne-a pus în scenă nevoia orașului de a avea spații verzi. Mi s-a părut o experiență interesantă care pune în evidență valorile tinerilor și dorește să ofere ajutor în dezvoltarea lor. Am învățat lucruri noi și ne-am pus în practică abilitățile. Consider că lucrul în echipă a fost un lucru vital al întâlnirii pentru că am reușit să ne punem ideile. ”Elev, Colegiul Tehnic Raluca Ripan, Cluj-Napoca

„Aceste exerciții de inovare sunt exact ceea ce ne dorim să vedem în viitorul orașelor inteligente: implicarea tinerilor în procese reale de transformare, unde învățarea se combină cu soluții aplicate pentru comunitate.” Mentor, Ioana Dragoș – Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR NV)

„ClimaGen ne arată că vocea tinerilor poate fi o resursă de inovație publică. În loc să le explicăm ce înseamnă reziliența, i-am provocat să o proiecteze ei înșiși pentru orașul lor”, Mentor, Andrada Popa, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC)

Ca etapă următoare, ideile rezultate în urma workshopului, cu potențial de dezvoltare în domeniul antreprenorial, vor fi înscrise în competiția națională JA BizzFactory™, componenta practică a programului internațional Junior Achievement, oferind elevilor oportunitatea de a transforma o idee într-o afacere pilot sau chiar într-un start-up.

Innovation Camp™ este un format educațional Junior Achievement, derulat pe mai multe zile, care oferă elevilor șansa de a învăța despre teme de actualitate, precum reducerea impactului schimbărilor climatice, protejarea și extinderea zonelor verzi și revitalizarea comunităților defavorizate. În același timp, formatul îi ajută să-și dezvolte abilități esențiale pentru viața profesională și personală, precum lucrul în echipă, comunicarea, creativitatea, adaptabilitatea, perseverența și luarea deciziilor.

Înțelegerea modului de guvernare a Chinei prin prisma Planurilor Cincinale

0

de E. S. CHEN Feng,
Ambasador  al Republicii Populare Chineze în România

Recent, cea de-a patra Sesiune Plenară a celui de al 20-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez a examinat și aprobat „Propunerile Comitetului Central al PCC privind elaborarea celui de-al 15-lea Plan Cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională”. Documentul trasează o amplă schiță a parcursului de dezvoltare a Chinei în următorii cinci ani și transmite un semnal clar privind extinderea deschiderii externe la nivel înalt și promovarea cooperării cu beneficii comune cu toate statele lumii.

Elaborarea teoretică și aplicarea întocmai a Planurilor Cincinale constituie o practică importantă a Partidului Comunist Chinez în guvernarea țării și un avantaj politic esențial al socialismului cu caracteristici chinezești, reflectând filosofia largă, dar pragmatică, a poporului chinez asupra timpului. Înțelegerea planurilor cincinale ajută, în acest sens, la înțelegerea modului de guvernare a Chinei.  

Planurile Cincinale se bazează pe principiul viziunii pe termen lung. Deși elaborarea planurilor de dezvoltare nu reprezintă un proces exclusiv chinezesc, numai China a reușit să îl mențină neîntrerupt timp de peste 70 de ani prin 14 planuri succesive, formulând și implementând cu perseverență strategii de dezvoltare pentru viitor, în acord cu obiectivele naționale și cu ajutorul unui ciclu fix. „A ne face bine treaba” nu este niciodată un slogan gol în China, ci face referire la o serie de obiective științific structurate, implementate cu rigurozitate și bifate rând pe rând. Tocmai acest avantaj al „viziunii pe termen lung” a îngăduit Chinei să ducă la bun sfârșit proiecte strategice de infrastructură care necesită investiții continue pe parcursul multor ani, precum rețeaua de cale ferată de mare viteză, tehnologia 5G sau sistemul de navigație prin satelit Beidou – toate realizate urmând un singur plan coerent.

Planurile Cincinale reflectă principiul de „mobilizare a forțelor în scopul îndeplinirii marilor obiective”.  Ceea ce face planurile atât de „hardcore” este faptul că integrează toate ministerele, regiunile și domeniile într-un singur cadru unitar, formând un sistem național integrat de mobilizare a resurselor sub o coordonare națională unică. De exemplu, în lupta împotriva sărăciei, guvernul central stabilește strategia generală, provinciile asume responsabilitatea sarcinilor principale, iar orașelor le revine datoria de executare concretă a planurilor. Politicile privind finanțele, terenurile, transporturile, irigațiile, educația și sănătatea au fost toate orientate și favorizate către cele 832 de județe sărace. Astfel, în perioada 2016–2020, peste 10 milioane de persoane au depășit pragul sărăciei în fiecare an – echivalentul populației unui stat de mărime medie – atingând astfel obiectivul ONU de reducere a sărăciei cu 10 ani înainte de termen.

Planurile Cincinale reflectă îmbinarea dintre o piață eficientă și un guvern activ. Ele pot transmite semnale clar de politică publică, orientând resursele societății către direcțiile dorite și rezonabile, creând un ecosistem industrial favorabil și depășind dezavantajele deciziilor fragmentate la nivelul companiilor. În acest fel, raționalitatea pe termen scurt și microeconomică a pieței este corelată în mod organic cu raționalitatea macroeconomică și pe termen lung a planificării. Futuristul John Naisbitt a comparat acest avantaj cu „îngrijirea unei păduri, lăsând copacii să se dezvolte în voie”. Progresele Chinei în domenii precum vehiculele electrice, precum și transformarea de la o „mare putere manufacturieră” la o „putere în producție inteligentă”, nu pot fi separate de combinația complementară dintre mâna invizibilă și cea vizibilă.

Planurile Cincinale urmăresc ca beneficiile dezvoltării să fie resimțite de întreaga populație. În stabilirea indicatorilor, Planurile Cincinale iau întotdeauna nevoile oamenilor drept reper. În procesul de elaborare, prin cercetări ample, colectarea opiniei publice și diverse consultări și discuții, cererile populației privind locuințele, educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și alte domenii sunt transformate în conținut al planului. În evaluarea rezultatelor, planurile folosesc constant „sentimentul de câștig, fericire și siguranță” al populației ca principal criteriu. Prin formularea și implementarea lor, China se asigură că rezultatele dezvoltării ajung la toți cetățenii, îmbunătățind în mod concret viața oamenilor de rând.

Planurile Cincinale aduc stabilitate și predictibilitate la nivel mondial. În ultimii ani, China a fost în mod constant un important „stabilizator” al economiei globale. În calitate de a doua cea mai mare economie a lumii, China menține o rată de contribuție de aproximativ 30% la creșterea economică globală. În fața unor tendințe precum fricțiunile comerciale, decuplarea și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, precum și protecționismul exclusivist, China continuă să promoveze o lume multipolară, egală și ordonată, precum și o globalizare economică incluzivă și benefică pentru toți, apărând sistemul de comerț multilateral și o economie mondială deschisă. Totodată, China promovează construirea unei comunități cu viitor împărtășit de omenire, a propus și pune în aplicare patru inițiative globale, practică un veritabil multilateralism,  orientând ordinea internațională într-o direcție de dezvoltare caracterizată de și mai multă echitate și raționalitate.

Un nou plan de acțiune a fost trasat. Pe parcursul celui de-al 15-lea Plan Cincinal, China va continua să promoveze modernizarea în stil chinezesc, să extindă deschiderea de nivel înalt către exterior, să creeze o nouă etapă de cooperare reciproc avantajoasă și să promoveze construirea unei comunități cu viitor împărtășit de omenire. China și România au un parteneriat amplu de prietenie și cooperare; legătura dintre cele două țări este de durată, ideile lor sunt armonizate și punctele lor forte se completează reciproc. China este dispusă să împărtășească cu România oportunitățile de dezvoltare aduse de deschiderea sa de nivel înalt, aducând vitalitate și impuls cooperării bilaterale și scriind împreună un nou capitol în relațiile dintre China și România.

OUG nr. 63/2025 prin care se modifică legislația silvică nu îndeplinește condițiile de constituționalitate. Am sesizat Avocatul Poporului și cerem intervenția CCR! 

0

Silviu Geană, lider, Federația Silva      

Conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor încearcă de aproape un an să promoveze un proiect de HG prin care să reorganizeze RNP Romsilva. Toate tentativele de legiferare pornite de la MMAP au fost pline de erori. În repetate rânduri, Ministerul Justiției a atras atenția asupra acestora, arătând că pentru un astfel de proiect de reorganizare este nevoie mai întâi de modificarea Codului Silvic și a Statutului personalului silvic.

Decisă să modifice modul în care este organizată și funcționează Romsilva, conducerea MMAP a promovat OUG nr. 63/2025 pentru a pregăti reorganizarea acestei regii naționale. OUG nr. 63/2025 modifică, pentru a patra oară într-un an, Codul Silvic și, pentru a doua oară într-un an, Statutul personalului silvic.

OUG nr. 63/2005 a fost adoptată de Guvern, dar și de această dată suntem în situația unor neconcordanțe și erori care fac neconstituțională această ordonanță. Prin urmare, Federația SILVA s-a adresat Avocatului Poporului pentru declanșarea procedurii de control de constituționalitate și sesizarea CCR. Din perspectiva noastră, OUG nr. 63/2025 conține o serie de prevederi și dispoziții care încalcă flagrant Constituția României. 

9 motive de neconstituționalitate pentru OUG nr. 63/2025 

1. Lipsa situației extraordinare și a urgenței reglementării – încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție.

Reforma structurii și funcționării Romsilva și a ocoalelor silvice este una profundă, cu impact pe termen lung, care nu poate fi justificată printr-o urgență reală și imediată. Chiar  CCR a statuat că reformele structurale se fac prin Parlament, nu prin OUG. 

2. Extinderea obiectului ordonanței dincolo de motivele invocate – încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție.

Deși se invocă necesitatea îndeplinirii unor jaloane PNRR limitate, OUG reglementează: transformarea unor funcții ocupate în baza unui contract individual de muncă, în unele pentru care urmează să se încheie contracte de mandat; modificarea vechimii minime necesare pentru ocuparea unor funcții de conducere; proceduri de selecție și evaluare, sancțiuni și încetarea contractului de mandat; modificarea regimului sancționator în Codul Silvic; introducerea unor noi articole în Codul Silvic cu caracter permanent. 

Aceste modificări nu sunt justificate de situația extraordinară invocată, depășind astfel limitele constituționale ale delegării legislative.

3. Lipsa avizelor de la instituțiile și ministerele avizatoare pentru varianta finală a proiectului de OUG, așa cum a solicitat Ministerul Justiției. 

Ministerul Justiției, în observațiile formulate asupra proiectului și transmise MMAP menționează în mod expres: „Revine inițiatorului sarcina de a se asigura că toți avizatorii prezentului proiect au avizat aceeași formă ca și cea prezentată Ministerului Justiției.” 

Proiectul care a fost adoptat de Guvern în ședința din data de 20 noiembrie 2025 nu este cel care a fost avizat de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Secretariatul General al Guvernului. Acestea au avizat o versiune mai veche – și diferită – de cea adoptată de Guvern. Mai mult, OUG adoptată de Guvern nu a fost semnată de Ministerul Justiției.

4. Aprobarea OUG fără dezbaterea proiectului final în Comisia de Dialog Social. 

Acest lucru reprezintă un viciu de procedură care, în opinia noastră, a afectat considerabil interesele profesionale, economice și sociale ale partenerilor sociali, patronate și sindicate, așa cum sunt prevăzute de art. 9 din Constituție.

5. OUG nr. 63/2025 încalcă dreptul la muncă și stabilitatea raporturilor de muncă – art. 41 din Constituție.

Transformarea raporturilor de muncă în contracte de mandat pentru unele categorii de funcții silvice de conducere – șefi de ocoale și directori, echivalează cu o diminuare substanțială a protecției juridice de care beneficiază salariații în temeiul Codului muncii. Contractul de mandat presupune lipsa garanțiilor privind stabilitatea, condițiile de încetare și protecția la concediere, ceea ce afectează: continuitatea activității profesionale, dreptul la securitate în muncă și posibilitatea reală de apărare a drepturilor în fața abuzurilor.

Așa cum a subliniat și Ministerul Justiției, astfel de schimbări ce afectează drepturi fundamentale nu pot fi realizate prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, ci doar prin lege votată în Parlament. 

6. Limitarea excesivă și nejustificată a accesului la anumite funcții de conducere – încălcarea art. 16 din Constituție.

Eliminarea gradelor profesionale minime pentru ocuparea funcțiilor de conducere în administrația silvică și impunerea unor condiții de vechime în domeniul silvicultură pentru ocuparea anumitor posturi, corelat cu vechimea în funcții de conducere, reprezintă o barieră artificială care elimină un procent semnificativ dintre profesioniștii calificați din sistemul silvic. Lipsa justificării obiective transformă norma într-o măsură discriminatorie, în contradicție cu principiul egalității de șanse și accesul liber la funcții, exclusiv pe criterii profesionale.

7. Lipsa clarității, previzibilității și stabilității legislative – încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție.

O.U.G. nr. 63/2025 introduce proceduri noi, fără a defini elemente esențiale precum:

  • criterii obiective pentru stabilirea indicatorilor de performanță;
  • modalitatea de contestare a evaluărilor anuale;
  • limitele utilizării înregistrărilor audio-video.

8. Încălcarea principiului separației puterilor statului – art. 1 alin. (4)

O.U.G. 63/2025 – aduce modificări structurale și permanente în organizarea și conducerea structurilor silvice ale statului, dar și a ocoalelor silvice de regim, intervenind asupra unui domeniu esențial care, prin natura și amploarea sa, aparține exclusiv competenței legislative a Parlamentului. 

9. Afectarea dreptului la negociere colectivă și libertatea sindicală – art. 40 și 41 (5).

Prin modificarea unilaterală și intempestivă a Statutului personalului silvic, Guvernul a eliminat elemente esențiale din contractele colective, a schimbat regimul juridic al unor funcții fără consultarea partenerilor sociali și a afectat capacitatea sindicatelor de a reprezenta eficient salariații. 

Modificările introduse prin OUG 63/2025 produc efecte grave asupra: stabilității personalului silvic; funcționării ocoalelor silvice și a RNP Romsilva; funcționării ocoalelor silvice de regim; protecției pădurilor prin destabilizarea structurilor de administrare și asupra drepturilor angajaților.

Această instabilitate legislativă afectează buna administrare a patrimoniului public forestier, cu repercusiuni directe asupra interesului național. 

Sub egida ASPES: România 2025-2040. Politici pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România. Importanța deosebită a turismului balnear și de wellness

0

Asociația pentru Studii Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), IMM România, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), a organizat, la 27 noiembrie 2025, conferința cu tema: „România 2025-2040. Politici pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România. Importanța deosebită a turismului balnear și de wellness”.

Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe inițiat de ASPES, cu tema „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare”, ciclu de conferințe având obiectivul de a reuni exponenți ai mediului de business, ai mediului academic și universitar, ai domeniului financiar-bancar, ai decidenților din industrie, agricultură, industrie alimentară și silvicultură, finanțe, turism, pentru un dialog aplicat asupra unor ramuri cu potențial de creștere pentru economia națională.

Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a readus în atenție cadrul de mari schimbări și reașezări economico-sociale și geopolitice prin care trece omenirea în ansamblu și care impune o reconfigurare a poziției și a oportunităților specifice țării noastre, prin valorificarea resurselor de care dispune.

Președintele României, Nicușor Dan, a adresat conferinței organizate de ASPES un mesaj, prezentat de Nicoleta Ramona Dinu, consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism în cadrul Administrației Prezidențiale, prin care a fost reiterat potențialul de revitalizare a turismului românesc, o atenție specifică necesitând turismul balnear, cu o tradiție recunoscută și cu un rol medical și preventiv incontestabil. 

În dezbaterile conferinței s-au exprimat dr. ec. Ion Dănuț Jugănaru – președintele ASPES Filiala Dobrogea, Simona Constantinescu – președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR) și președinte al Consiliul Consultativ al Turismului, dr. ing. Dragoș Răducan – președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Valentin Lazea – economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Alexandra Arsene – secretar general al Asociației Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Iuliana Tasie – prim-vicepreședinte al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Andrei Blumer – președintele Asociației de Ecoturism din România (AER), Ovidiu Tudor – președintele Asociației Incoming România (AIR), prof. univ. dr. Gabriela Țigu – decanul Facultății de Business și Turism, ASE București, Bogdan Pletea – consultant Risk Management & Sustainability Strategy.

Au fost abordate aspect privind tratarea turismului ca prioritate în economia națională, stringența reglementării și a predictibilității în domeniu, formarea pe bază de competențe a forței de muncă, asigurarea cadrului de valorificare a resurselor natural, utilitatea unei voci unice cu forță de reprezentare pentru turismul românesc.

Kaufland continuă expansiunea și deschide cel de-al treilea magazin din municipiul Bistrița

0

Kaufland România își extinde prezența la nivel național și deschide al treilea magazin în municipiul Bistrița. Prin această investiție, compania creează peste 70 de noi locuri de muncă.  

Situat pe strada Drumul Cetății, nr.51, noul Kaufland este construit pe o suprafață totală de peste 5.400 mp, cu un spațiu de vânzare de aproape 3.000 mp. 

Hipermarketul va fi deschis pentru public începând de joi, 27 noiembrie, și va avea un program de funcționare zilnic, cuprins între orele 07:00-22:30 de luni până sâmbătă, respectiv 08:00-21:00 duminica. 

Cu ocazia inaugurării, clienții noului Kaufland Bistrița sunt așteptați cu promoții speciale, la alimente și produse non-alimentare, precum și 30% reducere la toată gama de accesorii auto, în limita stocului disponibil. Printre produsele incluse în ofertă se regăsesc: piept de porc cu os pentru gătit, la 18,99 lei/kg, preț redus de la 28,50 lei/kg, pui grill Vreau din România la 11,39 lei/kg, preț redus de la 14,24 lei/kg, cafea măcinată Julius Meinl Jubilaum 500g la 49,99 lei/bucată, preț redus de la 64,59 lei, balsam de rufe Torre 1L, la 3,99 lei/ bucată, preț redus de la 6,09 lei/bucată, aparat vafe 3 în 1 SWITCH ON la 84,99 lei/bucată, preț redus de la 151,50 lei/bucată, și multe alte produse.  

În plus, clienții care folosesc K-Scan la cumpărături în perioada 27 noiembrie – 09 decembrie vor primi în Kaufland Card un cupon de 10% reducere. Cuponul este valabil o singură dată, în perioada 11–24 decembrie 2025, pentru un coș de până la 1.000 lei, exclusiv în noul magazin din Bistrița.

Kaufland marchează deschiderea noului magazin printr-un eveniment special chiar în ziua inaugurării. Lângă intrarea principală, clienții vor putea urmări o demonstrație culinară live și se vor bucura de fasole cu ciolan pregătite de un bucătar, în spiritul zilei de 1 Decembrie.

Hipermarketul oferă o varietate de produse pentru toate gusturile și dispune de raion de legume și fructe proaspete, vitrină cu servire asistată cu o lungime de peste 17 metri, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie. 

Oferta magazinului include și produse din regiune, precum cele de panificație de la Brutăria Agroservice Bucsa (Beudiu) și Ceracom Prod, sau produsele din carne de la Agro Ardeal, astfel încât clienții să regăsească în magazin gusturile familiare ale comunității lor.

La punctul Grill din exterior, clienții sunt așteptați cu un meniu variat de preparate gustoase, gata de savurat: pui rotisat (condimentat sau cu usturoi), pulpe de pui rotisate, crispy și nuggets de pui, cartofi prăjiți, mici, ceafă de porc și Thuringer. Oferta este completată de o selecție de băuturi răcoritoare și diverse sosuri.

Totodată, în vecinătatea magazinului a fost realizat un loc de joacă în aer liber pentru copii, cu o suprafață generoasă de peste 150 mp.

Pentru a asigura o experiență de cumpărături modernă și rapidă, noul Kaufland este echipat cu 16 case de marcat, dintre care 6 convenționale și 10 case express, de tip self check-out. Totodată, clienții pot utiliza serviciul K-Scan, care le permite să scaneze produsele pe măsură ce le adaugă în coș, urmând să finalizeze plata la casele de marcat de la ieșire.

Noua locație dispune de 217 locuri de parcare, dintre care 10 sunt destinate persoanelor cu dizabilități, 8 sunt rezervate părinților, iar 2 sunt echipate cu stații pentru încărcarea mașinilor electrice. Pentru cei care aleg transportul alternativ, sunt disponibile și 12 locuri special amenajate pentru biciclete. 

Magazinul este prevăzut și cu o galerie comercială proprie, care oferă acces la o varietate de magazine și servicii, precum farmacia Dr. Max, Good2Go (tutun, loto, ziare) și Doctorul Naturii, magazin specializat în produse naturiste. De asemenea, sunt disponibile și automate de cafea Dallmayr și Nestlé, lockere Sameday, FANbox și GLS pentru ridicarea coletelor, precum și o casă de schimb valutar și un ATM Euronet.

Segmentul de food este completat de 2HUNGRY®, construit pe experiența brandurilor Jacqueline®, Buzunare cu Mâncare® și Numa’Bun® – un concept QSR modern, care îmbină calitatea, viteza și eficiența într-o experiență culinară urbană, dedicată generației aflate mereu în mișcare.

Totodată, noul magazin Kaufland din Bistrița integrează sisteme de colectare separată, precum:

  • În interiorul magazinului, clienții vor găsi un automat de reciclare, de tip self-service, prevăzut cu 4 guri de colectare, unde pot recicla ambalaje în schimbul voucherelor de extra-reducere. Pot aduce aici ambalaje din PET, sticlă și metal (cu volum de până la 3 litri), garanția de 0,50 RON fiind restituită doar pentru ambalajele cu simbolul „Ambalaj cu garanție” tipărit pe etichetă.
  • În zona de la intrare, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune pentru reciclare ambalaje ale produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor fi recompensați pe loc cu vouchere de 35% reducere la cumpărarea altor produse noi, din oferta lunară. Clienții pot depune sticle goale din plastic de șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar și recipiente goale de produse de curățenie, precum detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridică de la Biroul de Informații din magazin.

Romsilva oferă la vânzare peste 16 mii de pomi de Crăciun 

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că, prin unitățile sale teritoriale, oferă la vânzare, în sezonul sărbătorilor de iarnă, 16.415 pomi de Crăciun, dintre care 13.462 sunt din specia brad, iar alți 2.953 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. 

Romsilva precizează că „majoritatea pomilor de Crăciun provin din culturi specializate, din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, un număr mai mic fiind recoltați din suprafețele de fond forestier regenerate natural, având o densitate excesivă, care necesită lucrări de rărire.

Direcțiile și ocoalele silvice din cadrul Romsilva vor onora cu prioritate cererile populației, prin vânzare directă, iar valorificarea către operatori economici se va face numai în limita excedentului.

Prețurile la achiziția directă, de la ocoalele silvice, depozite sau locurile de recoltare, pornesc de la 17 lei pentru un pom de Crăciun din specia molid, cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajung la 39 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri. 

Solicitările pentru pomii mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se va aproba în comitetul director al direcţiei silvice.

Pomii de Crăciun sunt comercializați la sediile ocoalelor silvice din zonele de munte și de deal, unde există pepiniere silvice care produc puieți forestieri de rășinoase și păduri de rășinoase. 

Aceste ocoale oferă, la cerere, și pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau la ghiveci, care pot fi replantați ulterior, o soluție recomandată, care include, însă, costuri suplimentare. 

În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. 

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale. 

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat”.  

Studiu Deloitte: instabilitatea politică și corupția, în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii români în 2025. Costul vieții de zi cu zi rămâne pe primul loc

0

Instabilitatea politică și corupția urcă anul acesta în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre Millennials și 23%, respectiv 25% dintre reprezentanții Generației Z sunt preocupați de aceste aspecte), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, realizat în 44 de țări, inclusiv România. Costul vieții de zi cu zi rămâne cea mai mare îngrijorare pentru Millennials (48%, în creștere de la 43% anul trecut) și pentru cei din Generația Z (39%, față de 29% cu un an în urmă). În același timp, tinerii români se tem că, după pensionare, nu vor beneficia de o situație financiară confortabilă (60% dintre Millennials și 46% dintre reprezentanții Generației Z), mulți dintre ei susțin că trăiesc de la un salariu la altul (44% dintre Millennials și 50% dintre reprezentanții Generației Z), iar peste o tremie din fiecare categorie au dificultăți cu cheltuielile curente. 

La nivel global, cea mai mare îngrijorare a tinerilor este legată tot de costul vieții de zi cu zi (42% dintre Millennials, 39% dintre reprezentanții Generației Z), dar pe locurile următoare se află siguranța personală (19%) și protecția mediului (18%), în cazul Millennials, și sănătatea mintală a colegilor de generație (21%) și șomajul (18%), în cazul celor din Generația Z.

Din perspectiva carierei, tinerii români au ca principale obiective dobândirea independenței financiare (18% dintre Millennials și 25% dintre cei din Generația Z) și menținerea unui raport echilibrat între viața profesională și cea personală (24% dintre Millennials și 21% în rândul Generației Z). Pe de altă parte, tot mai mulți tineri caută un job cu semnificație – 92% dintre Millennials și 91% dintre reprezentanții Generației Z spun că sentimentul că derulează o activitate care are sens dincolo de beneficiile personale este important pentru satisfacția lor profesională. 

„Preocuparea pentru bunăstarea financiară revine așadar în prim plan, generațiile tinere fiind în mod clar mai flexibile în a-și schimba cursul carierei, inclusiv domeniul de activitate, pentru a-și atinge obiectivele. Există o diferență în poziționarea pe subiect, căci cei din generația Millennials sunt dispuși să facă o astfel de schimbare în special pentru un pachet salarial mai consistent (41%), în timp ce reprezentanții Generației Z caută mai degrabă să avanseze mai rapid în carieră (33%), recunoscând însă că și suplimentarea veniturilor este importantă (29%). În acest peisaj, angajatorii sunt chemați să găsească din nou resurse și beneficii care chiar contează, pentru că retenția nu mai e un simplu indicator de resurse umane, ci o probă de loialitate reciprocă”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.

Totodată, tinerii români sunt tot mai interesați de utilizarea soluțiilor bazate pe inteligența artificială generativă (GenAI) la locul de muncă – 43% dintre Millennials și 42% dintre reprezentanții Generației Z spun că folosesc deja GenAI  în activitatea lor zilnică, în creștere de la 11%, respectiv 13% cu un an în urmă. La nivel global, însă, proporția tinerilor care utilizează deja astfel de tehnologii este mult mai mare – 56% dintre Millennials și  57% dintre cei din Generația Z. 

Preocuparea pentru protecția mediului rămâne și ea ridicată – 73% dintre Millennials și 68% dintre reprezentanții Generației Z din România (peste procentele înregistrate la nivel global, respectiv 63% și 65%) spun că sunt îngrijorați cu privire la schimbările climatice. În aceste condiții, peste 60% dintre ei sunt dispuși să plătească mai mult pe produse sau servicii sustenabile, iar în jur de 70% iau în calcul certificările și politicile de mediu ale unei companii atunci când evaluează un potențial angajator. 


Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, ajuns la ediția a 14-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.700 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.700 de reprezentanți ai Generației Z de peste 18 ani (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2006), din 44 de țări din întreaga lume.

Gigawați promiși, megawați livrați. Ce se întâmplă cu piața hidrogenului?

0
  • România are o lege și o strategie clare, cu ținte mari pentru hidrogen curat până în 2030.
  • Legislația însă nu are norme aplicabile, iar schemele de sprijin real nu funcționează, ceea ce blochează investițiile.
  • Fără reguli clare și contracte, piața de hidrogen nu pornește și România riscă să întârzie tranziția energetică.

De la 100 MW la 2 GW: un salt imposibil fără un cadru clar

România a intrat în jocul hidrogenului prin PNRR: Ro‑HydroHub Râmnicu Vâlcea, electrolizorul de 20 MW de la Petrobrazi, unitatea urbană de 2,5 MW de la Cluj și testul 20HyGrid. Proiectele-pilot au o capacitate totală de 100 MW de hidrogen regenerabil. Prea puțin pentru o economie industrială care vrea să conteze în 2030. Strategia Națională a Hidrogenului ridică ștacheta la circa 2,1 GW de electrolizoare și 153.000 de tone de hidrogen regenerabil anual până la finalul deceniului, în timp ce analizele independente împing necesarul spre 4 GW pentru a decarboniza industria și transportul greu. 

Strategie mare, reguli inexistente

Pe hârtie, România bifează rapid toate ingredientele unei povești de succes: există Legea 237/2023 pentru hidrogen, există Strategia Națională și Planul de acțiune, există bani europeni dedicați. În realitate, lipsesc exact piesele care dau viață sistemului: normele de aplicare, metodologia de certificare, procedurile de autorizare și regulile de piață. Fără aceste documente, investitorii nu pot trece de faza de concept, băncile nu au cum să evalueze riscurile, iar industria nu semnează contracte pe termen lung. 

În paralel, România trebuie să alinieze această legislație la RED III și la noile reguli europene pentru gaz și hidrogen, adică să clarifice ce înseamnă hidrogen „regenerabil”, ce intră la „low‑carbon”, cum se măsoară emisiile și cum se certifică producția. Atâta timp cât aceste întrebări rămân fără răspuns, semnalul pentru investitori este clar: România vorbește despre hidrogen, dar încă nu este pregătită să-l cumpere, să-l transporte și să-l folosească la scară mare.

De la hub-uri la rețea: cine leagă punctele?

Proiectele pilot arată că ecosistemul se poate construi: Ro‑HydroHub devine nucleul unei „valley” de hidrogen în jurul orașului Râmnicu Vâlcea, Petrobrazi testează hidrogen verde în rafinare, Cluj își pregătește transportul public pe hidrogen, iar 20HyGrid a demonstrat că un amestec de 20% hidrogen în rețeaua de gaze nu pune la pământ centralele de apartament. În jurul acestor proiecte se strâng consorții solide – institute, universități, distribuitori de gaze, mari producători de energie și oțel – semn că piața are, de fapt, apetit.

Dar hub-uri rupte între ele nu fac o industrie, ci un colaj de inițiative izolate. Ministrul Energiei ar trebui să fie cel care leagă punctele: să definească standarde de rețea pentru hidrogen, să clarifice cum și când gazoductele pot fi convertite sau construite pentru H₂, să dea drumul la proiectele Transgaz din European Hydrogen Backbone și să poziționeze România pe coridoare precum Hydrogen East și viitoarele legături spre Delta Rhine, H₂Med sau HY‑FEN. Fără o astfel de viziune integrată, producția riscă să se blocheze la poarta fabricii, pentru că nu are cum și unde să circule.

Banii există, piața nu

La Bruxelles, hidrogenul este deja tratat ca infrastructură strategică: REPowerEU țintește 20 de milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030, iar noul Hydrogen Mechanism – prin Banca Europeană a Hidrogenului – lansează apeluri pentru a conecta producătorii și cumpărătorii pe termen lung. România are acces la PNRR, la Fondul pentru Modernizare, la Fondul pentru Inovare, la linii de finanțare BEI și BERD, dar mingea se oprește din nou la Ministerul Energiei. Fără scheme de sprijin clare – contracte pentru diferență, prețuri de referință, subvenții pentru electrolizoare – nicio companie serioasă nu își asumă să producă un combustibil mai scump fără să știe cui, la ce preț și pe cât timp îl vinde.

România are strategii, bani și proiecte-pilot, dar fără reguli clare, piețe funcționale și infrastructură conectată, hidrogenul rămâne doar promisiune, iar maturitatea Ministerului Energiei se va măsura în capacitatea de a transforma această promisiune în industrie real” a precizat Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. 

Hidrogenul, testul de maturitate al Ministerului Energiei

Hidrogenul verde este, poate mai mult decât orice alt proiect energetic, un test de maturitate instituțională: dacă Ministerul Energiei reușește să treacă de la strategii frumos redactate la norme clare, piețe funcționale și investiții de miliarde, România intră în liga statelor care nu doar cumpără tehnologie, ci și o folosesc pentru a-și reseta industria. Dacă nu, rămânem cu câteva proiecte-pilot de 100 MW, o strategie de 2,1 GW și o nouă poveste despre cum „am avut oportunitatea, dar am ratat momentul”.

METAL SHOW & TIB 2026 se desfășoară în perioada 12–15 mai, la Romexpo

0

În contextul în care tehnologiile avansate și procesele de digitalizare determină tot mai puternic strategiile de investiții ale companiilor industriale, METAL SHOW & TIB rămâne un reper esențial în agenda profesioniștilor din domeniul tehnic.

Ediția din 2026, programată între 12 și 15 mai la Romexpo, va reuni la București producători și furnizori de echipamente, tehnologii și soluții dedicate prelucrării tablelor și țevilor, prelucrărilor prin așchiere, sistemelor CNC, fabricației aditive, sudurii, debitării, instrumentației pentru măsură și control, software-ului industrial, metalurgiei, hidraulicii, pneumaticii, roboticii și automatizării.

Prin extinderea ariei dedicate tehnologiilor avansate pentru fabrici inteligente, roboticii și integrării de sisteme, precum și prin deschiderea către o participare internațională mai amplă și stabilirea unui cadru solid pentru dialog tehnic de calitate, METAL SHOW & TIB 2026 se conturează ca principalul punct de referință pentru industria tehnică.

Pentru a susține în continuare comunitatea expozantă, organizatorii mențin și în 2026 aceleași tarife de participare, nemodificate în ultimii patru ani.

Demonstrațiile live pe echipamentele expuse, discuțiile tehnice directe cu lideri din industrie, achizitori, furnizori și prestatori de servicii, alături de ofertele comerciale disponibile exclusiv pe durata evenimentului, reprezintă elemente-cheie care consolidează valoarea networking-ului industrial din cadrul METAL SHOW & TIB și stimulează dezvoltarea de noi oportunități de afaceri, precum și fidelizarea clienților existenți.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.metalshow-tib.ro.

Politica fiscală, costul finanțării și stabilitatea financiară


de Leonardo Badea,
Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României

Legătura dintre politica fiscală și stabilitatea financiară din perspectiva efectului de evicțiune (crowding out), în condiții de dominanță fiscală a devenit un subiect de interes, atât pentru mediul academic, cât și pentru decidenții de politici macroeconomice, în special după criza datoriilor suverane din zona euro, care a survenit ulterior crizei financiare din 2007-2009. În cadrul unei lucrări importante referitoare la acest subiect, publicate inițial în 2011 și apoi în 2016 la NBER, o serie de economiști foarte influenți, precum Markus Brunnermeier, Luis Garicano, Philip Lane, Marco Pagano, Ricardo Reis, Tanos Santos, Stijn Van Nieuwerburgh și Dimitri Vayanos vorbesc despre legături problematice între politica fiscală și stabilitatea financiară, pe care le denumesc metaforic diabolic loops.

Figura 1: Exemple de două diabolic loops pentru criza datoriilor suverane din zona euro din perioada 2009-2012

Sursa: Brunnermeier et al (2011)

În figura de mai sus, regăsim exemplul a două așa-numite diabolic loops, în limbajul lui Brunnermeier et al. (2011), utilizate pentru a descrie interacțiunea dintre situația fiscal-bugetară și stabilitatea financiară prin canalului sectorului bancar în perioada 2009-2012, când a avut loc o criză a datoriilor fiscale în cazul unor țări din zona euro. Astfel, conform lui Brunnermeier et al. (2011), în țări ale zonei euro, precum Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania, deteriorarea credibilității financiare a statului a condus la o depreciere semnificativă a valorii titlurilor de stat deținute de instituțiile de credit. Aspectele menționate au condus mai departe la limitarea capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală. Aceasta a determinat efecte de contracție, reducând încasările fiscale și deteriorând suplimentar situația finanțelor publice, ceea ce a declanșat un nou mecanism de retroacțiune negativă în economia reală.

Conceptul de diabolic loop propus de Brunnermeier et al. (2011) se referă la situația ulterioară survenirii unui șoc puternic, în cazul de față fiind vorba de criza financiară din 2007-2009. Aș dori însă să extind această viziune a lui Brunnermeier et al. (2011) cu privire la o legătură complicată între politica fiscală și stabilitatea financiară și pentru condiții macro-financiare caracterizate de absența unui astfel de șoc major. În acest sens, aș vrea să aduc în discuție efectul de evicțiune (crowding out). Efectul de evicțiune vizează acea relație problematică între politica fiscală și sectorul economic real prin canalul investițiilor private. Mai exact, se referă la faptul că un nivel ridicat al cheltuielilor guvernamentale afectează nivelul investițiilor din economie prin diferite canale, după cum subliniază Friedman (1978) sau Ball, Elmendorf și Mankiw (1998). La intersecția dintre finanțarea cheltuielilor guvernamentale și cele private se află sectorul financiar, dominat în multe situații de sectorul bancar, după cum este, în special, cazul economiilor emergente din Europa Centrală și de Est.

Totodată, atunci când analizăm legătura dintre politicile economice, este important să vedem modul în care se poziționează una față de cealaltă. Sargent și Wallace (1981) sunt primii care subliniază faptul că politica fiscală se află într-o postură de dominanță în raport cu politica monetară, în sensul în care, dacă guvernul nu-și ajustează politica fiscală, atunci spațiul de manevră al politicii monetare devine inevitabil mai limitat. Uribe (2020) investighează conceptul propus de Sargent și Wallace (1981) din perspectiva finanțării deficitelor bugetare mari în cazul unei economii emergente ca urmare a efectelor negative generate de pandemia de Covid-19. Pe de altă parte, Reis (2021) extinde conceptul propus de Sargent și Wallace (1981) pentru a arăta faptul că politica fiscală se află, de asemenea, în poziție de dominanță și în raport cu politica macroprudențială, subliniind în acest sens un nou tip de diabolic loop. Brunnermeier și Sannikov (2012) abordează interacțiunea concomitentă dintre politicile macroprudențială, monetară și fiscală, evidențiind, de asemenea, o formă de diabolic loop.

Prin prisma concluziilor formulate în lucrările științifice menționate anterior, întrebarea pe care o adresez aici este: cum arată o legătură problematică de tip diabolic loop între politica fiscală și stabilitatea financiară pe canalul efectului de evicțiune, în condiții de dominanță fiscală? În special pentru noi, este relevantă particularizarea acestei întrebări pentru cazul economiilor emergente din Europa Centrală și de Est, cu focus asupra României. După cum menționam într-un articol recent, intitulat Datoria publică consolidată peste nivelul prevăzut în criteriile de la Maastricht: o nouă provocare pentru finanțele publice, FMI se așteaptă la o creștere a datoriei publice a țărilor din Europa Centrală și de Est. Cele mai importante creșteri sunt așteptate să survină în cazul Poloniei și al României. 

În circumstanțele în care deficitul bugetar pe balanța primară nu va scădea semnificativ, creșterea datoriei publice cu implicațiile aferente va pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Aceasta determină amplificarea costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit. În cele din urmă, costuri mai mari la depozitele bancare au efecte ascendente asupra ratelor la credite. Mai exact, atât timp cât noile emisiuni de titluri de stat oferă, în cazul țării noastre, randamente de 7-8%, instituțiile de credit vor trebui să aibă oferte competitive pentru produsele de economisire, astfel încât să poată finanța creșterea creditării. Aici trebuie avut în vedere faptul că, spre deosebire de depozitele bancare, veniturile obținute din plasamente în titluri de stat sunt scutite de taxe. Șirul de cauzalități menționat anterior poate fi o formă de crowding out prin canalul depozitelor. Spre deosebire de lucrările menționate anterior, această formă de crowding-out se manifestă pe întreg spectrul de produse de creditare, destinate atât investițiilor private, cât și populației. Totuși, nu trebuie pierdut din vedere faptul că finanțarea atrasă de stat în lei, de pe piața locală, se reîntoarce aproape imediat în sistemul bancar și, implicit, în circuitul economic, sub formă de lichidități. Însumând, articolul de față subliniază că, în condiții de dominanță fiscală, creșterea costurilor de finanțare ale statului poate să genereze un fenomen de crowding out pe canalul depozitelor bancare, cu efecte negative asupra stabilității financiare, și, în cele din urmă, asupra activității din sectorul economic real.  

Într-un context caracterizat de volatilitate, în care datoria publică crește semnificativ, statul accesează o parte importantă din totalul finanțării disponibile pe piața internă, iar presiunile asupra costurilor de împrumut se transmit către întreg sistemul financiar. Astfel, creșterea ratelor dobânzii la titlurile de stat nu doar că amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei, ci și reduce spațiul de manevră al instituțiilor de credit și al investițiilor private în economia reală, obligate să concureze cu statul pentru aceleași resurse financiare. În fapt, presiunea va fi atât pentru atragerea pasivelor bancare sub forma depozitelor cu rate crescute de dobândă, cât și pentru plasamentul activelor bancare, care, pe de o parte, este influențat de posibilitatea de a investi în titluri de stat la rate crescute ale dobânzii și, pe de altă parte, de posibilitatea de a acorda credite bancare ale căror rate ale dobânzii sunt în creștere. 

În cazul României, toate acestea influențează situația economică, împingând dobânzile în sus și restrângând creditarea economiei reale. Dacă analizăm și perspectivele de creștere ale economiei României pentru anul viitor, conform cărora se așteaptă un deficit de cerere (output gap negativ) de peste 3%, efectele de crowding out se pot amplifica, cu implicații negative asupra potențialului de creștere economică.