Campanie Lidl România pentru comportament responsabil față de mediu 

0

Compania Lidl România lansează, în perioada 21-23 noiembrie 2025, o nouă campanie de încurajare a comportamentului responsabil față de mediu, prin care acordă beneficii directe utilizatorilor Lidl Plus care reciclează ambalaje marcate SGR.

Lidl România „continuă să transforme reciclarea într-un avantaj real pentru clienți și lansează a patra ediție de anul acesta a campaniei Reciclează și câștigă cu Lidl Plus. Prin această inițiativă, în perioada 21-23 noiembrie 2025, clienții care returnează ambalaje cu simbolul SGR la aparatele de colectare a ambalajelor din magazinele Lidl și scanează voucherul generat în perioada campaniei, alături de cardul Lidl Plus, beneficiază de un cupon de cumpărături cu o valoare de până la 25 de lei, acordat ulterior în aplicație.  

Care este mecanismul campaniei?

Pentru a beneficia de recompensă, clienții trebuie să urmeze câțiva pași simpli:

  1. Să colecteze ambalaje cu sigla garanției (SGR) și să le returneze în aparatele de colectare amplasate în magazinele Lidl, în perioada 21-23 noiembrie 2025; 
  2. Să utilizeze voucherul SGR eliberat de aparat pentru cumpărături în magazinele Lidl,  în perioada 21-23 noiembrie 2025, asigurându-se că la casa de marcat este scanat cardul Lidl Plus. Voucherul poate fi utilizat exclusiv pentru achiziții efectuate în perioada campaniei, 21-23 noiembrie 2025;  
  3. În funcție de valoarea voucherului SGR utilizat, Lidl  transmite ulterior, prin aplicația Lidl Plus, un cupon de cumpărături, în perioada 25-26 noiembrie 2025. Cuponul poate fi folosit exclusiv la achizițiile efectuate în magazinele Lidl, în perioada 27 noiembrie-03 decembrie 2025.

Cum se calculează cuponul primit?

Valoarea cuponului de cumpărături este stabilită în funcție de suma totală a voucherelor SGR utilizate de client în perioada campaniei. Mecanismul de calcul este următorul:

  • Pentru vouchere SGR cu valoare cumulată de minim 10 lei și maximum 14,99 lei, clienții primesc un cupon în valoare de 10 lei;
  • Pentru vouchere SGR cu valoare cumulată de minim 15 lei și maximum 19,99 lei, valoarea cuponului este de 15 lei;
  • Pentru vouchere SGR cu valoare cumulată de minim 20 lei și maximum 24,99 lei, clienții beneficiază de un cupon în valoare de 20 lei;
  • Pentru vouchere SGR cu valoare de minimum 25 lei, Lidl acordă un cupon în valoare de 25 lei. Valoarea maximă a cuponului este de 25 lei, TVA inclus”.

Inițiatorii reafirmă că „a patra ediție de anul acesta a campaniei Reciclează și câștigă cu Lidl Plus reflectă angajamentul Lidl de a-și sprijini clienții în adoptarea unui comportament sustenabil, facilitând valorificarea ambalajelor returnate și transformarea acestora în beneficii directe pentru utilizatorii aplicației Lidl Plus. Totodată, campania confirmă preocuparea continuă a retailerului pentru consolidarea infrastructurii de reciclare, începută în 2019 printr-un proiect-pilot și extinsă treptat la nivel național. În prezent, aparatele de colectare sunt disponibile în magazinele Lidl din întreaga țară și asigură o procesare eficientă a ambalajelor, fiecare aparat având o capacitate de până la 45 de ambalaje procesate pe minut”.

Balului Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București are deosebita plăcere de a vă invita la cea de-a patra ediție a Balului Anual CCIB, un reper atât în calendarul economic al Capitalei, cât și în viața socială a comunității de afaceri.

Data: 12 decembrie 2025, ora 19:00
Locația: Sala de Bal, etajul 3, Palatul CCIB

Dress Code: Black Tie/Evening Gowns

Participarea la Balul CCIB vă oferă oportunitatea de a interacționa cu lideri din diverse domenii, antreprenori de succes, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, membri ai corpului diplomatic acreditat la București, într-un cadru exclusivist, dedicat celebrării realizărilor mediului de afaceri, într-o atmosferă elegantă și sofisticată. Palatul CCIB – Casa oamenilor de afaceri, este locul istoric unde se conturează viitorul economic al Capitalei, iar Sala de Bal, cu designul său unic, adaugă un plus de rafinament serii.  

Balul CCIB nu reprezintă doar un eveniment social exclusivist, ci și o ocazie de a contribui activ la punerea în valoare a Palatului Camerei București, inaugurat în 1911, o clădire monument istoric cu o arhitectură remarcabilă. Fondurile colectate în cadrul acestui eveniment vor fi direcționate pentru proiecte care sprijină promovarea acestui edificiu emblematic. 

Programul serii va include:

  • Primirea invitaților și cocktail de bun venit. Un început sofisticat cu băuturi rafinate și delicii gourmet.
  • Recital de colinde susținut de o parte a Corului Patriarhiei Române. Oaspeții noștri vor începe seara cu un moment artistic deosebit, deopotrivă emoționant și festiv. Colindele alese cu grijă și cântate într-un recital memorabil de o parte a Corului Patriarhiei Române ne vor aduce spiritul sărbătorilor de iarnă și magia Crăciunului.
  • Prezentare de modă exclusivistă:  Colecția „Poeme ale Culorilor” by Claudia Rawlings. „Poeme ale Culorilor” este o colecție în șifon de mătase, tafta și tul, în tonuri de roșu, roz pudrat si intens, burgundy și albastru. Linii curate, accente inspirate din tailoring-ul masculin și un romantism modern se împletesc pentru a crea siluete sofisticate și memorabile. Fiecare ținută este luminată de flori din țesătură, cristale prețioase și accente de paiete — detalii care transformă lumina în poezie. „Poeme ale Culorilor” – Unde fiecare nuanță devine un vers! O colecție semnată de Claudia Rawlings, creatoare româno-britanică cu o carieră internațională de succes, cunoscută pentru versatilitatea, simțul puternic al rafinamentului, abordarea atemporală a creațiilor sale, siluetele sculpturale și detaliile lucrate manual. Invitată specială a prezentării: actrița Ioana Ginghină. 
  • Recital susținut de Cvartetul Dimos. Grupul s-a făcut remarcat prin participarea la concertele Candlelight, un concept internațional ce aduce muzica live în decoruri feerice, iluminate doar de lumânări. Abordând atât lucrări clasice – Vivaldi, Mozart, Bach – cât și reinterpretări instrumentale ale unor piese pop, rock sau de film – de la Queen și Coldplay, până la coloane sonore celebre – Cvartetul Dimos creează o punte între tradiție și contemporaneitate. Publicul îi apreciază pentru energia discretă, profunzimea interpretării și atmosfera aparte pe care o creează de fiecare dată. 
  • Spectacol de tango argentinian oferit de Compania de Tango CaminArte. Compania a fost creată sub egida Asociatiei CaminArte de coregrafii și artiștii Max Van de Voorde si Raluca Aldea, din dorinta de a oferi publicului experiența unică pe care spectacolele de tango argentinian – dans cu puternică încărcătură emoțională și scenică – o produc. Astăzi, compania reunește patru cupluri de dansatori dedicați promovării tangoului argentinian de scenă în România, prin spectacole și demonstrații de înaltă ținută artistică, remarcându-se prin producția „Ruptura” și titlul de Campioni la „coregrafie de grup” – Tango2 Cup Istanbul 2025.  
  • Degustare de vinuri „Via Domnului”. Am pregătit invitaților o experiență oenologică rafinată, care pune în valoare eleganța și profunzimea aromelor desăvârșite în timp. Acest moment distinctiv al serii îmbină tradiția viticolă autentică cu arta savorii, într-un cadru atent curatoriat, demn de rafinamentul Balului CCIB. În spiritul valorilor care definesc „Via Domnului” — „Bucurie, cultură și bună măsură!” — această experienţă devine mai mult decât o simplă degustare: este un ritual al simţurilor, o celebrare a timpului, tradiției, măreției naturii şi măiestriei făuritorilor de vin. 
  • Licitație de tablouri. O licitație de tablouri – opere ale unor artiști contemporani. Acesta este un moment de generozitate și artă, în care invitații pot achiziționa piese unice, susținând totodată o cauză nobilă. 

  • Delicii culinare deosebite, o ambianță sofisticată și un cadru perfect pentru networking. 

Participarea la eveniment este posibilă doar prin achitarea unui tarif de 250 euro+TVA/persoană

Membrii CCIB, precum și partenerii și sponsorii Topului Firmelor din București, ediția 2025, beneficiază de tariful preferențial de 150 euro+TVA/persoană

Vă rugăm să confirmați prezența până la data de 2 decembrie 2025, la adresa de e-mail: marketing.comunicare@ccib.ro

Pentru informații suplimentare, vă stăm cu plăcere la dispoziție la numerele de telefon 0730 990 764 sau 0729 164 482.

Vă așteptăm pentru a petrece împreună o seară de neuitat!

Președinte,

Iuliu STOCKLOSA 

Andreea Paul, INACO: „Se împlinesc șapte ani de când am ieșit în spațiul public să propun crearea grupului de lucru pentru economia viitorului”

0

Declarații ale doamnei Andreea Paul, INACO în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).


Prezint două studii de caz, două companii românești.

1. Cerealcom Dolj – numărul unu în agribusiness, cel mai mare exportator de cereale, care câștigă la GAFTA, anul acesta, vreo 450 de milioane de dolari pe un contract de export de 15 milioane de tone de cereale și care a fost în punctul de risc de faliment din pricina relației cu sistemul financiar-bancar. A trecut ca prin urechile acului această companie românească, cu capital autohton românesc, reușind în condițiile în care n-a avut sprijinul de acasă și a câștigat la Londra la GAFTA. 

2. O companie mică, de data aceasta, Sonimpex Serv Com. Topoloveni – numărul 1 în lume la gustul autentic românesc, magiunul de Topoloveni, care are aceleași dificultăți majore în relația cu sistemul bancar românesc și luptă pentru supraviețuire. În egală măsură, se luptă și cu o concurență neloială, pentru că brandul i-a fost copiat de către un investitor străin și se luptă în continuare în instanță. 

Sistemul bancar poate să ia aceste studii de caz. Mai sunt multe. Am ales un caz mare și unul mic. Dacă vrem cu adevărat să schimbăm pragmatic lucrurile în bine, să pornim de la ceea ce poate fiecare să facă. 

Se împlinesc șapte ani de când am ieșit în spațiul public să propun crearea grupului de lucru pentru economia viitorului. Nu avem o strategie și un plan de țară cu o semnificativă componentă de gândire anticipativă. Șapte ani înseamnă că am intrat în clasa întâi cu această idee. Poate este totuși timpul să o facem. Era anul 2018. În 2018, am creat GLEV – Grupul de Lucru pentru Economia Viitorului. Cum am fi pregătit strategiile actuale de finanțare, naționale și cu fonduri europene, dacă am fi avut o această dezbatere într-un context așezat, cu toți stakeholderii implicați și cu cei care înțeleg ce înseamnă transformarea?!

Teoria economică actuală vorbește despre reglobalizare într-o lume multiplexă, nu multipolară, cum ne-am tot obișnuit să vorbim, cu multe centre de putere. Multiplex înseamnă alianțe diferite în funcție de contexte diferite, cu parteneri diferiți și cu piețe diferite în funcție de interesul punctual pe care îl au actorii economici majori statali. Să ne adaptăm și să ne trezim, căci fără economia viitorului nu mai vorbim nici de strategie națională, nici de competitivitate și nici de gradul foarte slab de implementare! 


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Bogdan Marius Petre, vicepreședinte al ASPES: „Fără acces la garanții, când participă la licitații publice, companiile românești nu au acces la fonduri”

0

Declarații ale lui Bogdan Marius Petre, vicepreședinte al ASPES în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).


Semnalez imposibilitatea antreprenorilor români de a avea acces la garanții. În momentul în care participă la licitațiile publice, companiile românești, dacă nu au acces la acest tip de garanție, automat nu au acces la fonduri. Neavând acces la fonduri, vine următoarele etape: insolvență, faliment, șomaj și alte probleme sociale de care o să ne lovim în curând. 

O altă problemă pe care aș vrea să o aduc în atenție este conceptul de la lazy banking. Nu l-am scos noi, Banca Națională a României a ieșit acum câteva luni cu el. Ce înseamnă asta: în momentul în care tu finanțezi deficitul, automat nu mai finanțezi economia, nu ai niciun interes.

Marius Bogdan Petre, vicepresedinte ASPES
©BNR, ASPES

O altă problemă pe care aș vrea să o ridic este balanța comercială. M-am uitat pe datele publicate de INS: valoarea totală a exporturilor în primele nouă luni a fost de 72 de miliarde de euro, balanța importurilor a fost de 96 de miliarde de euro. Este o diferență de aproximativ 25 de miliarde de euro. Prin comparație, valoarea PNRR-ului este de 28 de miliarde de euro, din care, România a accesat 9,5 miliarde și am reușit să schimbăm granturile cu împrumuturile fără să ne chinuim prea mult, adică a fost totul natural. La noi, este cool să nu știi nimic, pentru că, din păcate, în zona politică acesta este mesajul pe care ni-l transmit.

Ar fi foarte mult de discutat și de zona bancară, ar fi de discutat și în zona Bursei de Valori București. Trebuie lucrat doar puțin mai aplicat. La teorie ne pricepem cu toții. Partea practică, din nefericire pentru noi, este puțin mai greoaie.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Dezideriu Dudaş, membru al ASPES Constanța: „Renegocierea tarifelor internaționale va schimba total fața lumii”

0

Declarații ale lui Dezideriu Dudaş, membru al ASPES Constanța în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).


Ca să putem aborda eficient o criză, în primul rând, trebuie să o conștientizăm, să o vedem ca atare. Am organizat Asociația Consultanților de Plasamente. La Constanța, este o filială ASPES, unde invit toate instituțiile. Dacă tipul de abordare, deschidere și participare pe care-l avem noi ar fi adoptat la nivel de instituții de orice tip, fața României ar fi alta. Pentru firmele de consultanță este un nivel superior de abordare.

Avem toată deschiderea pentru a face evenimente la Constanța, inclusiv la nivel de bursă de valori. Avem colaborări cu firmele de specialitate. Ne bazăm pe firmele care sunt în economia reală. Noi putem veni cu experiența din domeniul pieței de capital, putem veni creând lanțuri de valoare în capitalul social al unor întreprinderi. Tema se numește „Matricea structurală la capitalul social al entităților economice abordare în și din patru perspective”. Dacă vrem, într-adevăr, ca economia să fie peste politică, trebuie să fim mult peste și la macroeconomie, și la microeconomie.

Sunt patru tipuri de capital social care pot fi promovate, bineînțeles că nu obligatoriu. În funcție de piețe, de necesități, se poate merge pe unul, pe două, pe trei cadrane, pe patru, pentru companiile mari. , deci statuate, mic acționariat, fonduri de investiții cadranul doi, e mai simplu să vorbesc cu cadranul doi, bănci de investiții, fondul de investiții strategice unde ori unde se află au patru categorii total diferite de abordare.

Private equity este foarte important din punctul de vedere al „vascularizării”. Decât să stai, să aștepți și să ai armate de funcționari care să dea ei pe pix și așa mai departe, domnul ministrul Pâslaru propune să băgăm „un vehicul” care să meargă ca un cateter; cam asta ar fi private equity.

Tocmai în Statele Unite, statul american a început el să cumpere participații în firme de hitech, în sensul că totul e schimbare.

Sunt de acord cu o resetare a globalizării, pentru că de aici pornește totul. Mergând la ce se întâmplă în realitate, e clar că renegocierea tarifelor internaționale va schimba total fața lumii. Nu văd cum poate să-l oprească cineva pe Donald Trump până la terminarea mandatului.

Dudaș Dezideriu, ASPES Dobrogea
©BNR, ASPES

Tipurile de piețe pe care am făcut analiza sunt fotbal, IT, IMM-uri, energie, agricultură, turism, bănci, cultură. Pentru fiecare e câte o abordare, care poate fi făcută până la capăt în detalii. Fără administrație nu se face nimic. În structurarea aceasta, sunt toate elementele legale pentru a merge până la capăt. Dacă nu vrem, sau nu putem, sau ne ascundem după cireș, e clar că nu se poate.   Lucrurile astea trebuie scrise, trebuie analizate, trebuie dezbătute. Noi, la Constanța, suntem pregătiți.  


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Prof. univ. dr. habil. Georgiana Georgescu, decan, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București: „Există un fenomen care reapare între politica monetară și politica fiscal-bugetară – dominanța fiscală”

0

Declarații ale doamnei prof. univ. dr. habil. Georgiana Georgescu, decan, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).


Discutând o temă provocatoare, precum cea a principalelor surse de finanțare a economiei naționale, vreau să mă refer, în egală măsură, la capitalul uman și la importanța capitalului uman în redresarea și relansarea economiei naționale. Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din Academia de Studii Economice din București este o facultate în cadrul căreia colegii mei din echipa de management, directorii celor două departamente, cadrele didactice întâlnesc, zi de zi, în sălile de curs și de seminare, viitorul profesiei economice pentru țara noastră. Pentru a fi nu orice tip de economist, ci unul specialist în finanțe, programele de studii ale Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori formează viitori profesioniști, economiști specialiști în finanțe și bănci. Parcursul academic este anevoios. Vedem efectele și culegem roadele, astăzi, prin intermediul majorității reprezentanților care dețin poziții-cheie în industria financiar-bancară. Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din Academia de Studii Economice din București se laudă cu mulți absolvenți de marcă, care țin frâiele și dirijează modul în care este implementată în practică politica financiară. Facultatea noastră nu oferă doar programe de studii de licență, ci și programe de studii de masterat, pentru a ne asigura că și acea parte a capitalului uman care alege să lucreze în industria financiară din diverse conjuncturi ajunge să regăsească, în cadrul facultății noastre și a universității, o structurare a teoriei economico-financiare necesară pentru a contribui la redresarea economiei naționale. Avem șapte programe de masterat în oferta educațională a facultății noastre. Un program de masterat derulat în parteneriat cu Banca Națională a României este programul de masterat de bănci centrale și instituții financiare, un program de masterat prin care ne-am propus, alături de partenerii noștri de la Banca Națională a României, să formăm resursa umană necesară pentru a gestiona sectorul financiar, în special, sectorul bancar și provocările cu care acest sector se confruntă, într-un mediu geopolitic extrem de dinamic și, în același timp, extrem de competitiv. Nu aș vrea să minimizez în niciun fel rolul pe care facultatea pe care o reprezint îl joacă în ansamblul economiei naționale, pentru că, prin intermediul resursei umane de care dispunem, colegii mei profesori și cercetători din cadrul celor două departamente ale facultății și colegii mei profesori din cadrul Academiei de Studii Economice din București sunt echipați cu instrumentele necesare, cu cunoașterea teoretică necesară pentru a livra studii și analize deopotrivă în atenția decidenților politici și în folosul companiilor private, al sistemului bancar, al sistemului financiar, în ansamblu. Am reușit, prin eforturi concertate eforturi pe care trebuie să le recunoaștem că le-am realizat pentru industria financiar-bancară, să venim cu studii publice în diverse sectoare de activitate, care pot fi utilizate fără doar și poate de decidenții politici.

Mulțumesc reprezentanților sectorului financiar-bancar, în ansamblu, pentru sprijinul pe care îl acordă cercetării științifice, pentru deschiderea pe care o manifestă în raport cu cadrele didactice și cercetătorii din cadrul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din Academia de Studii Economice din București. Atâta timp cât va exista interes, deschidere spre cooperare, nu doar din perspectiva contribuției la educația financiară, dar și, mai ales, din perspectiva contribuției la analizarea profundă și propunerea unor măsuri concrete prin care să atingem dezideratul ca, în perioada imediat următoare de 15 ani, până la orizontul anului 2040, să avem posibilitatea de a dezvolta la capacitate cât mai mare principalele surse de finanțare pentru economia românească, capitalul bancar și piața de capital, vă invit să veniți cu încredere alături de noi. Găsiți în noi un partener serios, pentru că rigoarea științifică pe care colegii mei o utilizează în realizarea analizelor destinate mediului economico-social și mediului public este de înaltă ținută. Integrăm principiile din teoria de bază aferente sectorului financiar și suntem, în egală măsură, extrem de atenți la nevoile concrete pe care sectorul productiv le are. Sperăm într-o cooperare din ce în ce mai productivă pentru economia națională a României, cooperare care poate fi realizată între mediul academic și reglementatori de pe diferite tipuri de piețe.

Ar trebui să existe un echilibru în conceperea mixului de politici publice. Îmi permit să mă refer aici doar la politica monetară și la politica fiscal-bugetară, pe care noi le studiem intens în cadrul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori de la Academia de Studii Economice din București. Nu ar fi de neglijat că politica monetară a dus greul în această perioadă. Nu ar fi rău să fim conștienți cu toții, indiferent că reprezentăm mediul public, sectorul productiv, mediul academic sau reglementatorii din zona sectorului financiar și nu numai, că există un fenomen pe care îl revedem că apare în acest mix între politica monetară și politica fiscal-bugetară: dominanța fiscală. Ne-am mai întâlnit în trecut cu acest fenomen. Este prezent alături de noi, în această perioadă. Poate că acesta este motivul principal pentru care politica monetară este orientată cu prudență, în sensul în care este orientată de Banca Națională a României, încercând să compenseze și să contrabalanseze efectele economice produse de politica fiscal-bugetară actuală.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Ericsson Mobility Report: serviciile de conectivitate diferențiată câștigă teren

0

În 2025, implementările 5G Standalone (5G SA) au determinat o creștere semnificativă a numărului de furnizori de servicii de comunicații (CSPs) care oferă modele comerciale de conectivitate diferențiate, bazate pe Network Slicing, prin care furnizorii garantează calitatea serviciului pentru anumite scenarii de utilizare, prin alocarea de „slice-uri” dedicate în rețea. Această evoluție este prezentată în ediția din noiembrie 2025 a Ericsson Mobility Report (EMR).

Peste 90 de CSPs au lansat rețele 5G Standalone, cu aproximativ 30 mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut și cu 20 mai multe față de raportul EMR din iunie 2025.

Cercetătorii EMR au identificat 118 cazuri – acoperind 56 de CSPs – în care Network Slicing este utilizat pentru a furniza servicii de conectivitate diferențiată.

Dintre aceste 118 exemple, 65 au trecut deja de la stadiul de concept la servicii comerciale, în 33 de rețele. Acestea sunt fie abonamente dedicate, fie pachete suplimentare adresate consumatorilor sau companiilor. 

În 2025 au fost lansate 21 dintre cele 65 de oferte comerciale – aproape o treime din total.

„Vedem că furnizorii de servicii la nivel global sunt pregătiți să adopte și să implementeze 5G SA pentru a oferi servicii de conectivitate diferențiată bazate pe valoare, nu doar pe volume de date”, afirmă Erik Ekudden – CTO Ericsson și editor al Ericsson Mobility Report. „După cum reiese din studiile de caz incluse în această ediție, 5G SA permite deja noi oportunități de conectivitate diferențiată. Numeroși furnizori au trecut anul acesta de la concept la implementare comercială, iar trendul este în continuă ascensiune.”

Ediția din noiembrie 2025 acoperă un nou interval de prognoză, din 2025 până la finalul anului 2031. 

Noul raport include și primele estimări privind lansările comerciale 6G. Pe baza ritmului adoptării generațiilor anterioare, cercetătorii EMR estimează că primele lansări comerciale vor veni de la operatori din piețe avansate precum SUA, Japonia, Coreea de Sud, China, India și unele țări din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC).

Estimările arată că, până la finalul anului 2031, abonamentele 6G ar putea ajunge la 180 de milioane – fără a include adoptarea timpurie a dispozitivelor IoT cu capabilități AI. Această valoare ar putea crește semnificativ dacă lansarea 6G va avea loc mai devreme decât sugerează ciclurile precedente.

Pentru Europa, lansările comerciale 6G sunt prognozate cu aproximativ un an întârziere față de piețele mai dezvoltate, din cauza implementărilor 5G SA realizate într-un ritm mai lent comparativ cu alte regiuni.

Enhanced Mobile Broadband (eMBB) rămâne principalul scenariu de utilizare 5G și este estimat să ajungă la 6,4 miliarde de abonamente până la sfârșitul anului 2031 – aproximativ două treimi din totalul abonamentelor mobile. Dintre acestea, 4,1 miliarde – circa 65% – vor fi abonamente 5G SA.

În ceea ce privește acoperirea geografică, în 2025 s-a înregistrat o creștere de 400 de milioane de persoane la nivel global care au putut accesa servicii 5G. Aproximativ 50% din populația globală aflată în afara Chinei continentale este estimat să beneficieze de acoperire 5G până la finalul anului 2025.

Traficul de date în rețelele mobile a crescut cu 20% între trimestrul al treilea din 2024 și aceeași perioadă din 2025 – o creștere ușor peste așteptări, determinată în special de China continentală și India. Se preconizează că ritmul de creștere se va menține, în medie, la 16% anual până în 2031.

Rețelele 5G ar urma să gestioneze 43% din volumul total de date mobile până la finalul anului 2025, în creștere de la 34% față de același moment al anului trecut. Experții EMR estimează că această pondere va ajunge la 83% în 2031.

Serviciile de Fixed Wireless Access (FWA) continuă să câștige teren ca scenariu de utilizare pentru 5G. Ediția EMR din noiembrie 2025 estimează că aproximativ 1,4 miliarde de persoane vor utiliza servicii de broadband prin FWA până la finalul anului 2031, iar 90% dintre aceste conexiuni vor fi furnizate prin 5G.

Cercetătorii EMR au identificat 159 de furnizori care oferă în prezent servicii FWA prin 5G – reprezentând aproximativ 65% din totalul furnizorilor de servicii FWA. Ponderea furnizorilor care includ planuri tarifare bazate pe viteză – un model de monetizare des întâlnit în serviciile de broadband prin fibră sau cablu – a crescut de la 43% la 54% față de ediția EMR din noiembrie 2024.

Ediția EMR din noiembrie 2025 are 36 de pagini și include trei articole semnate în colaborare şi dedicate unor scenarii de utilizare: 

  • Singtel: 5G SA pentru experiențe personalizate
  • Softbank: modernizarea infrastructurii IT pentru companii cu ajutorul 5G
  • SailGP: optimizarea operațiunilor și a experienței publicului prin 5G

Puteți citi întregul Ericsson Mobility Report pe acest link.

Utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă. Cum vor putea fi afectați angajatorii și care sunt implicațiile din perspectiva GDPR?

0

de Ioan Dumitrașcu, partener,
Cristina Boroșeanu, associate,
Ana Zestrașu, associate – Filip & Company   

Proiect de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice[1], dezbătut în spațiul public ca urmare a măsurilor fiscale pe care le include, printre altele, introduce și dreptul personalului din cadrul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera”.

După ce Guvernul și-a asumat răspunderea, iar Curtea Constituțională a fost sesizată, proiectul a fost într-un final adoptat în ședința comună a celor doua Camere pe 18 noiembrie, fiind trimis spre promulgare Președintelui României.

Principale aspecte reglementate prin proiectul de lege în cauză în ceea ce privește posibilitatea personalului Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera” vizează următoarele aspecte:

  • Folosirea camerelor va fi permisă doar în scopul realizării activităților de control și de cercetare a evenimentelor și pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Utilizarea în alte scopuri a imaginilor/sunetelor astfel surprinse va fi, în principiu, interzisă;
  • Pentru înregistrarea activităților desfășurate la locul de muncă controlat nu va fi necesar consimțământul persoanelor vizate, fapt ce nu ar trebui să echivaleze însă cu lipsa obligației de informare a acestora;
  • Imaginile/înregistrările video sau audio vor putea fi păstrate, ca regulă, pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care vor fi utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea ar urma regimul probelor;
  • O procedură privind înregistrarea și fixarea cu mijloace foto-audio-video, stocarea și accesarea acestora, va fi adoptată prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Implicațiile față de angajatori si implicațiile decurgând din GDPR

Întrucât utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă implică înregistrarea imaginii și/sau a vocii persoanelor cu ocazia efectuării activității de control la locul de muncă, aceasta presupune în fapt o prelucrarea de date cu caracter personal și, în consecință, devin aplicabile prevederile Regulamentului general privind protecția datelor personale (UE) 2016/679 (”GDPR”).

Inspecției Muncii/inspectoratele teritoriale de muncă, în calitate de operator/i de date, va/vor avea obligația de a respecta toate prevederile legale din materia protecției datelor prevăzute de GDPR și  implicit și obligația de a asigura informarea persoanelor vizate, dar și obligația de a da curs drepturilor persoanelor vizate (i.e., salariații surprinși în timpul controlului), în condițiile legii (e.g., dreptul de acces, dreptul la ștergerea datelor).

Deși Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă au atribuții în domeniul relațiilor de muncă (e.g., controlează aplicarea reglementărilor legale, stabilirea şi acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor), iar prelucrarea va avea loc la locul de muncă prin utilizarea unor mijloace de supraveghere video, nu vor  deveni incidente cerințele suplimentare prevăzute de art. 5 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR, întrucât situația premise nu este îndeplinită și anume folosirea bodycam-urilor nu este desfășurată de angajator în urmărirea unui interes legitim al său.

În principiu, în lipsa inițierii unei proceduri judiciare ulterioare, termenul de 6 luni de stocare a datelor care vor fi astfel colectate ar trebui să constituie o perioadă necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele. Prelucrarea datelor cu caracter personal cu depășirea duratei justificate de scopul colectării ar putea crea premisele invocării de către persoana vizată a dreptului la ștergerea datelor sale cu caracter personal.

Curtea Constituțională a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate

Deși Guvernul României și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate, iar printre criticile formulate se regăsesc și prevederile privind utilizarea înregistratoarelor audio-video portabile de tip body worn camera.

În urma analizării criticilor formulate, Curtea Constituțională a transmis printr-un comunicat de presă[2] din 20 octombrie 2025 că respinge obiecția cu privire la legea în ansamblu, afirmând: „utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului.”

De asemenea, a fost publicată și Decizia nr. 481 din 20 noiembrie 2025[3], prin care instanța a statuat că nu există o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 26 (viața intimă, familială și privată) și art. 41 (munca și protecția socială a muncii) prin prevederile criticate.

Practica autorităților în situații similare

În prezent, prevederi similare celor propuse prin proiectul de lege în cauză există în ceea ce privește activitatea personalului Poliției Române. În temeiul acestora, polițistul poate utiliza mijloace foto-audio-video din dotare, inclusiv de tip body-cam prin care să înregistreze în spații publice în timpul acțiunilor pe care le întreprinde.

Și în acest caz, se prevede expres că nu este necesar consimțământul persoanei vizate, păstrarea datelor realizându-se pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii lor.

Analizând practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), reiese că prelucrarea datelor cu caracter personal prin diverse mijloace audio-video de către autoritățile publice, în lipsa unei obligații legale a operatorului de date, a fost sancționată de către ANSPDCP cu ocazia mai multor investigații (e.g., Politia Locala Constanta, Politia Locală Cluj, Politia Locală sector 4).

În urma acestor investigații, ANSPDCP a constatat, în principiu, că instituțiile publice au prelucrat date cu caracter personal  prin utilizarea camerelor portabile de tip Body Cam, cu funcție de înregistrare audio – video, fără să existe o obligație legală expresă a operatorilor și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) GDPR, deși potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) GDPR, operatorii aveau obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoanele vizate.

Astfel, a fost aplicată sancțiunea avertismentului, împreună cu un plan de remediere care a impus obligația în sarcina instituției publice de a asigura conformitatea operațiunilor de prelucrare efectuate prin utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip body-cam cu dispozițiile art. 5 și art. 6 din GDPR (existența unui temei legal de prelucrare conform art. 6 alin. 1 și asigurarea transparenței cu privire la prelucrarea datelor personale conform art. 5 alineatul 1 lit. a).

Concluzie

Așa cum am anticipat deja, proiectul de lege a fost adoptat în cele două Camerele ale Parlamentului, urmând să producă efecte după promulgarea și publicarea sa în Monitorul Oficial.

Ulterior acestui moment, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative va constitui temeiul legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către personalul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă, în condițiile expuse în prezentul articol.

În ceea ce privește demersurile suplimentare impuse de legislația din materia protecției datelor (e.g., informarea persoanelor vizate cu privire la activitatea de prelucrare, efectuarea impactului asupra protecției datelor), acestea vor trebui aduse la îndeplinire de către autoritatea publică ce are calitatea operator de date, astfel încât activitatea de prelucrare de date personale să fie desfășurată în conformitate cu legea.


[1]PL-x nr. 246/2025

[2]https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-20-octombrie-2025/

[3]DCC481.pdf

Fragedo, transformă „7 ani de acasă” în „7 ani de recunoaștere drept #1 Brand for Kids”, cea mai de încredere marcă de carne 

0

Pentru părinți, fiecare masă oferită copilului este un moment de conectare, grijă și siguranță. Este una dintre cele mai simple, dar și mai profunde forme de iubire. Iar  responsabilitatea de a pune pe masă ceva în care ai deplină încredere este și esența care a construit, în timp, legătura dintre familiile din România și brandul Fragedo de la TRANSAVIA. 

Astăzi, această încredere primește o nouă recunoaștere publică: Forbes România desemnează Fragedo drept „#1 Brand for Kids”, „cea mai de încredere marcă de carne (pui, porc, vită etc.)”, pentru al șaptelea an consecutiv, în urma unui studiu realizat împreună cu Institutul D&D Research[1]. Este un premiu care nu vorbește despre notorietate, ci despre calitate consecventă, un criteriu esențial în piața alimentară și cu atât mai important atunci când vorbim despre copiii noștri.

„Când lucrezi cu produse alimentare destinate și copiilor, nu ai voie să tratezi nimic ca pe o rutină. O sursă controlată 100% de carne de pui, un flux de producție făcut așa cum trebuie, respect și grijă pentru fiecare acțiune: toate acestea sunt, de fapt, o formă de responsabilitate față de familiile care se bazează pe noi. Putem spune că cei „7 ani de acasă” s-au transformat în „7 ani de recunoaștere drept #1 Brand for Kids”, pentru că  premiul Forbes din acest an vine tocmai ca o confirmare a acestui tip de relație: atentă, asumată și constantă”, declară Marian Sabău, director Divizie calitate și siguranța alimentului, TRANSAVIA.

Liderul pieței de carne de pui din România, TRANSAVIA, este singurul producător autohton care deține și controlează integral toate facilitățile de-a lungul întregului lanț de producție, de la bob la furculiță. Acest lucru îi permite să garanteze siguranța și calitatea fiecărui produs oferit celor care apreciază autenticitatea, excelența și valoarea nutritivă superioară. Pentru consumatorul obișnuit, toate acestea nu sunt neapărat vizibile. Dar ele se simt. În felul în care carnea de pui este mereu sigură și are aceeași calitate de fiecare dată. 

Carnea de pui Fragedo însoțește milioane de familii în momentele lor importante, de la primele mâncăruri ale celor mici, până la mesele zilnice sau la cele speciale din weekendurile în familie și la cele care marchează diverse aniversări. Gama Fragedo s-a extins în ritmul în care s-au schimbat obiceiurile familiilor din România. De la ingredientele esențiale pentru gătit acasă individuale (piept, pulpe, aripioare, ficăței etc.), la produse marinate sau gata de gătit, la tigaie, în actifryer sau la cuptor, brandul răspunde realităților cotidiene ale părinților: mai puțin timp, dar aceeași dorință de a oferi ceva bun, sigur și nutritiv.

Părinții caută simplitate și siguranță: o carne de pui care să fie mereu la fel de bună, fără surprize, fără compromisuri. Copiii simt diferența, chiar dacă nu o pot explica. Felul în care sunt crescuți puii, hrana lor, modul în care este controlată fiecare etapă, toate acestea se traduc, în final, în gust, textură și calitate nutritivă. Distincția #1 Brand for Kids, primită de Fragedo pentru al șaptelea an consecutiv, este un semn că felul în care lucrăm așa cum trebuie se vede în viața reală a familiilor”, afirmă Cristina Lupșan, director calitate, Sector industrializare, TRANSAVIA.

Calitatea produselor TRANSAVIA este parte integrantă din strategia de sustenabilitate a companiei, iar un element de bază în realizarea acestui angajament este hrana sănătoasă și nutriția corectă a puilor. În lanțul de producție, integrat vertical 100%, de la bob la furculiță, sunt procesați exclusiv pui crescuți în fermele proprii, unde controlăm întregul proces de reproducție, incubație și creștere. Hrăniți cu cereale și floarea-soarelui cultivate în fermele vegetale TRANSAVIA, puii Fragedo sunt apreciați pentru frăgezime și savoare de către cei mai exigenți consumatori, copiii și părinții, având constant același gust și aceeași calitate, cu valoare nutrițională superioară, indiferent în care dintre variante sunt gătiți. 

TRANSAVIA deține cinci laboratoare de analize, în care realizează zilnic determinări privind calitatea și siguranța cărnii și a produselor din carne, determinări privind calitatea apei utilizate pentru adăparea și hrănirea păsărilor și ca parte componentă a produselor din carne, determinări privind calitatea hranei păsărilor și determinări privind bunăstarea păsărilor.



[1]Studiul „Măsurarea percepției mărcilor adresate copiilor, 2025” realizat de compania de cercetare de piață D&D Research în perioada August 2025 este un sondaj de marketing desfășurat prin apelare telefonică aleatorie(CATI), (random digit dialing) în baza unui chestionar implementat pe platformă electronică. Studiul este realizat pe un eșantion de conveniență de N=1015 respondenți (seturi de date valide) și este reprezentativ la nivel național, regional și urban pentru orașe peste 100.000 locuitori după datele ultimului recensământ valid (2021), împărţire pe sex şi vârstă a populaţiei între 18 şi 55 de ani. Criterii suplimentare de selecție: mame care au cel puțin 1 copil de până în 5 ani. Studiul are o eroare de maxim 3.1% pentru un interval de încredere de 95% la nivelul de categorie de produse.

eJobs: IT, energie, construcții, farma, telecomunicații, imobiliare și consultanță sunt domeniile cu cele mai mari creșteri salariale în 2025

0

Conform platformei de recrutare eJobs, 2025 a fost un an în care angajatorii au tratat cu prudență planurile de extindere a echipelor, dar și de majorare a salariilor sau a pachetelor de beneficii extrasalariale. Cu toate acestea, au fost și angajatori care au continuat politicile de ajustare salarială, chiar și în procent de două cifre comparativ cu 2024.

„Avem, pe de o parte companiile care au politici interne de creșteri salariale anuale cel puțin cu nivelul inflației și care nu se abat de la această linie decât în situații excepționale și, pe de altă parte, angajatori din domenii care continuă să facă angajări și care se lovesc de o lipsă acută de candidați specializați în piață, ceea ce înseamnă că trebuie să rămână competitivi din punct de vedere salarial, nu doar în fața candidaților, dar și în ceea ce-i privește pe angajați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, sectorul IT a înregistrat cele mai mari creșteri salariale în 2025, de aproximativ 11% comparativ cu anul trecut, asta deși începutul anului a venit cu eliminarea facilităților fiscale pe care companiile din domeniu le mai aveau pentru angajați. În acest context, IT-ul rămâne sectorul care plătește cel mai bine în acest moment, cu o medie salarială netă de 8.000 de lei pe lună. Alte două sectoare care  au avut anul acesta salarii în creștere au fost energia, unde datele arată un plus în salarii de 8% comparativ cu 2024 și construcțiile, unde au fost raportate salarii cu 10% mai mari.

În aceste două cazuri particulare, creșterile au fost influențate și de deficitul de candidați, muncitorii calificați și inginerii fiind două dintre cele mai căutate segmente de candidați ale ultimilor ani. Chiar și într-un peisaj economic precum cel pe care îl traversăm acum, lupta angajatorilor pentru a atrage muncitori calificați precum electricieni, instalatori, zugravi sau ingineri, indiferent de aria de specializare, este acerbă”, explică Bogdan Badea. Anul acesta, salariile medii nete pentru au fost de 5.000 de lei pentru construcții și 6.500 de lei pentru energie, conform Salario.

Alte industrii în care salariile au crescut anul acesta au fost telecomunicațiile (+11%), farma (+15%), imobiliare (+11%) și audit și consultanță (+10%). Astfel mediile nete salariale, la nivel național, pentru aceste domenii au fost următoarele, în 2025: 6.000 de lei pentru telecomunicații, 5.200 de lei pentru farma, 5.000 de lei pentru imobiliare și 5.500 pentru audit și consultanță.

„Pe lângă toate motivele expuse anterior, creșterea TVA și faptul că nivelul inflației este de aproape două cifre înseamnă că puterea reală de cumpărare a românilor a scăzut, context care i-a determinat pe mulți dintre angajații care au început să aibă dificultăți financiare să caute job-uri cu salarii mai mare. Prevenirea unei avalanșe de plecări este un alt argument care a fost luat în calcul de cei care au majorat salariile anul acesta. Angajatorii, în special cei din sectoare unde nivelurile salariale medii sunt mai reduse, precum producție, retail ori industria alimentară vor resimți o presiune externă de a ridica plafonul salarial”, detaliază Bogdan Badea. 

De cealaltă parte, se regăsesc sectoare precum financiar / contabilitate, banking, administrativ / logistică sau transport / distribuție, unde salariile au rămas plafonate. În aceste cazuri, vorbim despre medii care pornesc de la 4.500 de lei, pentru administrativ / logistică și ajung pana la 5.000 de lei, pentru financiar / contabilitate, banking și transport / distribuție.