ANIS: pachetul 2 de măsuri fiscale aduce puține vești bune și multe rele pentru companiile din industria de IT

0

Conform Asociației Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (parte din Pachetul 2 de măsuri propuse de Guvern) în forma care se discută încă între partidele din coaliția de guvernare riscă să aibă un impact negativ major asupra industriei de IT. După ce Guvernul a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), astăzi se discută păstrarea acestei taxe nocive pentru companiile mari din Romȃnia, care exportă, asigură locuri de muncă și sunt deja mari contributori la bugetul de stat. Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relațiile cu entități afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacității administrației de a aplica o legislație deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari.

În același timp, în forma actuală, proiectul lovește în mecanismele de finanțare ale startup-urilor inovatoare. ANIS, în consultare cu organizații din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect.

Edward Crețescu, ANIS declară „lovim simultan în start-up-urile inovatoare și în companiile mari care sunt mari contributori la buget și aduc bani din export”.

IMCA

  • Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, după ce a devenit clar că veniturile bugetare suplimentare sunt extrem de mici, în timp ce impactul negativ asupra companiilor mari, românesti și internaționale, este semnificativ.
  • Păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile romȃnești mari, cât și companiile internaționale care asigură locuri de muncă în Romȃnia, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat.
  • Considerăm că această taxă trebuie eliminată definitiv.

Startups

  • Prevederile propuse vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie și inovatie, prin crearea unor bariere artificiale în finanțarea startup-urilor și a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor. 
  • Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esențial în finanțarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă și interdicția de a restitui împrumuturi către acționari, asociați sau afiliați cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor. 
  • În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privați, descurajând capitalul de risc și predictibilitatea investițiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligați să își convertească împrumuturile în condiții complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecție negociate prin contract. În lipsa unor garanții de stabilitate și securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanțarea companiilor românești va scădea, cu efect direct asupra capacității acestora de a crește și de a concura international. 
  • Efectele practice ar putea însemna conversii la valoare nominală, diluări necontrolate și pierderea încrederii investitorilor – factori care ar afecta atât fondatorii, cât și ecosistemul investițional local. 
  • Majoritatea companiilor tehnologice care domină astăzi piața mondială au beneficiat, în etapele inițiale, de finanțări prin astfel de mecanisme. Limitarea lor ar descuraja implicarea fondurilor de investiții și business angels în susținerea ecosistemului local, într-un context în care legislația românească nu oferă mecanisme moderne utilizate în alte state, precum clase multiple de acțiuni. 

Deductibilitate cheltuieli afiliați

  • Modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relațiile cu entități afilitate este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, și fără claritate în raport cu aplicarea efectivă. 
  • Normele existente în cadrul legislativ actual (prețuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene și OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esențial este o administrație fiscală modernizată – digitalizată și eficientă – capabilă să le aplice consecvent și echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme.
  • Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancțiune arbitrară și disproporționată și ar discrimina contribuabilii în funcție de structura grupului, încălcând principiile neutralității fiscale, proporționalității și legalității. 
  • În plus, impactul asupra marilor contribuabili — care reprezintă un segment esențial pentru veniturile bugetare și investițiile străine directe — ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală și contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive și orientate spre creștere sustenabilă.

Pentru industria de IT din Romȃnia este important ca Guvernul să înțeleagă că orice restricții și prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaționale ne afectează competitivitatea pe piața globală. Am atras atenția de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în țări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanțare. Ne mȃndrim cu unicorni cu fondatori de origine romȃnă, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată și plătesc taxe în alte jurisdicții. La fel, ne plȃngem că nu avem mai multă inovație în Romȃnia, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget”, a spus Edward Crețescu, președintele ANIS.

În același timp, dacă se păstrează IMCA și simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relație cu entități afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decȃt să lovim în competitivitatea companiilor de IT din Romȃnia la export”, a adăugat Edward Crețescu

Reff & Asociații și Deloitte România au asistat UniCredit Bank în procesul de obținere a aprobărilor prealabile pentru fuziunea cu Alpha Bank

0

O echipă multidisciplinară formată din avocați specializați în drept financiar-bancar din Reff & Asociații | Deloitte Legal și consultanți financiari, experți în evaluare, risc și reglementare, și auditori din cadrul Deloitte România, a asistat UniCredit Bank în procesul de obținere a aprobării prealabile a Băncii Naționale a României (BNR) pentru fuziunea cu Alpha Bank, finalizată la jumătatea lunii august 2025. Această implicare a reprezentat o continuare naturală a serviciilor oferite în cursul anului trecut UniCredit Italia în obținerea aprobării prealabile similare pentru achiziționarea participației majoritare (peste 90%) în cadrul Alpha Bank România.

În urma achiziției, Grupul UniCredit a urcat în top 3 pe piața bancară din România, cu o cotă estimată la circa 11% din totalul activelor din sistemul bancar românesc. 

În cadrul ambelor proiecte, membrii echipei implicate au coordonat aspectele juridice și de afaceri aferente întocmirii și depunerii la autoritatea de supraveghere a documentației relevante pentru aprobarea prealabilă a achiziției de către UniCredit Italia a Alpha Bank Romania, respectiv pentru fuziunea prin absorbție a acesteia din urmă în cadrul UniCredit Bank S.A.. Asistența oferită a acoperit definirea strategiei de construire a dosarelor de aprobare, pregătirea unor instrumente complexe de management de proiect pentru fiecare dintre acestea, rezumarea într-o manieră centralizată și ușor de utilizat a seturilor complete de documente și informații necesare pentru aprobări (în general similare cu autorizarea unei noi bănci), precum și suport în pregătirea documentației juridice și de afaceri relevante pentru fiecare dosar, efectuarea unei misiuni pe baza procedurilor convenite asupra previziunilor financiare, servicii de evaluare și coordonare a colectării și depunerii documentațiilor relevante.

„Calitatea și profesionalismul experților implicați face din orice demers, indiferent cât de complex este, un succes iar colaborarea noastră cu Reff & Asociații și Deloitte Romania în acest proiect o demonstrează. Succesul nu înseamnă doar rezultate obiective, ci tot parcursul până la ele. Sprijinul și consilierea din partea colegilor de la  Reff & Asociații și Deloitte Romania au fost extrem de valoroase. Și spun colegi, pentru că am fost cu toții parte dintr-o unică echipă ce a făcut, în anumite momente ale etapei de pregătire a dosarelor de aprobare, ca imposibilul să fie posibil”, a declarat Diana Ciubotariu, Head of Legal, UniCredit România, care a coordonat intern aspectele juridice ale întregului proces de achiziție și fuziune, din partea UniCredit.

„Procesul de fuziune a reprezentat un proiect complex, care a necesitat coordonare atentă și expertiză multidisciplinară. Colaborarea cu echipa Reff & Asociații și Deloitte Romania a fost excelentă, aportul lor fiind esențial în pregătirea dosarului. Le mulțumim pentru profesionalism și dedicare”, a declarat Ani Cirstea, Head of Regulatory Affairs, UniCredit România, care a coordonat comunicarea cu Banca Națională a României, din partea UniCredit.

Din echipa de drept bancar a Reff & Asociații | Deloitte Legal implicată în proiect au făcut parte avocații Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Patricia Enache, Senior Managing Associate, care a coordonat întregul proiect, Bogdan Vlad, Senior Associate,  și Andrei Bănescu, Associate. Echipa de consultanță financiară a Deloitte România a fost formată din Andrada Tănase, Partener, Marius Vasilescu, Partener, Cristina Tache, Manager, Florin Iordănescu, Senior Consultant, precum și Andreea Micu, Senior Manager, Oana Ceban, Manager, Iulian Norocel și Victoria Tocan, Senior Consultants. Totodată, la reușita proiectului a contribuit și echipa de auditori formată din Claudiu Ghiurluc, Partener, și Laura Gheorghe, Senior Manager, Deloitte România. 

„Succesul acestor operațiuni subliniază importanța unei abordări comune și coerente, care combină capacitatea de analiză juridică meticuloasă a echipei de avocați cu înțelegerea profundă a activităților bancare și a implicațiilor unor asemenea operațiuni, din partea echipelor de consultanță și audit. Abilitatea noastră de a gestiona împreună acest proces complex în mod eficient, asigurând în același timp conformitatea cu toate cerințele legale, ne-a oferit perspective valoroase și ne-a îmbogățit expertiza în navigarea prin provocările juridice și de reglementare specifice acestui tip de operațiuni, anticipând potențiale provocări și oportunități într-un mediu financiar în continuă evoluție, ceea ce ne poziționează favorabil pentru viitoare operațiuni similare în sectorul bancar românesc și regional. Mulțumim echipei UniCredit pentru oportunitatea de face parte din acest proces complex, provocator, dar care ne-a oferit multiple satisfacții profesionale”, a declarat Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și Liderul practicii de drept financiar-bancar.

Pentru Deloitte, acest proiect a reprezentat o nouă oportunitate de a evidenția valoarea unei abordări integrate, ce îmbină expertiza juridică, de risc și reglementare și gestionarea etapelor critice ale unei tranzacții complexe. Ne bucurăm că am sprijinit UniCredit Bank în navigarea unui cadru legislativ exigent și în transformarea acestei etape într-un moment cheie al evoluției sale. Reușita confirmă, încă o data, angajamentul Deloitte și Reff & Asociații de a susține dezvoltarea sustenabilă a pieței bancare locale și crearea de valoare pe termen lung pentru clienți, într-un context de reglementare aflat în permanentă schimbare. Mulțumim întregii echipe UniCredit pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă pe parcursul proiectelor derulate împreună”, a declarat Andrada Tanase, Partener Advisory, Deloitte Romania și coordonatoarea practicii de consultanță în materie de risc și reglementare pentru instituții financiare.

Cloud privat și AI securizat: ce soluții au companiile românești pentru noile norme europene

0

Transformarea digitală rapidă din ultimii ani a schimbat modul în care companiile operează, de la proceduri interne până la gestionarea datelor și securitate. În plus, valul tot mai puternic al atacurilor cibernetice a adus în prim-plan o întrebare esențială: cum își pot proteja organizațiile infrastructura IT și informațiile sensibile într-un cadru reglementat tot mai strict?

Sectoare precum energia, transporturile sau serviciile guvernamentale se numără printre cele mai afectate, însă vulnerabilitatea infrastructurilor critice este o provocare pentru orice companie care urmărește performanța operațională, într-un cadru stabil și securizat. Pe acest fond, noile reglementări europene care intră treptat în vigoare aduc cerințe mult mai stricte privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Astfel, companiile trebuie să demonstreze nu doar capacitatea de a preveni atacuri, ci și planuri clare de reacție și continuitate. Securitatea IT devine o prioritate strategică, iar organizațiile au nevoie de soluții adaptate specificului activității lor, mediului local și conforme cu reglementările europene.

Specialiștii Medialine, companie internațională specializată în furnizarea de soluții IT complete și personalizate pentru companii medii și mari, remarcă importanța cloud-ului privat, care oferă companiilor un control mai ridicat asupra datelor, infrastructuri flexibile și garanții suplimentare privind protecția informațiilor. În plus, normele GDPR și cerințele stricte NIS2 obligă organizațiile să fie mult mai atente la unde și cum sunt stocate datele sensibile. „Această schimbare de paradigmă ne arată clar că securitatea datelor nu mai este doar o obligație tehnică, ci un pilon fundamental al strategiei de business. Companiile care aleg să își construiască infrastructura pe modele de cloud privat și să adopte soluții de AI securizat vor fi cele care vor reuși să își protejeze datele și să rămână competitive. Rolul nostru este să le oferim experiența noastră vastă și instrumentele necesare prin care să evite riscuri majore și să se alinieze corect normelor europene”, declară Elena Radu, Director Operațional Medialine România.

Ce beneficii oferă cloud-ul privat și AI securizat

Adoptarea unor soluții performante este o realitate care câștigă teren și în România, iar rolul furnizorilor de servicii IT devine și el critic. În acest context, Medialine și-a consolidat poziția prin dezvoltarea unor soluții adaptate atât nevoilor locale, cât și rigorilor europene.

Company Cloud este un exemplu de ecosistem digital care răspunde cerințelor impuse de noile norme, o soluție ce oferă companiilor resurse tehnice performante, control, transparență și capacitatea reală de a avansa rapid într-un mediu imprevizibil. Găzduit în centre de date din Germania și Austria, sistemul oferă criptare permanentă a datelor, backup automat, disaster recovery (soluții de reluare rapidă a activității după incidente majore) și monitorizare prin centre specializate de securitate. Dincolo de protecția tehnică, soluția se remarcă prin flexibilitate, ea permițând rularea arhitecturilor moderne și integrând servicii variate, de la infrastructură la distanță (IaaS, DaaS) până la aplicații gestionate (SaaS, Managed Services).

„Vedem un apetit tot mai mare și în țara noastră pentru soluții care pot oferi agilitate, vizibilitate, siguranță. Companiile nu mai caută doar „servere mai bune”, ci un model IT care să le permită să reacționeze rapid la schimbări, să se protejeze eficient și să poată integra tehnologii noi fără să reconstruiască totul de la zero. CompanyCloud nu a fost gândit doar ca o platformă de cloud, ci ca un ecosistem ce poate răspunde eficient nevoilor de infrastructură scalabilă, gestionare a serviciilor și flexibilitate, conformitate cu reglementările europene. Practic, mutăm infrastructura IT din zona de constrângere în cea de avantaj competitiv”, spune Elena Radu. 

Pe zona de inteligență artificială, soluția Company AI Agent a fost concepută de Medialine ca răspuns la preocupările legate de confidențialitatea datelor atunci când companiile explorează automatizarea inteligentă. Platforma este construită pe tehnologii de ultimă generație și rulează în medii controlate, fie în cloud-ul privat Medialine, fie pe infrastructura proprie a clientului.  Acest lucru permite companiilor din domenii sensibile, precum financiar, sănătate sau transporturi, să utilizeze tehnologii de ultimă generație și să adopte noi instrumente digitale într-un mediu securizat, conform cu reglementările europene.

Astfel de soluții demonstrează că, în fața unor norme europene mai stricte și a unui peisaj cibernetic tot mai provocator, companiile românești pot găsi modele viabile de conformare și, în același timp, oportunități pentru a-și moderniza infrastructura digitală.

Toamna asta pune-ți economiile la treabă: Exim Banca Românească menține dobânzile atractive la depozitele în lei și euro

0

Exim Banca Românească extinde până la finalul lunii septembrie oferta de economisire care permite persoanelor fizice să valorifice fondurile disponibile cu un randament peste media pieței, prin constituirea de depozite la termen, pe 7 luni, cu dobânzi de până la 7,00% pe an.

Oferta de economisire vizează Depozitul PLUS în lei și Depozitul PLUS în euro aducând beneficii suplimentare persoanelor fizice care achiziționează, în luna septembrie, un pachet de cont curent.

Astfel, clienții noi, care deschid un cont curent în cadrul unui pachet de cont, pot constitui un Depozit PLUS în lei, din fonduri noi, pe 7 luni, beneficiind de o dobândă de 7,00% p.a. Pentru persoanele fizice, clienți existenti, care vor să economisească, Exim Banca Românească oferă dobândă de 6,70% p.a. pentru Depozitul PLUS în lei, constituit din fonduri noi pe 7 luni.

În ceea ce privește depozitele în euro, clienții noi, care deschid un cont curent în cadrul unui pachet de cont, au posibilitatea de a constitui un Depozit PLUS, din fonduri noi, pe 7 luni, beneficiind de o dobândă de 2,10% p.a. Pentru persoanele fizice, clienți existenti, care vor să economisească, Exim Banca Românească acordă o dobândă de 2,00% la Depozitul PLUS în euro, constituit din fonduri noi, pe o perioadă de 7 luni.

Totodată banca menține și oferta specială pentru seniori care pot beneficia de o dobândă de 6,00% pe an pentru Depozitul Pensionar în lei, pe 6 luni. Oferta este valabilă atât pentru clienții care încasează pensia la Exim Banca Românească, cât și pentru cei care optează în luna septembrie pentru acest lucru.

Dobânzile sunt fixe pe întreaga perioadă și se plătesc la maturitatea depozitului. Ofertele sunt valabile până la 30 septembrie 2025, pentru depuneri de minimum 500 de lei/150 euro. Depozitele se deschid în sucursalele Exim Banca Românească și au comision zero de retragere numerar la scadență.

Exim Banca Românească pune la dispoziția clienților o gamă variată de soluții financiare fiabile și personalizate, adaptate tuturor categoriilor de vârstă. Pachetele de cont curent, însoțite de carduri atașate, sunt concepute special pentru a răspunde nevoilor fiecărui segment de clienți – de la elevi și studenți, până la pensionari.

  • Pachetul Dinamic pentru elevi și studenți include cont curent în lei, card Mastecard Standard, Internet/Mobile Banking, plăți cu telefonul prin Google Pay si Apple Pay.
  • Pachetul Exim Clasic – Cont curent în lei, card Mastercard Standard, Internet/Mobile Banking, plăți cu telefonul prin Google Pay/Apple Pay, SMS Alert si Contul de economii „Flexibil”.
  • Pachetul Exim Select Cont curent în lei si euro, card Mastercard Gold, Internet/Mobile Banking, plăți cu telefonul prin Google Pay/Apple Pay, SMS Alert, si Contul de economii „Flexibil” 
  • Pachetul Exim Premium Conturi curente în oricare dintre valutele disponibile în oferta băncii, card Mastercard World, Internet/Mobile Banking, plăți cu telefonul prin Google Pay/Apple Pay, SMS Alert, și Cont de economii/
  • Pachetul Pensia Activă – Cont curent în lei, card Mastercard Standard, Internet/Mobile Banking, plăți cu telefonul prin Google Pay/Apple Pay, SMS Alert si Contul de economii „Flexibil”.

În plus, în cadrul pachetelor de cont, Exim Banca Românească oferă beneficii tranzacționale extinse eliminând costurile pentru principalele operațiuni bancare precum retragerile de la ATM-urile oricărei bănci din România și UE, plăți intrabancare și interbancare online, precum și încasări interbancare în lei.  

Academia Română – între gloria trecutului și imperativul renașterii

0

de dr. ec. CS II Laurențiu Ciornei, 
Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate, 
Secretar general ASPES

Primăvara anului 1866 a fost martora unui moment de viziune pentru România aflată în plin proces de modernizare. Într-o țară tânără, care își definea abia atunci instituțiile de bază, elitele intelectuale și politice au înțeles că, pentru a construi un viitor solid, era nevoie de o ancoră culturală și științifică. Așa s-a născut Academia Română – nu doar un for de cercetare și dezbatere, ci și un simbol al unității și identității naționale.

Fondatorii au formulat o misiune ambițioasă: cultivarea limbii române, protejarea patrimoniului cultural, dezvoltarea cercetării fundamentale și promovarea valorilor morale. Din acea viziune au rezultat, peste decenii, lucrări care au devenit infrastructura intelectuală a națiunii: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Dicționarul limbii române (DLR), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM), sinteze monumentale de istorie, atlase naționale, ediții critice ale clasicilor literaturii.

De-a lungul timpului, Academia Română a fost percepută ca gardian al limbii și culturii, dar și ca o autoritate morală. Nu avea putere legislativă sau executivă, dar influența sa rezida în prestigiul membrilor și în valoarea cercetărilor pe care le coordona. În epoci de criză sau tranziție, vocea Academiei a fost adesea chemată să ofere direcție, iar tăcerea sa – atunci când a ales să nu se pronunțe – a fost resimțită ca o absență grea.

Misiunea și rolul actual

Astăzi, la aproape 160 de ani de la fondare, Academia Română își declară aceeași misiune ca în secolul al XIX-lea: protejarea limbii, patrimoniului și identității, susținerea cercetării fundamentale, afirmarea valorilor democratice.

Coordonează zeci de institute de cercetare în domenii variate – lingvistică, istorie, arheologie, matematică, chimie, biologie, biodiversitate, economie, informatică –, menținând astfel o acoperire unică asupra întregului spectru al cunoașterii. Este, în teorie, un organism consultativ de prim rang, capabil să ofere expertiză pentru decizii politice, economice și sociale.

Dar în practica ultimelor două decenii, implicarea Academiei în dezbaterile publice majore a fost mai degrabă sporadică. Într-o societate în care atenția publicului se concentrează pe reacții rapide și mesaje clare, discreția de odinioară se traduce tot mai des prin percepția unei tăceri inexplicabile.

Percepția publică – datele sondajului INSCOP

Un sondaj realizat de INSCOP Research în iunie–iulie 2025 arată că Academia Română se bucură încă de un nivel mediu-ridicat de încredere în rândul populației, situându-se alături de instituții tradițional respectate, precum Biserica și Armata.

Încrederea este mai mare în rândul persoanelor cu studii superioare, la angajații din sectorul public și în rândul simpatizanților partidelor tradiționale.

Totuși, același sondaj scoate la iveală și punctele vulnerabile: vizibilitate scăzută, implicare redusă în chestiuni actuale și percepția că activitatea Academiei se desfășoară într-un cerc restrâns, departe de preocupările imediate ale societății.

Critici și provocări

Principalele critici formulate în spațiul public se concentrează pe implicarea redusă în dezbateri majore și lipsa reacțiilor rapide în momente de criză, probleme de integritate semnalate în trecut, cu legături controversate ale unor membri, percepția de elitism, cu un proces de selecție perceput drept opac, precum și numărul mare de membri (peste 160), comparat nefavorabil cu cei 40 ai Academiei Franceze.

Aceste percepții se formează pe fundalul unor probleme mai largi din cercetarea românească.

Contextul cercetării românești – între croitorul orb și bestiarul pericolelor ignorate

Cercetarea fundamentală în România: de la periferie la irelevanță (analiză internă)

În România de azi, cercetarea fundamentală – esența progresului științific – este tratată cu o indiferență aproape sistemică. Într-un climat academic în care valoarea se măsoară adesea în număr de articole și nu în relevanța sau profunzimea acestora, cercetarea de profunzime, teoretică, exploratorie, este împinsă în fundal. Spre deosebire de lumea civilizată, unde marile descoperiri pornesc adesea din laboratoare finanțate generos fără presiunea imediată a aplicabilității, în România contează mai mult „câte lucrări ai” decât „ce aduci nou în știință”.

Această distorsiune a fost alimentată în parte de obsesia pentru clasamente și indicatori cantitativi, în special de influența clasamentului Shanghai (ARWU), care a pus accent pe volum, nu pe substanță. În loc să întărească ierarhiile naturale de valoare, acest model a oferit o cale aparent facilă către „urcarea în topuri”: publici mai mult – urci cât mai sus. Iar în România, asta s-a tradus în încurajarea unei producții de articole adesea sterile, publicate în reviste accesibile mai degrabă prin taxă decât prin merit.

Rezultatul? Un peisaj academic în care excelența este o excepție, nu regulă. În care institutele de cercetare nu mai sunt laboratoare ale gândirii și inovației, ci fabrici de puncte, citări și autorii multipli. Iar cercetarea fundamentală – care cere timp, răbdare, risc intelectual și adesea nu are rezultate „cu impact” pe termen scurt – devine un lux pe care puțini și-l mai permit.

În țările avansate, guvernele, universitățile și marile fundații înțeleg că o economie bazată pe cunoaștere nu poate exista fără o bază solidă de cercetare fundamentală. Acolo, cercetătorii nu sunt împinși obsesiv să „livreze” pe hârtie, ci sunt sprijiniți să exploreze necunoscutul. În România, în schimb, un astfel de model este perceput drept ineficient, ba chiar suspect. Banii publici trebuie „justificați” în fișiere Excel, nu în idei care schimbă lumea.

Și mai grav, în această atmosferă de competiție artificială și orgolii hipertrofiate, apar personaje toxice care, deși ajunse la vârste venerabile, continuă să vâneze recunoaștere cu orice preț. Pentru unii, titlurile și premiile sunt mai importante decât onestitatea intelectuală. Astfel, nu se dau în lături să se împăuneze cu munca altora, să semneze lucrări la care nu au contribuit, sau chiar să fabrice merite în întregime imaginare. Veterani ai sistemului academic care, în loc să ofere un model de integritate, perpetuează impostura și mediocritatea.

Această lipsă de viziune și onestitate a dus la un paradox: deși România are cercetători capabili, în continuare activi în centre internaționale de vârf, mediul academic autohton nu reușește să-i atragă sau să-i păstreze. În țară, meritul se confundă adesea cu conformismul birocratic, iar elitele sunt marginalizate în favoarea unor rețele care încurajează mediocritatea publicabilă, dar irelevantă. Și chiar înșelătoria.

Aici, cercetarea fundamentală moare încet, sufocată nu de lipsa de bani, ci de lipsa de respect. De neînțelegerea funcției sale esențiale: să construiască cunoaștere autentică, pe termen lung, fără presiunea imediată a pieței sau a clasamentelor.

Până când această paradigmă nu va fi schimbată radical, România va rămâne la periferia științei – nu din cauza vreunei conspirații externe, ci pentru că refuză să își ia în serios propriii oameni de știință. Pentru că, în timp ce lumea civilizată investește în viitor prin știință, noi continuăm să ne autosabotăm, mizând pe cantitate, nu pe valoare.

Orice încercare de a înțelege locul și rolul Academiei Române trebuie să pornească de la starea generală a cercetării din țară. Este un domeniu unde excelența izolată coexistă cu fragilitatea structurală, iar momentele de vârf alternează cu perioade lungi de stagnare.

Într-o analiză recentă am sintetizat această realitate prin metafora croitorului orb: se lucrează cu migală, cu gesturi precise, dar fără măsură; se produc strategii și proiecte, însă fără a ști cui se adresează sau ce probleme reale rezolvă. Rezultatul este un amestec de efort și risipă, de ambiție și confuzie.

Pe acest fundal se adaugă două imagini din teoria riscului: lebăda neagră – eveniment rar, imprevizibil, cu potențial transformator; și rinocerul gri – pericol evident și previzibil, ignorat tocmai pentru că este permanent la orizont.

Astfel, România științifică se mișcă între dorința unui miracol salvator și lipsa de reacție în fața pericolelor clare. În acest peisaj, tăcerea marilor instituții – inclusiv Academia Română – nu este neutră: aceasta amplifică dezorientarea și alimentează sentimentul că busola morală și intelectuală a societății a fost pierdută.

Ioan-Aurel Pop – între tradiție, identitate și așteptări

Din 2018, Academia Română este condusă de istoricul Ioan-Aurel Pop, o figură marcantă a mediului universitar românesc și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Specializat în istoria medievală a românilor și a Europei Centrale și de Sud-Est, academicianul I. A. Pop este autorul a numeroase volume și studii care i-au adus recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate. Sub conducerea sa, Academia a continuat să pună accent pe cercetarea fundamentală și pe proiectele de mare anvergură, păstrând un profil instituțional sobru și echilibrat. 

Discursurile sale publice sunt caracterizate de o constantă pledoarie pentru echilibru și meritocrație, ideea centrală fiind că „moderația nu înseamnă slăbiciune, ci forță cu măsură”. Pop avertizează în mod repetat asupra pericolelor globalizării fără o ancoră în identitatea culturală și asupra faptului că o națiune se poate prăbuși nu doar prin forță militară, ci și prin degradarea sistemului său de educație. În viziunea sa, elitele nu sunt un lux, ci un fundament al rezistenței unei societăți în fața crizelor. 

Popularitatea președintelui Academiei în mediile intelectuale este susținută de erudiție și de o capacitate de comunicare accesibilă unui public mai larg. Totuși, imaginea sa nu este lipsită de umbre. Unii critici îl acuză de un ton uneori excesiv de moralizator sau teatral și de evitarea unor clarificări pe teme sensibile, cum ar fi controversele legate de trecutul unor membri ai Academiei. Mai mult, există percepția că, în anumite momente-cheie pentru societate, reacțiile instituției au fost prea prudente sau prea întârziate, pierzând ocazia de a stabili repere morale ferme.

Pe măsură ce mandatul său se apropie de final, Ioan-Aurel Pop lasă în urmă o instituție respectată pentru tradiția și prestigiul ei, dar confruntată cu presiuni crescânde din partea societății de a fi mai prezentă, mai vizibilă și mai implicată în dezbaterile publice. Succesorul său va moșteni, anul viitor, o Academie care are încă autoritate morală și capital de încredere, dar care se află într-un moment în care trebuie să decidă dacă acest capital va fi investit într-o prezență publică activă sau conservat într-un profil discret, aproape muzeal.

Un moment de răscruce

Alegerea viitoarei conduceri a Academiei Române nu este doar o chestiune de rutină administrativă. Aceasta reprezintă o probă de adaptare la vremurile actuale și o decizie cu impact direct asupra felului în care instituția va fi percepută și utilizată de societate în următorul deceniu. În trecut, aceste alegeri interesau mai ales comunitatea academică. Astăzi, într-o lume în care crizele se succed cu rapiditate și unde lipsa unei poziții poate avea consecințe aproape la fel de mari ca un mesaj greșit, noul președinte va fi, inevitabil, și un actor public.

Contextul actual este dominat de instabilitate geopolitică, schimbări economice rapide, provocări climatice și transformări tehnologice de o amploare fără precedent. În paralel, spațiul public românesc este marcat de un grad ridicat de polarizare, de scăderea încrederii în instituțiile tradiționale și de o invazie constantă de informații false. Într-un asemenea cadru, Academia Română are potențialul – și poate chiar obligația morală – de a fi o voce credibilă, bine informată și echilibrată.

Noul lider va trebui să răspundă la întrebări esențiale: va continua Academia să își păstreze profilul discret, mizând pe prestigiul acumulat, sau va face pasul către o implicare activă, acceptând riscurile și responsabilitățile care vin odată cu vizibilitatea? Va rămâne principalul bastion al cercetării fundamentale, concentrându-se pe producerea de cunoaștere în forme clasice, sau va deveni și un vector de comunicare științifică și culturală adaptată ritmului și canalelor actuale?

Miza este dublă. Pe plan intern, viitoarea conducere trebuie să întărească integritatea, să atragă cercetători tineri și să armonizeze activitatea institutelor cu standardele internaționale. Pe plan extern, trebuie să recâștige terenul pierdut în dialogul cu publicul larg, să răspundă rapid și documentat în momente de criză, să devină un partener recunoscut al societății civile și al mediului politic în definirea direcțiilor strategice pentru țară.

Această alegere nu privește doar comunitatea academică, ci întreaga societate. Absența unei voci competente și respectate lasă un gol pe care îl vor umple, inevitabil, opiniile superficiale, extremele ideologice sau sursele de dezinformare. Prin tradiția și prestigiul ei, Academia are puterea rară de a coagula consens în jurul adevărului științific și al valorilor culturale perene. Dar pentru asta, conducerea aleasă trebuie să își asume nu doar păstrarea unei moșteniri, ci și proiectarea unui viitor în care această moștenire să fie vie, utilă și respectată. 

Sondajul „Academia tace. Tu ce zici?” – percepția tinerilor

Pentru a înțelege cum vede noua generație această instituție, Asociația Alianță Pentru Pădure a realizat un sondaj rapid, față-în-față, în parcurile din București. Au răspuns 312 tineri între 17 și 23 de ani, majoritatea studenți, preocupați de teme de mediu.

Rezultatele rezumate: cunoaștere redusă – majoritatea știu puțin sau deloc despre activitatea Academiei; rol public slab perceput – jumătate consideră că instituția nu este activă; așteptări clare – domeniile prioritare indicate sunt educația, mediul și știința & tehnologia; dorință de implicare – peste 80% cer luări de poziție în crize, iar peste 90% își doresc o prezență publică mai puternică.

Aceste date confirmă concluziile sondajului INSCOP: prestigiul istoric există, dar este însoțit de o nevoie puternică de actualizare și deschidere.

Perspective și recomandări

Dacă Academia Română dorește să își păstreze relevanța, câteva direcții par esențiale: crearea unui mecanism de reacție rapidă pe teme de interes național, comunicare constantă adaptată canalelor accesibile tinerilor, deschiderea către colaborarea cu tineri cercetători și diaspora academică, transparentizarea proceselor interne și implicarea vizibilă în domeniile pe care publicul le consideră prioritare.

Între moștenire și imperativul renașterii

Academia Română rămâne, fără îndoială, una dintre instituțiile-simbol ale identității și continuității culturale românești. Este depozitara unei moșteniri intelectuale pe care puține națiuni o pot revendica, un bastion al erudiției și al cercetării fundamentale.

Dar în epoca vitezei informaționale și a schimbărilor bruște, prestigiul istoric nu mai este, de unul singur, garanția relevanței. O instituție care se dorește conștiință a națiunii nu își poate permite luxul tăcerii în fața crizelor, fie ele de ordin moral, social, ecologic sau științific.

România nu are nevoie doar de un arhivar al trecutului, ci și de un arhitect al viitorului. Academia trebuie să își reamintească faptul că vocea sa are greutatea unei sentințe simbolice: când vorbește, dă direcție; când tace, lasă loc haosului sau imposturii.

Suntem într-un moment de răscruce. Între a rămâne un monument respectat, dar inert, și a redeveni un far care luminează drumul, alegerea nu mai este una teoretică, ci existențială. În joc nu este doar imaginea unei instituții, ci însăși capacitatea societății românești de a se ancora în valori solide, într-o lume dominată de incertitudine. 

Consulul General al României la Chicago în vizită la Palatul CCIB

0

La sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc întâlnirea președintelui Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, cu Lucian-Ilie Stănică, consul general al României la Chicago. La întrevedere a participat, de asemenea, Gabriela Iftene, director executiv al CCIB.

Vizita a avut ca obiectiv organizarea și perspectivele primei misiuni economice a CCIB în Statele Unite ale Americii, un demers cu o semnificație istorică pentru mediul de afaceri românesc. Printre domeniile vizate de această misiune se numără energia, tehnologia informației, panificația, industria alimentară și vinicolă, turismul, transporturile, precum și sectorul financiar-asigurări, toate fiind considerate sectoare cu perspective solide de export și cooperare internațională.

Misiunea multisectorială va fi organizată în perioada 15 noiembrie-2 decembrie 2025, cu un itinerariu ce include Statele Unite ale Americii (Chicago), Barbados (Bridgetown), Saint Vincent and the Grenadines (Kingstown) și Cuba (Havana). Acest program vizează consolidarea și diversificarea relațiilor comerciale dintre România și statele menționate, prin facilitarea unor parteneriate economice durabile și prin promovarea competitivității firmelor românești pe piețe cu potențial ridicat.

„Este pentru prima dată când Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București organizează o misiune economică în Statele Unite ale Americii, iar extinderea către această zonă adaugă o dimensiune strategică suplimentară mediului de afaceri din România. Suntem convinși că această inițiativă va deschide oportunități semnificative pentru companiile românești și va contribui la întărirea poziției României în aceste regiuni”, a declarat Iuliu Stocklosa, președintele CCIB.

Agenda misiunii la Chicago va include un forum de afaceri organizat în colaborare cu Camera de Comerț Illinois, vizite la companii și parcuri industriale locale, precum și întâlniri cu Diaspora, vizând aprofundarea colaborării între mediul de afaceri local de origine română și companiile din România.

La această întâlnire pot participa și companii din alte domenii, cu rugămintea de a comunica Departamentului de Relații Internaționale al Camerei București în timp util intenția participării, astfel încât să se poată identifica potențiale firme partenere.

Programul și costurile estimate ale misiunii economice: https://s9.ro/2ec1.

Pentru participare vă puteți înscrie prin completarea formularului: https://forms.gle/BrM5kdxaZ3LinDen8

Având în vedere rezervările necesare, data limită pentru înscriere este  20.09.2025!

Horváth: Cel puțin 500 milioane EUR economii anuale – între beneficiile digitalizării sănătății pentru România, inspirate din modelele europene

0

România se află în fața unei oportunități istorice de a transforma fundamental sistemul medical prin digitalizare, dacă reușește să valorifice lecțiile deja învățate de alte state UE și fondurile europene pe care le poate accesa, consideră reprezentanții Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața românească din 2005. 


Estonia, lider în transformarea digitală a sănătății la nivelul Uniunii Europene, a digitalizat 99% dintre prescripțiile medicale și a obținut economii anuale estimate la 500 milioane de euro, datorită interoperabilității și accesului rapid la date medicale centralizate. Dacă Estonia, o țară cu o populație de 14 ori mai mică decât a României (1,37 milioane de locuitori), a reușit o asemenea performanță, suma economisită ar fi cel puțin similară în cazul țării noastre, care are o populație de 19,06 milioane.

Alte exemplu de bune practici oferă Danemarca, care  a redus cu 12% costurile administrative și a reușit să integreze peste 90% dintre pacienți într-un sistem interoperabil național, dar și Austria, țară în care, cu sprijinul Horváth, a fost pus în funcțiune sistemul ELGA (Elektronische Gesundheitsakte, adică Dosarul Electronic de Sănătate), care a îmbunătățit eficiența spitalelor publice cu peste 20%.


Deși există decalaje consistente față de alte state UE, și România a început pași importanți în această direcție, un exemplu în acest sens fiind aprobarea unui memorandum al Guvernului, din octombrie 2024, privind operaționalizarea spitalelor complet inteligente din România. Primul asemenea SMART HOSPITAL va fi Spitalul „George Emil Palade”, unitate sanitară publică aflată în subordonarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș.


Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt planificate extinderea Dosarului Electronic de Sănătate, crearea Portalului Național de Sănătate cu funcții integrate de programare și acces la istoricul medical, dar și operaționalizarea Observatorului Național pentru Date de Sănătate. Implementate coerent, aceste inițiative pot reduce costurile administrative cu până la 15% și pot îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii de calitate.


Tehnologiile emergente pot amplifica aceste progrese. Inteligența artificială ar putea reduce erorile de diagnostic cu 20–30% și scurta timpul de procesare al imaginilor medicale cu până la 40%, oferind medicilor mai mult timp pentru îngrijirea pacienților. Blockchain-ul garantează trasabilitate și securitate pentru datele medicale a peste 90% dintre pacienți, iar Internetul Obiectelor Medicale (IoMT) – cu o piață globală estimată la 260 miliarde USD până în 2027 –  deschide oportunități enorme de monitorizare la distanță și intervenții preventive. Analiza Big Data ar putea scurta timpii de diagnostic cu 25%, iar realitatea augmentată și virtuală sunt deja aplicate în instruirea personalului medical și planificarea intervențiilor complexe.

Maria Boldor, Horvath


„Modelele de succes din țări precum Estonia, Danemarca sau Austria ne arată că digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci și economii concrete, resurse eliberate și un nivel mai ridicat de încredere pentru pacienți și personalul medical. România are la dispoziție fonduri europene consistente și poate face un salt semnificativ dacă își mobilizează toate resursele pentru a accelera implementarea. Suntem gata să sprijinim aceste proiecte cu know-how, experiență și metodologii deja testate”, afirmă Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Cu peste 50 de proiecte de eHealth implementate la nivel internațional, Horváth poate fi un partener cheie pentru autoritățile și spitalele din România în atragerea fondurilor europene, crearea de arhitecturi IT moderne și construirea unor soluții scalabile, cu impact real asupra calității actului medical și asupra sustenabilității financiare a sistemului.


„Transformarea digitală în sănătate nu este un lux, ci o necesitate strategică pentru un sistem medical sustenabil și performant. Cu atât mai mult, într-o perioadă de austeritate, în care se impune diminuarea deficitul bugetar, digitalizarea serviciilor medicale poate aduce economii consistente”, conchide Maria Boldor.

 

Brățara electronică digitală: cum a ajuns SUMAL să blocheze și să supravegheze o industrie

0

de Ciprian-Dumitru Muscă, președinte,
Asociația Forestierilor din România – ASFOR

Pe 27 august, SUMAL – aplicația fără de care nu pleacă din loc niciun transport legal de material lemnos – a început să dea erori după actualizarea la versiunea 2.21.22. Până pe 28 august s-a ajuns deja la versiunea 2.21.25, dar fără rezultate. Speranțele se leagă acum de versiunea 2.21.27, lansată abia duminică, după cinci zile de blocaj, nervi și lipsă de activitate. Practic, utilizatorii au fost nevoiți să încerce, să reîncerce și să improvizeze, în timp ce nimeni nu și-a asumat public problema și soluția.

Mai mult, în încercarea de a explica blocajul, unii au încercat să dea vina pe Google. O naivitate. Am discutat și noi direct cu reprezentanții Google și – surpriză – profesioniștii de acolo au răspuns în câteva minute, oferind clarificări și sprijin tehnic. Concluzia inevitabilă: avem nevoie de o altfel de dezvoltare a SUMAL și de o altfel de relaționare între stat și parteneri.

La nivel practic, impactul rămâne uriaș: într-o zi obișnuită se emit, în medie, 14.200 de avize de transport. Blocarea sistemului a însemnat mii de camioane imobilizate, pierderi operaționale directe de peste 14 milioane de lei și un prejudiciu total estimat, pentru o singură zi, la peste 25 milioane de euro. Nu sunt doar cifre reci, ci și frustrarea unor oameni care își fac cinstit treaba și așteaptă de la stat predictibilitate și seriozitate.

Un alt punct sensibil, ignorat prea mult timp, ține de preluarea și publicarea poziției GPS. Mulți forestieri întreabă firesc: „De ce trebuie să fiu urmărit în fiecare secundă, chiar și atunci când nu fac un transport?” Ce alte profesii mai lucrează cu localizarea continuă activată pe telefonul de serviciu? Nici taximetriștii, nici curierii, nici polițiștii. Paradoxal, singurii care acceptă – de voie, de nevoie – această „urmărire permanentă” sunt cei care emit avize în SUMAL.

Mai grav, traseul GPS nu este protejat așa cum ar trebui: publicul larg are acces complet la aceste date înregistrate de SUMAL pe platforma inspectorulpadurii.ro. Această situație ridică probleme serioase de confidențialitate și creează un risc real de securitate pentru operatori și companii.

Ca și cum asta nu ar fi fost suficient, au existat și „idei geniale”: introducerea unui MDM (Mobile Device Management) prin care dezvoltatorul să aibă acces total asupra telefonului operatorului – cu posibilitatea de a porni sau opri funcții ale acestuia fără ca utilizatorul să știe sau să fie informat. E greu să îți imaginezi ceva mai intruziv: practic, un mecanism de control la distanță al telefonului personal, prezentat drept „soluție tehnică”.

Ironia amară este că, în loc să fie perceput ca un instrument de transparență, sistemul a ajuns să fie trăit de mulți ca un fel de „brățară electronică digitală” – deși oamenii aceștia nu au comis nicio infracțiune. Când o aplicație destinată trasabilității se transformă într-un mecanism de supraveghere permanentă, iar în spatele ușii se discută despre acces total pe dispozitivele oamenilor, apare o psihoză colectivă și, odată cu ea, se pierde tocmai ingredientul de bază al digitalizării: încrederea.

Ce propunem – clar, aplicat și cu respect pentru toți cei implicați:

  1. Audit tehnic independent asupra arhitecturii și guvernanței SUMAL, cu raport public, termene clare și responsabili nominalizați.
  2. Procedură transparentă de selecție a unui operator specializat în soluții digitale pentru industrie, capabil să dezvolte și să mențină aplicații stabile, cu standarde ferme de calitate și continuitate.
  3. SUMAL 3.0 – deschis, transparent și prietenos pentru utilizatori:

– interfețe documentate și accesibile pentru actorii legitimi;

– jurnalizare auditată, dar cu o experiență simplă pentru utilizator;

– comunicare publică și în timp real atunci când apar incidente;

– consultare periodică cu cei care folosesc efectiv sistemul – forestieri, transportatori, industrie.

La un nivel mai profund, discuția este despre încredere. Digitalizarea nu trebuie să fie un zid de securitate în spatele căruia nu răspunde nimeni, ci un pod între instituții și cetățeni. Când sistemul se blochează, cineva trebuie să iasă și să spună: „Iată ce s-a întâmplat. Iată ce facem. Iată când revenim.”

Editorialele nu dau soluții miraculoase, dar pot spune limpede: statul are dreptul să ceară, dar are și obligația să ofere. Poate este momentul ca statul să învețe, la rândul său, lecția transparenței, comunicării și colaborării. Lecție simplă, dar esențială: digitalizarea nu înseamnă doar control, ci și respect pentru cei care o folosesc zi de zi.

„Statul ne taxează la timp, dar când statul blochează sistemul, pierderile rămân la noi.” Această frază nu este doar expresia unei zile pierdute, ci oglinda unei industrii care cere respect, predictibilitate și, mai ales, responsabilitate.

Universitatea din București scoate la concurs peste 6.000 de locuri la sesiunea de toamnă a admiterii 2025 

0

Universitatea din București (UB) scoate la concurs peste 6.000 de locuri la sesiunea de toamnă a admiterii 2025. Pentru programele de licență, masterat și doctorat oferite de cele 20 de facultăți ale UB, sesiunea de toamnă a concursului de admitere se desfășoară, în funcție de facultate, până duminică, 14 septembrie 2025.

Pentru studiile de licență, Universitatea din București oferă candidaților un număr de peste 2.200 de locuri, dintre care peste 400, la buget, iar, pentru persoanele interesate de studiile de masterat, UB pune la dispoziție peste 3.700 de locuri, dintre care peste 200, la buget. Din totalul locurilor scoase la concurs pentru programele de licență, 35 sunt alocate absolvenților de licee situate în mediul rural, iar alte 17 sunt destinate candidaților de etnie romă. Mai multe detalii cu privire la numărul de locuri la buget scoase la concurs de fiecare facultate sunt disponibile pe site-ul admitere.unibuc.ro

Fiecare facultate are propriul calendar de admitere, care este cuprins în perioada mai sus-menționată, iar datele pot fi consultate de toți cei interesați pe website-urile facultăților. 

Pentru a veni în sprijinul candidaților, Universitatea din București oferă atât posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere, prin completarea formularului disponibil la adresa www.po.unibuc.ro, cât și posibilitatea de înscriere online la concursul de admitere.

Sesiune specială de admitere și burse de performanță pentru sportivii olimpici care aleg Universitatea din București

Universitatea din București organizează, în 2025, o sesiune de admitere specială pentru sportivii medaliați la competiții europene și mondiale pentru sporturile olimpice și șah și la jocurile olimpice și paralimpice sportive, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toți candidații. Aceștia se vor înscrie la nivel de universitate la adresa de e-mail admitere.olimpici@g.unibuc.ro, conform calendarului special stabilit și disponibil pe site-ul admitere.unibuc.ro

De asemenea, Universitatea din București acordă burse elevilor și studenților medaliați cu aur, argint sau bronz la olimpiadele științifice și competițiile internaționale care optează să-și continue studiile într-una dintre cele 20 de facultăți ale UB. Bursele se adresează medaliaților la jocuri olimpice, campionate mondiale și europene, campionate mondiale universitare pentru sporturile olimpice și șah, inclusiv cele organizate pentru persoanele cu dizabilități. 

Informații actualizate în timp real cu privire la admiterea din această sesiune vor fi publicate pe website-ul dedicat admiterii la Universitatea din București, admitere.unibuc.ro. De asemenea, mai multe informații cu privire la procesul de admitere pot fi consultate pe website-urile și pe paginile de pe conturile de socializare ale celor 20 de facultăți ale UB.

Universitatea din București, în primele 25 de universități din lume pentru calitatea educației

Universitatea din București are o istorie care începe în 1864, iar din 2019, UB face parte din Alianța Universitară Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu și devine un actor tot mai important care contribuie la modelarea învățământului superior european.

Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai prestigioase trei clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile, plasează Universitatea din București pe prima poziție în România și pe locul 25 la nivel mondial pentru calitatea educației. Totodată, UB se poziționează în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 93 la nivel mondial și marchează o premieră națională, fiind pentru prima dată când o universitate din România urcă în primele 100 de universități din lume.

De altfel, Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, de asemenea, unul dintre cele mai importante trei clasamente. La nivel mondial, Universitatea din București se clasează în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801 – 850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation). Astfel, conform ediției din acest an a clasamentului QS World University Rankings 2026, Universitatea din București revendică poziția de lider la nivel național pentru ambii indicatori, reconfirmând capacitatea instituției de a forma specialiști competitivi și pregătiți pentru piața muncii globală. De altfel, așa cum arată datele celei mai recente ediții a clasamentului, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.

Universitatea din București este în prezent și cea mai bună universitate din România pentru studenții internaționali, conform celei mai recente ediții a clasamentului Study Abroad Aide’s World University Rankings, regăsindu-se în top 11% universități din lume pentru studenții internaționali. Un alt clasament publicat recent, THE – Interdisciplinary Science Ranking 2025, poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național, precum și printre primele 350 din lume pentru cercetarea științifică interdisciplinară.

INS: În luna iulie 2025, rata şomajului în formă ajustată  sezonier a fost de 5,8% 

0

Conform Institutului Național de Statistică rata şomajului în luna iulie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,8%, ȋn scădere cu 0,2% faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna iunie 2025. Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,5% mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iulie a anului 2025 a fost de 471,2 mii  persoane: 
– în scădere față de luna precedentă (490,1 mii șomeri în luna iunie); 
– în creștere față de aceeaşi perioadă a anului precedent (468,8 mii șomeri în luna iulie 2024). 

Pe sexe, rata şomajului la bărbați a depăşit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind  6,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,5% în cazul celor de sex feminin). Reținem în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani),  înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025. 

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna iulie 2025  (4,7% în cazul bărbaţilor şi 4,5% în cazul femeilor). 

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 76,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru  luna iulie 2025.