Statul pune la bătaie peste 347 milioane de euro, pentru digitalizare, prin PNRR. Ce trebuie să facă IMM-urile pentru a primi până la 100.000 euro

0

IMM-urile vor putea depune proiecte de finanțare pentru digitalizare de până la 100.000 de euro, prin PNRR, de la 1 februarie. Bugetul total al apelului de proiecte este de peste 347 milioane euro. Specialiștii de la Quartz Matrix explică ce ar trebui să includă proiectele depuse de companii pentru a beneficia la maxim de finanțare, dar și pentru a avea un punctaj cât mai bun. 

Pentru folosirea cât mai eficientă a fondurilor, companiile trebuie să decidă care sunt departamentele în care activitatea ar putea fi automatizată sau eficientizată cu ajutorul tehnologiei. „Soluțiile pentru digitalizare îmbunătățesc procesul de luare a deciziilor și oferă contextul scalării cu ușurință a afacerii. De exemplu, în domeniul producției și în industrie, în general, sistemul de management energetic Enef – pentru eficiență energetică sau KMR –  sistemul de management al mentenanței, pot reprezenta investițiile ideale pentru reducerea costurilor și creșterea productivității. Pentru zona office sau de retail poate fi necesar un refresh al echipamentelor, astfel încât să aibă certificări ecologice și companiile să devină, astfel, mai sustenabile. De asemenea, trebuie avute în vedere soluțiile de securitate cibernetică și achiziționarea de servere performante care să găzduiască în siguranță informațiile valoroase ale companiei și clienților săi. Ca un efect al pandemiei, multe business-uri au adoptat o modalitate de lucru hibridă – de la birou și de acasă – motiv pentru care aparatura performantă pentru conferințe – căști, microfoane, display-uri interactive, laptopuri, stații de calculator moderne – poate fi adăugată pe lista de echipamente achiziționate prin PNRR”, a exemplificat Mihai Suchar, directorul general Quartz Matrix, companie cu experiență în proiecte de digitalizare și în implementarea de proiecte IT&C. Distribuția fondurilor pentru IMM-uri se va face astfel: ȋntre 20.000 și 30.000 euro pentru o microîntreprindere; ȋntre 20.000 și 50.000 euro pentru o întreprindere mică; ȋntre 20.000 și 100.000 euro pentru o întreprindere mijlocie. 10% din totalul cheltuielilor eligibile reprezintă cofinanțare și trebuie asigurată de beneficiari, din fonduri proprii, iar 90% este valoarea asistenței financiare nerambursabile.

Cum facem strategia ȋnainte de a depune proiectul? 

Companiile eligibile care doresc să depună un proiect pentru digitalizarea IMM-ului prin PNRR trebuie să analizeze care sunt nevoile actuale, sau pe termen mediu și lung legate de dezvoltarea business-ului. Pentru un punctaj cât mai bun, focusul trebuie să cadă pe tehnologiile ce vor ajuta compania să îndeplinească, la finalul implementării proiectului, cel puțin 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI). De exemplu, să utilizeze IoT, să utilizeze servicii de cloud computing, să realizeze vânzări din comerț electronic, sau să utilizeze una sau mai multe rețele de socializare. „Dincolo de ghidul solicitantului, criterii de eligibilitate, punctaje și coduri CAEN, companiile trebuie să aibă o strategie proprie, astfel încât să beneficieze de întreg potențialul fondurilor accesate prin PNRR. De aceea, consultanții specializați în tehnologie fac diferența – pentru că soluțiile tehnologice sunt extrem de variate. Managerii trebuie să aibă în vedere aspecte legate de achiziționarea unor noi tehnologii adaptate obiectului de activitate, dar și de îmbunătățirea competențelor angajaților pentru utilizarea respectivelor tehnologii. Indiferent de mărimea și de domeniul afacerii, digitalizarea e astfel în strânsă relație cu eficientizarea costurilor și sustenabilitatea businessului. Cu alte cuvinte, ajută compania să devină mai competitivă și mai atragătoare pe piață. Cu o miză atât de importantă, recomandăm atenție sporită în alcătuirea listei echipamentelor și tehnologiilor necesare”, a completat Mihai Suchar.

Digitalizarea și sustenabilitatea companiilor. Cum scad costurile?

Digitalizarea are implicații directe în reducerea costurilor companiei. De exemplu, în ceea ce priveste productivitatea, prin tehnologii digitale este redus semnificativ timpul în executarea proceselor, sunt eliminate sau înlocuite sarcini. Găzduirea informațiilor în cloud determină reducerea la jumătate a costurilor, comparativ cu gestionarea tradițională a infrastructurii fizice. Prin automatizarea sarcinilor din fiecare departament, întregul proces poate deveni mai fluid și mai eficient. Digitalizarea contribuie favorabil și la gestionarea stocurilor sau la eficiența energetică prin soluții precum QLeap ce determină scăderea costurilor legate de utilități și mentenanță cu până la 11%. Fiecare soluție tehnologică are beneficii indiscutabile, mai ales dacă implementarea este realizată din timp și cu sprijinul specialiștilor.

Pericol de blocaj în  punerea pe piață  a masei  lemnoase

0
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează că „în ultimele patru luni ale anului 2022, volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 1 milion de mc mai mic decât volumul exploatat în 2021” și apreciază că prin proiectul unei hotărâri de guvern, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propune „o procedură de avizare de mediu a amenajamentelor silvice care va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din păduri, cu efecte imediate în amplificarea blocajelor pentru punerea pe piață a masei lemnoase”. În susținerea afirmațiilor, Prolemn face următoarea analiză: Ministerul preia într-un proiect de Hotărâre de guvern conținutul a 3 ordine suspendate de ÎCCJ, cu efect potențial de blocare a aplicării  amenajamentelor silvice pentru 50-70% din pădurile României Deficitul de masă lemnoasă pe piață în toamna anului 2022 a fost rezultatul unui volum recoltat și transportat în ultimele 4 luni ale anului 2022 cu 1 milion de mc mai mic decât volumul recoltat în ultimele 4 luni ale anului 2021, situație  de criză transformată în haos de ordonanța privind plafonarea prețurilor lemnului de foc. În linie cu volumul mai mic de masă lemnoasă disponibilă în piață, indicii producției industriale pentru industria lemnului au înregistrat o scădere a activității la 77,9 % în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021. Nivelul speculativ al prețurilor lemnului atins în toamna anului 2022 continuă în 2023, conform rezultatelor licitațiilor principale organizate de RNP – Romsilva, care consemnează prețuri ale lemnului pe picior, nerecoltat și nesortat, mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros, sortat la drum auto forestier, din Europa. Scădedea volumului de masă lemnoasă recoltată  continuă în 2023, cu un volum transportat de la locul recoltării înregistrat în SUMAL în luna ianuarie 2023 care atinge un minim al ultimilor ani, respectiv 945.000 mc față de 1.244.000 mc în luna ianuarie din 2022. În loc să adreseze cauzele blocajelor, Ministerul Mediului propune măsuri care  continuă să amplifice blocajele. Astfel, Ministerul propune o revizuire retroactivă, pe 10 ani, a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Sute, chiar mii de amenajamente silvice vor  fi revizuite, conform unei declarații d-lui Ministru Barna Tánczos făcută în 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment la  Harghita. Procedura va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din fondul forestier național, în evaluarea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, care solicită Ministerului să nu promoveze acest act normativ în actuala formă și să adopte modele europene aplicabile. Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Barna Tánczos. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.” La nici o săptămână, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe un proiect de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor. Federația Proprietarilor de Păduri atrage atenția în comunicat: promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”. În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement și de adâncire a blocajelor din sector. Prezent la o dezbatere la Miercurea-Ciuc, la o conferință organizată de Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, dl Ministru Barna Tánczos a declarat: „Anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerințelor europene în ceea ce privește procedurile de aprobare la agențiile de mediu.” Într-o analiză extinsă, portalul Fordaq – Comunitatea Forestierilor arată că promovarea în forma propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern a revizuirii retroactive a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice ar conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier național, cu amplificarea deficitului de resursă de lemn atât pentru aprovizionarea populației cu lemn de foc cât și a industriei lemnului cu resursă.  Pe fond, se arată în analiza Fordaq, după 3 ani de tergiversare a adoptării unei soluții aplicabile, HG-ul propune o procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care durează 1-2 ani, extrem de birocratică și redundantă practic cu elaborarea amenajamentelor silvice conform normelor tehnice reglementate de către stat, cu ignorarea modelelor europene care unifică și integrează procedura de elaborare a amenajamentelor silvice cu cea de evaluare de mediu. În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn arată că, în loc să adreseze cauzele blocajelor din sectorul forestier, sensul evoluțiilor este de continuare și amplificare a blocajelor:
  • În toamna anului 2022, în contextul deficitului de resursă de lemn din piață și a exploziei prețurilor lemnului, Guvernul a adoptat măsura artificială a plafonării prețurilor lemnului de foc. Măsura a creat haos, penurie și creșterea prețurilor lemnului de foc pentru populație către nivele speculative, contrar a ceea ce s-a dorit. De remarcat că ordonanța de urgență este în vigoare și în prezent și continuă să producă aceleași efecte contrare celor dorite!
  • Pe fondul haosului de pe piața lemnului creat în toamna anului 2022 și a unei oferte reduse la jumătate față de anii anteriori, prețurile de adjudecare la licitațiile de lemn pe picior ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au continuat să crească, atingând o medie națională de 410 lei/mc. Acest preț mediu este de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020 și de aproape 2 ori și jumătate față de 2021. În România, prețul lemnului pe picior (în pădure, neexploatat!) a ajuns să fie mai mare decât prețul bușteanului de gater, lemn industrial de calitate superioară, sortat la drum forestier, în Europa!
  • Regia Națională a Pădurilor nu a reușit să pună în piață decât 3,1 milioane mc lemn fasonat, din volumul de 4,75 milioane mc la care s-a angajat la începutul anului 2022. Rezultatul a fost creșterea deficitului de lemn în piață, care se va amplifica în 2023, ca rezultat al obligației de a pune 50% din volum în piață sub formă fasonată, tranziție  puțin pregătită.
Ca rezultat al tuturor acestor evoluții, Institutul Național de Statistică consemnează un rezultat care  nu lasă  loc  de interpretări  privind  dimensiunea crizei: conform comunicatului INS privind indicii producției industriale, producția în industria lemnului a înregistrat în luna noiembrie 2022 un nivel de 77,9 % față de noiembrie 2021! Cătălin Tobescu, Președintele AIL – Prolemn: „În final, populația României plătește costul crizei în care se afundă sectorul forestier, prin prețurile exorbitante ale lemnului de foc și peleților, dar și ale mobilei, cherestelei pentru construcții, ambalajelor, produselor din industria celulozei și hârtiei. În loc să avem o dezvoltare bazată pe resursa regenerabilă de lemn, aceste evoluții fac din România o piață de desfacere pentru produse din import. Drept dovadă, în 2022 importurile de mobilă au depășit 1 miliard de Euro.” În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să nu promoveze actuala formă a proiectului de Hotărâre de Guvern privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. În schimb, Ministerul să ia în considerare modelele și soluțiile europene, identificate și propuse inclusiv prin mecanismele de asistența tehnică din partea Comisiei Europene. AIL – Prolemn solicită de asemenea, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să își asume și să prezinte o evaluare de impact a proiectului legislativ propus în actuala formă: număr de amenajamente silvice care vor intra în revizuire, durata procedurii de evaluare de mediu, impact asupra resursei de lemn care va fi disponibilă în piață. În același timp, pentru detensionarea situației precare a resursei de lemn din piață, RNP – Romsilva trebuie să pună în piață un volum de masă lemnoasă la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, iar prețurile de pornire la licitație să fie stabilite corect, în baza prețurilor de referință, pe fundamente economice.   AIL – Prolemn prezintă o analiză făcută de Fordaq – Comunitatea  Forestierilor: Industria protejării pădurilor prosperă cu 628 milioane de Euro absorbite, economia forestieră se sufocă în procedurile de mediu Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Tánczos Barna. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice.” În paralel, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe proiectul de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor. Așa cum atrage atenția Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.” În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement. Efectul? Adâncirea blocajelor din sector. Pe fond, sunt mai bine de 3 ani de când a fost declanșată procedura de infringement iar Ministerul nu a promovat o soluție aplicabilă pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.  În tot acest timp au fost multe runde de dezbateri, dar toate soluțiile propuse au fost ignorate, inclusiv cele inspirate din modele funcționale în alte țări europene. Între modelele propuse: Modelul finlandez: Ministerul elaborează o hartă națională a habitatelor și speciilor protejate și a măsurilor de conservare. La începerea procedurii de elaborare a amenajamentului silvic proprietarul notifică APM-ul, agenția îi comunică prin suprapunerea hărții proprietății cu harta națională măsurile de conservare pe care trebuie să le implementeze, se stabilesc măsurile de compensare pentru proprietar pentru restricțiile asumate care sunt asumate prin angajament. La elaborarea amenajamentului, proprietarul include măsurile de conservare în amenajament. După finalizarea acestuia APM-ul constată preluarea măsurilor de conservare în amenajament iar evaluarea de mediu se finalizează rapid în etapa deciziei de încadrare (pre-assessment). Modelul croat: Măsurile de conservare sunt stabilite unitar pe nivel național, pentru fiecare specie și habitat, împreună cu valoarea compensațiilor pentru asumarea restricțiilor. La elaborarea amenajamentului silvic sunt incluse măsurile de conservare. Nu există plan de management al siturilor Natura 2000, evaluarea de mediu se finalizează rapid in etapa de încadrare, amenajamentul silvic este unificat cu planul de management al sitului. Modelul slovac și austriac: impactul de mediu al lucrărilor silvice este evaluat la scară regională, cu propunerea de măsuri de conservare pentru speciile și habitatele protejate. La elaborarea amenajamentelor silvice individuale, se preiau măsurile de conservare agreate la nivel regional, iar evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice se finalizează în cvasitotalitatea cazurilor în etapa de încadrare – procedura simplificată. Toate aceste modele au fost prezentate repetat în dezbaterile publice, modelul slovac fiind prezentat chiar în cadrul unei sesiuni de asistență tehnică din partea Comisiei Europene solicitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. La dezbaterea din 18 ianuarie 2023, dl Secretar de Stat Ionuț Sorin Banciu a arătat ca evoluția către astfel de modele este de dorit, dar România este într-o altă realitate: planuri de management pentru fiecare sit Natura 2000, fără măsuri unitare de conservare, cu obligații de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor Natura 2000 în amenajamente. Și de aici toată complicația – cu procedură de studiu de evaluare adecvată și raport de mediu pentru fiecare amenajament. Bine, dar de ce stăm de trei ani în această realitate? În comunicatul Nostra Silva se arată: „Rezultatul este un fel de neo-iobăgie, o situație în care este golit de conținut dreptul de proprietate, proprietarul de pădure fiind la discreția absolută a Ministerului, a diferitor agenții naționale și a unui consorțiu de ONG-uri “de mediu” pentru care “protecția” pădurilor este extrem de profitabilă: așa cum am arătat mai sus au “absorbit” în ultimii 16 ani peste 628.000.000 Euro din fonduri europene și de la bugetul de stat. S-a creat o adevărată industrie a protejării pădurilor.”  Sumele cheltuite de statul român pentru elaborarea planurilor de management ale siturilor Natura 2000 sunt colosale, în condițiile în care abia 50% din situri au planuri de management.  Urmează alte alocări financiare din PNRR și apoi planurile de management ale siturilor trebuie revizuite, căci nu sunt valabile decât 10 ani. Cele mai multe au fost aprobate în 2016-2017, deci în curând trebuie revizuite și apoi trebuie revizuite în termen de 1 an și amenajamentele silvice, care trebuie să preia prevederile noilor planuri de management. O continuă revizuire! În mod evident, există interese financiare uriașe pentru a se menține acest haos al elaborării planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și ale revizuirii acestora. Amenajamentele silvice sunt doar o victimă colaterală prin obligația de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor și procedura de mediu subsecventă complicată. În fapt, măsurile de conservare propuse de planurile de management ale siturilor sunt foarte simple și unitare pe nivel național. Un studiu realizat de INCDS Marin Drăcea pentru evaluarea compensațiilor a identificat următoarele măsuri de conservare:
  • Sub protecție integrală – suprafețe foarte reduse.
  • Gospodărirea pădurilor prin lucrări speciale de conservare.
  • Revenirea la tipuri natural-fundamentale de pădure prin substituirea arboretelor. Interzicerea utilizării speciilor non-native.
  • Menținerea unei cantități de lemn mort pe hectar.
  • limitarea folosirii mijloacelor de combatere chimică.
  • declararea de zone de liniște și interzicerea lucrărilor de exploatare în timpul cuibăritului.
  • menținerea unei structuri forestiere mozaicate, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni – peste 80 ani.
  • interzicerea construirii de noi drumuri forestiere și de noi drumuri de exploatare în sit sau părți ale acestuia.
Practic, măsurile de conservare sunt unitare pe nivel național, ușor de standardizat pe specii și habitate și ușor de transpus pe o hartă națională a acestor restricții. Iar impunerea acestora ar trebui să vină doar după acordarea de compensații. Ceea ce șochează în poziția Ministerului este lipsa oricărei preocupări pentru efectele economice și sociale ale HG-ului privind revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. În dezbaterea de miercuri s-a arătat cu multe argumente tehnice că se solicită foarte multe informații din partea proprietarului, transferându-se obligații ale autorității, ceea ce face ca pe parcursul procedurii să apară solicitări de clarificări, cu foarte multe instituții implicate, ceea ce conduce la o procedură foarte lungă.  În mod evident, această procedură extrem de lungă conduce la limitări în recoltarea masei lemnoase, cu reducerea volumului disponibil pe piață:
  • minim 70% din amenajamente vor intra în revizuirea evaluării de mediu, dintre care cea mai mare parte vor intra pe procedura lungă, cu studiu de evaluare adecvată și raport de mediu.
  • pentru restul de 30% din fondul forestier, cu peste 3.000 de amenajamente care se aplică fără evaluare de mediu, doar cu aviz CTAS, situația este foarte neclară: temeiul juridic din Codul Silvic al aplicării acestora în baza avizului CTAS a fost abrogat.
  • nu există în proiectul de HG nici măcar o clarificare privind continuarea partizilor contractate sau autorizate la exploatare în momentul începerii procedurii de revizuire a evaluării de mediu.
  • nu mai menționăm lipsa capacității APM-urilor și a evaluatorilor de mediu care să preia volumul atât de mare de lucrări care vor trebui făcute.
Ministerul Mediului este unicul responsabil pentru neimplementarea timp de 3 ani de zile, de când există această problemă în dezbatere, a unei proceduri de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice aplicabile, care să nu producă blocaje în continuitatea recoltării masei lemnoase. Iar în fapt, haosul creat este profitabil pentru „industria protejării pădurilor”. Cu costuri economice și sociale uriașe.  

Economiști și politicieni

Cea mai mare parte a precedentelor patru decenii a făcut loc desfășurării gândirii neoliberale, potrivit căreia capitalul, bunurile și forța de muncă se vor îngemăna acolo unde este cel mai profitabil pentru toți: companiile au creat locuri de muncă peste hotare, unde s-a dovedit mai ieftin, pierderea locurilor de muncă de pe plan intern fiind depășită de beneficiile pentru consumatori, iar prin desființarea barierelor comerciale și liberalizarea piețelor de capital banii s-au îndreptat repede și în număr mare acolo unde era nevoie de ei. Într-o mare măsură, forța invizibilă a pieței a făcut ca politicienii să-și reducă la minim grija pentru geo-politică, locul de formare a profitului nemaifiind un element al geo strategiilor. Mai toată lumea a avut de câștigat: exportatorii de capital și locuri de muncă au câștigat de pe urma scăderii prețurilor, iar cei din țările receptoare au făcut saltul de la foamete la siguranță. Economiile emergente s-au alăturat pieței libere, contribuind la reducerea inegalităților pe plan global și la formarea unei clase de mijloc globale. Banii i-au condus pe toți, chiar cu prețul închiderii ochilor la abaterile de la calea democrației, și inegalitățile dintre state s-au mutat între regiuni ale acelorași state, producând nemulțumiri interne. Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei zgâlțâie serios încrederea în instituțiile post Bretton Woods, despre care ne plăcea să credem că autoritatea lor supra-națională ne ferește de altă cădere în anarhie și netezește muchiile ideologiilor opuse. Câștigătorii politicilor neoliberale se dovedesc, de la începutul mileniului, China și corporațiile multinaționale, fapt ce conduce la o dorință în creștere de repunere a câștigurilor din economia globală în serviciul nevoilor naționale. Este axiomatic că după îngenuncherea pandemiei și încheierea războiului ruso-ucrainian, economia globală și echilibrele ei nu vor reveni la starea dinainte. Calea de început aleasă este a regionalismului și localului. Lumea post-neoliberală va fi una a încercărilor și oportunităților. Deja de-globalizarea este însoțită de scăderea ritmurilor de creștere economică (cu spectrul recesiunii în față) și de recrudescența inflației: gazul ieftin a devenit amintire, obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon este însoțită de creșterea impozitelor asupra combustibililor fosili, iar  reașezarea lanțurilor de producție și aprovizionare începe cu creșterea costurilor. Regionalizarea va împiedica mult producția, investițiile și inovația necesară pentru a reduce procesele de producție bazate pe emisii de carbon și a le înlocui cu unele prietenoase cu clima (cazul cel mai des evocat fiind cel al bateriilor electrice, unde drumul până la independența producătorilor occidentali se măsoară și în mulți bani și în mulți ani). Stăpânirea schimbărilor climatice nu poate fi de succes cu măsuri luate doar la nivelul unor regiuni (ex. UE), această bătălie putând fi câștigată doar la nivel global.  Tentativele de îndepărtare a pericolelor încălzirii globale, secetei, dezastrelor naturale provocate de inundații, alunecări de teren sau incendii de pădure sunt de peste 30 de ani un dialog al surzilor între economiști și oamenii de știință: primii abordează subiectul prin prisma prețului, iar ceilalți prin cea a cantităților. Războiul în desfășurare, care are un puternic efect asupra energiei, a invalidat argumentul prețurilor, căci consumul industrial și privat de energie, combustibili și alimente s-a dovedit rezistent la majorarea prețurilor. Economiștii au invocat pentru a „n”-a oară teoria inelasticității cererii, dar constatarea rămâne cea a eficacității îndoielnice a politicilor de reducere a consumului, iar creșterea cererii de mașini second-hand cu combustie internă a șters dintr-un foc pretenția guvernelor  de a ne încuraja să devenim prietenoși cu mediul. Ideea că prețul reflectă raritatea unui produs este perfectă pentru o unică resursă, dar nicidecum în contextul unui ansamblu de constrângeri care survin concomitent: încălzirea globală, rărirea biodiversității, lipsa de apă dulce și degradarea stratului de ozon. Dacă Europa a redus în trei decenii emisiile de gaz de seră cu 30% (Parlamentul European – Schimbările climatice în Europa: cifre și date, 31.03.2022), fără îndoială acesta este un lucru meritoriu, dar pe plan global evoluția a fost inversă: de creștere cu 41% (Climate Watch GHG – World Resources Institute, Washington DC, 2022).  Democrațiile liberale au un rol major în revenirea la stabilitate economică, iar acest obiectiv nu poate fi atins doar prin intervenții de natură bugetară și monetară, similare măsurilor adoptate în pandemie (un refugiu al dezorientării și disperării), care au mărit datoriile publice și au pus temelia revenirii la inflație. Această „soluție” este negată acum prin cursa de mărire a dobânzilor, care îndepărtează companiile de punerea în aplicare a planurilor de investiții și le amenință cu falimentul. Nevoia regăsirii echilibrelor și stabilității așază politicienii și economiștii pe poziții deseori diferite, în primul rând din punct de vedere al orizontului de timp. În vreme ce economiștii știu că revenirea la echilibru este un proces de termen lung, politicienii își suprapun opțiunile de acțiuni politice pe durata ciclului electoral. Pe de altă parte, în timp ce economiștii trag concluzii după analiza seriilor de date statistice și economice, politicienii preferă să se refere în discursul lor la fapte (atracție pentru clientela electorală), ascunzând eșecurile și neîmplinirile. Pe de altă parte, politicile „optimale” propuse de economiști nu s-au dovedit prea eficace în confruntarea cu realitatea de pe teren, astfel încât ar fi o eroare să pretindem că economiștii au răspunsuri, dar politicienii nu le iau în considerare. În Advice and Dissent (Basic Books, 2018), Alan S. Blinder (profesor la Princeton University) afirmă că economiștii și politicienii vorbesc și acționează adesea în scopuri antagonice: politicienii caută de obicei „sfatul” economiștilor doar pentru a susține noțiunile preconcepute, nu pentru a afla ce știu sau cred de fapt economiștii. Politicienii se îngrijorează în mod natural să-i țină fericiți pe alegători și să câștige alegerile. Economiștii trec uneori cu vederea costurile umane reale a ceea ce poate părea a fi cea mai bună politică (rezultată din iterații pe calculator). În discursul rostit în 1926 la Manchester Reform Club (Liberalism and Labour), John Maynard Keynes spunea: „Problema politică a umanității stă în combinarea a trei deziderate – eficiența economică, justiția socială și libertatea individuală”. Din perspectiva acestor aspirații este onest să recunoaștem că, de regulă, economiștii le lasă deoparte pe ultimele două, în vreme ce politicienii sacrifică adesea cerințele primului deziderat pentru pacea socială. În pofida încercărilor de a concilia economiștii și politicienii prin instituționalizarea legăturilor (diverse forme de consilii consultative), încercările nu au dat rezultate mai nicăieri.  Democrațiile europene sunt devotate aspirațiilor evocate de Keynes într-un moment în care lumea se reclădea după o conflagrație care afectase toate națiunile, înțelegând că universul dinainte nu va mai reveni. A urmat a doua mare conflagrație mondială și relațiile economice internaționale s-au reașezat încă odată, de o parte și alta a cortinei de fier. La un secol distanță ne aflăm din nou la răscruce de drumuri și alianțe. Piața, cea creatoare de bunăstare pentru toți, este din nou supusă fragmentării și odată cu ea opțiunile politicii. Evitarea unei prăbușiri (Nouriel Roubini – MegaThreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, And How to Survive Them, 2022) și mai ales restabilirea stabilității sunt în mâinile politicienilor și economiștilor, care trebuie să facă efortul de a se respecta și  dialoga. Pretutindeni, a crescut neîncrederea în democrația liberală și economiștii care o susțin. De aici și reținerea politicienilor de apropiere de ei, fapt care dovedește deficiențele de concepție în politica alegerii opțiunii cu cel mai mic cost social. Nevoia de dialog înaintea celor mai elaborate analize și rapoarte scrise decurge din recunoașterea faptului că atât politicienii, cât și economiștii își vor supune opțiunile mediului social și antreprenorial, față de care și unii și ceilalți nu au fost, de-a lungul timpului, fără greșeală. Așadar, înainte de declinarea funcțiilor sunt mai importante responsabilitatea și răspunderea.

Parteneriat între Politehnica București și Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri

0
Universitatea Politehnica din București și Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) au încheiat un parteneriat pentru patru ani, prin care „își propun să exploreze și susțină inițiative, obiective și acțiuni de interes comun, prioritatea fiind creșterea calității și relevanței educației și formării studenților și absolvenților pe piața muncii”. Cristian Gheorghe, președintele APPCR: „Parteneriatul dintre o organizație puternică, cu jucători importanți din cadrul industriei, și o instituție cu influență majoră asupra formării viitorilor specialiști din domeniu este o asigurare pentru un viitor profesionist, capabil să genereze soluții adaptate unei societăți moderne, în pas cu evoluția tehnologică mondială. Avem mare încredere în potențialul studenților formați în cadrul Universității Politehnica din București, căreia îi mulțumim pentru deschiderea de a construi proiecte comune.” Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Acordul de colaborare cu APPCR pune o temelie importantă la dezvoltarea forței de muncă din domeniile tehnice și la asigurarea continuității unei industrii competitive, cu o evoluție semnificativă în România. Prin parteneriatul cu APPCR ne propunem mai multe obiective majore, precum dezvoltarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare prin care să încurajăm inovarea, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, în domenii de interes pentru societate. Credem că sprijinirea studenților în vederea obținerii unor stagii de practică, internship-uri și vizite de studiu în cadrul societăților membre APPCR joacă un rol important în calitatea activității profesionale pe care o vor avea imediat după absolvire.” Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) este definită ca „singura asociație de profil din industrie, reunind principalii producători de cabluri la nivel național, din care fac parte companii precum Prysmian Cabluri și Sisteme, ICME Ecab, Electroplast, RCB Electro 97, Iproeb, Teraplast și PGA Electric. Calitatea de membru al APPCR poate fi atribuită oricărei persoane fizice sau juridice române care a dat dovadă de etică și bune practici în afaceri și care recunoaște și se obligă să respecte Statutul și Codul de conduită al Asociației, precum și orice alte proceduri, politici sau documente interne ce le vor fi aduse la cunoștință, cu respectarea cerințelor legale in vigoare. Acesta trebuie să facă parte din categoria producătorilor de cabluri sau din industriile conexe acesteia și se angajează sa sprijine obiectivele și activitatea Asociației”.    

Agenție românească distinsă cu Marele trofeu Health & Pharma pentru cea mai bună campanie de PR din Europa

0
Agenția de marketing și PR MPR Agency a câștigat trofeul Gold la categoria Health & Pharma, în competiția internațională The European Excellence Awards, deschisă celor mai bune campanii de PR ale anului.  Marele trofeu a fost câștigat pentru campania „De departe, cea mai frumoasă!”, care promovează importanța prevenției în lupta cu cancerul de sân. Evaluarea de către juriu a avut în vedere inovația, implementarea, strategia și impactul celor mai bune campanii de comunicare și PR ale anului. Andreea Cristea, MPR Agency Andreea Cristea, CEO MPR Agency: „Conceptul creativ din spatele campaniei «De departe, cea mai frumoasă», a fost, fără doar și poate, unul puternic. Mai departe, implementarea întregului proiect, discuțiile cu pacientele protagoniste în campanie, testimonialele acestora, au generat o încărcătură emoțională uriașă și mă bucur că am reușit să o transpunem atât în scris cât și în materialele video ale campaniei. Mai departe însă, adevărata victorie a fost că emoția pe care am generat-o nu s-a risipit ci s-a transformat în acțiune. Iar în sănătate, acțiunea se traduce simplu, prin vieți salvate. În urma campaniei, în cadrul Medisprof Cancer Center din Cluj programările pentru efectuarea controalelor de rutină au crescut cu 148% în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. O victorie imensă, având în vedere că acest interval de vârstă are cea mai scăzută rată de interes în ceea ce înseamnă prevenția în sănătate.” Într-o țară în care principala cauză de deces a femeilor este cancerul de sân, creșterea interesului pentru prevenție înseamnă familii care rămân întregi, înseamnă copii care au șansa să fie crescuți în continuare de mamele lor și înseamnă părinți care nu trebuie să își îngroape copiii. Ne-am dorit ca cei care vor lua contact cu campania „De departe, cea mai frumoasă”, să fie impulsionați să acționeze. Să se intereseze care sunt analizele necesare pentru categoria lor de vârstă, pentru categoria copiilor, părinților, fraților și prietenilor. Să dea acel telefon doctorului, să facă acea programare pentru ei sau cei dragi lor. Pentru că, în final, este una dintre cele mai puternice dovezi de iubire pe care le pot arăta.” Carolina Udrea, director general și cofondator Medisprof Cancer Center: „Pacienții noștri sunt cu toții foarte frumoși. Am avut ocazia să vedem, gratie campaniei, femei frumoase, luptătoare, învingătoare, curajoase. Sunt doar unele din sutele de pacienți pe care îi întâlnim zilnic. În momentele bolii frumusețea lor interioara se dezvăluie celor din jur, strălucitoare și plina de speranță. Sunt cu toții oameni speciali, încărcați cu povești de viață, cu bunătate, cu căldură. Oameni pentru care trebuie să luptăm, în locul cărora trebuie să ne transpunem, pe care trebuie să-i îndrăgim și să-i ajutăm. Aceasta campanie trebuie să fie doar începutul luptei pentru viața lor. Deschidem ochii pentru fratele, vecinul, prietenul nostru bolnav cu cancer.” Campania a fost lansată pe 8 martie 2022, de Ziua Internațională a Femeii și este caracterizată prin faptul că „aduce în prim plan șase paciente oncologice ale Medisprof Cancer Center care vorbesc despre momentele dificile prin care au trecut și își arată cu mândrie cicatricile într-un pictorial impresionant semnat de Mihaela Noroc, autoarea Atlasului frumuseții, ca un semn a ceea ce sunt cu adevărat: dovada că au învins cancerul!  Toate cele șase paciente au acceptat să-și spună poveștile într-o serie de interviuri emoționante ca un sprijin emoțional pentru toate persoanele care luptă împotriva cancerului. Ca o reamintire pentru toate femeile să-și facă timp pentru examenul anual de depistare a cancerului de sân și ovarian. Ca un semnal de alarmă pentru mass-media că împreună putem învinge cancerul prin creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea supraviețuitorilor de cancer.  Mesajul lor a atins peste 1.000.000 de persoane într-o lună prin intermediul afișărilor media, a fost preluat în zeci de articole din presă și a deschis discuția și pe rețelele de socializare, astfel că și alte paciente s-au simțit încurajate să-și împărtășească propriile povești și fotografii.  Mesajul campaniei a fost susținut de Farmec și dus mai departe voluntar de Media Pro, cel mai mare trust media din România, și revista Biz”. Echipa MPR Agency este formată din Andreea Cristea – CEO, Ionela Mândruță – Account Manager, Cristina Ersen – Head of PR, Marius Vlad – Creative Director, Alexandru Popa – Graphic Designer, Liliana Maier – Head of SEO, Mihai Dorobanțu – Head of Digital, Diana Constanța – Copywriter, Vlad Țîrcomnicu – Developer. MPR Agency are o experiență de zece ani în domeniul comunicării în sănătate și „este de cinci ani partener exclusiv Global Health Marketing & Communications, cel mai mare grup independent de agenții specializate în marketing în sănătate la nivel mondial, cu prezență în peste 60 de țări.   Cu o integrare profundă de know how în promovarea online, MPR Agency dezvoltă campanii și concepte inovatoare atât pentru clinici și spitale din România, cât și pentru companii farmaceutice, companii de healthtech, biotehnologie sau startupuri medicale. Echipa MPR Agency reuneşte specialişti din toate ariile de marketing și comunicare, cu o experienţă vastă dobândită atât în cadrul unor agenţii de relaţii publice, cât şi în cadrul unor companii importante. Punând prevenția medicală pe primul loc, anual, MPR Agency alocă pro bono 10% din timpul de producție al agenției unui ONG din domeniul sănătății. Portofoliul de clienți al agenției include exclusiv companii din sfera medicală și medtech: Leventer Group, Neuroaxis, Spitalul Zetta, Ovidius Clinical Hospital, htss, Clinicile Trident, Digestmed, Biofarm”.    

Retrospectiva anului 2022 în materie de concurență și la ce să ne așteptăm în 2023

0

Cătălin Suliman, Silviu Vasile – Filip & Company (foto)

În 2022 autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații importante, a înregistrat cel mai mare număr de concentrări economice autorizate din istoria recentă și a stabilit cadrul legislativ pentru noi direcții de acțiune și analiză.  În anul 2023 suntem într-un punct de cotitură. Schimbările la nivelul autorității de concurență vor determina direcția de acțiune a autorității în următorii ani. Consiliul Concurenței poate rămâne un organ redutabil de supraveghere și control al piețelor, ceea ce va presupune o creștere a numărului de investigații și analize noi, precum și un control riguros al faptelor anticoncurențiale. Acest scenariu va presupune o implicare și mai activă în promovarea regulilor de concurență, va necesita menținerea expertizei instituționale și atragerea resursei umane specializate. Așteptările pentru anul 2023 privesc și asigurarea unei coerențe pe aplicarea noilor atribuții ale autorității de concurență, în special în domeniul digital, în domeniul retailului alimentar și în materie de concurență neloială. De asemenea, este vital ca autoritatea să asigure claritate mediului de afaceri în ceea ce privește controlul concentrărilor economice și rolul său în materia de analizei investițiilor străine directe.   În materie de oportunități, autoritatea de concurență ar putea identifica modalități prin care să atragă agenții economici să colaboreze în stoparea anumitor comportamente ilegale, fie prin dezvoltarea programului de clemență, fie prin aplicarea unor reduceri semnificative ale sancțiunilor pentru acele entități care cooperează cu autoritatea de concurență și contribuie la îmbunătățirea mediului concurențial.   În final, anticipăm că autoritatea de concurență va continua analizele sectoriale în sectoare cheie ale economiei.

Investigații de încălcare a legislației de concurență. Noile atribuții ale Consiliului Concurenței

În 2022, autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații a căror analiză s-a întins pe mai mulți ani, valoarea totală a amenzilor aplicate indicând o reducere a activității de sancționare. Accentul a fost pus, în special, pe cazuri în care au existat recunoașteri.   Deși din raportul de activitate al autorității de concurență reiese că a fost declanșat un număr ridicat de investigații noi (16), în realitate, numărul de investigații în curs este la un nivel mai redus decât în perioada anterioară pandemiei.  Există de așteptat ca în 2023 să avem un dublu fenomen: i) o serie de investigații importante, mai vechi, să fie finalizate (zonele ce ar putea fi vizate fiind IT&C, materiale de construcții, bunuri de larg consum, licitații) și ii) declanșarea unor investigații noi în domenii esențiale pentru economie (spre exemplu, în domeniul energiei, farmaceutic, retail alimentar, servicii de interes pentru consumatori, domeniul industrial).  Din perspectiva temporală, autoritatea de concurență ar putea folosi prima perioadă a anului pentru finalizarea unor analize existente, urmând ca ulterior să intensifice eforturile pe zona analizelor noi. Un factor important în acest moment este și resursa umană, autoritatea fiind într-un punct în care are nevoie să atragă expertiză (juridică, tehnică și economică) care să susțină un număr mai mare de analize realizate în același timp. Pentru asigurarea acesteia, autoritatea de concurență va trebui să identifice modalitățile cele mai eficiente pentru a atrage resursa umană, inclusiv din sectorul privat.  În plus, succesul autorității va fi dat de modalitatea în care va reuși să răspundă sesizărilor și plângerilor venite din piață. Este de așteptat ca în perioadele de insecuritate economică (în special ca urmare a creșterilor tarifare, inflație, apariției anumitor probleme de solvabilitate și plată etc.) să crească numărul de dispute comerciale, iar plângerile și sesizările adresate autorității să crească.  În privința investigațiilor și analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activității economice care vor fi vizate, vor fi, în special, domeniul energiei (acoperind diversele ramuri ale acestuia), domeniul farmaceutic, segmentul alimentar, serviciile cheie, dar și zona de licitații publice privind noile proiecte de dezvoltare (mai ales ca urmare a intensificării aplicării PNRR).  Anticipăm o intensificare a prezenței Consiliului Concurenței în privința noilor prerogative de control. Astfel, în zona de concurență neloială, pot fi previzionate unele analize privind posibile abuzuri ale puterii superioare de negociere. De asemenea, în zona comerțului alimentar, sunt așteptate analize ale implementării noilor reguli, inclusiv analize punctuale privind raporturile dintre marile lanțuri de magazine alimentare și furnizorii care au o putere de negociere redusă. 

Investigații sectoriale

Anul 2022 a fost unul foarte activ în zona investigațiilor sectoriale. Aproape 40% din investigațiile sectoriale curente au fost declanșate în 2022, acest mecanism ajutând autoritatea de concurență să identifice posibile zone de risc și să declanșeze acțiuni punctuale de sancționare. Principale sectoare vizate au fost sectorul farmaceutic (comercializarea și promovarea medicamentelor fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare), domeniul auto, inclusiv transportul alternativ, industria de construcții (în special aspectele ce țin de lucrări de întreține și reparații) sau zone privind serviciile financiare.  În 2023, ne așteptăm ca aceste analize de cunoaștere a pieței să continue, fiind posibil ca acestea să privească elemente de natură pur locală sau chiar să fie inspirate din analizele realizate de alte autorități de concurență din regiune sau de către Comisia Europeană.  Sectoarele cu impact asupra populației (energie electrică, gaze naturale, carburanți, medicamente și servicii medicale, domeniul bancar, comerțul online, serviciile de transport) vor rămâne sub lupa autorității și în 2023. Creșterile de costuri anticipate în aceste segmente de piață vor determina o analiză atentă din partea autorității de concurență, în special pentru a putea verifica și preveni apariția unor coordonări comportamentale dincolo de limitele permise de lege. 

Sancțiuni

Sistemul sancționator aplicabil în România în materie de concurență permite aplicarea de sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul anterior sancțiunii. Se poate observa un fenomen de creștere a amenzilor de bază propuse, ceea ce a generat o creștere a numărului de recunoașteri din ultima perioadă. Este foarte important să existe un echilibru în procesul de determinare a amenzilor, pentru a evita ca acestea să devină o formă indirectă de presiune asupra mediului de afaceri și, implicit, un mecanism de limitare a accesului la instanță.  Dacă analizăm situația amenzilor aplicate în 2022, observăm că acestea se plasează la un nivel relativ redus față de alți ani (deși suma totală a amenzilor rămâne importantă, fiind situată peste valoarea de 36 de milioane de euro).  În măsura în care abordarea de majorare a amenzilor va continua, anticipăm ca numărul litigiilor de concurență să crească, mai ales în situația în care probatoriul prezentat nu va fi suficient pentru a susține o sancțiune semnificativă. O creștere disproporționată a procentului de amendă aplicat societăților investigate, mai ales în cazurile în care acuzațiile nu sunt clare sau probatoriul este nesatisfăcător, este un proces periculos și ireversibil, acest lucru afectând serios piețele unde vor fi aplicate astfel de sancțiuni (de exemplu, unele societăți vor fi eliminate de pe piață sau vor întâmpina dificultăți serioase ca urmare a aplicării sancțiunilor).  Deși în anul 2021 au existat pași mici în privința identificării unor modalități de soluționare a situațiilor investigate fără aplicarea unor amenzi (spre exemplu, prin acceptarea de angajamente sau măsuri), în anul 2022 acest proces nu a fost continuat. În contextul economic actual, autoritatea de concurență ar trebui să analizeze și astfel de mecanisme alternative unor amenzi deoarece, în multe situații, sancțiunile semnificative ce ar fi aplicate anumitor societăți vor ajunge să fie suportate de clientul final, fiind recuperate prin majorări ale prețurilor. 

Concentrările economice

Anul 2022 a fost unul intens din perspectiva operațiunilor de concentrare economică, fiind analizate un număr de 94 de astfel de operațiuni, cel mai mare din ultimii 16 ani. Este de așteptat ca numărul de operațiuni analizate de către Consiliul Concurenței să înregistreze o scădere în anul 2023, piața de fuziuni și achiziții fiind influențată de factori externi, precum tendința de recesiune la nivel global, creșterea inflației și a prețurilor în domeniul energiei sau conflictul din Ucraina.  Autoritatea de concurență a arătat deschidere pentru dialog cu părțile implicate și sperăm ca aceasta să continue și în 2023. O zona foarte importantă în care expertiza autorității de concurență joacă un rol esențial este cea a analizei investițiilor străine. Aceasta, deși controlul investițiilor străine are o importanță strategică, acesta nu trebuie să genereze un blocaj la nivelul procesului de autorizare al concentrărilor economice. 

Inspecții inopinate

Creșterea numărului de inspecții inopinate va avea loc în contextul în care autoritatea de concurență va decide declanșarea de noi investigații. Deși este dificil de estimat numărul inspecțiilor inopinate, cu siguranță acesta va crește față de cele din 2022, fiind de așteptat ca inspecțiile să rămână principalul mijloc de colectare de informații de către autoritatea de concurență. Totodată, este de așteptat ca autoritatea de concurență să continue să dezvolte instrumentele pe care le are la dispoziție în materia inspecțiilor inopinate, precum procedurile forensic sau inspectarea echipamentelor personale. 

Contestarea deciziilor Consiliului Concurenței

Este important de menționat faptul că există unele tendințe de anulare de către instanțele de judecată a unor decizii ale autorității de concurență, ceea ce este un fenomen de normalitate care va aduce beneficii reale analizelor de concurență și, totodată, mai multă predictibilitate în această zonă – autoritatea de concurență fiind obligată să dedice mai mult timp asigurării îndeplinirii standardului de probă impus în materie de concurență. Având în vedere că o parte importantă a investigațiilor din anul 2022 au fost finalizate ca urmare a unor recunoașteri, anticipăm, pe termen scurt, o scădere a numărului de dosare în instanță. Pe de altă parte, sunt așteptate unele decizii-cheie privind (i) modalitatea în care instanțele analizează stabilirea cuantumului amenzilor prin raportare la principiul proporționalității și (ii) analiza standardului de probă în anumite cazuri finalizate de Consiliul Concurenței în urmă cu câțiva ani. 

Analiză asupra unei noi calificări de nivel universitar (licență) în educație timpurie

0
Organizația profesional-științifică Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE) reafirmă necesitatea studiilor de nivel universitar pentru urmarea carierei didactice și argumentează cerința introducerii calificării de nivel universitar (licență) în educație timpurie, însoțită de ocupația profesor pentru educația timpurie: „Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE), organizație profesional-științifică afiliată European Educational Research Association. (EERA), reunește profesori și cercetători în domeniul științelor educației din întreaga țară. Misiunea sa principală este aceea de a sprijini și de a crește rolul și statutul cercetării educaționale în mediul academic românesc și de a contribui la fundamentarea pe evidenţe a politicilor şi practicilor educaţionale din România.  Din această perspectivă, în contextul diverselor dezbateri despre formarea profesorilor, generate de noile proiecte ale legilor educației, Consiliul ARCE exprimă următoarele poziții, fundamentate pe analiză și documentare științifică:
    1. Cariera didactică și, implicit, calificarea pentru aceasta, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar. Aceasta este atât recomandarea Comisiei Europene (vezi, de exemplu, Council conclusions on European teachers and trainers for the future (2020/C 193/04), cât și concluzia numeroaselor studii și cercetări despre profesia didactică. Începând cu educația timpurie și terminând cu învățământul superior, responsabilitatea profesorilor este una imensă, cerințele și exigențele sunt tot mai complexe și, pentru a putea face față cu succes tuturor acestor provocări, este nevoie de un nivel cât mai înalt de educație și formare. Echitatea în sistemul național de educație nu poate fi asigurată dacă una și aceiași profesie este practicată de absolvenți cu niveluri educaționale diferite și, deci, cu statut și drepturi diferite. 
  • Având în vedere importanța crucială a achizițiilor în învățare și dezvoltare din copilăria timpurie, cât și intențiile autorităților de a consolida instituțiile de educație pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, considerăm absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel universitar (licență) în Educație timpurie, însoțită de ocupația Profesor pentru educația timpurie. Acest nou program de licență, cu standarde deja aprobate la nivelul ARACIS, poate oferi absolvenților deschidere către profesia didactică pentru nivelurile ante-preșcolar și preșcolar, fiind complementar și simetric cu actuala licență în Pedagogia învățământului preșcolar și primar, care oferă calificarea pentru nivelurile preșcolar și primar. 
  • Științele educației/pedagogia, alături de didactica domeniilor și de pregătirea științifică în diverse discipline, sunt esențiale, atât pentru formarea inițială, cât și pentru formarea continuă a profesorilor. Formarea continuă și promovarea în cariera didactică (gradele didactice) sunt procese care nu își pot îndeplini funcțiile fără prezența explicită a pedagogiei în structura programelor de învățare continuă și a examenelor de promovare în profesie. Expertiza în științele educației/pedagogie se regăsește în instituțiile de învățământ superior care au programe de studiu în acest domeniu (inclusiv programele de formare a profesorilor). 
  ARCE, asumând responsabil poziția de asociație profesional-științifică, invită decidenții și ceilalți stakeholderi implicați în definitivarea celor două proiecte ale legilor educației, să își întemeieze opțiunile pe dovezi științifice, pe evidențe clare, în beneficiul bunei funcționări a sistemului, dar mai ales în beneficiul creșterii calității învățării în instituțiile de învățământ din România.  ARCE își exprimă, ca de fiecare dată, întreaga disponibilitate de a oferi puncte de vedere/soluții/opțiuni de politică educațională fundamentate pe date de cercetare și analiză științifică”.  Semnează președintele Consiliul Director al ARCE, prof.dr. Lucian Ciolan (Universitatea din București) și membrii ARCE, prof.dr. Romiță Iucu (Universitatea din București), prof.dr. Anca Nedelcu (Universitatea din București), prof.dr. Carmen Crețu (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), prof.dr. Nicoleta Laura Popa (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), prof.dr. Ion Albulescu (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), conf.dr. Cătălin Glava (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), prof.dr. Bocoș Mușata Dacia (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca), conf.dr. Marian Ilie (Universitatea de Vest, Timișoara), conf.dr. Claudia Borca (Universitatea de Vest, Timișoara), prof.dr. Ciprian Ceobanu, secretar general (Universitatea Al.I.Cuza, Iași), lect.dr. Mihaela Stîngu, trezorier (Universitatea din București), drd. Daniel Iancu, reprezentantul cercetătorilor emergenți (Universitatea de Vest, Timișoara)  

Bergenbier, noul sponsor oficial al echipei naționale de fotbal a României

0
Bergenbier SA revine ca sponsor al echipei naționale de fotbal a României, pe baza unui nou contract de sponsorizare încheiat cu Federația Română de Fotbal, valabil până la finalul anului 2026. Bergenbier reamintește că „este unul dintre sponsorii echipei naționale care a stat până acum cel mai mult alături de tricolori, fiind aproape de echipă timp de 14 ani, între 1998 și 2008, reluând apoi sponsorizarea în perioada 2015-2019”. Bergenbier anunță că „va susține tricolorii în campaniile de calificare la Campionatul European din 2024 și la Cupa Mondială din 2026”.  Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal: „Salut revenirea brandului Bergenbier în familia echipei naționale, un brand care a fost și va rămâne un prieten apropiat al fotbalui românesc. Acest nou contract este o dovadă a faptului că prieteniile adevărate rezistă în timp. Sunt sigur că, la fel ca și în anii trecuți, împreună putem realiza lucruri importante pentru dezvoltarea celui mai iubit sport din țara noastră. Alături de acest partener de încredere, echipa națională s-a calificat la Euro 2016 după aproape un deceniu de absență de la turneele finale. Sperăm și avem încredere că anul acesta Echipa Națională va reveni în elita fotbalului european.” Mihai Voicu, General Manager Bergenbier SA: „Avem o istorie bogată cu sportul-rege din țara noastră și ne bucurăm să fim din nou sponsori oficiali ai Echipei Naționale de fotbal a României. Tricoul Naționalei a fost mulți ani asociat cu Bergenbier, timp în care am trăit victorii importante, am cântat imnul României alături de suporteri, am fost promoteri ai comportamentelor responsabile. Prietenii știu să se susțină reciproc, iar Bergenbier este un partener de tradiție al tricolorilor. Vom fi în tribune toți în galben, toți pentru România!”   

Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online identificate în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

0

Astăzi, 30 ianuarie, Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul.

Această verificare a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile la produse electronice. Verificarea s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare despre care se constată deseori că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, așa-numitele „interfețe înșelătoare” (dark patterns). Printre acestea se numără: numărătoarele inverse false; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse. Ancheta a arătat că 148 de site-uri conțineau cel puțin una dintre aceste trei interfețe înșelătoare. Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Conform verificării noastre, aproape 40 % din site-urile web de cumpărături online se bazează pe practici manipulatoare menite să exploateze vulnerabilitățile consumatorilor sau să îi înșele. Acest comportament este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale îndemnându-le să recurgă la capacitățile lor de asigurare a respectării legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici. În paralel, Comisia revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este adecvată pentru era digitală, inclusiv pentru a evalua dacă interfețele înșelătoare fac obiectul unor supravegheri adecvate.  ”
  • 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;
  • 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;
  • S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;
  •  Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.
Autoritățile naționale vor contacta acum comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale. Pe lângă această acțiune de verificare și ca parte a eforturilor sale mai ample de a aborda interfețele înșelătoare pentru a completa activitatea rețelei CPC, Comisia va contacta, de asemenea, comercianții online care au fost identificați într-un studiu  din 2022 privind practicile comerciale neloiale în mediul digital pentru a le cere să remedieze problemele identificate aici. În plus, Comisia colectează feedback cu privire la trei directive referitoare la protecția consumatorilor, pentru a stabili dacă acestea asigură un nivel ridicat de protecție în mediul digital: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind clauzele contractuale abuzive. O consultare publică este deschisă până la 20 februarie 2023. Cooperarea în materie de protecție a consumatorilor este o rețea de autorități responsabile cu asigurarea respectării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Pentru a aborda aspectele transfrontaliere, acțiunile acestei rețele sunt coordonate la nivelul UE. Autoritățile naționale sunt responsabile de asigurarea respectării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Datorită Regulamentului actualizat privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului, autoritățile naționale dispun acum de competențe mai puternice pentru a detecta neregulile și a lua măsuri rapide împotriva comercianților necinstiți. Noul act legislativ privind serviciile digitale  va interzice interfețele înșelătoare pe platformele online. Acesta va completa normele existente precum Directiva privind practicile comerciale neloiale  sau Regulamentul general privind protecția datelor, asigurându-se că nu există nicio lacună în materie de reglementare prin care platformele să îi poată manipula pe utilizatori. În plus, noua Directivă privind o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme a modificat instrumentele existente ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor prin creșterea sporită a transparenței pentru consumatori atunci când cumpără de pe piețele online. Acțiunile de verificare sunt efectuate de rețea utilizând un set de criterii comune elaborate de Comisia Europeană. Informații privind acțiunile de verificare anterioare pot fi găsite aici .

Materiile prime legate de energia verde necesită investiții masive pentru a acoperi cererea  

0
Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, la nivel global, ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie. Temperatura medie din Europa crește de două ori mai repede decât media globală. Pe măsură ce tendința de încălzire continuă, provocând caniculă, incendii de vegetație, inundații și alte efecte datorate schimbărilor climatice, tranziția către energia curată accelerează, influențată și de conflictul din Ucraina. Investițiile în energia curată au atins 1.400 de miliarde de dolari în 2022, în creștere cu 10% față de 2021 și reprezentând 70% din creșterea investițiilor totale în sectorul energetic, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). În ciuda acestor progrese importante, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din mixul de energie primară. Cel mai recent raport al AIE arată că implementarea tehnologiilor energetice curate trebuie să accelereze și mai mult pentru a îndeplini obiectivele climatice conform scenariului „Zero emisii nete până în 2050” (ZEN). Producția mondială de automobile electrice ar trebui să crească de șase ori până în 2030, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte peste 60% din producția de energie, față de 30% în prezent. Tranziția energetică curată necesită materii prime critice precum litiul, cobaltul, nichelul, cuprul și neodimul. Se estimează că cererea pentru fiecare dintre aceste minerale va crește de 1,5 până la 7 ori până în 2030. Pentru a acoperi cererea, ar trebui să crească și capacitatea de exploatare minieră. AIE consideră că cel mai mare decalaj se înregistrează în cazul litiului, cu proiecte anticipate care acoperă doar două treimi din necesarul pentru 2030. Termenele de execuție pentru noile mine sunt lungi și nesigure, ceea ce înseamnă că, pentru a acoperi acest decalaj, ar fi nevoie de investiții de aproximativ 360-450 de miliarde dolari, în principal în următorii trei ani. Însă, pentru a putea fi utilizat, minereul trebuie să fie și prelucrat. Proiectele anticipate în prezent arată decalaje mari. AIE anticipează deficite de 60% pentru sulfatul de nichel și de 35% pentru litiu, în raport cu necesarul din scenariul NZE până în 2030. În prezent, producția de minerale critice este foarte concentrată din punct de vedere geografic, ceea ce ridică probleme legate de securitatea aprovizionării, potrivit AIE. Republica Democrată Congo furnizează în prezent 70% din cobalt, China furnizează 60% din elementele de pământuri rare (REE), iar Indonezia 40% din nichel. Australia reprezintă 55% din mineritul de litiu, iar Chile 25%. Prelucrarea acestor minerale este, de asemenea, foarte concentrată, China fiind responsabilă de rafinarea a 90% din REE și a 60-70% din litiu și cobalt. Pentru investitori, creșterea cererii de materii prime legate de tranziția energetică verde înseamnă că prețurile vor fi sub presiune dacă nu se vor accelera investițiile în minerit și procesare, umplând astfel golul. Cobaltul a înregistrat creșteri de preț de peste 300% de la minim la maxim în ultimii 7 ani, prețul litiului a crescut de 11 ori din 2021, iar prețul nichelului a avut parte de un roller coaster, dar a crescut de 6 ori din 2001. Iar cererea ar putea crește și mai mult dacă se va încheia conflictul din Ucraina și va începe reconstrucția acesteia. Acest lucru va pune presiune pe materialele de construcție precum betonul, fierul dar și pe cele folosite în rețeaua electrică puternic bombardată de Rusia. Prin urmare, în toate scenariile, prețurile materiilor prime legate de tranziția energetică verde vor fi sub presiune. Energia curată este o temă de investiție preferată de 32% dintre investitorii români, relevă sondajul eToro Retail Investor Beat. De asemenea, 45% dintre investitori au în portofolii mărfuri fungibile, iar procentul va crește la 48% în următoarele trei luni.