- 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;
- 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;
- S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;
- Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.
Pericol de blocaj în punerea pe piață a masei lemnoase

- În toamna anului 2022, în contextul deficitului de resursă de lemn din piață și a exploziei prețurilor lemnului, Guvernul a adoptat măsura artificială a plafonării prețurilor lemnului de foc. Măsura a creat haos, penurie și creșterea prețurilor lemnului de foc pentru populație către nivele speculative, contrar a ceea ce s-a dorit. De remarcat că ordonanța de urgență este în vigoare și în prezent și continuă să producă aceleași efecte contrare celor dorite!
- Pe fondul haosului de pe piața lemnului creat în toamna anului 2022 și a unei oferte reduse la jumătate față de anii anteriori, prețurile de adjudecare la licitațiile de lemn pe picior ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au continuat să crească, atingând o medie națională de 410 lei/mc. Acest preț mediu este de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020 și de aproape 2 ori și jumătate față de 2021. În România, prețul lemnului pe picior (în pădure, neexploatat!) a ajuns să fie mai mare decât prețul bușteanului de gater, lemn industrial de calitate superioară, sortat la drum forestier, în Europa!
- Regia Națională a Pădurilor nu a reușit să pună în piață decât 3,1 milioane mc lemn fasonat, din volumul de 4,75 milioane mc la care s-a angajat la începutul anului 2022. Rezultatul a fost creșterea deficitului de lemn în piață, care se va amplifica în 2023, ca rezultat al obligației de a pune 50% din volum în piață sub formă fasonată, tranziție puțin pregătită.
- Sub protecție integrală – suprafețe foarte reduse.
- Gospodărirea pădurilor prin lucrări speciale de conservare.
- Revenirea la tipuri natural-fundamentale de pădure prin substituirea arboretelor. Interzicerea utilizării speciilor non-native.
- Menținerea unei cantități de lemn mort pe hectar.
- limitarea folosirii mijloacelor de combatere chimică.
- declararea de zone de liniște și interzicerea lucrărilor de exploatare în timpul cuibăritului.
- menținerea unei structuri forestiere mozaicate, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni – peste 80 ani.
- interzicerea construirii de noi drumuri forestiere și de noi drumuri de exploatare în sit sau părți ale acestuia.
- minim 70% din amenajamente vor intra în revizuirea evaluării de mediu, dintre care cea mai mare parte vor intra pe procedura lungă, cu studiu de evaluare adecvată și raport de mediu.
- pentru restul de 30% din fondul forestier, cu peste 3.000 de amenajamente care se aplică fără evaluare de mediu, doar cu aviz CTAS, situația este foarte neclară: temeiul juridic din Codul Silvic al aplicării acestora în baza avizului CTAS a fost abrogat.
- nu există în proiectul de HG nici măcar o clarificare privind continuarea partizilor contractate sau autorizate la exploatare în momentul începerii procedurii de revizuire a evaluării de mediu.
- nu mai menționăm lipsa capacității APM-urilor și a evaluatorilor de mediu care să preia volumul atât de mare de lucrări care vor trebui făcute.
Economiști și politicieni
Parteneriat între Politehnica București și Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri
Agenție românească distinsă cu Marele trofeu Health & Pharma pentru cea mai bună campanie de PR din Europa

Retrospectiva anului 2022 în materie de concurență și la ce să ne așteptăm în 2023
Cătălin Suliman, Silviu Vasile – Filip & Company (foto)
În 2022 autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații importante, a înregistrat cel mai mare număr de concentrări economice autorizate din istoria recentă și a stabilit cadrul legislativ pentru noi direcții de acțiune și analiză. În anul 2023 suntem într-un punct de cotitură. Schimbările la nivelul autorității de concurență vor determina direcția de acțiune a autorității în următorii ani. Consiliul Concurenței poate rămâne un organ redutabil de supraveghere și control al piețelor, ceea ce va presupune o creștere a numărului de investigații și analize noi, precum și un control riguros al faptelor anticoncurențiale. Acest scenariu va presupune o implicare și mai activă în promovarea regulilor de concurență, va necesita menținerea expertizei instituționale și atragerea resursei umane specializate. Așteptările pentru anul 2023 privesc și asigurarea unei coerențe pe aplicarea noilor atribuții ale autorității de concurență, în special în domeniul digital, în domeniul retailului alimentar și în materie de concurență neloială. De asemenea, este vital ca autoritatea să asigure claritate mediului de afaceri în ceea ce privește controlul concentrărilor economice și rolul său în materia de analizei investițiilor străine directe. În materie de oportunități, autoritatea de concurență ar putea identifica modalități prin care să atragă agenții economici să colaboreze în stoparea anumitor comportamente ilegale, fie prin dezvoltarea programului de clemență, fie prin aplicarea unor reduceri semnificative ale sancțiunilor pentru acele entități care cooperează cu autoritatea de concurență și contribuie la îmbunătățirea mediului concurențial. În final, anticipăm că autoritatea de concurență va continua analizele sectoriale în sectoare cheie ale economiei.Investigații de încălcare a legislației de concurență. Noile atribuții ale Consiliului Concurenței
În 2022, autoritatea de concurență s-a concentrat pe finalizarea unor investigații a căror analiză s-a întins pe mai mulți ani, valoarea totală a amenzilor aplicate indicând o reducere a activității de sancționare. Accentul a fost pus, în special, pe cazuri în care au existat recunoașteri. Deși din raportul de activitate al autorității de concurență reiese că a fost declanșat un număr ridicat de investigații noi (16), în realitate, numărul de investigații în curs este la un nivel mai redus decât în perioada anterioară pandemiei. Există de așteptat ca în 2023 să avem un dublu fenomen: i) o serie de investigații importante, mai vechi, să fie finalizate (zonele ce ar putea fi vizate fiind IT&C, materiale de construcții, bunuri de larg consum, licitații) și ii) declanșarea unor investigații noi în domenii esențiale pentru economie (spre exemplu, în domeniul energiei, farmaceutic, retail alimentar, servicii de interes pentru consumatori, domeniul industrial). Din perspectiva temporală, autoritatea de concurență ar putea folosi prima perioadă a anului pentru finalizarea unor analize existente, urmând ca ulterior să intensifice eforturile pe zona analizelor noi. Un factor important în acest moment este și resursa umană, autoritatea fiind într-un punct în care are nevoie să atragă expertiză (juridică, tehnică și economică) care să susțină un număr mai mare de analize realizate în același timp. Pentru asigurarea acesteia, autoritatea de concurență va trebui să identifice modalitățile cele mai eficiente pentru a atrage resursa umană, inclusiv din sectorul privat. În plus, succesul autorității va fi dat de modalitatea în care va reuși să răspundă sesizărilor și plângerilor venite din piață. Este de așteptat ca în perioadele de insecuritate economică (în special ca urmare a creșterilor tarifare, inflație, apariției anumitor probleme de solvabilitate și plată etc.) să crească numărul de dispute comerciale, iar plângerile și sesizările adresate autorității să crească. În privința investigațiilor și analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activității economice care vor fi vizate, vor fi, în special, domeniul energiei (acoperind diversele ramuri ale acestuia), domeniul farmaceutic, segmentul alimentar, serviciile cheie, dar și zona de licitații publice privind noile proiecte de dezvoltare (mai ales ca urmare a intensificării aplicării PNRR). Anticipăm o intensificare a prezenței Consiliului Concurenței în privința noilor prerogative de control. Astfel, în zona de concurență neloială, pot fi previzionate unele analize privind posibile abuzuri ale puterii superioare de negociere. De asemenea, în zona comerțului alimentar, sunt așteptate analize ale implementării noilor reguli, inclusiv analize punctuale privind raporturile dintre marile lanțuri de magazine alimentare și furnizorii care au o putere de negociere redusă.Investigații sectoriale
Anul 2022 a fost unul foarte activ în zona investigațiilor sectoriale. Aproape 40% din investigațiile sectoriale curente au fost declanșate în 2022, acest mecanism ajutând autoritatea de concurență să identifice posibile zone de risc și să declanșeze acțiuni punctuale de sancționare. Principale sectoare vizate au fost sectorul farmaceutic (comercializarea și promovarea medicamentelor fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare), domeniul auto, inclusiv transportul alternativ, industria de construcții (în special aspectele ce țin de lucrări de întreține și reparații) sau zone privind serviciile financiare. În 2023, ne așteptăm ca aceste analize de cunoaștere a pieței să continue, fiind posibil ca acestea să privească elemente de natură pur locală sau chiar să fie inspirate din analizele realizate de alte autorități de concurență din regiune sau de către Comisia Europeană. Sectoarele cu impact asupra populației (energie electrică, gaze naturale, carburanți, medicamente și servicii medicale, domeniul bancar, comerțul online, serviciile de transport) vor rămâne sub lupa autorității și în 2023. Creșterile de costuri anticipate în aceste segmente de piață vor determina o analiză atentă din partea autorității de concurență, în special pentru a putea verifica și preveni apariția unor coordonări comportamentale dincolo de limitele permise de lege.Sancțiuni
Sistemul sancționator aplicabil în România în materie de concurență permite aplicarea de sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul anterior sancțiunii. Se poate observa un fenomen de creștere a amenzilor de bază propuse, ceea ce a generat o creștere a numărului de recunoașteri din ultima perioadă. Este foarte important să existe un echilibru în procesul de determinare a amenzilor, pentru a evita ca acestea să devină o formă indirectă de presiune asupra mediului de afaceri și, implicit, un mecanism de limitare a accesului la instanță. Dacă analizăm situația amenzilor aplicate în 2022, observăm că acestea se plasează la un nivel relativ redus față de alți ani (deși suma totală a amenzilor rămâne importantă, fiind situată peste valoarea de 36 de milioane de euro). În măsura în care abordarea de majorare a amenzilor va continua, anticipăm ca numărul litigiilor de concurență să crească, mai ales în situația în care probatoriul prezentat nu va fi suficient pentru a susține o sancțiune semnificativă. O creștere disproporționată a procentului de amendă aplicat societăților investigate, mai ales în cazurile în care acuzațiile nu sunt clare sau probatoriul este nesatisfăcător, este un proces periculos și ireversibil, acest lucru afectând serios piețele unde vor fi aplicate astfel de sancțiuni (de exemplu, unele societăți vor fi eliminate de pe piață sau vor întâmpina dificultăți serioase ca urmare a aplicării sancțiunilor). Deși în anul 2021 au existat pași mici în privința identificării unor modalități de soluționare a situațiilor investigate fără aplicarea unor amenzi (spre exemplu, prin acceptarea de angajamente sau măsuri), în anul 2022 acest proces nu a fost continuat. În contextul economic actual, autoritatea de concurență ar trebui să analizeze și astfel de mecanisme alternative unor amenzi deoarece, în multe situații, sancțiunile semnificative ce ar fi aplicate anumitor societăți vor ajunge să fie suportate de clientul final, fiind recuperate prin majorări ale prețurilor.Concentrările economice
Anul 2022 a fost unul intens din perspectiva operațiunilor de concentrare economică, fiind analizate un număr de 94 de astfel de operațiuni, cel mai mare din ultimii 16 ani. Este de așteptat ca numărul de operațiuni analizate de către Consiliul Concurenței să înregistreze o scădere în anul 2023, piața de fuziuni și achiziții fiind influențată de factori externi, precum tendința de recesiune la nivel global, creșterea inflației și a prețurilor în domeniul energiei sau conflictul din Ucraina. Autoritatea de concurență a arătat deschidere pentru dialog cu părțile implicate și sperăm ca aceasta să continue și în 2023. O zona foarte importantă în care expertiza autorității de concurență joacă un rol esențial este cea a analizei investițiilor străine. Aceasta, deși controlul investițiilor străine are o importanță strategică, acesta nu trebuie să genereze un blocaj la nivelul procesului de autorizare al concentrărilor economice.Inspecții inopinate
Creșterea numărului de inspecții inopinate va avea loc în contextul în care autoritatea de concurență va decide declanșarea de noi investigații. Deși este dificil de estimat numărul inspecțiilor inopinate, cu siguranță acesta va crește față de cele din 2022, fiind de așteptat ca inspecțiile să rămână principalul mijloc de colectare de informații de către autoritatea de concurență. Totodată, este de așteptat ca autoritatea de concurență să continue să dezvolte instrumentele pe care le are la dispoziție în materia inspecțiilor inopinate, precum procedurile forensic sau inspectarea echipamentelor personale.Contestarea deciziilor Consiliului Concurenței
Este important de menționat faptul că există unele tendințe de anulare de către instanțele de judecată a unor decizii ale autorității de concurență, ceea ce este un fenomen de normalitate care va aduce beneficii reale analizelor de concurență și, totodată, mai multă predictibilitate în această zonă – autoritatea de concurență fiind obligată să dedice mai mult timp asigurării îndeplinirii standardului de probă impus în materie de concurență. Având în vedere că o parte importantă a investigațiilor din anul 2022 au fost finalizate ca urmare a unor recunoașteri, anticipăm, pe termen scurt, o scădere a numărului de dosare în instanță. Pe de altă parte, sunt așteptate unele decizii-cheie privind (i) modalitatea în care instanțele analizează stabilirea cuantumului amenzilor prin raportare la principiul proporționalității și (ii) analiza standardului de probă în anumite cazuri finalizate de Consiliul Concurenței în urmă cu câțiva ani.Analiză asupra unei noi calificări de nivel universitar (licență) în educație timpurie
-
- Cariera didactică și, implicit, calificarea pentru aceasta, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar. Aceasta este atât recomandarea Comisiei Europene (vezi, de exemplu, Council conclusions on European teachers and trainers for the future (2020/C 193/04), cât și concluzia numeroaselor studii și cercetări despre profesia didactică. Începând cu educația timpurie și terminând cu învățământul superior, responsabilitatea profesorilor este una imensă, cerințele și exigențele sunt tot mai complexe și, pentru a putea face față cu succes tuturor acestor provocări, este nevoie de un nivel cât mai înalt de educație și formare. Echitatea în sistemul național de educație nu poate fi asigurată dacă una și aceiași profesie este practicată de absolvenți cu niveluri educaționale diferite și, deci, cu statut și drepturi diferite.
- Având în vedere importanța crucială a achizițiilor în învățare și dezvoltare din copilăria timpurie, cât și intențiile autorităților de a consolida instituțiile de educație pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, considerăm absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel universitar (licență) în Educație timpurie, însoțită de ocupația Profesor pentru educația timpurie. Acest nou program de licență, cu standarde deja aprobate la nivelul ARACIS, poate oferi absolvenților deschidere către profesia didactică pentru nivelurile ante-preșcolar și preșcolar, fiind complementar și simetric cu actuala licență în Pedagogia învățământului preșcolar și primar, care oferă calificarea pentru nivelurile preșcolar și primar.
- Științele educației/pedagogia, alături de didactica domeniilor și de pregătirea științifică în diverse discipline, sunt esențiale, atât pentru formarea inițială, cât și pentru formarea continuă a profesorilor. Formarea continuă și promovarea în cariera didactică (gradele didactice) sunt procese care nu își pot îndeplini funcțiile fără prezența explicită a pedagogiei în structura programelor de învățare continuă și a examenelor de promovare în profesie. Expertiza în științele educației/pedagogie se regăsește în instituțiile de învățământ superior care au programe de studiu în acest domeniu (inclusiv programele de formare a profesorilor).
Bergenbier, noul sponsor oficial al echipei naționale de fotbal a României
Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online identificate în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări
Astăzi, 30 ianuarie, Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul.