OMNIASIG Vienna Insurance Group continuă seria comunicărilor transparente prin publicarea datelor despre topul celor mai mari despăgubiri plătite pe principalele linii de business din portofoliu, în primul semestru al anului 2025.
În topul despăgubirilor plătite pe linia RCA, cea mai mare valoare a fost de peste 5,2 milioane lei și a fost plătită în urma unui accident produs în Italia, în care șoferul unui ansamblu auto a lovit doi pietoni, provocând decesul unuia și rănirea gravă a celuilalt. După producerea accidentului, conducătorul auto a părăsit locul faptei, fiind ulterior arestat de poliție.
A doua cea mai mare despăgubire, de aproximativ 2,6 milioane lei, a fost achitată în urma unui accident în care două persoane aflate pe trecerea de pietoni și-au pierdut viața, fiind lovite de un autoturism.
A treia despăgubire ca valoare, de aproximativ 1,1 milioane lei, a fost acordată în urma unui accident soldat cu deces. Conducătorul unui autoturism, aflat în stare de ebrietate, nu a observat un alt vehicul care semnaliza virajul la stânga și era oprit în intersecție pentru a acorda prioritate celor care circulau din sens opus. În urma impactului, autoturismul oprit a fost proiectat într-un ansamblu auto format din cap tractor și semiremorcă, care circula regulamentar din sens opus. Șoferul aflat în intersecție și-a pierdut viața.
Pe linia PROPERTY, cea mai mare despăgubire a fost de peste 3,4 milioane lei, achitată în urma unei explozii urmate de incendiu, în cadrul lucrărilor efectuate pe șantierul autostrăzii A7. A doua cea mai mare despăgubire, de aproximativ 1,6 milioane lei, a fost acordată pentru daune produse la acoperișul unor clădiri ale unei fabrici, în urma unor fenomene atmosferice. Pe locul al treilea se află o despăgubire de aproximativ 1,5 milioane lei, plătită în urma avarierii unui utilaj cauzată de un incendiu.
Primele trei despăgubiri ca valoare de pe linia ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE au fost cauzate de incendii în diferite județe din țară. Cea mai mare daună produsă a fost în județul Ilfov, unde un incendiu a distrus o locuință, despăgubirea fiind de aproximativ 760.000 lei. Următoarea despăgubire din top a fost de aproximativ 261.000 lei, plătită pentru o altă casă distrusă de incendiu, în județul Vâlcea. În Brașov, compania a plătit o despăgubire în valoare de circa 214.000lei, tot în urma unui incendiu produs la o locuință.
Pe linia CASCO, cea mai mare despăgubire din primele șase luni ale anului, în valoare de peste 672.000lei, a fost plătită în urma unui accident în care conducătorul auto, încercând să evite un vehicul intrat pe contrasens, s-a răsturnat pe partea stângă a carosabilului. Urmează o despăgubire de peste 456.000lei, achitată în cazul unui accident în care șoferul a pierdut controlul autoturismului și s-a răsturnat. A treia despăgubire ca valoare, de peste 404.000lei, a fost acordată în urma unui incident în care conducătorul unei autobetoniere a intrat cu roțile din dreapta pe acostament, iar în încercarea de a redresa direcția, autovehiculul a intrat în balans din cauza greutății transportului și s-a răsturnat.
Pe linia ASIGURĂRILOR DE CĂLĂTORIE, cea mai mare despăgubire a fost de aproximativ 150.000 lei pentru o spitalizare și intervenție chirurgicală în SUA. A doua despăgubire din acest top este de 130.000 lei și a fost plătită pentru o fractură de tibie, cauzată de un accident la ski, în Elveția. Pe a treia poziție se află o despăgubire de aproximativ 67.000 lei, plătită pentru spitalizare în caz de insuficiență respiratorie și stări febrile, în Belgia.
Pe linia ASIGURĂRILOR DERĂSPUNDERE CIVILĂ, cea mai mare despăgubire a fost de aproximativ 142.000 lei, achitată pentru o luxație de umăr ca urmare a căderii unei persoane în parcarea magazinului, din cauza denivelărilor din asfalt. A doua despăgubire din acest top este de aproximativ 135.000 lei și a fost plătită ca daune morale pentru malpraxis medical. Pe a treia poziție se află o despăgubire de peste 126.000 lei, plătită ca daună pentru furt de marfă.
IMM România a organizat la Giurgiu, împreună cu IMM Giurgiu, o nouă ediție a evenimentului „IMM România – Dialog Social și Dezvoltare Durabilă”, cofinanțat de Uniunea Europeană, ediție consacrată regiunii Sud Muntenia.
Organizatorii anunță că, „în cadrul evenimentului, discuțiile s-au concentrat asupra importanței dialogului social și a creșterii implicării reprezentanților mediului de afaceri în dezvoltarea politicilor socio-economice care influențează activitatea angajaților și angajatorilor”.
Evenimentul s-a axat pe „3 teme principale: rolul dialogului social în implementarea politicilor de dezvoltare ale județului Giurgiu, dialogul tripartit și concluziile Cartei Albe a IMM-urilor din regiunea Sud Muntenia.
În urma analizei comparative între anii 2024 și 2025, obervăm că inflația rămâne principala provocare pentru mediul de afaceri, fiind indicată de 62,41% dintre IMM-uri în 2025, în creștere față de 52,89% în 2024. De asemenea, cheltuielile salariale au crescut, de la 40,05% în 2024 la 60,99% în 2025. O altă dificultate întâmpinată de IMM-uri este concurența produselor din import (46,81%) și aprovizionarea cu materii prime (39,01%).
În ceea ce privește aspectele pozitive din judetul Giurgiu, creșterea cererii interne rămâne principala oportunitate pentru IMM-uri (57,88% în 2024 și 57,89% în 2025). Utilizarea noilor tehnologii scade ușor, de la 55,43% la 51,02%, iar parteneriatele de afaceri cresc de la 33,84% la 37,28%”.
Au luat cuvântul: Cireap Gheorghe – președinte, IMM Giurgiu; Florin Jianu – președinte de onoare, IMM România; Dragoş Ionuţ Udvuleanu – subprefect al judetului Giurgiu; Dobre George – vicepreședinte, Consiliul Județean Giurgiu; Alexandru Ioan Andrei – deputat; Adrian Chesnoiu – director general, AFIR; Nicu Vasile – președinte, LAPAR; Andra Vereș – director, Departament garantare din fonduri proprii, FNGCIMM.
Florin Jianu, președinte de onoare al IMM România: „Astăzi este un moment special pentru mediul de afaceri din Giurgiu, sărbatorim 30 de ani de la înființarea IMM Giurgiu! Discutăm despre rolul dialogului social în implementarea politicilor de dezvoltare ale județului. Regiunea Sud Muntenia se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește dezvoltarea economică și vedem o scădere drastică și constantă a numărului de IMM-uri. Este un semnal clar că avem nevoie de reconstrucție și instrumente clare și adecvate vremurilor pe care le trăim. IMM Romania sprijină cercetarea, dezvoltarea și inovarea, precum și reducerea treptată a impozitului pe profit, pentru a stimula investițiile și competitivitatea companiilor românești.”
În industria auto, Bosch este sinonim cu software și demonstrează acest lucru într-un mod impresionant la ediția IAA Mobility de anul acesta din München. Mai mult, Bosch furnizează, dintr-o singură sursă, și hardware adaptat în mod specific capabilităților software-ului – un avantaj competitiv unic la nivel mondial. „Bosch deține expertiză atât în domeniul software-ului, cât și în cel al hardware-ului. Fără un hardware sofisticat, nici cea mai inteligentă mașină nu se va mișca un singur milimetru”, a declarat Dr. Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație Bosch, la târgul comercial. „Scopul nostru este să continuăm să jucăm un rol cheie în modelarea industriei în era mobilității bazate pe software, oferind soluții personalizate și inteligente.”
Primele rezultate indică un succes promițător: Bosch și-a câștigat un loc important în lumea condusă de software. Un exemplu în acest sens îl reprezintă sistemele by-wire pentru frânare și direcție dezvoltate de Bosch, considerate tehnologii esențiale pentru vehiculele definite de software și pentru conducerea automatizată. Aceste sisteme funcționează prin preluarea controlului de către software, fără a mai fi nevoie de conexiunea mecanică. Acest segment reprezintă o afacere strategică pentru Bosch. Prin tehnologiile brake-by-wire și steer-by-wire, compania estimează că va genera venituri totale ce vor depăși 7 miliarde de euro până în 2032. Ritmul de creștere al pieței pentru această tehnologie-cheie se va accelera în continuare în anii 2030. Tehnologia by-wire oferă o imagine a viitorului în construcția vehiculelor în ansamblu. „În viitor, hardware-ul va fi proiectat astfel încât să răspundă cerințelor software-ului,” a declarat dr. Markus Heyn, membru al consiliului de administrație Bosch și președinte al sectorului de activitate Mobilitate.
Bosch vrea să transforme mașinile în asistenți personali
În cadrul mobilității bazate pe software, divizia Bosch Mobility continuă să se dezvolte – de la hardware cu software încorporat, până la software complet independent pe care producătorii și partenerii îl pot integra în propriile ecosisteme. „Fie că este vorba despre soluții autonome sau interconectate, standardizate, integrate sau modulare – putem oferi exact ceea ce iși dorește clientul”, a afirmat Hartung. Acest lucru se reflectă în perspectivele companiei: în ciuda stagnării producției globale de vehicule, a cererii reduse și a întârzierilor în domeniul electromobilității și al conducerii autonome, Bosch Mobility previzionează o ușoară creștere pentru anul curent. Creșterea veniturilor din vânzări este estimată la aproape 2%.
Până în prezent, un vehicul era considerat „nou” doar în momentul livrării sale. „În viitor însă, software-ul său va fi actualizat continuu și va învăța permanent prin intermediul inteligenței artificiale,” a declarat Heyn. „Mai presus de toate, noua mobilitate este centrată pe utilizator.”
Iată cum se traduce acest lucru în practică: software-ul Bosch Vehicle Motion Management coordonează toate mișcările vehiculului controlând centralizat frânele, direcția, trenul de rulare și șasiul. Aceasta îmbunătățește sincronizarea între sistemele individuale și permite ajustarea acestora în funcție de preferințele șoferului. O călătorie deosebit de lină astăzi? Mai multă agilitate mâine? Frânare fără șocuri poimâine? Nicio problemă – cu o simplă apăsare de buton, mașina se transformă complet.
În plus, software-ul Vehicle Motion Management este independent de hardware, ceea ce îl face ușor de integrat în diferite arhitecturi de vehicule.
Nu este doar teorie, ci o realitate: software-ul Bosch este utilizat pe scară largă, fiind adoptat deja de peste douăzeci de producători din Europa, China și Japonia. În următorii trei ani, Bosch va investi o sumă de ordinul sutelor de milioane de euro în Vehicle Motion Management și își va extinde portofoliul modular de software și funcții în toate domeniile. Vehicle Motion Management de la Bosch funcționează și mai bine în combinație cu soluțiile by-wire, deoarece software-ul poate controla independent acționările frânelor și direcției, fără a depinde de intervenția șoferului – oferind astfel un plus de siguranță, confort sporit și dinamica a vehiculului optimizată.
Software-ul inteligent Bosch face diferența
Portofoliul de produse ADAS de la Bosch este, de asemenea, bazat pe software. Pentru sistemele inteligente de asistență a șoferului, producătorii auto pot alege dintre trei variante preconfigurate, care pot fi apoi lansate rapid în producție și personalizate pentru fiecare brand în parte. Și aici, hardware-ul și software-ul pot fi integrate împreună sau achiziționate separat, în funcție de cerințele clienților. Ambele opțiuni beneficiază de o abordare holistică: deoarece Bosch înțelege interacțiunea dintre hardware și software, poate oferi soluții optimizate individual, ce pot fi integrate perfect în mediile existente.
Vehiculele moderne, proiectate și dezvoltate din perspectiva software-ului, utilizează un număr tot mai redus, dar mai performant, de calculatoare de bord. Acestea reprezintă un motor de creștere pentru Bosch: divizia sa de calculatoare performante înregistrează în prezent o creștere anuală de peste 5 procente, având în portofoliu producători auto precum BMW Group. Bosch oferă, de asemenea, calculatoare centrale pentru vehicul care integrează diverse funcții, cum ar fi asistența șoferului și sistemele infotainment, într-o singură unitate de control și un singur sistem pe cip (SoC), ceea ce permite economisirea de spațiu, costuri și energie. Aceste sisteme au o structură modulară și pot integra în mod flexibil software de la diferiți producători. În China, Bosch furnizează un computer performant pentru SAIC-GM, destinat creării unui cockpit dotat cu inteligență artificială. Datorită acestui cockpit AI, șoferii pot comunica cu mașina lor într-un mod complet natural și pot interacționa cu ea ca și cum ar fi o ființă umană.
Datorită expertizei sale, Bosch este un partener apreciat în industrie
Viitorul bazat pe software transformă fundamental industria auto, iar compania Bosch este pregătită să valorifice noile oportunități. Puține firme reușesc să combine atât de bine expertiza în hardware și software, precum și prezența globală, așa cum o face Bosch. Astfel, Bosch se impune drept un partener flexibil și de încredere pentru dezvoltarea vehiculelor inteligente și conectate. Parteneriatele strategice devin tot mai importante, mai ales în contextul noilor modele de afaceri și al dezvoltării sistemelor software scalabile. Bosch colaborează deja cu WeRide și Horizon Robotics în China pentru dezvoltarea sistemelor de conducere asistată și automatizată, iar în Europa are o alianță strategică cu Cariad, subsidiara Volkswagen. Compania Bosch consideră că astfel de parteneriate vor căpăta o importanță tot mai mare, iar ponderea software-ului în vehicule va crește continuu, aducând șoferilor beneficii semnificative, precum o mobilitate mai sigură și mai confortabilă.
Măsurile de austeritate anunțate recent de Guvern reprezintă o povară pentru populație și au generat valuri de proteste. Totuși, scenariul alternativ, pe care România l-a evitat tocmai prin luarea acestor decizii, ar fi fost o criză majoră de finanțare a datoriei publice, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) UBB-FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„O criză de finanțare a datoriei publice ar fi dus la pierderea încrederii creditorilor externi în capacitatea sau disponibilitatea guvernului de a-și gestiona obligațiile și, în final, la refuzul acestora de a mai susține deficitele bugetare. Datoria publică a României a ajuns la aproximativ 55% din PIB în 2024, o creștere de 20 de puncte procentuale față de 2018, iar deficitul bugetar a depășit 8,6% anul trecut. Menținerea unui deficit de această dimensiune ar conduce, în aproximativ 5-6 ani, la depășirea nivelului de 100% din PIB în ceea ce privește datoria publică. Deși există state unde nivelul datoriei depășește cu mult acest prag, fără a declanșa imediat o criză de finanțare – precum Italia, care în 2024 avea o datorie de 135% din PIB –, este puțin probabil ca România să fie capabilă politic și economic să susțină o datorie semnificativ mai mare decât cea din prezent”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM UBB-FSEGA.
De fapt, spun economiștii RoEM UBB-FSEGA, analizele economice arată că, în cazul țărilor cu venit mediu, precum România, peste jumătate dintre situațiile de intrare în incapacitate de plată apar atunci când datoria externă se situează sub pragul de 60% din PIB. Sustenabilitatea datoriilor publice ale unui stat depinde nu doar de capacitatea sa economică, ci și de soliditatea instituțiilor publice și politice. Atunci când rambursarea datoriilor devine excesiv de costisitoare, atât economic, cât și politic, situație tot mai probabilă pe măsură ce nivelul îndatorării crește, un guvern poate decide să declare incapacitate de plată și să inițieze negocieri cu creditorii statului pentru reducerea parțială a datoriilor financiare.
Scenariul crizei de finanțare a datoriei
„Creditorii externi, odată ce și-au pierdut încrederea în abilitatea sau voința guvernului de a finanța datoria publică, pot refuza la rândul lor finanțarea deficitelor bugetare și pot vinde titlurile de stat deținute de ei pe piețele secundare. Acest scenariu poate avea trei consecințe principale: obligatia guvernului de a lua măsuri de austeritate și mai severe, scăderea prețurilor titlurilor de stat și reducerea volumului investițiilor directe”, spune Markó Balázs, cercetător, membru al echipei RoEM UBB-FSEGA.
În primul rând, explică specialiștii RoEM UBB-FSEGA, guvernul ar fi obligat să reducă drastic cheltuielile și/sau să majoreze veniturile, prin măsuri de austeritate și mai dure decât cele deja implementate. Aceasta ar genera o scădere masivă a cererii pe piețele domestice, ceea ce ar împinge economia într-o recesiune economică adâncă și de lungă durată.
„În prezent, datorită măsurilor fiscale introduse în România, piețele financiare par a fi dispuse să finanțeze un deficit de peste 7-8% din PIB în 2025, cu condiția implicită ca acesta să scadă treptat în viitor. În lipsa acestei încrederi, oprirea bruscă a creditării de această amploare ar avea efecte economice catastrofale”, spune Levente Szász.
În al doilea rând, scăderea prețului titlurilor de stat, o consecință directă a pierderii încrederii pe piețele financiare, ar slăbi semnificativ sectorul bancar din România. Datoria publică este o componentă importantă a activelor bancare din România, iar dacă aceasta se depreciază, crește riscul de insolvență și de declanșare a unei crize bancare. O asemenea criză financiară internă ar afecta puternic economia reală și, spun economiștii RoEM UBB-FSEGA, ar pune o presiune mare asupra unui guvern cu resurse economice limitate.
În al treilea rând, volatilitatea economică și financiară ridicată poate determina reducerea volumului de investiții străine directe (ISD), ceea ce, explică economiștii RoEM UBB-FSEGA, reduce potențialul de creștere economică pe termen mediu și lung. Slăbirea relațiilor economice cu țările partenere poate diminua transferul de capital și de tehnologie, ceea ce îngreunează posibilitățile de revenire dintr-o criză economică.
Cum a gestionat Grecia intrarea în incapacitate de plată
Un exemplu pertinent în acest sens este Grecia, un alt stat membru al Uniunii Europene care a trecut printr-o criză a datoriei extrem de severă. După ce guvernul grec a dezvăluit că a publicat cifre false prin subestimarea datoriei publice, care, în 2009, era de aproximativ 130% din PIB, investitorii străini au început să părăsească țara, iar Grecia a avut nevoie de asistență financiară, împrumutându-se de la FMI și de la partenerii săi europeni. Mai mult, în urma tratativelor dintre guvernul Greciei și creditorii săi, valoarea datoriei publice deținute de băncile private a fost redusă cu 50% în 2011, ceea ce a afectat grav expunerea băncilor. Concomitent cu aceste măsuri de urgență, guvernul a fost nevoit să introducă măsuri de austeritate extreme: între anii 2009 și 2018, TVA-ul, impozitul pe venit, accizele și taxele pe proprietate au fost majorate de mai multe ori, iar cheltuielile statului au fost reduse cu aproximativ 30% (-38 de miliarde de euro), între 2009 și 2014. De asemenea, băncile din Grecia au trecut printr-un episod de stres financiar intens, agravând criza economică, iar sectorul bancar a avut nevoie de repetate runde de consolidare și recapitalizare pentru a supraviețui în această perioadă.
„Consecința acestor evenimente a fost o criză umanitară și economică severă: PIB-ul Greciei a trecut printr-o contracție de aproximativ 25% între 2009 și 2012, iar revenirea a fost extrem de lentă, indicatorul fiind și astăzi cu peste 10% sub nivelul din 2009. Cheltuielile gospodăriilor pe consum au scăzut cu 30% între 2010 și 2015, iar rata șomajului a crescut de la 9,7% în 2009 la 27,6% în 2013. Deși România a început adoptarea măsurilor de austeritate înainte să ajungă la punctul critic unde se afla Grecia în 2009, neavând până acum nevoie de asistență financiară externă, evitarea unui scenariu similar necesită politici fiscale responsabile în continuare și în anii viitori”, explică Markó Balázs.
În România, apar primele semne ale normalizării
În țara noastră, semnele riscului unei crize de finanțare a datoriei publice au devenit tot mai clare pe parcursul anului 2024. După ce dobânda titlurilor de stat pe termen lung (10 ani) a crescut de la 3%, în 2021, la 7%, în octombrie 2024, reflectând atât creșterea nesustenabilă a deficitului bugetar, cât și politica monetară mai strictă, acesta a trecut printr-o perioadă de volatilitate ridicată după alegerile electorale de la finalul anului 2024, atingând chiar 8,5%, în timpul alegerilor prezidențiale din 2025. Deși după stabilizarea politică s-a produs o oarecare normalizare, volatilitatea devenind una mai redusă, dobânda se menține în continuare la un nivel ridicat, de peste 7%. Această situație înseamnă că statul se împrumută pe termen lung – fapt esențial din perspectiva investițiilor și a creșterii economice – cu costuri ridicate, iar restabilirea echilibrului bugetar rămâne esențială pentru a avea acces la împrumuturi mai ieftine, arată analiștii RoEM-UBB FSEGA
De asemenea, prețul asigurării împotriva incapacității de plată a statului (Credit Default Swap, CDS) a crescut cu aproximativ 60% între 2019 și 2024, odată cu înrăutățirea problemelor bugetare structurale. Mai mult, între octombrie 2024 și mai 2025, acesta a crescut brusc cu aproximativ 50%, reflectând volatilitatea situației politice. Potrivit economiștilor RoEM UBB-FSEGA, această creștere reflectă, de fapt, probabilitatea mai mare pe care piețele financiare o asociau riscului de încetare a plăților de către stat.
„După alegerile din 2025 însă, prețurile CDS au coborât aproape de nivelul din octombrie 2024, ceea ce indică o oarecare revenire, fiind însă în continuare la un risc mai ridicat decât în 2019. Deși astăzi creditorii externi au mai multă încredere în guvern și în faptul că acesta va fi capabil în continuare să-și remburseze datoriile, încrederea pe termen lung poate fi menținută doar prin aplicarea unor politici fiscale responsabile și cu o implementare credibilă, consecventă și, în contextul dat, cât se poate de justă a măsurilor fiscale anunțate”, explică Levente Szász.
Retailer-ul Lidl România anunță continuarea demersurilor sale pentru susținerea obiceiurilor responsabile ale clienților, transformându-le în câștiguri reale prin lansarea campaniei „Reciclează și câștigă cu Lidl Plus”: „În perioada 15-17 septembrie 2025, clienții care returnează ambalaje cu simbolul SGR la aparatele de colectare din magazinele Lidl și folosesc voucherul generat în campanie în aceeași perioadă, împreună cu cardul Lidl Plus, primesc în aplicație un cupon de cumpărături în valoare de până la 25 de lei.
Care este mecanismul campaniei?
Pentru a beneficia de voucher, clienții trebuie să urmeze câțiva pași simpli:
Să colecteze ambalaje cu sigla garanției (SGR) și să le returneze în aparatele de colectare amplasate în magazinele Lidl, în perioada 15-17 septembrie 2025;
Să utilizeze voucherul SGR eliberat de aparat pentru cumpărături în magazinele Lidl, asigurându-se că, la casa de marcat, este scanat cardul Lidl Plus. Voucherul poate fi utilizat exclusiv pentru achiziții efectuate în perioada campaniei, 15-17 septembrie 2025;
În funcție de valoarea voucherului SGR utilizat, Lidl transmite ulterior prin aplicația Lidl Plus un cupon de cumpărături, în perioada 18-19 septembrie. Cuponul poate fi folosit exclusiv la achizițiile efectuate în magazinele Lidl, în perioada 22-28 septembrie 2025.
Cum se calculează cuponul primit?
Valoarea cuponului de cumpărături este stabilită în funcție de suma totală a voucherelor SGR utilizate de client în perioada campaniei. Mecanismul de calcul este următorul:
Pentru vouchere SGR în valoare de 10 lei – 14,99 lei, clienții primesc un cupon în valoare de 10 lei;
Pentru vouchere SGR în valoare de 15 lei – 19,99 lei, valoarea cuponului este de 15 lei;
Pentru vouchere SGR în valoare de 20 lei – 24,99 lei, clienții beneficiază de un cupon în valoare de 20 lei;
Pentru vouchere SGR în valoare de minimum 25 lei, Lidl acordă un cupon în valoare de 25 lei. Valoarea maximă a cuponului este de 25 lei, TVA inclus.
Indiferent de valoarea pragului atins, fiecare client primește un singur cupon între 10 lei și 25 lei”
Lidl România subliniază că, „ajunsă la cea de-a treia ediție, campania Reciclează și câștigă cu Lidl Plus reflectă consecvența Lidl în susținerea practicilor responsabile față de mediu. Lansată în 2019, printr-un proiect-pilot, infrastructura de reciclare a fost dezvoltată treptat, iar astăzi toate magazinele Lidl din țară dispun de aparate de colectare (RVM), fiecare cu o capacitate de până la 45 de ambalaje pe minut.
Regulamentul complet al campaniei poate fi consultat aici.”
Compania de trainingLearning Architect, cu activitate în soft skills și leadership, anunță lansarea națională a celor mai noi boardgame-uri de învățare experiențială, LUCID și SPARC, la Iași (Genpact UBC 5), pe 3 octombrie și la Cluj (Viking Service Center), pe 8 octombrie,
După cum ne informează inițiatorii, „cele două jocuri de tip boardgame-based training au fost create ca răspuns la provocările actuale din organizații, unde lipsa clarității și dificultatea de a influența stakeholderi diverși au devenit obstacole majore în atingerea obiectivelor strategice.
Evenimentele de la Iași și Cluj combină paneluri cu lideri din HR și business, micro-sesiuni aplicate și experiențe interactive cu boardgame-urile LUCID și SPARC, într-un format dinamic și memorabil”.
Boardgame-ul LUCID este caracterizat prin faptul că „antrenează gândirea clară și comunicarea de impact, pe baza unui acronim care reflectă dimensiunile esențiale: Logic, Uman, Concis, Incitant, Discernământ”.
Boardgame-ul SPARC „dezvoltă influența pozitivă, pornind de la cele cinci nevoi psihologice fundamentale care motivează oamenii: Siguranță, Prestigiu, Autonomie, Relaționare, Corectitudine”.
Gabriela Grigori, partner și consultant L&D, Learning Architect: „Trăim vremuri în care liderii și echipele trebuie să facă mai mult cu mai puțin, într-un mediu volatil și complex. Autoritatea formală nu mai este suficientă – avem nevoie de comunicare clară și influență pozitivă. Prin LUCID și SPARC, transformăm aceste abilități în experiențe aplicate, care se exersează prin joc, dar se simt imediat în realitatea de business.”
Alexandra Bejan, partner și consultant L&D, Learning Architect: „Ne dorim să oferim comunității HR și L&D, precum și liderilor de business experiențe practice, care trec dincolo de teorie. Am creat aceste boardgame-uri împreună cu organizațiile, din insighturile lor reale: «nu sunt înțeles», «mesajele nu prind», «stakeholderii nu se aliniază». Răspunsul nostru este să transformăm aceste provocări în jocuri serioase, care antrenează competențe strategice.”
Participarea la evenimente este gratuită; locurile sunt limitate (maximum 2 participanți/companie). Înscrierile se fac pe platforma dedicată:
Learning Architect reamintește că „este o companie de training aflată în top 3 în clasamentul celor mai bune companii de training din România (conform Learning Network – L&D Industry Survey 2019), care dezvoltă soluții de învățare personalizate în zona soft skills și leadership. În ultimii 11 ani, Learning Architect a creat experiențe inovative pentru sute de organizații din România, îmbinând știința învățării cu joaca inteligentă pentru dezvoltarea oamenilor și a echipelor”.
O delegație formată din ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, decanul Facultății de Istorie a Universității din București, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, și directorul general al companiei Construcții Erbașu,Cristian Erbașu, a efectuat joi, 11 septembrie 2025, o vizită de lucru la șantierul Palatului Universității din București. În urma inspecției lucrărilor s-a constatat că 80% din tronsonul aferent Facultății de Istorie este finalizat, acesta urmând a fi dat spre recepționare facultății în urmărtoarele luni, estimativ până la finalul anului 2025. Dat fiind stadiul avansat al lucrărilor, autoritățile au dat asigurări, în timpul vizitei, pentru continuarea investiției la Palatul Universității din București până la finalizarea acesteia.
De asemenea, în timpul vizitei de lucru s-a discutat și despre refacerea frontonului corpului central al Palatului Universității din București, la peste 80 de ani de la dispariția acestuia de pe clădire: în urma lucrărilor de reabilitare și consolidare, frontonul cu vultur și grifoni revine pe clădirea Universității din București, macheta acestora urmând a fi turnată în bronz la un atelier din Arad.
Proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, finanțat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, se întinde pe o durată de peste 60 de luni și are o valoare estimată de aproximativ 315 milioane de lei.
Lucrările efective au început în ianuarie 2023 și vizează consolidarea întregii clădiri a palatului, restaurarea fațadelor și a decorațiunilor istorice, refacerea acoperișului, amenajarea unui spațiu muzeal dedicat vestigiilor arheologice descoperite în curtea interioară, dar și instalarea unui sistem de iluminat arhitectural modern. Obiectivul este dublu, pe de o parte, crearea unor spații moderne de învățământ pentru studenți, iar, pe de altă parte, protejarea și valorificarea patrimoniului istoric.
Martor al momentelor definitorii ale istoriei noastre recente, Palatul Universității din București se regăsește astăzi într-o etapă de tranziție. Pe lângă componenta estetică, lucrările de consolidare și reabilitate a Palatului Universității din București au și o încărcătură istorică. Martor al decadelor întunecate ale comunismului, Palatul UB va fi readus la lumină, Balconul Universității, punct central al Revoluției, va fi pus în valoare prin iluminatul arhitectural care nu doar evidențiază frumusețea clădirii, ci recuperează memoria unui loc în care, cândva, domneau cenzura și frica, iar curtea interioară se va transforma într-un spațiu muzeal în aer liber.
„Restaurarea Palatului Universității din București este un proiect emblematic pentru modul în care statul poate investi în patrimoniul național, combinând protejarea istoriei cu dezvoltarea infrastructurii educaționale. Pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, acest proiect reprezintă un model de bune practici, arătând că monumentele istorice pot fi readuse la viață prin soluții tehnice moderne, într-un parteneriat solid între instituții publice, mediul academic și constructori. Obiectivul nostru este să oferim Universității din București un spațiu sigur, eficient și durabil, care să răspundă nevoilor unei comunități academice aflate într-o continuă creștere”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
„Restaurarea Palatului Universității din București reprezintă mult mai mult decât o investiție în infrastructură. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității este cea mai mare și încărcată de istorie clădire din patrimoniul UB și, totodată, cel mai mare edificiu educațional din România și important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Reabilitarea clădirii istorice reprezintă o investiție în identitatea academică și culturală a României, o reafirmare a rolului central pe care Universitatea din București l-a avut și îl are în viața socială și intelectuală a țării. Pot spune, din discuțiile cu colegii profesori și cu studenții, că aceștia sunt nerăbdători să revină în clădirea-simbol a Universității din București, clădire în care generații întregi de absolvenți și-au definit parcursul academic și care, prin această investiție, va continua să inspire și să susțină generațiile viitoare, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
„Restaurarea Palatului Universității din București este o lucrare de suflet pentru echipa noastră pentru că ne oferă ocazia să contribuim direct la protejarea unui reper al istoriei și educației din România. Provocările tehnice sunt majore – de la consolidarea unei clădiri istorice de dimensiuni impresionante, până la integrarea unor soluții moderne de siguranță și eficiență –, dar acest lucru obligă cu atât mai mult ca fiecare etapă să fie abordată cu responsabilitate și respect față de valoarea culturală a clădirii. Ne dorim ca, la finalul proiectului, Palatul Universității din București să fie nu doar o clădire sigură și modernă, ci și un simbol al excelenței în construcții și restaurare”, a menționat directorul general al companiei Construcții Erbașu, Cristian Erbașu.
Criza preţurilor la energie şi resurse energetice de la începutul anului 2022 a fost şi punctul de start al valului de promoţii de preţ cu niveluri tot mai ridicate de discount oferite fie de furnizori, fie de retaileri, fie de ambii. Apoi, perturbaţiile create de războiul declanşat de Rusia în Ucraina au amplificat inflaţia şi au menţinut-o la nivel ridicat. Mulţi furnizori au internalizat o parte din creşterile de costuri şi au continuat să ofere promoţii de preţ, iar marile lanţuri de retailerii, fără excepţie, au elaborat campanii ample de loializare bazate pe scheme de reduceri de preţuri sau / şi sute ori chiar mii de produse incluse în promoţii cu discount ridicat. Asta este parte din istoria ultimilor trei ani şi jumătate în industria bunurilor de larg consum.
Ce e relevant pentru momentul actual este că mai sus descrisa conduită a operatorilor din FMCG şi Food Retail din trecutul apropiat a generat aşteptări mari şi pentru viitorul apropiat. Evident, autorităţile au mizat pe faptul că, din nou, furnizorii şi retailerii îşi vor asuma o parte din scumpirile induse de majorarea accizelor şi a cotelor de TVA, fără să se întrebe dacă mai sunt resurse. Dar şi consumatorii se aşteaptă la acelaşi lucru după 1 august.
În ciuda unor reticenţe manifestate de unele segmente de shopperi în promoţiile de preţ şi în nivelurile de discount ale acestora, majoritatea au încredere suficientă, dacă nu chiar ridicată, (amănunte sunt AICI şi AICI) şi aderă la ofertele venite din partea furnizorilor şi / sau ale retailerilor. O scanare rapidă a analizelor de piaţă pe care le-am publicat de la începutul acestui an scoate la iveală nivelul înalt al vânzărilor realizate în cadrul promoţiilor de preţ în unele mari categorii de produse, aşa cum reiese din tabelul alăturat.
Şi tot din analizele de piaţă publicate de-a lungul anilor din urmă se desprinde ritmul alert al lansării de produse noi, cu caracteristici superioare sau doar versiuni noi, produse mai sănătoase sau / şi mai prietenoase cu mediul. Obişnuinţa creează aşteptări mai ales pentru brandurile cu orientare către nou.
Aşteptările menţionate mai sus pot fi trecute în categoria certitudinilor pentru perioada care urmează. O perioadă marcată însă, pe lângă aceste aşteptări ale consumatorilor, de o mulţime de incertitudini pentru comunitatea de business din FMCG, Food Retail şi domeniile conexe, despre care am scris, pe scurt, în preambulul la tema ediţiei 2025 a Clubului de Retail.
La Club Retail, în conferinţa „Navigând prin necunoscut”, alegem să vorbim despre certitudinile asumate de companiile lider, de brandurile puternice şi de organizaţiile reziliente şi agile, certitudini a căror însumare oferă partenerilor lor de afaceri un teren mai solid pentru construirea propriilor planuri de afaceri.
Au confirmat participarea ca speakeri la ediţia din acest an a Clubului de Retail un număr de 17 personalităţi ale industriei bunurilor de larg consum, aceştia fiind prezentaţi în pagina dedicată a websiteului evenimentului, www.clubrh.ro.
Evenimentul se bucură de susţinerea a 48 de companii şi branduri emblematice pentru domeniul FMCG şi Food Retail, prezentate, de asemenea, pe websiteul Club Retail.
Ediţia 12 bis a Clubului de Retail nu oferă vreo busolă infailibilă pentru navigarea prin necunoscut, dar oferă participanţilor posibilitatea de a găsi reperele necesare propriei orientări în câmpul de business. Conferinţa de la Club Retail este proiectată pentru toţi operatorii din FMCG, Food Retail şi domeniile conexe care sunt deschişi la dialog, la schimb de idei şi de informaţii, la împărtăşirea opţiunilor de lucru şi a viziunilor de dezvoltare. Aici profesioniştii din industria bunurilor de larg consum pun în comun informaţii, experienţă, idei şi se inspiră reciproc pentru o orientare mai clară a direcţiilor de business într-un mediu cu multe necunoscute.
La Poiana Braşov, între 1 şi 3 octombrie 2024, Piaţa şi partenerii săi pregătesc alte 48 de ore de conţinut de cea mai înaltă valoare, acelaşi quality business networking şi recunoscutul vibe prietenos al comunităţii create de Clubul de Retail.
La început de an școlar, românii care consideră costurile rechizitelor și uniformelor drept principala problemă sunt practic la fel de mulți ca aceia care reclamă nivelul de pregătire a profesorilor sau lipsa infrastructurii școlare. Este doar una dintre concluziile BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 – 9 septembrie 2025.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Majoritatea românilor (59,3%) consideră începutul anului școlar un moment important pentru întreaga societate, ceea ce arată că educația rămâne o preocupare centrală la nivel național. Principala dificultate percepută la început de an școlar este cea financiară – 40,4% dintre români semnalează costurile ridicate pentru rechizite și uniforme, ceea ce sugerează o presiune economică directă asupra familiilor. Alte probleme menționate frecvent sunt nivelul de pregătire al cadrelor didactice (21,5%) și lipsa infrastructurii școlare adecvate (21%), semnalând deficiențe structurale care afectează calitatea educației pe termen lung”.
Cum percep românii educația la începutul anului școlar
59,3% dintre români consideră că începutul noului an școlar în România este un moment important pentru întreaga societate, 16,2% că este un eveniment relevant doar pentru elevi și profesori, iar 9,8% declară că momentul nu are o importanță deosebită pentru ei. 9,6% dintre cei chestionați spun că are o semnificație mai mult simbolică, iar 5,2 nu știu sau nu răspund.
Cred că începutul noului an școlar în România este un moment important pentru întreaga societate mai ales: locuitorii din urbanul mic și angajații la stat. Persoanele cu educație superioară și angajații la privat consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că începutul noului an școlar este un eveniment relevant doar pentru elevi și profesori. Sunt de părere că începutul noului an școlar are o semnificație mai mult simbolică mai ales alegătorii USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din urbanul mare. Spun că momentul nu are o importanță deosebită pentru ei mai ales tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București.
Întrebați care cred că sunt principalele dificultăți la început de an școlar, 40,4% menționează costurile ridicate pentru rechizite și uniforme, 21,5% nivelul pregătirii cadrelor didactice, 21% lipsa infrastructurii școlare adecvate, 11,6% emoțiile și stresul elevilor, iar 1,4% indică altceva. 4% nu știu sau nu răspund.
Costurile ridicate pentru rechizite și uniforme reprezintă principalele dificultăți la început de an școlar în special pentru votanții PSD și AUR, femei și persoanele cu educație primară. Nivelul pregătirii cadrelor didactice este menționat mai ales de către: votanții USR și persoanele peste 60 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București sau din urbanul mare. Cred că principalele dificultăți la început de an școlar privesc lipsa infrastructurii școlare adecvate în mod deosebit votanții PNL, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București. Tinerii sub 30 de ani menționează cel mai des emoțiile și stresul elevilor drept problemă principală la început de an școlar.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Consumatorii români se confruntă cu o „furtună perfectă” în ritualul lor matinal de savurare a cafelei, dar și în cutia cu ciocolată, pe măsură ce piețele mondiale de mărfuri intră într-un teritoriu fără precedent. În timp ce prețurile mondiale la cacao s-au retras de la maximele istorice, contractele futures pentru cafea continuă să urce neîncetat. Ambele mărfuri amplifică traiectoria deja îngrijorătoare a inflației din România, indusă de creșterile TVA-ului și de alte măsuri fiscale ale guvernului Bolojan.
Prețurile globale ale cacao, care au atins maxime istorice de 12.906 dolari pe tonă în decembrie 2024, au mai scăzut de atunci până la aproximativ 7.150 dolari pe tonă în septembrie 2025. Cu toate acestea, răcirea aparentă a acestora maschează problemele structurale mai profunde care afectează centrul de producție din Africa de Vest. Industria cafelei prezintă o imagine și mai volatilă, contractele futures pentru varietatea Arabica atingând 4 dolari pe livră (450g) în septembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere uimitoare de 61% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Piața românească resimte aceste șocuri globale cu o intensitate deosebită. Datele privind inflația din august arată o accelerare îngrijorătoare la 9,85%, prețurile produselor alimentare crescând cu 8,92% față de aceeași perioadă a anului trecut. În cadrul acestei categorii, prețurile la cafea și cacao au crescut cu 19% față de anul trecut, depășind semnificativ rata generală a inflației alimentelor. Această creștere exercită o presiune suplimentară asupra gospodăriilor românești, care se confruntă deja cu creșteri ale prețului energiei electrice de aproape 65% de la începutul anului, în urma deciziei guvernului de a elimina plafoanele de preț în iulie 2025 și a evoluției generale a prețurilor influențate de creșterea TVA la 21%.
În 2024, România s-a clasat pe locul 16 în topul celor mai mari importatori mondiali de ciocolată. Importurile sale au fost evaluate la aproape 611 milioane de dolari, reprezentând o creștere de 22% față de 2023. Această cifră plasează România pe locul 10 în topul celor mai mari importatori din Uniunea Europeană, în urma unor țări precum Germania, Franța, Olanda, Polonia și Cehia, pentru a menționa doar câteva. Și acest lucru face ca situația pieței interne, unde consumul pare să rămână puternic, să fie mai dificilă.
Situația cafelei prezintă o vulnerabilitate similară. Importurile României de cafea, ceai și condimente au fost de 519 milioane de dolari în 2024, potrivit bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Piața cafelei din România este estimată la o valoare de 2,3 miliarde de dolari în 2025, cu un consum care ajunge la 54,5 milioane de kilograme anual. Majoritatea veniturilor, respectiv aproape 1,5 miliarde de dolari, sunt generate de consumul în afara casei (cafenele și restaurante), consumul la domiciliu (cafeaua vândută în supermarketuri și magazine de proximitate) fiind de peste 800 de milioane de dolari. Fenomenul cultural al cafelei, în creștere în țară, și preferința pentru produsele de cafea premium au creat o discrepanță între creșterea prețurilor și cererea susținută, în special în rândul consumatorilor mai tineri, care continuă să alimenteze expansiunea cafenelelor de specialitate în zonele urbane.
Presiunile interne asupra prețurilor, induse de politicile fiscale ale guvernului român, se combină cu presiunile externe, deoarece momentul lor coincide cu perturbări majore ale reglementărilor care remodelează fluxurile globale de mărfuri. Regulamentul Uniunii Europene privind defrișările, programat să intre în vigoare la 30 decembrie 2025, impune companiilor să demonstreze că importurile lor de cacao și cafea nu contribuie la defrișări. Acest lucru adaugă costuri de conformitate care se vor transfera inevitabil asupra consumatorilor, creând o presiune suplimentară asupra prețurilor, dincolo de costurile materiilor prime.
În același timp, tarifele de 50% aplicate de Statele Unite produselor braziliene, inclusiv cafelei, au modificat fundamental modelele comerciale globale. Exporturile braziliene de cafea către SUA au scăzut cu 46% în august 2025, redirecționând oferta către piețele europene și asiatice. De această reechilibrare geografică a fluxurilor de cafea pot beneficia temporar importatorii europeni, inclusiv România, prin creșterea ofertei, dar contribuie și la volatilitatea generală a prețurilor.
La nivel global, piețele de cacao și cafea rămân foarte dificile, marcate de o volatilitate ridicată, ceea ce înseamnă că fluctuațiile de preț pe termen scurt pot fi bruște și greu de prevăzut. Riscurile principale nu sunt doar condițiile meteorologice și bolile plantelor din Africa de Vest, tarifele ridicate și modificările legislative, ci și schimbările în modelele de ofertă sau cerere. Industria ciocolatei devine din ce în ce mai prudentă în ceea ce privește costurile ridicate ale materiilor prime, ceea ce ar putea exercita presiuni asupra prețurilor. Consumul global de cafea este estimat că va atinge un nivel record de 169,4 milioane de saci, în timp ce exporturile mondiale de boabe de cafea sunt estimate la 122,3 milioane de saci. Acest dezechilibru fundamental dintre cerere și ofertă ar putea sugera că este posibil ca prețurile să rămână ridicate și volatile până la sfârșitul anului 2025.Pentru consumatorii români, această confluență de perturbări ale aprovizionării la nivel mondial, modificări ale reglementărilor și presiuni fiscale interne înseamnă că aceste șocuri ale prețurilor mărfurilor ar putea afecta sezonul sărbătorilor și ar putea continua în mod similar si în 2026.
