Conform platformei de recrutare eJobs, 2025 a fost un an în care angajatorii au tratat cu prudență planurile de extindere a echipelor, dar și de majorare a salariilor sau a pachetelor de beneficii extrasalariale. Cu toate acestea, au fost și angajatori care au continuat politicile de ajustare salarială, chiar și în procent de două cifre comparativ cu 2024.
„Avem, pe de o parte companiile care au politici interne de creșteri salariale anuale cel puțin cu nivelul inflației și care nu se abat de la această linie decât în situații excepționale și, pe de altă parte, angajatori din domenii care continuă să facă angajări și care se lovesc de o lipsă acută de candidați specializați în piață, ceea ce înseamnă că trebuie să rămână competitivi din punct de vedere salarial, nu doar în fața candidaților, dar și în ceea ce-i privește pe angajați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, sectorul IT a înregistrat cele mai mari creșteri salariale în 2025, de aproximativ 11% comparativ cu anul trecut, asta deși începutul anului a venit cu eliminarea facilităților fiscale pe care companiile din domeniu le mai aveau pentru angajați. În acest context, IT-ul rămâne sectorul care plătește cel mai bine în acest moment, cu o medie salarială netă de 8.000 de lei pe lună. Alte două sectoare care au avut anul acesta salarii în creștere au fost energia, unde datele arată un plus în salarii de 8% comparativ cu 2024 și construcțiile, unde au fost raportate salarii cu 10% mai mari.
„În aceste două cazuri particulare, creșterile au fost influențate și de deficitul de candidați, muncitorii calificați și inginerii fiind două dintre cele mai căutate segmente de candidați ale ultimilor ani. Chiar și într-un peisaj economic precum cel pe care îl traversăm acum, lupta angajatorilor pentru a atrage muncitori calificați precum electricieni, instalatori, zugravi sau ingineri, indiferent de aria de specializare, este acerbă”, explică Bogdan Badea. Anul acesta, salariile medii nete pentru au fost de 5.000 de lei pentru construcții și 6.500 de lei pentru energie, conform Salario.
Alte industrii în care salariile au crescut anul acesta au fost telecomunicațiile (+11%), farma (+15%), imobiliare (+11%) și audit și consultanță (+10%). Astfel mediile nete salariale, la nivel național, pentru aceste domenii au fost următoarele, în 2025: 6.000 de lei pentru telecomunicații, 5.200 de lei pentru farma, 5.000 de lei pentru imobiliare și 5.500 pentru audit și consultanță.
„Pe lângă toate motivele expuse anterior, creșterea TVA și faptul că nivelul inflației este de aproape două cifre înseamnă că puterea reală de cumpărare a românilor a scăzut, context care i-a determinat pe mulți dintre angajații care au început să aibă dificultăți financiare să caute job-uri cu salarii mai mare. Prevenirea unei avalanșe de plecări este un alt argument care a fost luat în calcul de cei care au majorat salariile anul acesta. Angajatorii, în special cei din sectoare unde nivelurile salariale medii sunt mai reduse, precum producție, retail ori industria alimentară vor resimți o presiune externă de a ridica plafonul salarial”, detaliază Bogdan Badea.
De cealaltă parte, se regăsesc sectoare precum financiar / contabilitate, banking, administrativ / logistică sau transport / distribuție, unde salariile au rămas plafonate. În aceste cazuri, vorbim despre medii care pornesc de la 4.500 de lei, pentru administrativ / logistică și ajung pana la 5.000 de lei, pentru financiar / contabilitate, banking și transport / distribuție.
ABS – Alianța pentru BunăStare lansează astăzi prima ediție a Barometrului Bunăstării. Acest raport, bazat pe date din surse oficiale, măsoară nivelul bunăstării în România printr-un indicator compus care integrează trei dimensiuni esențiale: Educație, Sănătate și Bunăstare socială.Barometrul este realizat de compania MIR Research și reprezintăuna dintre contribuțiile UNSAR la ABS.
Pentru anul 2024, România a obținut un scor total de 6,91, pe o scală de la 0 la 10. Acest rezultat plasează România peste Bulgaria (6,69), dar sub celelalte state analizate din regiune: Cehia (7,84), Polonia (7,81), Slovacia (7,25) și Ungaria (7,01).
„Barometrul confirmă că bunăstarea este un efort comun – nu doar al sistemului de sănătate, al educației sau al politicilor sociale, ci al întregii societăți. Rezultatele arată atât evoluții încurajatoare, cât și zone în care este nevoie de accelerarea reformelor, în special în sănătate și educație. Industria de asigurări poate contribui, într-un mod decisiv, la creșterea bunăstării românilor – de la reducerea vulnerabilităților financiare la stimularea culturii prevenției. Prin acest proiect, Alianța își asumă rolul de actor activ în dezvoltarea durabilă a societății românești”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General UNSAR, organizația care a inițiat platforma ABS.
Barometrul oferă, pentru prima dată, o imagine integrată asupra bunăstării populației, construită pe metodologii internaționale, completate cu indicatori specifici contextului românesc. Rezultatele sale reprezintă o bază solidă pentru formularea unor politici publice orientate spre reziliență, prevenție și creșterea calității vieții.
Indicatorii folosiți au fost selectați în funcție de prioritățile de dezvoltare ale României și de disponibilitatea datelor la nivel național și european, astfel încât analiza să permită comparații relevante cu alte țări din regiune. Metodologia este inspirată din modele utilizate la nivel internațional, inclusiv în practica OCDE.
„Ne propunem să schimbăm mentalități, de la ‘mie nu mi se poate întâmpla’ la ‘sunt pregătit pentru orice’. Asta înseamnă, de fapt, să contribuim la o societate mai rezilientă, în care oamenii pot trăi mai bine”, a declarat Roxana BĂLUȚĂ, Specialist Asigurări de Viață și Sănătate & Coordonator Programe UNSAR.
Radiografia bunăstării în România: puncte forte și vulnerabilități
Raportul subliniază faptul că bunăstarea este un concept multidimensional, influențat de factori precum educația, sănătatea fizică și mintală, securitatea economică, relațiile sociale și sentimentul general de siguranță. Evaluarea a fost realizată pe baza a 12 componente și 16 indicatori, grupate pe cele trei dimensiuni. Scorul total de 6,91 reflectă media valorilor obținute de fiecare dimensiune.
Principalele concluzii ale Barometrului:
Sănătate – Dimensiunea sănătății înregistrează cele mai mari provocări, în special la nivelul prevenției, factorilor de risc și sănătății mintale. România se află înaintea Ungariei, dar în urma Cehiei, Slovaciei, Poloniei și Bulgariei.
Educație – România continuă să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește nivelul de studii, accesul la educație, competențele digitale și rata crescută a părăsirii timpurii a școlii.
Bunăstare socială – Aceasta este cea mai performantă dintre cele trei dimensiuni, datorită rezultatelor bune în ceea ce privește siguranța fizică, coeziunea comunitară și satisfacția față de viață. România se poziționează peste Bulgaria și Ungaria, dar sub Polonia, Cehia și Slovacia.
Rezultatele Barometrului confirmă tendințele identificate în studiul de percepție lansat anterior de Alianța pentru BunăStare, motiv pentru care vom accelera anumite acțiuni specifice, căci bunăstarea nu se reduce la nivelul veniturilor, ci implică educație, autonomie, relații personale, încredere și o stare generală de echilibru emoțional. Românii își regăsesc bunăstarea în familie. Există un apetit în creștere pentru prevenție, informare și independență în luarea deciziilor privind propria viață, dar barierele sistemice – de la accesul la servicii până la calitatea acestora – rămân semnificative.
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN și Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA solicită Consiliului Economic și Social să restituie Ministerului Mediului proiectul de OUG prin care se dorește modificarea Codului silvic și a Statutului personalului silvic
Încăpățânată și insensibilă la argumente, conducerea MMAP insistă să facă legi proaste! Pentru că nu poate schimba „din pix” regulamentul de organizare și funcționare al RNP Romsilva, dna ministru Diana Buzoianu are nevoie să schimbe legislația primară – Codul silvic și Statutul personalului silvic.
Ministerul Justiției a respins de mai multe ori tentativele de „reformă” bune pentru rețelele de socializare, dar lipsite de expertiză juridică și silviculturală. În documentele trimise dnei Diana Buzoianu, specialiștii de la Ministerul Justiției i-au explicat, tot de mai multe ori, că este nevoie de modificarea legislației primare pentru a putea face acele schimbări pe care și le dorește la Romsilva.
Pentru că o absurditate nu vine niciodată singură, MMAP a încercat să redacteze un proiect de OUG pentru a schimba legislația silvică. Dar și acest proiect a fost făcut atât de prost, încât experții de la Ministerul Justiției au fost puși în situația să îl desființeze de-a dreptul!
Pe timpul și pe banii oamenilor, exponenții conducerii MMAP fac greșeli pe bandă, dovedind că nu e suficient să te expui în filmulețe ca o vedetă de televiziune, trebuie să știi și meserie. Ca să schimbi o lege, trebuie să cunoști domeniul de legiferat și să ai cunoștințe despre procesul de legiferare. Ideologia sau activismul politic pot fi utile în bătăliile electorale, dar nu sunt suficiente pentru a elabora politici publice.
Ultima tentativă de proiect de OUG a primit avizul Ministerului Justiției, dar avizul este însoțit de un set de observații mai mult decât rușinoase pentru conducerea MMAP!
Iată doar câteva dintre acestea:
Ministerul Justiției nu înțelege unde e urgența în acest demers: „apreciem necesară reevaluarea elementelor care justifică situația extraordinară și urgența reglementării, întrucât, în opinia noastră, referirile din Preambul și din Nota de fundamentare nu sunt apte a permite identificarea circumstanțelor care justifică existența situației extraordinare”.
Ministerul Justiției mai arată că, atunci când sunt afectate sau se restrâng „drepturi sau libertăți fundamentale”, este nevoie de legi adoptate de Parlament.
MMAP și MIPE trebuie să se asigure că soluțiile normative propuse nu interferează cu jaloanele din PNRR considerate închise (jalonul 22, adoptarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2020-2030).
Modul de stabilire a conducerii ocoalelor silvice de stat și de regim, precum și schimbarea procedurilor de numire a directorilor din Romsilva, ar putea crea premisele unor „vicii de neconstituționalitate”.
Din proiect nu rezultă pe ce perioadă poate fi prelungit contractul de mandat al șefilor de ocoale silvice de regim, fiind necesară o completare în acest sens.
Este semnalată confuzia dintre dorința MMAP de a stabili indicatorii de performanță ai Romsilva prin HG și legislația în vigoare (OUG 109/2011), care stabilește deja modul în care se face acest lucru.
Ministerul Justiției cere ca inițiatorul să justifice în mod concret dacă și cum aplică regulile privind guvernanța corporativă, astfel încât să nu se mai aplice, în cazul Romsilva, dublul standard (pentru unitatea centrală, persoană juridică, într-un fel, pentru unitățile fără personalitate juridică – direcții, ocoale – în alt fel).
Mai mult, ultima formă a proiectului de OUG nu a fost supusă dezbaterii în Comisia de Dialog Social din MMAP înainte de a trimite documentul către ministerele avizatoare. Poate că la nivelul conducerii MMAP acest „detaliu” nu e relevant, dar legile spun că aceasta este procedura și este obligatorie!
În consecință, având în vedere importanța observațiilor Ministerului Justiției și nerespectarea procedurilor legale, Confederația Sindicală Națională MERIDIAN și Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA solicită Consiliului Economic și Social restituirea proiectului de OUG către MMAP pentru revizuirea și corectarea acestuia.
Reiterăm faptul că suntem dispuși, în calitate de parteneri sociali, să participăm cu bună-credință și profesionalism la toate discuțiile care privesc îmbunătățirea administrării pădurilor statului. Ne referim la discuții cu experți, nu la perspective demagogice, și la formule coerente de creștere a eficienței managementului silvic, nu la distrugerea acestuia.
Uniunea Europeană intră într-o etapă de redefinire profundă. Noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 nu este doar o împărțire de resurse, ci o reformă de sens .Europa trece de la logica absorbției la cultura performanței. După ani întregi în care succesul se măsura în procente de fonduri atrase, Uniunea propune acum un model în care valoarea fiecărui euro trebuie justificată prin impact social, economic și instituțional. Această schimbare este mai mult decât tehnică – este una de mentalitate. O Uniune „care finanțează” devine o Uniune „care evaluează”. Nu mai este suficient să demonstrezi că ai cheltuit banii conform regulilor; trebuie să arăți că acele investiții au schimbat ceva în mod real, o comunitate, o instituție, un mod de a lucra. Europa își regândește misiunea nu doar ca furnizor de fonduri, ci ca arhitect al dezvoltării responsabile.
Pe de altă parte, Europa se află la începutul unei noi etape bugetare care ar trebui să definească nu doar direcțiile de finanțare, ci și filozofia dezvoltării. Dincolo de ambalajul reformist, noul buget european ascunde o realitate mai complexă. Redistribuirea resurselor între sectoare nu este doar o chestiune tehnică, ci una politică și strategică, iar echilibrul dintre economie, agricultură și apărare ridică întrebări incomode despre prioritățile Uniunii.
Europa bugetului selectiv, între performanță și preferință
Noua arhitectură financiară a Uniunii reduce numărul programelor, crește gradul de flexibilitate și condiționează plățile de atingerea unor indicatori de performanță. La prima vedere, pare un pas firesc spre responsabilitate și eficiență. Dar, la o privire atentă, bugetul 2028–2034 reflectă și o rearanjare a priorităților geopolitice.
Agricultura, care ani la rând a fost un pilon de stabilitate socială, este subfinanțată cu aproximativ 22% față de perioada 2021–2027.În același timp, domeniul apărării și al producției de armament este introdus pentru prima dată în mod explicit ca sector de dezvoltare economică, finanțabil din fonduri structurale. Această schimbare conceptuală marchează trecerea de la o Europă a bunăstării rurale la o Europă a securității strategice.
Uniunea încearcă, de fapt, să-și redefinească modelul de creștere într-un context global tensionat. Dar, pentru state precum România, această repoziționare are consecințe directe, ca un spațiu rural mai sărac, mai dependent de sprijin național, și o industrie care se aliniază la logica militarizării economiei, fără a fi pregătită pentru competiția globală în domenii de înaltă tehnologie.
O arhitectură financiară a priorităților reale
Bugetul propus, de aproape două trilioane de euro, reflectă această transformare. Mai puține programe, de la 52 la 16, dar mai integrate, mai flexibile, mai orientate spre rezultate. Aproape 865 de miliarde sunt destinate planurilor de parteneriat naționale, 410 miliarde pentru competitivitate și inovare, 49 miliarde pentru educație și formare, iar peste 200 de miliarde pentru politica externă și parteneriate globale.
Europa a înțeles că fragmentarea ucide eficiența. Un continent cu 27 de sisteme paralele de administrare nu poate concura cu marile economii globale. De aceea, se urmărește o „guvernanță partajată” în sensul deplin al termenului, un parteneriat autentic între instituțiile europene și cele naționale, bazat pe încredere și responsabilitate comună. Dar această viziune generoasă ridică o întrebare incomodă. Sunt toate statele membre pregătite pentru o astfel de responsabilizare?
România, de la consum de fonduri la cultura performanței
Pentru România, miza este uriașă. Cu peste 60 de miliarde de euro estimate în noua anvelopă financiară, țara are potențialul de a continua transformarea începută după aderare. În același timp, România are datoria de a-și moderniza mecanismele administrative și de a depăși un reflex instituțional încă prezent, acela de a vedea fondurile europene ca un scop în sine. Performanța nu înseamnă doar absorbție, ci capacitatea de a transforma banii în valoare publică. În acest sens, România trebuie să treacă de la „managementul bugetului” la „managementul rezultatului”. Să învețe să planifice cu sens, să măsoare corect și să evalueze cu onestitate. Noua logică europeană este clară. Plățile nu se vor mai face pe baza facturilor, ci pe baza indicatorilor de rezultat. O investiție nu va fi considerată finalizată până când nu va produce efecte vizibile și sustenabile. Această abordare va fi un test de maturitate instituțională pentru administrațiile românești. Reforma nu se mai poate baza pe proceduri, ci pe competență.
O agricultură fără viitor și o economie în uniformă
Reducerea cu peste 22% a alocărilor pentru agricultură înseamnă, în termeni practici, mai puține investiții în ferme mici, infrastructură rurală și inovare agroalimentară. Această scădere afectează în special țările din Estul Uniunii, unde agricultura nu este doar un sector economic, ci un pilon social. România se aliniază astfel unei tendințe regionale. Polonia și Ungaria au înregistrat deja reduceri similare, compensând parțial prin scheme interne de sprijin. Dar diferența este că aceste state au economii rurale mai competitive și structuri de producție mai stabile. În România, agricultura rămâne profund dependentă de sprijinul extern, iar scăderea finanțării europene riscă să accentueze polarizarea între fermele mari, conectate la lanțurile comerciale internaționale, și micii producători locali.
Astfel, Politica Agricolă Comună rămâne un domeniu strategic, dar și o provocare. Subvenția nu poate substitui performanța. Fermierii români au nevoie de drumuri, centre de procesare, digitalizare și educație agricolă, nu doar de compensații anuale. Europa mută accentul de la finanțarea „proiectelor” la susținerea „ecosistemelor”. Agricultura nu mai este tratată izolat, ci ca parte a unei rețele care include inovarea, cercetarea, tranziția verde și infrastructura rurală. România va trebui să învețe să gândească integrat. O fermă eficientă nu poate exista într-un sat fără școală sau fără drumuri de acces.
În paralel, noul cadru financiar include pentru prima dată industria militară în categoria sectoarelor de creștere strategică. Uniunea mizează pe apărare ca pe un motor de inovare, prin stimularea producției de echipamente, tehnologie și infrastructură logistică. Însă această militarizare economică ridică o dilemă morală: poate securitatea să devină o formă de dezvoltare? Europa pare să răspundă afirmativ, iar România, membru de frontieră al Uniunii, este invitată să investească mai mult în logistică, infrastructură duală și producție industrială pentru apărare. Ceea ce, în plan economic, poate genera creștere; în plan social, însă, schimbă natura priorităților publice.
Antreprenoriatul românesc între aspirație și descurajare
Un alt paradox al finanțării europene este cel al impactului scăzut asupra mediului privat. Analizele ultimelor exerciții financiare arată că doar 3–5% dintre companiile românești care au beneficiat de fonduri europene au supraviețuit mai mult de trei ani după finalizarea proiectului. Majoritatea au fost create pentru a implementa un proiect, nu pentru a construi o afacere.
Aceasta nu este doar o problemă de strategie antreprenorială, ci și una de design instituțional. Condițiile actuale de finanțare impuse de Bruxelles sunt mai stricte, mai tehnice și mai birocratizate, clamând în același timp debirocratizarea și descurajând exact categoria de întreprinzători pe care Uniunea declară că vrea să o sprijine, adică micii inovatori, startup-urile regionale, tinerii fermieri. România, dar și Bulgaria sau Croația, se confruntă cu aceeași problemă structurală: o birocrație de tip fiscal aplicată asupra unui instrument de dezvoltare. Finanțările nu creează ecosisteme, ci insule de activitate care se sting odată cu închiderea proiectului. Mulți antreprenori renunță înainte de depunerea cererilor, iar alții, chiar dacă obțin finanțarea, abandonează proiectele din cauza complexității implementării. O finanțare europeană care ar trebui să stimuleze inițiativa ajunge astfel să o frâneze. Performanța acum se măsoară prin „gradul de conformitate”.
Europa vorbește astăzi despre inovare ca despre o religie a progresului, dar uită că nu toate economiile trăiesc în Silicon Valley.Noul CFM stimulează investițiile în idei „disruptive”, în start-upuri cu potențial de a deveni unicorni, însă realitatea estică e diferită. Marea majoritate a companiilor românești sunt microîntreprinderi care inovează prin adaptare, nu prin revoluție. Uniunea cere idei geniale, dar oferă instrumente greu accesibile pentru cei care abia reușesc să supraviețuiască. În același timp, finanțarea prin capital de risc, noua direcție declarată a Bruxelles-ului, are o problemă structurală. Nu există cultura partajării riscului între stat, investitor și antreprenor. România nu are încă infrastructura financiară care să susțină un ecosistem real de venture capital. Rezultatul e paradoxal. Fondurile europene promovează curajul, dar sistemul administrativ pedepsește eșecul.
Comparativ, Polonia și Cehia reușesc să utilizeze fondurile europene într-un mod mai orientat către rezultat.Ambele state au dezvoltat scheme de finanțare integrate, granturi combinate cu instrumente financiare și au investit în educația antreprenorială.Rezultatul este o rată de supraviețuire post-proiect de peste 20% pentru IMM-urile finanțate din fonduri structurale.
România, în schimb, rămâne blocată între reguli stricte și o cultură instituțională a precauției. Autoritățile se tem de greșeli, beneficiarii se tem de controale, iar consultanții devin intermediari între două frici. Ceea ce lipsește este curajul administrativ de a inova, de a învăța din greșeli, nu doar de a le penaliza.
Indicatorii care contează
Una dintre cele mai dificile reforme nu ține de bani, ci de felul în care se măsoară succesul. Timp de două decenii, administrațiile europene au fost prizonierii unei logici a raportării cantitative: câte proiecte, câți beneficiari, câte sesiuni. Dar în spatele cifrelor mari s-au ascuns adesea rezultate modeste. Noua filozofie este alta. Valoarea înlocuiește volumul. Indicatorii nu vor mai urmări activități, ci impactul acestora. Eficiența nu se măsoară prin numărul de formulare completate, ci prin transformările produse. Această tranziție conceptuală va schimba nu doar modul în care se alocă banii, ci și modul în care se construiește politica publică. Performanța, în noul sens european, este o formă de responsabilitate morală. Să îți asumi obiective clare, să le măsori onest și să înveți din greșeli. Aceasta este cultura care separă reformatorii de administratori.
Provocările românești, între birocrație și capacitate
România continuă să sufere de o problemă structurală. Administrația nu comunică cu sine însăși. Ministerele lucrează în paralel, iar beneficiarii plătesc prețul. În loc să fie parteneri ai statului, devin prizonieri ai procedurilor. Simplificarea nu poate fi doar un slogan, ci o strategie. Reducerea numărului de documente nu va conta dacă nu se schimbă mentalitatea celor care le cer. Digitalizarea nu va produce efecte dacă doar replică hârtiile în format electronic. Ceea ce lipsește, în fond, este încrederea între instituții, între autorități și beneficiari, între stat și cetățean. Performanța administrativă nu se obține prin frică, ci prin profesionalizare. România are nevoie de un corp de funcționari bine pregătiți, stabili și motivați, capabili să gândească strategic și să decidă rapid. În lipsa acestei culturi, orice reformă riscă să devină doar o formă nouă de birocrație.
Reforma administrativă europeană vorbește despre digitalizare, dar în multe state membre, inclusiv în România, digitalizarea a devenit o extensie a birocrației, nu o soluție la ea. În loc să simplifice comunicarea, a multiplicat canalele. În loc să elimine formularele, le-a mutat în aplicații rigide. Astfel, relația dintre cetățean și instituție s-a transformat dintr-un dialog fizic sau vocal într-un schimb impersonal de mesaje automate, unde empatia a fost înlocuită de tichete și parole temporare.
Această pseudo-modernizare a redus nu doar eficiența, ci și încrederea. Instituțiile au devenit mai lente, mai opace și mai distanțate. În locul unei administrații digitale s-a construit o administrație algoritmică, incapabilă să înțeleagă nevoia umană din spatele cererii. România, asemenea altor state din Europa Centrală și de Est, pare prinsă într-o tranziție tehnologică fără o cultură organizațională care să o susțină.
O Europă care formează, nu doar finanțează
Uniunea Europeană declară că a învățat din propriile crize. După pandemie, după șocurile geopolitice și economice, Bruxelles-ul nu mai vorbește doar despre „absorbție”, ci despre „reziliență”. Investițiile trebuie să creeze capacitate, să reducă vulnerabilitățile și să consolideze coeziunea internă. Europa de azi nu mai este un mecanism de redistribuire, ci o rețea de învățare colectivă. Fondurile nu mai sunt doar un ajutor, ci un instrument de transformare. Iar statele membre trebuie să devină actori maturi ai acestui proces, nu simpli beneficiari. Pentru România, această tranziție implică o schimbare de statut, din receptor de resurse, în furnizor de stabilitate și competență. Să fii european nu mai înseamnă doar să respecți regulile, ci să le înțelegi și să le aplici cu discernământ.
Noul cadru financiar 2028–2034 este, în esență, un test de sinceritate.Pentru Uniune, este dovada maturității politice.Pentru România, este proba competenței administrative.Performanța, eficiența și etica nu mai sunt noțiuni opționale, ci imperative structurale.Reforma nu înseamnă să scrii documente mai bune, ci să construiești instituții mai curate.Nu înseamnă să cheltuiești mai mult, ci să folosești mai inteligent.Nu înseamnă să vorbești despre succes, ci să-l demonstrezi.
În timp ce Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 promite o Uniune mai performantă, realitatea o arată mai polarizată.Reducerea fondurilor agricole, digitalizarea birocratică, militarizarea bugetară și rigidizarea accesului la finanțări pentru mediul privat compun un tablou paradoxal, ducând la o Europă care predică inovația, dar pedepsește riscul.
Pentru România, marea provocare nu este doar să acceseze bani, ci să-i transforme în instrumente de libertate economică, nu de conformism.Performanța nu va veni din rapoarte perfecte, ci din proiecte care schimbă vieți reale.Iar dacă Europa vrea cu adevărat să devină o Uniune a performanței, trebuie să-și redescopere echilibrul între eficiență și umanitate.Un buget poate fi perfect echilibrat pe hârtie și totuși profund nedrept în viața de zi cu zi.România are șansa de a dovedi că performanța nu înseamnă doar să respecți regulile, ci să le transformi în progres.
În final, performanța nu se măsoară doar în cifre sau indicatori, ci și în calitatea morală a beneficiarilor.Europa are nevoie, în strategiile sale bugetare, să facă diferența între maturitatea economică, experiența și dimensiunea reală a aplicanților.Un start-up rural nu poate fi tratat la fel ca o corporație, iar o instituție publică mică nu poate respecta aceleași standarde administrative ca un minister.
Dar dincolo de diferențele de capacitate, contează corectitudinea cu care beneficiarii aplică viziunea declarată în proiecte.În România, ne pricepem uneori prea bine să ne furăm singuri căciula, atunci când implementarea devine o formalitate bifată, un check pe o listă, fără sens și fără suflet.Proiectele se finalizează cu documente perfecte, dar cu rezultate mediocre.Adevărata reformă europeană nu se va face prin regulamente, ci prin conștiință, prin convingerea că un proiect implementat cu responsabilitate și drag de meserie aduce, în timp, prosperitate economică, socială și de mediu.Europa are nevoie de beneficiari integri la fel de mult cum are nevoie de bugete echilibrate.
Acum Europa oferă banii. România trebuie să ofere sensul.
Timp de mii de ani, omenirea a consumat cereale integrale sub toate formele posibile, în principal pâine, iar știința modernă a confirmat că acest consum este asociat cu un risc semnificativ mai mic de diabet zaharat de tip 2 și de mortalitate din orice cauză. Nestlé și Cereal Partners Worldwide (CPW) susțin eforturile la nivel mondial dedicate creșterii gradului de conștientizare a importanței cerealelor integrale pentru sănătatea tuturor, pe tot parcursul vieții.
Cereal Partners Worldwide (CPW) este o asociere între Nestlé și General Mills care promovează alimentația echilibrată și sustenabilă și își propune să îmbunătățească micul dejun prin încorporarea cerealelor integrale în produsele sale.
De ce este important acest lucru pentru noi, în România?
Datele arată că starea de sănătate a națiunii noastre este foarte îngrijorătoare, românii fiind la coada speranței de viață în rândul țărilor UE și având o incidență ridicată a bolilor de inimă și a cancerului. Realitatea este că dietele nesănătoase reprezintă principalul factor de risc pentru decesele premature, depășind consumul cumulat de tutun și alcool, fiind asociate cu obezitatea la adulți și cu creșterea riscului de supraponderalitate și obezitate la copii și generațiile tinere2. Unu din doi români este supraponderal, iar aproximativ unul din trei este obez.
Îngrijorările sunt și mai mari dacă ne uităm la statisticile privind greutatea corporală a copiilor, deoarece majoritatea copiilor obezi vor deveni adulți obezi. 28% dintre copiii de 7 ani sunt supraponderali, iar 12% dintre ei sunt obezi în România, plasând țara noastră la mijlocul țărilor europene4. De asemenea, peste o treime din Generația Z din România sunt supraponderali sau obezi5.
Cum pot ajuta cerealele integrale?
Cu ocazia Zilei Internaționale a Cerealelor Integrale, dorim să atragem încă o dată atenția asupra rolului crucial pe care cerealele integrale îl joacă pentru sănătatea și bunăstarea generală a oamenilor.
Cerealele integrale sunt bogate în mod natural în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. Acestea susțin sănătatea digestivă și energia susținută. Studiile au arătat că persoanele care consumă cel puțin 48 g de cereale integrale zilnic sunt mai puțin susceptibile de a fi supraponderale sau obeze și au un risc mai mic de boli cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și cancerul6.
Cât de mult cereale integrale este recomandat pentru aportul zilnic?
Autoritățile de sănătate publică, nutriționiștii și organizațiile de sănătate, inclusiv OMS, recomandă consumul de cereale integrale în detrimentul celor rafinate. Cerealele integrale sunt un ingredient alimentar, iar criteriile de etichetare pentru alimentele din cereale integrale sunt să conțină cel puțin 50% ingrediente din cereale integrale, raportate la greutatea uscată7. Nutriționiștii spun că ar trebui să consumăm trei porții de cereale integrale pe zi. O porție este de aproximativ 16 g de cereale integrale – aceasta ar putea fi o felie de pâine integrală, 6-7 linguri de cereale pentru micul dejun sau trei linguri cu vârf de paste integrale fierte. Cu toate acestea, în România, aportul mediu de cereale integrale este de doar o porție8 .
„Cerealele integrale nu mai sunt doar un ingredient – sunt inima cerealelor de mic dejun Nestlé și dovada promisiunii CPW Mâncare mai bună. Astăzi, 90% dintre cerealele de mic dejun Nestlé la nivel global conțin cereale integrale ca ingredient numărul 1, iar 99% dintre cerealele pentru copii și adolescenți poartă cu mândrie Bannerul Verde, ceea ce înseamnă că oferă cel puțin 8 g de cereale integrale per porție. Fiecare bol pe care îl servim este un pas către un viitor mai sănătos”, a declarat Monika Gajewska, director executiv CPW. „Suntem mândri să deschidem calea în construirea Generației Cerealelor Integrale – una care crește hrănită, puternică și pregătită să prospere.”
Facem un mic dejun mai bun pentru ca familiile să se bucure de el și să trăiască bine!
Numai în 2023, Nestlé și CPW au servit 9 miliarde de boluri de cereale fortificate, susținând aportul zilnic de fibre, fier, calciu și vitamine esențiale. Inovarea rețelelor a dus la +14% fibre, -10% zahăr și -25% sare în întregul nostru portofoliu global – toate acestea menținând în același timp gustul minunat pe care familiile îl iubesc. CPW ajută familiile să se bucure de mic dejunuri gustoase și benefice pentru ele. Fiecare bol este un pas către obiceiuri mai sănătoase și o planetă mai bună.
Nestlé și CPW susțin Ziua Internațională a Cerealelor Integrale, sărbătorită anual în noiembrie, un eveniment anual dedicat creșterii gradului de conștientizare cu privire la importanța cerealelor integrale pentru sănătatea tuturor, pe tot parcursul vieții.
Nestlé și CPW îndeamnă guvernele să recunoască importanța cerealelor integrale pentru sănătatea pe tot parcursul vieții și solicită un peisaj de reglementare favorabil printr-o definiție globală a alimentelor din cereale integrale. Nestlé și CPW oferă o gamă diversă de produse din cereale integrale și subliniază impactul lor pozitiv atât asupra sănătății, cât și asupra mediului.
Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România, 2025. Asociația Dieteticienilor din România.
Reynolds A et al (2019). Carbohydrate quality and human health: a series of systematic reviews and meta-analyses. Lancet, 393(10170):434-445. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(18)31809-9;
Van der Kamp J-W et al. (2022). Consensus, Global Definitions of Whole Grain as a Food Ingredient and of Whole-Grain Foods Presented on Behalf of the Whole Grain Initiative. Nutrients. 14(1). https://doi.org/10.3390/nu14010138 (14)
Găsirea și retenția clienților este principala provocare în business pentru 52% dintre antreprenori, potrivit unui sondaj realizat de aSpace, cel mai important jucător cu capital românesc din segmentul spațiilor de coworking și birouri all-inclusive din România, în rândul clienților săi.
De asemenea, sondajul a evidențiat interesul tot mai mare al firmelor care au sediile principale la periferia Capitalei sau în Ilfov de a închiria spații de birouri mai mici în centru.
Totodată, 26% dintre respondenți menționează dificultăți în managementul timpului și al resurselor, inclusiv balansarea între multiple responsabilități și optimizarea operațiunilor, în timp ce 19% se confruntă cu provocări legate de creșterea și scalarea afacerii (accelerarea vânzărilor, expansiune, creștere sustenabilă).
Pentru 12% dintre antreprenori, prevalează problemele de infrastructură și logistică (spații de lucru, echipamente, networking), iar 10% sunt afectați de incertitudinea economică și schimbările politice.
Bogdan Mariniuc, fondator si CEO al aSpace
„Datele noastre confirmă că antreprenorii români sunt rezilienți și adaptabili, dar se confruntă cu provocări reale în dezvoltarea afacerilor. Rolul nostru este să le oferim nu doar un spațiu de lucru, ci un ecosistem care să faciliteze creșterea. Antreprenorii moderni nu caută doar un birou, ci un mediu care să le accelereze creșterea prin conexiuni valoroase, infrastructură de calitate și flexibilitate”, a declarat Bogdan Mariniuc, CEO al aSpace.
În același timp, tot mai multe firme cu sediile principale în Ilfov sau la marginea Bucureștiului analizează deschiderea unor birouri secundare în zone centrale, precum Victoriei, pentru echipe de management sau vânzări.
„Am avut mai multe discuții cu firme care au sediul în marginea orașului sau în Ilfov și care vor un birou și în centru. Calea Victoriei, unde se află cele mai noi birouri pe care le oferim spre închiriere, pare să fie cea mai bună zonă pentru astfel de birouri-satelit. Avem și câteva fabrici amplasate în Ilfov care își mută biroul de vânzări sau top management-ul în spațiile noastre”, a adăugat Bogdan Mariniuc.
În cazul birourilor aSpace, sondajul, realizat pe un eșantion circa 50 antreprenori și companii din diverse industrii (IT, consultanță, real estate, marketing, retail), a relevat că 40% dintre clienții companiei apreciază oportunitățile de networking și colaborare, 29% consideră infrastructura și serviciile ca fiind decisive pentru productivitate, 17% subliniază flexibilitatea și accesibilitatea, iar 14% remarcă impactul atmosferei profesionale și al comunității asupra dezvoltării afacerii.
aSpace are în prezent o cotă de piață de 15% din piața de flex offices din București, administrează șase spații de birouri de închiriat și oferă cel mai bun raport calitate-preț pentru IMM-uri și start-up-uri. Odată cu deschiderea celui mai nou spațiu din București, pe Calea Victoriei 222, în toamna acestui an, compania și-a consolidat poziția pe piața doperatorilor de spații de coworking din zona centrală de business (Central Business District) a Capitalei.
Clienții aSpace sunt, în general, start-up-uri, dar și companii active de peste un deceniu și provin din industrii variate, respectiv IT & software development (33%), consultanță (24%), real estate (14%), marketing & comunicare (12%), retail & e-commerce (10%), alte industrii (7%).
Consulatul General al României la Chicago, reprezentat de Lucian-Ilie Stănică, consul general, a găzduit întâlnirea de lucru dintre Camera de Comerț și Industrie București (CCIB) și Illinois Department of Commerce and Economic Opportunity (DCEO) – Office of Trade and Investment, reprezentat de Margo Markopoulos, Deputy Director, și Ginta Rubin, Foreign Direct Investment Manager.
Discuțiile s-au concentrat pe prezentarea oportunităților de afaceri pe care statul Illinois le pune la dispoziția antreprenorilor români, precum și pe modalitățile prin care companiile americane pot accesa piața românească prin intermediul instrumentelor și programelor de sprijin promovate de CCIB.
Pe parcursul întrevederii au fost analizate direcțiile de dezvoltare a schimburilor economice bilaterale, oportunitățile reciproce de comerț, complementaritățile din domeniul IT, inclusiv digitalizare, securitate cibernetică și soluții software, perspectivele de cooperare în sectorul energetic, posibilitățile de colaborare în agricultură și procesare agroalimentară, precum și inițiativele comune din transporturi și logistică, considerate esențiale pentru dinamizarea fluxurilor comerciale dintre România și Statele Unite.
Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost semnat Protocolul privind deschiderea Biroului de Reprezentare al Camerei de Comerț și Industrie București la Chicago, unde Jaba Bogdan Constantin a fost numit șef al Biroului. Acesta va asigura reprezentarea instituției în relația cu autoritățile centrale și locale din Statele Unite, colaborând totodată cu organizații guvernamentale, camere de comerț și instituții relevante pentru mediul economic american.
Prin activitatea sa, Biroul va facilita comunicarea, cooperarea și inițiativele comune menite să consolideze prezența economică a Bucureștiului și a României pe piața americană.
Noua propunere a Comisiei Europene pentru perioada de finanțare 2028–2034 introduce o schimbare de paradigmă în alocarea fondurilor nerambursabile, orientându-se către performanță, simplificare și adaptabilitate strategică. România, ca stat membru aflat la frontiera estică a Uniunii Europene, se află într-o poziție critică pentru valorificarea acestor fonduri, în special în domenii precum antreprenoriatul, dezvoltarea rurală și industria de apărare. Acest articol analizează comparativ cele două perioade de finanțare (2021–2027 și 2028–2034), evidențiază lacunele structurale, explorează direcțiile strategice naționale și Europene, și oferă o analiză de risc geopolitic privind extinderea capacităților militare ale României.
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada de finanțare 2028–2034 introduce o paradigmă nouă în alocarea fondurilor nerambursabile, axată pe performanță, flexibilitate și integrare strategică. România va beneficia de aproximativ 60,2 miliarde EUR, cu accent pe coeziune, competitivitate și securitate. Acest articol analizează avantajele și dezavantajele noului cadru financiar, cu accent pe sprijinul pentru antreprenoriat, alinierea la strategiile naționale și implicațiile indirecte asupra sectorului de apărare. Se propune o analiză de risc avansată privind potențialele consecințe ale flexibilității bugetare în context geopolitic.
Perioada de programare 2028–2034 propusă de Comisia Europeană marchează o schimbare profundă în filozofia acordării fondurilor nerambursabile. Dacă între 2021–2027 accentul era pus pe absorbție și conformare, noua etapă privilegiază performanța, flexibilitatea și impactul real. România, aflată la intersecția dintre provocări structurale și oportunități strategice, are șansa de a transforma fondurile Europene în catalizatori ai dezvoltării durabile.
Noua propunere bugetară europeană
Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 propus de Comisia Europeană are un buget estimat de 2 trilioane Euro, reprezentând 1,26% din Venitul Național Brut al Uniunii Europene. Acesta reflectă o viziune orientată spre rezultate, cu accent pe simplificare administrativă și flexibilitate tematică. Noul cadru financiar multianual urmărește consolidarea suveranității Europene, creșterea competitivității globale și sporirea rezilienței statelor membre. Structura bugetară este raționalizată, trecând de la 52 de programe, la doar 16 programe bazate pe planuri de parteneriat naționale și regionale, ceea ce facilitează accesul la finanțare și permite o mai bună adaptare la prioritățile locale. Din 16 fonduri cât sunt acum, în viitor vor fi doar patru. Aproape jumătate din buget (865 miliarde Euro) este dedicată reducerii decalajelor regionale, în timp ce 409 miliarde Euro sunt alocate pentru inovare și competitivitate (programele Horizon Europe și Fondul pentru inovare), iar 49 miliarde Euro susțin educația și valorile democratice prin programe precum Erasmus+ și AgoraEU. Alte 200 miliarde de Euro sunt destinate parteneriatelor globale (Europa Globală). Printre noutățile majore se numără introducerea împrumuturilor garantate de UE prin programul Catalyst Europe, condiționarea finanțării de respectarea statului de drept și identificarea a cinci noi surse de venit proprii, inclusiv taxe pe emisii carbon la frontieră și contribuții corporative(Catalyst Europe, 2025). Aceste măsuri sunt menite să susțină investițiile strategice în tehnologii digitale, energie curată și apărare, dar și să asigure rambursarea datoriilor generate de programul NextGenerationEU. În ansamblu, bugetul propus reflectă o viziune ambițioasă de transformare a Uniunii Europene într-un actor global mai coerent, mai eficient și mai pregătit pentru provocările viitoare (Comisia Europeană, 2025a). România are alocate aproximativ 60,2 miliarde Euro, fiind a șasea cea mai mare beneficiară din UE (Lupițu, 2025).
Această etapă de finanțare se distinge prin simplificarea programatică la 27 planuri de parteneriat naționale și regionale, o strategie de plăți condiționate de performanță, flexibilitate tematică și teritorială, precum și alocări semnificative pentru apărare și securitate. Componenta „Protejarea Europei” detaliază modul în care bugetul UE pentru perioada 2028–2034 va consolida capacitățile de apărare, securitate și gestionare a migrației. Uniunea Europeană propune alocarea a 131 miliarde EUR pentru apărare, securitate și spațiu, o creștere de cinci ori față de perioada anterioară, și 81 miliarde EUR pentru gestionarea migrației și securitatea internă, de trei ori mai mult decât în prezent. Sunt de zece ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară.
Bugetul urmărește construirea unei Uniuni Europene a apărării, capabilă să reacționeze rapid la crize și să protejeze frontierele externe. Se vor finanța proiecte naționale și regionale în domeniul apărării, mobilitatea militară prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și infrastructuri critice și securitate cibernetică. În domeniul migrației, fondurile vor sprijini implementarea Pactului privind migrația și azilul, cu accent pe un sistem echitabil și eficient.
În ansamblu, bugetul reflectă o abordare strategică menită să întărească independența UE, să răspundă provocărilor globale și să asigure o Europă mai sigură și mai rezilientă.
Comparație între perioadele 2021–2027 și 2028–2034
În perioada 2021–2027, România a beneficiat de aproximativ 540 de programe distincte, cu alocări rigide și o abordare centrată pe absorbția fondurilor. În schimb, perioada 2028–2034 propune doar 27 de planuri de parteneriat și un plan Interreg, cu o structură integrată și flexibilă (Marin, 2025).
Tabel 1: Comparație între 2021–2027 și 2028–2034
Dimensiune
2021–2027
2028–2034
Observații cheie
Structură programatică
~540 programe distincte
27 planuri de parteneriat + 1 Interreg
Simplificare radicală, dar necesită capacitate administrativă consolidată
Model de finanțare
Rambursare pe bază de costuri
Plăți condiționate de atingerea țintelor și menținerea rezultatelor
Decizia se apropie de nevoile locale, dar necesită coordonare eficientă
Politici sociale
Egalitate și nediscriminare
Clauze anti-segregare explicite, accent pe romi și dizabilități
Abordare mai directă a vulnerabilităților sociale
Sursa: Autorul, pe baza datelor colectate
Plățile vor fi condiționate de atingerea unor obiective de etapă și ținte, iar verificarea rezultatelor va fi extinsă pe o perioadă de cinci ani. Cofinanțarea este simplificată, dar regiunile în tranziție vor suporta o contribuție crescută (Petrescu, 2025).
5 direcții strategice noi
Noua propunere bugetară a Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 se bazează pe cinci direcții strategice esențiale, care reflectă o viziune integrată și orientată spre rezultate. În primul rând, simplificarea și integrarea sunt realizate prin trecerea de la o multitudine de programe la planuri de parteneriat naționale și regionale, ceea ce reduce complexitatea administrativă și permite o abordare holistică a dezvoltării. În al doilea rând, accentul pe performanță și impact presupune ca plățile să fie condiționate de atingerea unor rezultate măsurabile, verificate pe termen lung, ceea ce ar trebui să încurajeze responsabilitatea și eficiența în utilizarea fondurilor. A treia direcție vizează obiectivele verzi și sociale, cu alocări crescute pentru combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și promovarea incluziunii sociale, în deplină concordanță cu prioritățile strategice ale UE. În paralel, digitalizarea și inovarea devin piloni centrali, prin introducerea unor teme emergente precum tranziția energetică, combaterea sărăciei locative și îmbunătățirea conectivității între zonele rurale și urbane. Nu în ultimul rând, rolul consultanței este redefinit consultanții devenind veritabili arhitecți ai transformării, facilitând sinergii între fonduri, adaptând viziunea europeană la realitățile locale și promovând o cultură a performanței în toate etapele de implementare.
Analizând perioada de programare 2021–2027 constatăm că aceasta a fost marcată de o serie de disfuncționalități structurale, care au afectat atât eficiența implementării, cât și coerența strategică a intervențiilor. În primul rând, s-a manifestat o fragmentare excesivă a sistemului de finanțare, determinată de numărul mare de programe operaționale și de diversitatea regulilor aplicabile, ceea ce a îngreunat accesul beneficiarilor și a redus capacitatea instituțională de coordonare integrată. Această dispersie administrativă a generat, în mod inevitabil, o sarcină birocratică ridicată, reflectată în termene nerealist de scurte, proceduri redundante și incompatibilități juridice între diferite instrumente de finanțare. Beneficiarii, confruntați cu o complexitate procedurală disproporționată, au perceput accesarea fondurilor europene mai degrabă ca pe o povară decât ca pe o oportunitate.
O altă slăbiciune esențială a vizat lipsa de sinergie între fondurile structurale și de investiții, în special între Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Deși ambele urmăreau obiective convergente, ca dezvoltare durabilă, creșterea competitivă și echilibru regional, intervențiile au rămas paralele, fără mecanisme reale de coordonare sau complementaritate.
De asemenea, s-a constatat o atractivitate scăzută a programelor pentru tinerii fermieri și antreprenori, în contextul în care sectorul agricol a continuat să ofere venituri sub media europeană, iar sprijinul financiar a fost insuficient orientat către inițiative inovatoare sau către generațiile emergente. Această lipsă de atractivitate a contribuit la perpetuarea dezechilibrelor demografice și la slăbirea potențialului de regenerare rurală.
Nu în ultimul rând, capacitatea instituțională limitată, accentuată de diferențele regionale și de nivelul redus de digitalizare administrativă, a diminuat performanța sistemului de implementare. În multe cazuri, digitalizarea s-a limitat la transpunerea formală a proceselor tradiționale într-un mediu electronic, fără a produce o reală simplificare.
Toate aceste deficiențe, luate împreună, arată că perioada 2021–2027 a fost una de învățare instituțională, dar și de acumulare a unor lecții necesare pentru a construi un cadru financiar 2028–2034 mai coerent, mai simplu și mai echitabil.
6 priorități strategice noi
Propunerea pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034 se fundamentează pe șase priorități strategice, care reflectă o viziune integrată asupra dezvoltării durabile, securității și influenței globale a Europei. Prima prioritate vizează investițiile în oameni, în statele membre și în regiuni, cu accent pe reducerea disparităților teritoriale și consolidarea coeziunii sociale. A doua direcție strategică promovează educația, drepturile sociale și democrația, prin extinderea programelor precum Erasmus+ și lansarea AgoraEU, care susține societatea civilă și libertatea presei. A treia prioritate urmărește stimularea prosperității prin competitivitate, cercetare și inovare, alocând fonduri semnificative pentru dezvoltarea tehnologică și tranziția digitală. În paralel, protejarea cetățenilor și consolidarea gradului de pregătire și reziliență devine o componentă esențială, prin investiții în infrastructuri critice, sănătate publică și reacție rapidă la crize. A cincea prioritate, protejarea Europei, implică o creștere substanțială a bugetului pentru apărare, securitate cibernetică și mobilitate militară, reflectând noul context geopolitic.În final, stabilirea de parteneriate pentru o Europă mai puternică pe plan mondial evidențiază angajamentul UE de a-și extinde influența globală prin cooperare internațională, diplomație economică și sprijin pentru democrațiile emergente. Acești șase piloni definesc arhitectura bugetului multianual și conturează o Uniune mai coerentă, mai rezilientă și mai conectată la provocările actuale.
În tot acest context rolul consultanților este redefinit ei devenind veritabili arhitecți ai transformării, facilitând sinergii între fonduri, adaptând viziunea europeană la realitățile locale și promovând o cultură a performanței în toate etapele de implementare. România are în față o oportunitate strategică: să treacă de la o logică de absorbție la una de creare de valoare. Fondurile Europene din perioada 2028–2035 nu mai sunt doar instrumente financiare, ci pârghii de reformă, inovare și coeziune. Succesul va depinde de capacitatea administrației de a se adapta, de competența consultanților și de maturitatea instituțională în gestionarea unui sistem bazat pe performanță.
Fondurile Europene vor susține antreprenoriatul prin instrumente precum FEADR, Fondul European de Competitivitate și inițiativele LEADER. Se vor finanța startup-uri rurale, instalații de energie regenerabilă și digitalizare. Cu toate acestea, doar 6% din bugetul FEADR este alocat investițiilor extra-agricole, ceea ce limitează sprijinul pentru antreprenoriatul non-agricol (Găină, 2025).
Alinierea strategiilor naționale militare la cele europene
Strategia Națională de Apărare 2025–2030 prevede consolidarea capacităților de apărare, combaterea războiului hibrid și implicarea serviciilor de informații în protejarea infrastructurii critice. Aceasta se aliniază cu strategia UE „Readiness 2030”, care include inițiative anti-drone, scut aerian European și cooperare industrială cu Ucraina (Comisia Europeană, 2025b). Alocarea de zece ori mai multe fonduri pentru mobilitatea militară în bugetul UE 2028–2034 reprezintă o schimbare strategică majoră în modul în care Uniunea Europeană își pregătește infrastructura pentru a răspunde rapid la amenințări de securitate, atât interne cât și externe. Această creștere substanțială a finanțării are ca scop principal transformarea rețelelor de transport europene astfel încât să permită deplasarea rapidă, sigură și eficientă a trupelor, echipamentelor și resurselor militare pe întreg teritoriul Uniunii.
Concret, mobilitatea militară implică adaptarea infrastructurii civile, formată din drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi, pentru a putea susține transportul echipamentelor grele, cum ar fi tancurile, sistemele de apărare antiaeriană sau convoaiele logistice. În prezent, multe dintre aceste infrastructuri nu sunt compatibile cu cerințele militare, ceea ce limitează capacitatea de reacție a UE în caz de criză. Prin această alocare de fonduri, UE urmărește să se elimine blocajele logistice transfrontaliere, să reducă timpul de reacție în cazul unei agresiuni externe, să se sprijine interoperabilitatea între statele membre și NATO și să întărească flancul estic, în special în regiuni precum România, Polonia și statele baltice. Această investiție este parte a unei viziuni mai largi de construire a unei Uniuni Europene a Apărării, în care mobilitatea militară devine un pilon esențial al capacității de descurajare și apărare colectivă(Dumitrache, 2025).
România deține 25 de companii de armament, majoritatea sub umbrela ROMARM, care are la acest moment 15 filiale active. Fondurile alocate pot revitaliza producția de muniție, blindate și aparatură optoelectronică. Se pot dezvolta parteneriate cu state NATO pentru producția de vehicule blindate și sisteme energetice militare (Găină, 2025).
Comparație Regională între statele pivot în arhitectura de securitate a NATO
Polonia investește 5% din PIB în apărare (Zia, 2025)și ansamblează componente HIMARS și blindate în parteneriat cu SUA (Kosiniak-Kamysz, 2025). Ungaria colaborează cu Rheinmetall pentru producția de vehicule Lynx (Team, 2024), dar menține o poziție ambivalentă față de Rusia. Turcia exportă drone Bayraktar(Coman, 2023) și menține o politică autonomă între NATO și Rusia. România se află într-o poziție intermediară, cu potențial de creștere industrială, dar cu vulnerabilități structurale (Petrescu, 2025). Țara noastră sprijină integrarea Ucrainei în EDTIB și colaborează cu Moldova pentru proiecte de infrastructură și supraveghere(Găină, 2025).
Tabelul 2: Tabel comparativ privindinvestițiile în infrastructura militară și fonduri UE alocate (2025)
Țară
Investiții proprii în infrastructura militară (2025)
Fonduri UE alocate pentru militarizare (programul SAFE)
Observații strategice
România
+10% față de 2024; investiții în drumuri, poduri, căi ferate cu dublă utilizare
16,7 miliarde EUR – a doua cea mai mare alocare din UE
Modernizare accelerată, infrastructură duală pentru mobilitate militară
Polonia
5% din PIB pentru apărare; extindere masivă a capacităților militare
Peste 20 miliarde EUR – cea mai mare alocare UE
Lider regional în reînarmare; parteneriate industriale cu SUA și Coreea
Ungaria
Investiții moderate; focus pe producția Lynx cu Rheinmetall
Nu figurează printre principalii beneficiari ai SAFE
Poziție ambivalentă față de Rusia; investiții punctuale în blindate
Turcia
Investiții proprii masive; nu beneficiază de fonduri UE (non-membru)
0 EUR – nu este eligibilă pentru fonduri UE
Politică autonomă; dezvoltă infrastructură militară prin parteneriate bilaterale
Sursa: Autorul, pe baza datelor analizate
România și Polonia conduc în atragerea fondurilor UE pentru infrastructură militară, în timp ce Turcia investește masiv din surse proprii, iar Ungaria are o abordare mai limitată. Această abordare strategică este interpretată ca o consolidare a flancului estic, dar și ca o provocare pentru Federația Rusă, care percepe extinderea capacităților militare românești ca o amenințare directă. Operațiunile hibride, sabotajele și campaniile de dezinformare s-au intensificat. Retorica rusă acuză „militarizarea excesivă a regiunii Mării Negre”, iar România devine o țintă strategică în scenariile de război simulate (Comisia Europeană, 2025b).Riscurile majore includ escaladarea militară, vulnerabilitatea cibernetică, polarizarea internă și dependența industrială. De aceea UE justifică și recomandă consolidarea capacității cibernetice, transparență în alocarea fondurilor și parteneriate strategice cu Polonia și Coreea de Sud.
Așadar, perioada 2028–2034 oferă României o oportunitate strategică de a transforma fondurile Europene în instrumente de reformă și securitate. Sprijinul pentru antreprenoriat este prezent, dar limitat. Flexibilitatea bugetară poate fi un avantaj major, dar implică riscuri sistemice dacă este utilizată pentru priorități militare fără o strategie clară. Succesul va depinde de capacitatea administrativă, coerența strategică și adaptabilitatea instituțională.
Bibliografie
Catalyst Europe. (2025, June 9). Homepage – Catalyst Europe. https://www.catalysteurope.eu/
Coman, I. (2023, July 17). NATO avertizează Kosovo după achiziționarea dronelor Bayraktar din Turcia. Digi24. https://www.digi24.ro/stiri/externe/nato-avertizeaza-kosovo-dupa-achizitionarea-dronelor-bayraktar-din-turcia-2429481
Comisia Europeană (CE). (2025, July). Bugetul UE Pentru Perioada 2028-2034, Pe Scurt. RetrievedOctober 21, 2025, from https://commission.Europa.eu/topics/budget/eu-budget-2028-2034-explained_ro
Comisia Europeană. (2025a). Propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. https://commission.Europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes_ro
Comisia Europeană. (2025b). Politica de coeziune și securitate Europeană. https://ec.Europa.eu/regional_policy/ro/2021_2027/
Găină, C. (2025). Propunere de regulament pentru perioada 2028–2034. AMCOR Webinar. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000001
Kosiniak-Kamysz, W. (2025, April 3). Polonia va aloca 5% din PIB pentru apărare în 2026; Întărirea capacităților militare în contextul amenințărilor regionale. pescurt.ro. RetrievedOctober 29, 2025, from https://pescurt.ro/stiri-externe/polonia-va-aloca-5percent-din-pib-pentru-aparare-in-2026-intarirea-capacitatilor-militare-in-contextul-amenintarilor-regionale
Lupițu, R. (2025, July 18). Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de Euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual. caleaEuropeana.ro. https://www.caleaEuropeana.ro/comisia-Europeana-romania-va-primi-60-mld-de-Euro-din-bugetul-ue-2028-2034-a-sasea-cea-mai-mare-alocare-si-a-doua-in-calitate-de-beneficiar-net-cu-peste-13-mld-mai-mult-decat-in-bugetul-actual/
Marin, F. (2025). Prezentare privind fondurile UE post-2027. AMCOR. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000002
Petrescu, C. (2025). UE după 2027: Viziune și provocări. Forum Proiect Invest. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000003
Team, D. (2024, July 26). Armata ungară a primit oficial primul Lynx KF41. România încă se pregătește de licitația MLI. DefenseRomania.ro. https://www.defenseromania.ro/armata-ungara-a-primit-oficial-primul-lynx-kf41_629421.html
Zia, A. (2025, January 7). Țara NATO care investește masiv în securitate: va aloca un procent record din PIB pentru apărare, în Ziare.com. https://ziare.com/aparare/polonia-investitie-masiva-securitate-guvernul-varsovia-1916118
În cadrul evenimentului „30 de ani de Bursă – trecut, prezent și viitor al pieței de capital” organizat de Bursa de Valori București, Prim-viceguvernatorul BNR – domnul Leonardo Badea, a declarat:
„Ne reunește astăzi un moment cu semnificație specială: aniversarea a 30 de ani de existență a BVB în forma sa modernă, ca instituție care reia tradiția burselor românești întreruptă în 1948. Este o ocazie potrivită pentru a privi, cu atenție și echilibru, la parcursul BVB, dar și la transformările prin care a trecut întreaga economie și societate.
Nu doar prezentul, ci și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital. Economiile cu piețe de capital solide cresc mai rapid, inovează mai mult și fac față șocurilor economice mai bine decât cele care depind în mod covârșitor de finanțarea bancară.
Este deci, cu atât mai surprinzător paradoxul în fața căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează una dintre cele mai mari economii din lume, companii de talie mondială și forță de muncă superior calificată. Și, cu toate acestea, piețele europene de capital sunt încă fragmentate, cu potențial parțial nevalorificat în raport cu amploarea celor americane. În Europa, doar 20% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital, în timp ce 80% din finanțare provine de la bănci. În Statele Unite, raportul este inversat – aproximativ 80% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital și doar 20% din împrumuturi bancare.
Au trecut decenii de când se vorbește despre integrarea piețelor de capital europene și deja 10 ani de când a fost lansată oficial Uniunea Piețelor de Capital. Progresul a fost însă extrem de lent. Avem 27 de regimuri de reglementare diferite, legi variate privind insolvența, sisteme fragmentate de compensare și decontare și diferențe culturale în preferințele de investiții.
Încă din 2001, Raportul Lamfalussy identifica armonizarea cadrului de reglementare, capacitatea statelor membre de a aplica în mod coerent principiile comune și flexibilitatea în vederea adaptării rapide la schimbările pieței ca reprezentând pilonii esențiali ai competitivității piețelor europene. Procesul Lamfalussy a oferit arhitectura inițială a integrării financiare europene, arhitectură care astăzi trebuie regândită și adaptată la realitățile noii economii.
Mai recent, rapoartele Draghi și Letta pledează pentru o accelerare a integrării piețelor financiare europene. Raportul Draghi menționează nevoia dezvoltării unor piețe de capital europene profunde și integrate ca precondiție esențială a competitivității continentului. Raportul Letta propune o „Uniune a economisirii și investițiilor”, ca liant dintre economiile naționale și capitalul european, creditată cu rolul de a reconfigura fragmentarea într-un avantaj de diversitate coordonată.
În acest context, dincolo de discuția generală , experiența piețelor emergente din regiune pune în evidență potențialul de creștere, iar Bursa de Valori București demonstrează că evoluția este posibilă: capitalizarea de piață s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 57 miliarde euro în 2025; iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depășind 274.000. Acest ritm important de dezvoltare a fost susținut prin noi listări de companiilor private, prin introducerea la tranzacționare a unor pachete de acțiuni ale unor companii la care statul este acționar, precum și prin emisiuni de obligațiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o performanță de +230% în ultimii cinci ani, plasându-se pe locul doi în regiune și depășind semnificativ piețele emergente globale. Cifrele confirmă că reformele instituționale consistente dublate de angajament strategic pot determina pe piețele din Europa de Est performanțe comparabile cu cele ale piețelor mature.
Totodată, reclasificarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de „piaţă emergentă secundară”, în urma upgrade-ului acordat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea şi a îmbunătăţit vizibilitatea companiilor românești pe plan internațional.
Observând evoluțiile companiilor cotate la BVB, trebuie subliniat că, în termeni economici, ponderea companiilor nefinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5 la sută din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3 la sută dintre salariați și au deținut 6,6 la sută din active. Aceste proporții indică în mod evident că există un spațiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenți.
De asemenea, se remarcăun grad ridicat de concentrare din punct de vedere al cifrei de afaceri. Companiile din sectorul industriei extractive dețin cea mai importantă pondere în cifra de afaceri a companiilor listate (40 la sută), deși sunt în număr de trei. Sectorul cu cele mai multe firme este cel al industriei prelucrătoare (34 firme), care cumulează 27 la sută din cifra de afaceri. De asemenea, cele 4 companii din sectorul utilităților dețin 23 la sută din cifra de afaceri a firmelor listate, a treia cea mai ridicată pondere. Nicio firmă din sectorul agricol nu este însă listată pe piața principală.
Merită subliniat că, din anumite perspective, companiile listate au o performanță economică și financiară superioară celei a ansamblului companiilor nefinanciare. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului. Totuși, dimensiunea mai mare și nivelul ridicat al capitalizării companiilor listate fac ca rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) să fie, în medie, mai redusă: 14% față de 23% la nivelul întregului sector nefinanciar.
Sănătatea financiară a companiilor listate este mult mai bună față de cea a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste companii înregistrează niveluri mai favorabile, atât ale gradului de îndatorare, cât și ale lichidității generale și ale termenului de recuperare a creanțelor. În special gradul de îndatorare redus (38 la sută vs. 163 la sută la nivel agregat), indică un spațiu considerabil al acestor companii de a atrage finanțaresuplimentară pentru a-și dezvolta activitatea în viitor.
În același timp, companiile listate la BVB prezintă caracteristici mai robuste ale structurii de finanțare comparativ cu restul economiei. Companiile listate se bazează semnificativ pe capital propriu (65 la sută, comparativ cu 36 la sută la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanțare, nivelul acestora în cazul companiilor listate fiind de aproape 10 la sută, cu circa 7,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în întreaga economie.
Portofoliul de credite bancare acordate companiilor listate însuma, în septembrie 2025, 9,4 miliarde lei și prezintă o calitate superioară comparativ cu cel aferent întregului segment de companii nefinanciare. Deși la nivel agregat rata NPL în România este de 2,82%, în cazul companiilor nefinanciare listate aceasta era de numai 0,15 la sută în septembrie 2025, față de 5,1 la sută pentru întreg segmentul companiilor nefinanciare din economie. Rata creditelor neperformante în rândul companiilor listate la BVB a evoluat mai favorabil decât dinamica la nivelul ansamblului companiilor nefinanciare. În 2024, aceasta s-a îmbunătățit cu 0,15 puncte procentuale, în timp ce pentru companiile nefinanciare în ansamblu s-a înregistrat o deteriorare de 1,3 puncte procentuale.
Având în vedere preocuparea privind cauzele structurale ce determină deficitul ridicat al contului curent, este util să menționăm că, din perspectiva activității de comerț exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au o însemnătate relativ redusă în totalul importurilor și exporturilor, de 6,2 miliarde euro, respectiv 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6 la sută și, respectiv, 5,2 la sută din total economie).
Analizate în ansamblu, aceste date nu indică doar poziția curentă, ci evidențiază și amploarea potențialului de dezvoltare. De aceea, privesc cu încredere către oportunitățile care se prefigurează. Și nu doar în cazul țării noastre, ci al întregii regiuni.
Infrastructura digitală avansată facilitează tranziția rapidă către sisteme de piață moderne; creșterea veniturilor generează rezerve importante de capital investibil; apartenența la UE oferă un cadru solid de reglementare și acces la resurse financiare extinse; procesul de aderare la OECD determină creșterea transparenței pe piață și implementarea unei strategii articulate de dezvoltare a pieței de capital; centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia cultivă întreprinderi care vor necesita inevitabil piețe de capital sofisticate pentru a le susține etapele de creștere și de maturizare.
Calea de urmat pentru Europa de Est constă atât în dezvoltarea regională, cât și în integrarea cu piețele europene mai largi. Piețele interne ar trebui consolidate pentru a servi afacerile locale și a oferi oportunități de investiții pentru economiile populației, inclusiv cele plasate în capitalul fondurilor autohtone de investiții și de pensii. Simultan, barierele în calea investițiilor și a listării transfrontaliere ar trebui eliminate, permițând campionilor regionali să acceseze capitalul paneuropean, menținând în același timp apartenența regională.
Sunt convins că piața de capital din România are un drum de dezvoltare bine conturat, iar direcția sa este clară. Ceea ce însă va face diferența este ritmul cu care vom transforma acest potențial în realitate. Iar în acest sens este esențial să consolidăm infrastructurile de tranzacționare, să diversificăm instrumentele disponibile, să extindem baza de investitori și să atragem un număr tot mai mare de emitenți din toate domeniile economiei.”
Fondul ETF BET Patria – Tradeville a depășit valoarea de 700 milioane lei in active nete totale in luna noiembrie, activul fondului înregistrând o crestere cu 53,0% in ultimele 12 luni. Numarul de investitori in fond a atins 31,3 mii la finalul lunii octombrie, in creștere fata de 28,3 mii la sfarsitul lui octombrie 2024. Cresterea valorii unitatii de fond, reprezentând câștigul adus de fond investitorilor sai, a fost +40,2% in ultimele 12 luni si de +122,4% in ultimii trei ani incheiati la 18 noiembrie 2025
Activele nete totale ale fondului (reprezentand dimensiunea acestuia) au crescut cu 53,0% in ultimele 12 luni, de la 457,7 milioane lei la 18 noiembrie 2024 la 700,1 milioane lei la 18 noiembrie 2025. In ultimii trei ani incheiati la data de 18 noiembrie 2025, activele nete totale ale ETF BET Patria – Tradeville au crescut cu 886,7% (reprezentand o crestere de aproape 10 ori, de la 71,0 milioane lei la 700,1 milioane lei).
Numărul de investitori in fondul ETF BET Patria – Tradeville era de 31.275 la finalul lunii octombrie 2025, în creștere cu 10,6% în ultimele 12 luni și cu 346,1% în ultimii trei ani încheiați la 31 octombrie 2025. La data de 31 octombrie 2025, dintre investitorii in fond persoane fizice romane, 74,5% erau bărbați, iar 25,5% erau femei; din același total, 0,8% aveau vârsta sub 20 de ani, 14,1% aveau vârsta intre 20 si 30 de ani, 38,3% aveau vârsta între 30 si 40 de ani, 32,4% aveau vârsta între 40 si 50 de ani, 11,0% avea vârsta între 50 si 60 de ani, iar 3,3% aveau vârsta peste 60 de ani.
Câștigul adus de fond investitorilor, măsurat ca variație a valorii unității de fond, a fost de 40,2% în ultimele 12 luni încheiate la 18 noiembrie 2025. De asemenea, fondul a generat un câștig pentru investitori de 122,4% în ultimii trei ani si de 415,2% în ultimii zece ani încheiați la 18 noiembrie 2025.
„Fondurile de tip ETF continuă să se dezvolte în Romania. Performanțele obținute, investițiile diversificate și accesul ușor sunt argumente care mențin aceste instrumente în atenția investitorilor. Cele doua ETF ale Patria Asset Management rămân o variantă optimă de a beneficia de performanțele pe termen lung ale celor mai importante companii românești listate. Chiar dacă rezultatele fondurilor au fost foarte bune în 2025, investiția la bursa trebuie gândită întotdeauna ca o investiție pe termen lung, pentru a depăși eventualele fluctuații inevitabile ale preturilor acțiunilor, înregistrate pe termene mai scurte”, a declarat Răzvan Pașol, director general al SAI Patria Asset Management.
Dividendele încasate de fond de la emitenții acțiunilor din portofoliu sunt reinvestite de către acesta și contribuie la creșterea performanțelor sale.
Fondul ETF BET Patria – Tradeville este administrat de SAI Patria Asset Management SA, companie membra a Grupului Patria Bank, si este primul fond de tip Exchange Traded Fund din Romania. Acesta este in prezent unul dintre cele mai mari ETF-uri infiintate in regiunea Europei Centrale si de Est.
Fondul investeste in cele mai importante 20 de actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), avand ca strategie replicarea structurii si performantei indicelui principal al bursei, BET. Prin strategia sa, fondul ofera publicului o alternativa simpla si moderna de a investi la bursa si de a beneficia de cresterea si profiturile celor mai importante companii romanesti listate.
Fondul ETF BET Patria – Tradeville este listat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) din anul 2012 si se tranzactioneaza la bursa cu simbolul TVBETETF. Investitia in fond sau iesirea din acesta se realizeaza prin orice intermediar autorizat sa tranzactioneze la BVB, prin cumpararea sau vanzarea de unitati de fond la bursa, dupa o procedura similara cu investitia in orice actiune listata. Investitia minima in fond reprezinta pretul unei unitati de fond la bursa (o valoare de 39,15 lei la data de 18 noiembrie 2025). Investitorii care utilizeaza serviciile de tranzactionare la bursa ale SSIF Tradeville, Participantul Autorizat (furnizorul de lichiditate la bursa) al fondului, pot realiza investitii recurente in ETF BET Patria – Tradeville prin achizitii automate in fiecare luna, de exemplu.
Investitorii in fond nu platesc niciun cost direct catre fond sau administratorul sau, acestia platind doar comisioanele de tranzactionare catre intermediarul prin care realizeaza tranzactii la bursa.
Fondul beneficiaza de serviciile de furnizor de lichiditate ale SSIF Tradeville, care asigura lichiditatea pentru investitorii care vor sa cumpere sau sa vanda unitatile de fond la bursa. Depozitarul fondului este BRD – Groupe Societe Generale.
