RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie-octombrie 2025.
În primele zece luni ale anului 2025, aproximativ 4,5 miliarde de ambalaje SGR au fost returnate, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 320.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă.
La doi de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de materiale.
Datele din luna octombrie confirmă consolidarea procesului de colectare, în care numărul ambalajelor colectate poate depăși numărul de ambalaje puse în piață într-o anumită lună, în condițiile în care consumatorii returnează ambalaje ale produselor achiziționate în luni anterioare. Astfel, peste 403 de milioane de ambalaje au fost returnate, față de cele aproximativ 388 de milioane puse pe piață, rata de returnare în luna octombrie fiind de aproximativ 104%.
Cu o rată de colectare de 84% în primele zece luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu.
de Emanuel Băncilă, Partener Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, Coordonator al practicii de litigii fiscale
Tot mediul de afaceri a așteptat cu sufletul la gură care vor fi cei cinci sute de mari contribuabili care nu au avut noroc la efectuarea analizei de risc. Analiza de risc este singura procedură, netransparentă din păcate, în baza căreia se poate întocmi planul anual sau trimestrial de control fiscal. Așteptăm astfel un număr similar de notificări de conformare urmate de avize de inspecție pentru cei cinci sute.
Precizăm că instituția notificării de conformare a fost introdusă în legislație ca urmare a obligației asumate de România prin PNRR și constă în alocarea unei perioade de 30 de zile în beneficiul contribuabilului înainte de emiterea unui aviz de inspecție care, în cazul marilor contribuabili, mai adaugă alte 30 de zile înainte de începerea efectivă a unei inspecții.
Având în vedere că anul 2019 se prescrie, în viziunea fiscului, la 29 decembrie 2025, era evident că toate cele cinci sute de inspecții ar fi trebuit să rezulte în urma unei analize de risc, care ar fi trebuit finalizată cu cel puțin 60 de zile înainte de sfârșitul anului 2025. Având în vedere că data de 29 octombrie 2025 a trecut de mult, ultima săptămână din noiembrie a adus un val de controale inopinate la toți acei cinci sute de mari contribuabili pe care fiscul i-a selectat informal pentru control.
Ce se urmărește cu acest volum nemaîntâlnit de controale inopinate? Simplu. În primul rând notificarea de conformare este obligatorie doar pentru inspecția fiscală de fond nu și în cazul unui control inopinat. Deci perioada de 30 de zile acordată contribuabilului pentru clarificarea riscurilor fiscale identificate nu se mai acordă, chair dacă este una dintre principalele garanții acordate de codul de procedură fiscală. Mai mult, nu mai este necesară nici măcar efectuarea analizei de risc. Totodată, identificarea oricărui risc fiscal în cadrul controlului inopinat duce la efectuarea unei inspecții fiscale de fond, fără acordarea termenului de grație de 30 de zile.
Recapitulând, modalitatea implementată de fisc duce la eliminarea procedurii analizei de risc (procedură greoaie, care presupune timp îndelungat pentru toți cei cinci sute de contribuabili), respectiv la ocolirea atât a termenului obligatoriu de 30 de zile din cadrul instituției notificării de conformare, cât și a termenului de grație de 30 de zile, obligatoriu înainte de efectuarea unei inspecții fiscale de fond (atunci când inspecția se desfășoară ca urmare a unei analize de risc, nu și ca urmare a unui control inopinat).
Este legală o astfel de abordare a fiscului? Noi credem că nu. Ori de câte ori se folosește o instituție juridică (i.e. controlul inopinat) pentru a se ocoli norme obligatorii ale altor instituții de drept (i.e. notificarea de conformare, avizul de inspecție și analiza de risc), suntem în situația unei fraude la lege care în cadrul autorității se concretizează într-un abuz de drept. În absența unei notificări prealabile și a posibilității reale de a organiza documentele sau de a solicita sprijin de specialitate, contribuabilul ajunge, de multe ori, în fața unui control care se îndepărtează de rolul său punctual și capătă caracterul unei „vânători de probe”/ „fishing expedition”.
Controalele fiscale inopinate sunt reglementate ca proceduri cu un obiect limitat, pe care organul fiscal le poate folosi în câteva situații precis enumerate de lege. În esență, acestea pot fi dispuse pentru verificarea unor informații care ridică suspiciuni privind încălcarea legislației fiscale, pentru verificări încrucișate legate de alte controale în desfășurare, pentru clarificarea unor elemente de bază ale impozitării sau pentru constatarea unui risc fiscal specific fără posibilitatea generalizării acestora.
Folosirea sistemică a instituției controlului inopinat pentru a înlocui instituția analizei de risc și a evita acordarea unei garanții procedurale obligatorii prin eliminarea celor 60 de zile necesare conformării și pregătirii inspecției este un precedent nelegal periculos. Noțiunea de „fishing expedition” este bine cunoscută în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a analizat-o și a stabilit că autoritățile nu pot solicita informații în mod speculativ, ci trebuie să demonstreze relevanța previzibilă a celor solicitate.
Convenția Model OECD explică aceeași idee: statul solicitat nu este obligat să furnizeze informații atunci când cererea reprezintă o „fishing expedition”, adică o solicitare lipsită de legătură clară cu o investigație concretă. Așadar, în procedurile fiscale internaționale există un filtru important menit să protejeze persoana vizată.
Revenim în zilele următoare cu modalități practice prin care contribuabilii își pot exercita garanțiile legale prevăzute de codul de procedură fiscală.
de Andrei Ionescu, Partener, Consulting Market Leader și Central Europe Cyber Leader, și Dragoș Ionică, Senior Manager Securitate cibernetică, Deloitte România
Regulamentul UE privind reziliența operațională digitală – DORA (Digital Operational Resilience Act) –, care a intrat în vigoare anul acesta, aduce un set de obligații clare pentru instituțiile financiare. Una dintre cele mai importante cerințe este efectuarea de către entitățile considerate semnificative a unor teste de penetrare bazate pe amenințări (Threat-Led Penetration Testing – TLPT) asupra tuturor sistemelor și aplicațiilor critice de tehnologie a informației și de comunicații și asupra funcțiilor importante, în mediul de producție. Aceste teste trebuie refăcute la fiecare trei ani.
Pentru a sprijini implementarea coerentă a acestor testări, Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat recent ghidul „How to implement the TIBER-EU Framework for the DORA TLPT of significant institutions”, care explică pas cu pas modul în care cadrul TIBER-EU (Threat Intelligence-based Ethical Red Teaming) este utilizat pentru a îndeplini cerințele prevăzute de DORA. Documentul oferă claritate asupra responsabilităților instituțiilor, etapelor testării și modului în care autoritățile de supraveghere coordonează întregul proces.
Ce stabilește ghidul Băncii Centrale Europene
Ghidul pornește de la premisa că TIBER-EU reprezintă metodologia de referință pentru testările de tip Threat-Led Penetration Testing, întrucât oferă o abordare realistă, bazată pe informații privind amenințările și scenarii sofisticate de tip „red team”. BCE definește clar criteriile de selecție a instituțiilor semnificative care intră sub incidența testărilor obligatorii și rolurile tuturor actorilor implicați, de la TLPT Authority (BCE), la Test Manager, Control Team, Threat Intelligence Provider (TIP) și Red Team Testers (RTT). De asemenea, stabilește o structură în trei faze a testării: pregătire, testare și închidere, fiecare conținând activități critice precum definirea funcțiilor esențiale, evaluarea riscurilor, crearea scenariilor, atacuri simulate asupra sistemelor live și etapa de „replay/purple teaming”. În plus, noul ghid impune cerințe stricte de confidențialitate, separare a echipelor, gestionare a riscurilor și menținere a realismului operațional pe durata întregului exercițiu.
Prin acest ghid, BCE face un pas esențial spre uniformizarea modului în care se realizează TLPT în toată zona euro, asigurându-se că testările sunt consecvente, sigure și orientate către rezultate reale în materie de reziliență operațională.
Importanța testărilor de tip Threat-Led Penetration Testing pentru sectorul financiar
TLPT este mai mult decât un simplu exercițiu tehnic. Reprezintă o simulare realistă a unui atac avansat asupra serviciilor critice ale instituției, cu scopul de a evalua capacitatea sistemelor de a detecta, întârzia și bloca atacuri sofisticate, maturitatea proceselor și colaborarea dintre echipele de securitate și cele operaționale, precum și nivelul real de reziliență a funcțiilor critice, cum ar fi plățile, serviciile de carduri, mobile banking-ul, infrastructura SWIFT, sistemele de bază bancare etc.
Rezultatul final nu este doar un raport, ci un plan de îmbunătățire cu impact direct în securitatea și continuitatea afacerii.
De ce aspecte trebuie să țină cont instituțiile financiare când implementează cerințele privind testările TLPT
Implementarea unei testări TLPT conform TIBER-EU necesită expertiză multidisciplinară, experiență practică în red teaming și o înțelegere profundă a cerințelor DORA. Instituțiile financiare au nevoie de echipe specializate, ideal cu experiență în proiecte complexe pentru bănci centrale, instituții sistemice și operatori de infrastructură critică, precum și cu expertiză în reglementările europene de profil, cum ar fi DORA, NIS2, TIBER-EU. Un alt aspect important este capacitatea operațională end-to-end – de la definirea funcțiilor critice, la execuția scenariilor de atac, coordonarea echipelor, până la analiza rezultatelor și elaborarea planurilor de remediere.
„The best way to predict the future is to create it.”- Peter Drucker
În calitate de Ambasador Global Startup Awards pentru România, Sorin Peligrad, presedinte ProAfaceri România si CEO Arena Ursilor – preaccelerare startupuri face un apel oficial către publicul larg, comunitatea de afaceri și ecosistemul antreprenorial românesc pentru a susține startup-urile si oamenii nominalizati din partea României în cea mai amplă competiție independentă dedicată inovației și tehnologiei la nivel mondial: Global Startup Awards. GSA este un ecosistem global care conectează inovatori, mentori, investitori și ecosisteme pentru startupuri din toată lumea.
🌍 Global Startup Awards (GSA) reunește anual mii de companii, investitori, acceleratoare și organizații din peste 120 de țări, oferind vizibilitate internațională fondatorilor și soluțiilor cu potențial global. România se află și în acest an printre țările cu proiecte inovatoare nominalizate, demonstrând, încă o dată, maturizarea și competitivitatea ecosistemului nostru tech.
GSA este cea mai mare competiție din lume adresata startup-urilor: 12 ani, 16 unicorni (inclusiv UiPath Romania), + 64 B dolari, 7 continente, 154 tari, +160.000 startupuri, +822.000 voturi.
Iata aici o lista cu fosti castigatori ai acestei competitii prestigioase: Link aici
Importanța votului public
Votul public joacă un rol semnificativ în procesul de selecție, contribuind la vizibilitatea startup-urilor românești în fața unui juriu global. Participarea publicului poate influența direct traiectoria companiilor românești, oferindu-le șansa de a accesa oportunități internaționale, investiții, parteneriate și programe de accelerare. Link aici.
🚀 „Startup-urile românești merită să fie recunoscute la nivel mondial. Avem fondatori excepționali, tehnologii competitive și echipe care pot genera impact global. Prin votul nostru, putem amplifica vocea inovației românești și o putem aduce în prim-planul unei competiții de talie mondială si contribuim la dezvoltarea ecosistemului dedicate startup-urilor romanesti”, a declarat Sorin Peligrad, Ambasador Global Startup Awards pentru România.
Cum se poate vota
Procesul este deschis publicului larg, rapid și accesibil tuturor pana la data de 30 noiembrie 2025. Cei interesați pot vota accesând linkul oficial: 👉 Link categorii aici.
💡 Votul presupune selectarea categoriilor și alegerea startup-urilor românești finaliste, urmată de confirmarea votului. Dureaza maxim 2 minute sa sustii candidatii Romaniei (ii gasesti mai jos)!
DIVERSITY ROLE MODEL OF THE YEAR: Georgina Lupu. Link aici. ECOSYSTEM HERO OF THE YEAR: Catalin Briciu, Cristian Dascalu, Ioana Ceausu. Link aici. FOUNDER OF THE YEAR: Eduard Anghel, Florin Irimescu, Rasha Alshami. Link aici. ACCELERATOR/INCUBATOR PROGRAM: Commons Accel, Romanian Tech Startups Association, Rubik Hub, Techcelerator. Link aici. BEST COWORKING SPACE: Cowork Timisoara, Rubik Hub. Link aici. INVESTOR OF THE YEAR: Smart Impact Capital. Link aici. BEST NEWCOMER: E-Mobility Rentals, LYNEports, MedRadar, Povelia. Link aici. HEALTHTECH STARTUP OF THE YEAR: MedRadar. Link aici. STARTUP OF THE YEAR: Bluana Foods, E-Mobility Rentals, RepsMate. Link aici.
Voteaza acum reprezentantii Romaniei la aceasta competitie mondiala!
🏆 De ce este important GSA?
oferă credibilitate internațională startup-urilor;
aduce vizibilitate în fața investitorilor globali;
creează comunități active în jurul inovației;
ajută țări precum România să fie prezente în discuția globală despre tehnologie.
⏳ Termen limită de vot: 30 noiembrie 2025. Voteaza chiar acum si sustine ecosistemul startupurilor din Romania! Link aici.
„Innovation distinguishes between a leader and a follower.” – Steve Jobs
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută demersul Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA) de a include un reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța” și chiar de preluare a managementului total.
CCIR consideră că această inițiativă reprezintă un pas esențial către modernizarea guvernanței corporative în sectorul maritim și consolidarea competitivității Portului Constanța pe piața internațională.
„Includerea unui reprezentant al mediului de afaceri în structura de guvernanță a CN APMC reprezintă cea mai eficientă formă de management a portului, mai ales având în vedere că există mai multe exemple europene în acest sens. Astfel, camerele de comerț din Franța au în administrare porturi și aeroporturi. Considerăm, de asemenea, că operatorii portuari sunt îndreptățiți să preia managementul Administrației Portului Constanța – societate care, după cum arată și titulatura, este doar administratorul care trebuie să asigure o politică tarifară adecvată pentru ca Portul Constanța să fie competitiv pe piața internațională și, totodată, să asigure mentenanța obiectivelor portuare (dane, drumuri de acces, adâncimi etc.). Trebuie să se înțeleagă faptul că valoarea adăugată în Portul Constanța este adusă de operatori, și nu de CN APMC. De altfel, încă de la început, Camera de Comerț și Industrie a României s-a opus ca CN APMC, ca societate de stat, să fie un generator de dividende”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
Constanța Port Business Association reunește cei mai importanți actori economici din sectorul maritim – 19 terminale portuare, 12 furnizori de servicii de transport și logistică, 6 mari comercianți multinaționali și 12 furnizori de servicii pentru infrastructură portuară. Cu o cifră de afaceri cumulată de 8,45 miliarde lei și un volum de 63,2 milioane tone de mărfuri operate în 2024, reprezentând aproximativ 80% din totalul operațiunilor portuare, CPBA constituie forța economică vitală a celui mai important hub maritim al României.
În apropierea zilei naționale, Henkel a inaugurat, oficial, noul său sediu din București si noul său capitol în România, în prezența celor doi Vicepreședinți ai diviziilor Henkel la nivel european – Birgit Rechberger-Krammer, Vice President Henkel Consumer Brands (HCB) Europe și Piotr Ciborowski –Vice President Henkel Adhesive Technologies (HAT) Europe. Cei doi executivi europeni au tăiat panglica noului sediu împreună cu cei doi conducatori ai diviziilor Henkel din România – Andrei Dumitrescu, GM HAT și președintele HRO și Andrey Yekimov – GM HCB.
Astfel, pentru Henkel apropierea zilei naționale a reprezentat un moment potrivit pentru a puncta și sărbători realizările companiei din ultimii 30 de ani și pentru a privi înainte, către oportunitățile oferite de noul său capitol, în noul sediu central situat în moderna clădire de birouri Equilibrium 2, din zona Floreasca/ București.
Noul spațiu de lucru Henkel este modern, flexibil și sustenabil și se dorește a fi un loc care încurajează colaborarea și creativitatea, stimulează inovația, induce o stare de bine și un simț al apartenenței, atât la valorile românești, cât și la cultura și valorile Henkel.Toate acestea îi inspiră pe angajați să lucreze mai bine împreună, indiferent de divizia sau generația din care fac parte, consolidând astfel, spiritul de echipă.
Ceea ce oferă personalitate și unicitate noului sediu Henkel Romania, nu doar în Grupul Henkel, ci și în întregul univers corporate românesc, este felul în care echipa de arhitecți si designeri a reușit să îmbine aspectele moderne ce țin de conceptul „Smart Work @Henkel” cu aspecte și elemente de design pur românești, inspirate din arta lui Brâncuși și din tradiția populară românească.
Astfel, în spațiile comune și în zonele de socializare, aceste elemente românești sunt omniprezente, iar zona de liniște inspiră și oferă motivație celor care doresc să lucreze acolo, datorită personalităților românești (care au schimbat lumea în bine), prezente pe pereții sălii: Henri Coandă, Constantin Brâncuși, Ana Aslan, Ștefania Mărăcineanu.
„În cei peste 30 de ani de activitate, Henkel a demonstrat că este un cetățean responsabil al României, oferind sprijin, încurajând și promovând valori ale României, fie că a fost vorba despre sectoare economice și noi segmente de piață, fie despre educație, despre mediu, cultură, si artă sau despre proiecte sociale. Prin activitățile noastre, am arătat că ne pasă de România, de tradițiile si valorile ei și vom continua să sprijinim ceea ce este valoros în țară”, a declarat Andrei Dumitrescu, președintele Henkel România.
România este o piață foarte importantă pentru ambele divizii Henkel. Astfel, pentru divizia Adhesive Technologies, România reprezintă o piață-cheie, cu importanță strategică pentru portofoliul diviziei la nivel regional si european, importanță confirmată prin investițiile locale, în cele trei unități de producție, în cercetare-dezvoltare, în educarea consumatorilor și creșterea nivelului de competență al profesioniștilor si colaboratorilor, în atragerea de talente si în creșterea, sustenabilă, pe termen lung, a portofoliului si businessului local, extrem de complex și diversificat.
Iar pentru divizia Henkel Consumer Brands, România este a doua piață ca mărime din Europa Centrală și de Est (după Polonia), cu rate de creștere impresionante. În continuare, compania dorește să își îmbunătățească poziția pe piața locală, investind în susținerea mărcilor sale pe termen lung și continuând să le ofere consumatorilor inovații în cele trei domenii-cheie (cele mai relevante pentru consumatorii români): îmbunătățirea performanței, confort și sustenabilitate.
În ceea ce privește investițiile locale, Henkel deține în România trei unități de producție pentru adezivi de construcții – în Pantelimon (inaugurată în anul 2000), Câmpia Turzii (inaugurată în 2007) și Roznov (inaugurată în 2013). Valoarea totală a investițiilor Henkel în capacități de producție locale depășește valoarea de 50 milioane EUR
„Evoluția ascendentă a businessului local și importanța strategică a României în portofoliul Henkel au fost factorii decisivi care au determinat mutarea sediului central al companiei din București. Privesc cu încredere spre viitor si sunt convins ca Henkel va fi un angajator mult mai atractiv în acest nou capitol”, concluzionează Andrei Dumitrescu, președintele Henkel Romania.
Misiunea economică multisectorială organizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) în Caraibe continuă cu o etapă importantă în Saint Vincent and the Grenadines, desfășurată în perioada 22–26 noiembrie 2025. Deplasarea are loc la invitația prim-ministrului Ralph E. Gonsalves, ca urmare a vizitei oficiale pe care acesta a efectuat-o în România în luna aprilie a acestui an.
Excelența Sa Theodora-Magdalena Mircea, Ambasadorul României în Saint Vincent and the Grenadines, cu reședința la Havana, conduce delegația și sprijină activ demersurile de consolidare a cooperării economice bilaterale.
Deschiderea oficială a misiunii a avut loc în Sala de Conferințe a Ministerului Afacerilor Externe, printr-un program amplu dedicat dialogului instituțional și relațiilor economice. Evenimentul a fost deschis de Emil Dougan, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, și a inclus intonarea imnurilor, urmată de discursurile susținute de Sandy Peters-Phillips, secretar permanent în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, de ambasadorul României, Theodora-Magdalena Mircea și de președintele CCIB, Iuliu Stocklosa.
Programul a continuat cu un moment cultural și cu intervențiile lui Tony Regisford, director executiv al Camerei de Comerț SVG și ale ministrului Afacerilor Externe, Frederick Stephenson. Un moment esențial l-a reprezentat semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Camera de Comerț din Saint Vincent and the Grenadines și Camera de Comerț și Industrie București, document care stabilește cadrul oficial pentru dezvoltarea unor proiecte economice comune.
În cadrul ceremoniei au fost prezentați bursierii locali susținuți de România pentru anul 2025, întâlnire în cadrul căreia ambasadorul Theodora-Magdalena Mircea a subliniat rolul major al educației în consolidarea relațiilor bilaterale. Programul a inclus, de asemenea, prezentări ale comunității de afaceri din SVG, oportunități de comerț și investiții oferite de INVEST SVG, precum și prezentarea delegației române și discuții dedicate identificării unor direcții concrete de cooperare.
Agenda misiunii economice prevede, în continuarea vizitei, întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri local, vizite la zone industriale și companii din Saint Vincent and the Grenadines, dar și un forum de afaceri destinat stimulării colaborării bilaterale. Obiectivul principal îl reprezintă identificarea unor noi proiecte, dezvoltarea schimburilor comerciale și consolidarea unei prezențe economice românești consistente în regiune.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, afirmă că România are o piață de retail bună, cu concurență multă, care se vede în prețuri, care nu mai sunt atât de mici, cum erau în trecut, pentru că avem inflație. Chiar și așa România, alături de Polonia, reprezintă țările cu cele mai mici prețuri la alimente la nivelul Uniunii Europene, conform datelor Eurostat, ceea ce este efectul acestei concurențe puternice.
Ar fi bine, însă, să mai intre și jucători noi pe piață pentru a avea o concurență puternică, atrage atenția președintele Consiliului Concurenței.
„Ce ne este frică este să nu scadă concurența, într-adevăr. Am văzut în ultimii ani, ieșiri: Cora, Profi, trebuie să vedem cu Carrefour ce se întâmplă. În același timp, m-a bucurat că magazinele pe care le-a disponibilizat Profi – deci magazinele pe care Mega Image a trebuit să le revândă – au ajuns la un operator local, care în felul acesta se extinde în restul țării, eu sper să mai și crească, ies unii de pe piață, nu fac față concurenței, ok. De aceea ar fi bine să mai și intre jucători noi ca să rămână într-adevăr un nivel concurențial puternic”, afirmă Bogdan Chirițoiu într-un interviu acordat Foodbiz.
Mai multe, însă, despre ce se întâmplă pe piața de retail din România aflați din interviul următor.
Ca în fiecare an, în perioada sărbătorilor, Lidl România îmbunătățește experiența de cumpărături a clienților săi și extinde beneficiile oferite prin aplicația Lidl Plus cu serviciul Click & Pick, disponibil pentru o perioadă limitată. Acest serviciu le permite clienților să rezerve direct din aplicație o selecție de produse la prețuri accesibile, pe care le pot ridica și achita ulterior în magazinul preferat. Oferta este disponibilă începând cu această săptămână și cuprinde 13 produse, dintre care 6 sunt noi: orga electronică, diverse brânzeturi tip roată, Roată Enisala în diverse sortimente, Roata Horezu și Chitriuc Brânză maturată clasică. Alături de acestea, se găsesc fierăstrăul circular staționar, cu sanie de glisare, panoul radiant cu infraroșu, aspirator umed/uscat sau bucătăria XXL din lemn din gama proprie Lupilu, potrivită pentru cadourile celor mici. Lista este completată de produse alimentare populare, precum Jamón Serrano Reserva sau semicarcasă de porc. Prin intermediul acestui serviciu, clienții pot rezerva produsele direct de pe telefon, urmând să le ridice și să le achite în magazinul selectat ca magazin preferat.
Printre produsele disponibile se numără și produse românești, precum brânzeturile Roată Enisala, maturate timp de minimum 30 de zile, produse din lapte integral 100% românesc în diverse sortimente — clasică, cu ardei sau cu cărbune, Roata Horezu, maturată timp de 12 luni, produsă din lapte de oaie pasteurizat adus de la ferme din mărginimea Sibiului, și Chitriuc Brânză maturată clasică, maturată 6 luni. De asemenea, oferta include Jamón Serrano Reserva (6,5 kg/buc) din gama Deluxe și semicarcasă de porc (cca. 40–50 kg/buc). Din categoria electrocasnicelor fac parte aspiratorul umed/uscat Kärcher, fierăstrăul circular staționar cu sanie de glisare, magazia de depozitare din gama proprie Parkside și panoul radiant cu infraroșu marca Tronic. Pentru cei mici, oferta include bucătăria XXL din lemn din gama proprie Lupilu și instrumentul muzical, precum orga electronică marca Yamaha. Toate produsele pot fi achiziționate exclusiv prin intermediul serviciului „Click & Pick”.
După efectuarea rezervării, clienții primesc un e-mail cu informații privind data la care își pot ridica produsele din magazinul Lidl preferat, selectat. În plus, statusul rezervării poate fi urmărit direct din aplicația Lidl Plus, în secțiunea „Detaliile Rezervării”. Clienții au la dispoziție 48 de ore pentru a-și ridica produsele, utilizând numărul de rezervare afișat în aplicație sau primit prin e-mail. Plata produselor se realizează exclusiv în magazinul Lidl selectat pentru ridicare.
Serviciul Click & Pick este disponibil în aplicația Lidl Plus până la 14 decembrie 2025, iar produsele incluse în ofertă sunt disponibile în limita stocului disponibil.
Un studiu publicat recent de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific al Comisiei Europene, confirmă faptul că România gestionează ineficient deșeurile textile, iar majoritatea hainelor scoase din uz ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate. Situația a fost evidențiată și de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), printr-un raport care arăta că în România se aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile.
Analiza europeană, realizată în colaborare cu Fundația pentru Economie Circulară și cu sprijinul Humana People to People Italia, INCIEN (Cehia) și INCDTP (România), a comparat fluxurile de textile din Italia, Cehia și România. În țara noastră, arată JRC, doar 8-16% dintre textile sunt colectate separat, iar restul ajung amestecate cu deșeurile menajere, se contaminează și sunt imposibil de refolosit, fiind compromisă astfel valoarea economică a bunurilor textile reutilizabile.
Raportul JRC subliniază importanța sortării corecte și procesării prealabile pentru reutilizare și reciclare, cu accentul pus pe prioritizarea reutilizării, ca soluție principală pentru tranziție către o economie circulară. Lipsa acestor procese conduce la contaminarea și scăderea valorii materialelor, mai ales atunci când textilele sunt colectate împreună cu deșeurile municipale mixte.
Deși studiul concluzionează că majoritatea deșeurilor textile pot fi reciclate, reprezentanții ARETEX susțin că realitatea practică nu confirmă acest lucru deoarece aceasta depinde, printre altele, și de un sistem eficient de colectare și sortare, atât la nivelul gospodăriilor, cât și al centrelor specializate. Astfel, textilele provenite de la utilizatori după consumul inițial au o valoare mult mai mică de reciclare, în schimb deșeurile industriale post consum, atunci când sunt sortate în funcție de compoziția materialului, culoare sau tip de cusătură, au un potențial mult mai mare de reciclare.
Recomandările ARETEX pentru o gestiune eficientă a deșeurilor textile
Datele furnizate în 2024 de ARETEX indicau o rată de reutilizare și reciclare de doar 6–8% în România, precum și un volum extrem de redus al colectării separate, cuprins între 0,5 și 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual.
În studiul comparativ european, Italia a raportat cea mai mare rată de reutilizare internă, de circa 25%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat cel mai scăzut procent (circa 2%), majoritatea textilelor colectate fiind exportate fie ca haine second-hand, fie pentru reciclare industrială. România se situează între cele două, cu indicatori care arată că achizițiile de haine second-hand devin tot mai populare, însă infrastructura pentru colectarea și reutilizarea internă rămâne foarte limitată. Potrivit estimărilor ARETEX, în România, rata combinată de reutilizare și reciclare este de sub 10%.
„Cele două seturi de date – studiul JRC și cifrele ARETEX – spun aceeași poveste: România transformă masiv textilele în deșeuri menajere. Este important să înțelegem că economia circulară în domeniul textil nu se va întâmpla de la sine. Trebuie proiectată, finanțată și susținută prin politici inteligente și prin încredere publică. Avem nevoie cât mai rapid de un sistem clar de raportare și monitorizare a traseului textilelor: ce se colectează, ce se reutilizează, ce se reciclează, ce ajunge la incinerare sau în gropile de gunoi. Doar astfel putem măsura impactul real și construi politici eficiente”, declară Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Pentru a evita riscul de neconformare cu noua Directivă Deșeuri a UE, ARETEX formulează o serie de recomandări și solicită adoptarea unor măsuri urgente. În primul rând, în cazul deșeurilor textile, colectarea să aibă ca prioritate scopul de reutilizare, fapt ce necesită o abordare distinctă față de celelalte fluxuri de deșeuri, întrucât degradarea calității acestora determină o scădere semnificativă a potențialului de reutilizare. Ca măsură concretă, colectarea textilelor ar trebui să fie delegată unor operatori specializați și nu operatorilor care gestionează deșeurile menajere, așa cum se face în prezent.
În plus, există o nevoie stringentă de a se investi în infrastructura de containere de colectare, precum și în tehnologii avansate de sortare și reciclare. În acest sens, este esențială introducerea cât mai rapidă a schemei de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), prin care banii colectați de la producători să fie direcționați către sortatori, în scop de reutilizare, și către reciclatori. ARETEX solicită totodată eliminarea plafonului de 150 de euro pentru importurile online scutite de taxe, un mecanism care favorizează piața de ultra-fast fashion și consumul nesustenabil. În paralel, ar trebui asigurat un acces facil pe piață pentru produsele reutilizabile și adoptate măsuri ferme împotriva importurilor ilegale de textile.
Produsele second-hand se află sub o presiune economică dublă: pe de o parte, din cauza pieței de ultra-fast fashion importate online la prețuri foarte mici, adesea fără taxe vamale, iar, pe de altă parte, lipsa subvențiilor sau a stimulentelor pentru centrele de sortare pentru reutilizare si reciclare.
Implementarea Directivei UE Deșeuri, o oportunitate pentru schimbare
Publicarea studiului JRC vine într-un moment important: pe 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat noua Directivă-cadru privind deșeurile, care, pentru prima dată, tratează textilele ca o categorie distinctă, stabilind obligații clare pentru statele membre.
Colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în UE de la 1 ianuarie 2025, iar, în termen de 30 de luni, fiecare stat trebuie să implementeze schemele de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), un mecanism prin care producătorii și comercianții de textile vor acoperi costurile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor textile.
Noua directivă acoperă o gamă largă de produse: de la îmbrăcăminte și încălțăminte, la lenjerii, perdele și pături. Totodată, introduce criterii pentru stabilirea clară a momentului în care un produs vestimentar încetează să fie reutilizabil și devine deșeu. Țările membre pot ajusta contribuțiile financiare ale producătorilor în funcție de gradul de sustenabilitate al produselor și de apartenența acestora la segmentul de fast sau ultra-fast fashion.
Însă, în lipsa unui sistem național de raportare transparentă, transpunerea directivei riscă să rămână doar „pe hârtie”. ARETEX subliniază importanța centralizării clare a datelor și publicarea transparentă a acestora pentru a putea construi un cadru legislativ coerent și măsurabil, capabil să reducă în mod real cantitatea de textile eliminate din circuitul reutilizării.
