---

Interviu cu Excelența sa domnul Chen Feng,
Ambasador al Republicii Populare Chineze în România

Domnule Ambasador, de-a lungul ultimelor decenii, China a înregistrat o dezvoltare economică rapidă și o stabilitate socială de durată, devenind a doua putere economică a lumii, cu o influență globală în creștere. Cum apreciați perspectivele de dezvoltare economică și socială a Chinei în continuare și ce rol va juca China pe scena internațională în viitor?

În ultimii ani, China a reprezentat un important „stabilizator” al economiei mondiale. În calitate de a doua putere economică a lumii, China a menținut o contribuție de aproximativ 30% la creșterea economică mondială și este principalul partener comercial pentru peste 150 de țări și regiuni. De asemenea, s-a clasat timp de mai mulți ani consecutiv pe primul loc în lume la comerțul cu bunuri și pe al doilea loc la importuri. În pofida unui mediu extern complex și în continuă schimbare, economia Chinei a continuat să reziste presiunilor și să mențină o tendință de dezvoltare stabilă și pozitivă, astfel că în primele trei trimestre ale acestui an, PIB-ul Chinei a înregistrat o creștere anuală de 5.2%, în timp ce valoarea adăugată a industriei la scară largă a crescut cu 6.2%, iar valoarea adăugată a sectorului serviciilor a înregistrat o creștere de 6,9%.

Recent, cea de-a patra Sesiune Plenară a celui de-al XX-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez a examinat și adoptat recomandările privind elaborarea Planului de Dezvoltare Economică și Socială al Chinei pentru perioada celui de-al cincisprezecelea Plan Cincinal, realizând astfel proiectarea strategică de nivel înalt pentru dezvoltarea economică și socială a țării în următorii cinci ani. Economia Chinei dispune de o reziliență puternică, un potențial considerabil și o vitalitate solidă, iar țara accelerează tranziția de la etapa creșterii rapide la etapa dezvoltării de înaltă calitate. Vom continua să aprofundăm reforma și deschiderea, să promovăm inovația tehnologică, să avansăm tranziția verde și cu emisii scăzute de carbon, să consolidăm eforturile privind prosperitatea comună și să urmărim o dezvoltare mai echilibrată și mai  durabilă. Odată cu avansarea noii revoluții tehnologice și a transformărilor industriale, capacitatea de inovare și competitivitatea industrială ale Chinei vor continua să se îmbunătățească, oferind economiei mondiale un plus de stabilitate și siguranță.

China reprezintă un factor de certitudine într-un sistem mondial multipolar și o forță constructivă într-o lume aflată în transformare. China rămâne angajată pe calea dezvoltării pașnice, apără cu fermitate sistemul internațional având ONU în centru și ordinea internațională bazată pe dreptul internațional, contribuind activ la construirea unei comunități cu un viitor comun pentru omenire. China este dispusă să colaboreze cu toate statele, inclusiv cu România, pentru a aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă și pentru a răspunde împreună provocărilor globale precum schimbările climatice, securitatea energetică și sănătatea publică, promovând pacea durabilă și prosperitatea comună la nivel mondial.

România și China au avut, timp de decenii, o relație economică și diplomatică solidă, bazată pe încredere și parteneriat. Cum vedeți, din perspectiva Beijingului, actualul nivel al relațiilor bilaterale și care sunt domeniile unde considerați că trebuie reconstruită această legătură? 

România a fost cea de-a treia țară din lume care a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză. De-a lungul celor 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, cele două state s-au tratat întotdeauna cu respect reciproc și pe baze de egalitate, iar relațiile bilaterale au cunoscut o evoluție stabilă și ascendentă. România este al patrulea partener comercial al Chinei în regiunea Europei Centrale și de Est, iar volumul comerțului bilateral cu bunuri a depășit pragul de 10 miliarde USD timp de patru ani consecutiv. Ambele părți au înființat centre culturale în capitalele lor, iar China a deschis cinci Institute Confucius în România, facilitând schimburi culturale frecvente între cele două țări. De la sfârșitul anului trecut, China a implementat o politică unilaterală de scutire a vizei pentru 30 de zile pentru cetățenii români, iar recent partea chineză a prelungit această măsură până la 31 decembrie 2026. Ca urmare, numărul turiștilor și al oamenilor de afaceri români care călătoresc în China a înregistrat o creștere semnificativă.

În perioada următoare, îmi doresc ca cele două părți să intensifice vizitele, consultările și schimburile la toate nivelurile, să consolideze mecanismele de cooperare în diverse domenii, să dezvolte proiecte pragmatice noi și să aprofundeze înțelegerea reciprocă dintre popoarele celor două țări, pentru a impulsiona Parteneriatul Amplu de Prietenie și Cooperare dintre China și România către noi progrese.

Companiile chineze au investit puternic în Europa de Sud-Est, inclusiv prin inițiativa Belt and Road. România a fost inițial parte a acestui dialog, dar a pierdut teren. Există intenția Chinei de a redeschide discuțiile pentru proiecte strategice pe teritoriul românesc?

China a considerat întotdeauna promovarea conectivității și construirea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road drept o platformă esențială pentru stimularea dezvoltării regionale, facilitarea comerțului și investițiilor, precum și îmbunătățirea interconectivității infrastructurii. China este dispusă să împărtășească oportunitățile generate de deschiderea externă de nivel înalt cu toate statele lumii, inclusiv cu România. Până în prezent, în România sunt înregistrate aproximativ 14.000 de companii chineze, cu un volum al investițiilor ce depășește 2 miliarde de dolari. Numărul companiilor chineze care vin anual în România pentru evaluări și investiții este în creștere, acestea considerând în general că România dispune de un potențial semnificativ de cooperare în domenii precum energia regenerabilă, industria manufacturieră, tehnologia informației, serviciile comerciale, precum și infrastructura de transport. Prin urmare, din perspectiva părții chineze, rămânem deschiși cooperării strategice și investițiilor în România. Totuși, decizia privind lansarea și modul de implementare a proiectelor majore depinde de o serie de factori reali — inclusiv politicile și mediul de reglementare din România, fezabilitatea comercială a proiectelor și rentabilitatea economică. Așteptăm cu interes ca partea română să participe mai activ la construirea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road, promovând implementarea unor rezultate pragmatice în domeniul economic și comercial, care să aducă beneficii tangibile pentru popoarele celor două țări.

România are un deficit semnificativ de investiții în infrastructura de transport și energie. Există interes din partea companiilor chineze pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, energetică sau portuară în România?

În ultimii ani, companiile chineze au realizat în Europa numeroase proiecte de infrastructură rutieră, poduri, porturi și energie. Calea ferată Ungaria–Serbia, podul Pelješac din Croația și portul Pireu din Grecia au devenit proiecte de renume ale cooperării dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, precum și lucrări emblematice ale Inițiativei Belt and Road. Companiile chineze au înregistrat progrese semnificative în cadrul a două proiecte de construcție rutieră din România; mai multe centrale fotovoltaice și proiecte de stocare a energiei au fost, de asemenea, finalizate cu succes. Negocierile pentru proiecte noi sunt în plină desfășurare, iar tot mai multe companii chineze își arată interesul pentru investiții în proiectele de infrastructură din România.

România este situată la „Poarta de Est” a Europei și are un potențial enorm de a conecta Europa cu Asia. Este un nod important și un partener firesc în dezvoltarea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road. Dacă întreprinderile chineze ar putea participa mai amplu la construcția infrastructurii României, acest lucru ar spori considerabil nivelul de conectivitate al țării și ar stimula puternic dezvoltarea economică. Sperăm ca partea română să creeze un mediu de piață echitabil, deschis și nediscriminatoriu pentru participarea companiilor chineze la cât mai multe proiecte de infrastructură din România.

În contextul tranziției verzi, România are nevoie de investiții în producția și stocarea energiei, eficiență energetică și tehnologii verzi. Ce soluții sau parteneriate ar putea propune China, având în vedere experiența și capacitatea sa tehnologică?

Pe fondul creșterii accelerate a cererii internaționale pentru produse și tehnologii verzi și cu emisii reduse, China — în calitate de cea mai mare piață a energiei regenerabile și cel mai mare producător de echipamente din lume — continuă să furnizeze un volum important de echipamente și produse de energie curată, contribuind puternic la transformarea globală verde și cu emisii scăzute. În 2024, capacitatea globală nou instalată de energie regenerabilă a atins 4.448 GW, China reprezentând aproximativ 40%. Produsele chinezești din domeniul energiei eoliene și fotovoltaice sunt exportate în peste 200 de țări și regiuni, reducând semnificativ costurile globale ale utilizării energiei curate. De asemenea, China cooperează cu peste 100 de țări și regiuni în proiecte de energie verde, contribuind în mod eficient la rezolvarea unor probleme precum dificultățile de alimentare cu energie și prețurile ridicate la electricitate. Se poate spune că producția verde a Chinei ajută în mod concret statele lumii să-și atingă obiectivele de reducere a emisiilor și să accelereze tranziția verde. Potrivit rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, în ultimul deceniu, costul mediu nivelat al energiei pentru proiectele eoliene și fotovoltaice la nivel global a scăzut cu peste 60%, respectiv 80% — datorită, în mare parte, inovației continue și rolului de lider al Chinei în domeniul energiei verzi. China își demonstrează, prin acțiuni concrete, înalta responsabilitate față de dezvoltarea globală și viitorul planetei.

În ultimii ani, România a promovat cu determinare tranziția verde și cu emisii scăzute, adoptând o serie de politici pentru susținerea dezvoltării energiei verzi. Economia verde este dinamică și plină de potențial, iar companiile chineze participă activ la proiectele de energie verde din România. Cooperarea bilaterală decurge fără probleme și a generat rezultate remarcabile. Există încă un spațiu amplu pentru cooperare practică între China și România în domeniul energiei verzi. China este dispusă să colaboreze cu România pentru valorificarea avantajelor complementare, astfel încât capacitățile sale de producție de înaltă calitate să continue să sprijine dezvoltarea verde a României și să aducă beneficii reale popoarelor celor două țări.

În domeniul sănătății și biotehnologiei, China a demonstrat o capacitate remarcabilă de inovare și producție. Există oportunități de cooperare în producția de medicamente, echipamente medicale sau digitalizarea sistemului sanitar românesc?

Sănătatea și bunăstarea oamenilor sunt în strânsă corelație cu dezvoltarea economică, stabilitatea socială și fericirea fiecărei familii. Protejarea sănătății cetățenilor ambelor țări este o responsabilitate și o obligație comună a Chinei și a României. Inovația tehnologică este un mijloc important de a sprijini progresul medical și de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea. În ultimii ani, China a înregistrat progrese semnificative în medicină, farmacie, sistemul public sanitar și dispozitive medicale. De asemenea, România a înregistrat progrese remarcabile în digitalizarea sistemului său sanitar. Cooperarea dintre China și România în acest domeniu este în conformitate cu interesele și preocupările comune ale ambelor părți.

În mai 2021, președintele Xi Jinping a lansat inițiativa de a construi împreună o comunitate globală a sănătății accesibile pentru toți. Acesta a propus accesul comun la resursele medicale de înaltă calitate sau realizările științifice și tehnologice din domeniul sănătății, precum și aprofundarea schimburilor în domeniul cultural și sanitar, oferind îndrumări pentru cooperarea internațională în domeniul tehnologiilor medicale și de sănătate. În prezent, China și România au desfășurat deja o serie de cooperări practice, cum ar fi construirea Laboratorului Comun pentru Recuperare folosind Roboți Inteligenți și a Centrului de Medicină Tradițională Chineză. În ultimii doi ani, China a sprijinit, de asemenea, peste 30 de medici și cercetători români să meargă în China pentru instruire și schimb de experiență în tehnici de diagnostic și tratament din medicina tradițională chineză. Ambele țări au perspective multiple de cooperare în medicina tradițională chineză, dispozitive medicale și asistență medicală digitală și pot explora în continuare alte oportunități pe baza cercetărilor comune anterioare și a schimburilor de experiență.

România importă masiv produse finite din China, dar exportă foarte puțin. Cum putem echilibra balanța comercială? Există posibilitatea ca firmele chineze să investească în capacități de producție locală, destinate piețelor regionale din UE?

În ultimii ani, cooperarea economică și comercială dintre China și România a înregistrat rezultate încurajatoare. Tot mai multe companii chineze investesc în România în domenii precum energia verde, industria prelucrătoare și serviciile comerciale, contribuind cu venituri fiscale importante, generând numeroase locuri de muncă și având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale a României și asupra bunăstării populației. Pe măsură ce globalizarea economică și specializarea lanțurilor de producție continuă să se adâncească, este de așteptat ca tot mai multe întreprinderi chineze să fie dispuse să investească activ în dezvoltarea unor capacități locale de producție orientate către piața regională a Uniunii Europene.

Diferențele de metodologie statistică dintre cele două părți au amplificat într-o anumită măsură „efectul de dezechilibru” al comerțului bilateral. În 2024, statisticile chineze indicau importuri din România în valoare de 4,12 miliarde USD, în timp ce statisticile românești raportau exporturi către China de 780 milioane USD. China aplică principiul „țării de origine”, iar România utilizează principiul „țării de expediere”. De pildă, multe produse pe care România le exportă către China sunt transportate mai întâi în Germania sau Țările de Jos pentru procesare ori depozitare, înainte de a fi expediate mai departe. În statistica românească, acestea apar drept „exporturi către Țările de Jos”, iar în statistica chineză sunt înregistrate ca „importuri din România”. Astfel de diferențe sunt frecvente în interiorul UE și reprezintă variații metodologice normale. Ele arată însă că exporturile reale ale României către China sunt mai mari decât sugerează cifrele brute și evidențiază rolul tot mai important al României în lanțul de aprovizionare UE–China. În același timp, indiferent de sursa datelor, comerțul sino-român a crescut constant în ultimii cinci ani, reflectând complementaritatea economiilor celor două țări și diversificarea oportunităților de cooperare.

În perioada următoare, China și România ar trebui să aprofundeze înțelegerea reciprocă, să consolideze încrederea și să stimuleze dinamismul cooperării, pentru a promova o dezvoltare echilibrată și sănătoasă a comerțului bilateral. Ambele părți pot acționa pentru îmbunătățirea nivelului de liberalizare și facilitare a comerțului, întărirea comunicării dintre autoritățile vamale și de control sanitar-veterinar, precum și avansarea semnării unor noi acorduri de acces pe piață pentru produsele agricole competitive ale României. Ambasada Chinei în România este pregătită să ofere sprijin companiilor românești în procesul de obținere a certificărilor necesare pentru exportul către China. Totodată, cele două țări pot încuraja o interacțiune mai strânsă între companii, pot promova cooperarea în lanțurile industriale și de aprovizionare și pot susține investițiile reciproce, folosind investițiile ca instrument de echilibrare a comerțului. De asemenea, China și România pot extinde domeniile de cooperare reciproc avantajoasă prin valorificarea avantajelor competitive ale produselor românești — precum produsele agricole, componentele auto, cosmeticele și articolele textile — și prin sprijinirea companiilor românești să acceseze piața chineză prin platforme precum China International Import Expo, Târgul de la Canton și Expoziția China–Europa Centrală și de Est. În egală măsură, cele două părți ar trebui să se concentreze pe noile tendințe ale dezvoltării verzi și transformării digitale, explorând potențialul comercial al unor domenii emergente precum energia verde, comerțul electronic transfrontalier, inteligența artificială și economia digitală, astfel încât tot mai multe produse competitive să poată intra pe piețele ambelor țări, într-un spirit de beneficii reciproce. În final, China și România trebuie să contribuie împreună la crearea unui mediu favorabil dezvoltării, prin soluționarea promptă a blocajelor comerciale și prin facilitarea schimburilor de afaceri, inclusiv prin eliminarea dificultăților legate de obținerea vizelor pentru oamenii de afaceri chinezi și prin relaxarea condițiilor de acces pe piață de ambele părți, astfel încât să se construiască un mediu de afaceri deschis, echitabil, corect, nediscriminatoriu și predictibil.

În prezent, cooperarea universitară și tehnologică dintre România și China este modestă comparativ cu anii 2000. Ar putea Ambasada promova reluarea programelor de burse, centre de inovare și transfer tehnologic între universități și companii? 

China și România au semnat în anul 1953 primul lor acord interguvernamental privind cooperarea în domeniul științei și tehnologiei. În cadrul acestui acord au fost organizate 43 de reuniuni bilaterale, iar guvernele celor două state au finanțat în comun mii de proiecte de cooperare. Cu toate acestea, după expirarea acordului în 2018, acesta nu a mai fost reînnoit, ceea ce a afectat schimburile și colaborarea dintre oamenii de știință chinezi și români. Ambasada Chinei în România a depus în mod constant eforturi pentru promovarea reînnoirii acordului, însă atingerea acestui obiectiv necesită, în egală măsură, implicarea guvernului român. Suntem convinși că, prin eforturile comune ale ambelor părți, cooperarea interguvernamentală în domeniul științei și tehnologiei va putea fi reluată cât mai curând, oferind un sprijin stabil și de încredere pentru proiectele derulate de cercetătorii din cele două țări.

În paralel, Inițiativa Belt and Road și mecanismul de cooperare China–Țările din Europa Centrală și de Est oferă, de asemenea, numeroase oportunități de colaborare științifică și tehnologică. De exemplu, laboratorul comun de cooperare agricolă China–România din cadrul Inițiativei Belt and Road, deja operațional, a demonstrat și promovat în România tehnologii precum serele solare chinezești care sunt eficiente energetic, obținând rezultate foarte bune. „Centrul de Transfer Tehnologic China–Europa Centrală și de Est” oferă o platformă de schimb de informații pentru instituțiile de cercetare și companiile celor două părți, facilitând colaborarea dintre mediul academic, sectorul industrial și cercetare, precum și transferul transfrontalier de tehnologie. Sperăm ca instituțiile de cercetare din România să participe activ la aceste mecanisme multilaterale de cooperare și îi încurajăm să prezinte sugestii și nevoi specifice. Ambasada va continua să ofere sprijin și să promoveze o colaborare pragmatică.

Excelență, cum ați descrie, din perspectivă strategică, noua etapă de cooperare economică dintre China și România și care considerați că sunt principalele direcții de dezvoltare pe care le putem consolida împreună în perioada următoare?

Consider că relațiile economice dintre China și România pătrund într-o nouă etapă, caracterizată printr-un grad mai ridicat de maturitate, pragmatism și beneficii reciproce. De-a lungul celor șaptezeci și șase de ani de relații diplomatice, cele două țări au respectat constant principiile respectului reciproc, egalității și cooperării avantajoase, iar colaborarea în domenii precum cel politic, economic și cultural s-a aprofundat continuu. În prezent, în fața transformărilor globale profunde din această perioadă, relațiile economice sino-române evoluează treptat de la comerțul tradițional de bunuri către forme de cooperare de nivel superior, precum colaborarea industrială, investițiile și inovarea tehnologică.

China și România dispun de perspective ample de cooperare în comerț, investiții, știință și tehnologie. În ceea ce privește comerțul, România este unul dintre principalii producători și exportatori de cereale ai Europei, cunoscută drept „Grânarul Europei”, iar domeniul agricol oferă un potențial vast pentru cooperare. Cele două țări pot lucra împreună pentru a promova exportul către China al produselor agricole românești cu avantaj competitiv. De asemenea, România are o cerere puternică pentru produse precum automobile, echipamente pentru energie verde, electrocasnice, telefoane mobile și alte produse electronice de consum, precum și pentru comerțul electronic transfrontalier — sectoare care contribuie în mod semnificativ la creșterea schimburilor comerciale bilaterale. În domeniul investițiilor, numărul companiilor chineze care vin în România pentru a analiza oportunități investiționale este în creștere rapidă. Principalele domenii de interes includ energia verde, întrucât România dispune de resurse eoliene și solare bogate și de politici favorabile, ceea ce oferă o dinamică puternică economiei verzi; tehnologia informației și comunicațiilor, unde România beneficiază de o forță de muncă bine pregătită, de numeroși specialiști IT și de o cerere tot mai mare pentru transformarea digitală; precum și industria manufacturieră în cadrul căreia România prezintă avantajul costului forței de muncă în comparație cu celelalte state europene și un rol important în lanțurile de aprovizionare și producție europene, având sectoare mature precum industria auto, producția de componente electronice și procesarea alimentară. În ceea ce privește cooperarea științifică și tehnologică, cele două țări pot întări colaborarea aprofundată și schimbul de cunoștințe între instituțiile de cercetare în domenii de interes global comun, precum inteligența artificială, schimbările climatice, sănătatea publică și securitatea alimentară. Prin inovare tehnologică, China și România pot contribui la găsirea de soluții pentru provocările globale actuale. 

Romania and China: Rebuilding a strategic economic and technological partnership

---

Interview with His Excellency Mr. Chen Feng,
Ambassador of the People’s Republic of China in Romania

Mr. Ambassador, over the past decades, China has achieved rapid economic development and long-term social stability, becoming the world’s second largest economy with increasing global influence. How do you assess China’s economic and social development prospects going forward and the role China will play in the future on an international level?

In recent years, China has served as an important “stabilizer” of the global economy. As the world’s second largest economy, China has consistently contributed around 30% to global economic growth, serving as the main trading partner of more than 150 countries and regions. For several consecutive years, China has ranked as the largest trader in goods worldwide and the second largest importer. Despite a rather complex and uncertain international landscape, China’s economy has demonstrated resilience and maintained a steady, upward trend. During the first three quarters of this year, China recorded a year-on-year GDP growth of 5.2%, while the value added of industrial enterprises above the designated size increased by 6.2% and the value added of the services sector grew by 6.9%.

Not long ago, the fourth Plenary Session of the 20th Central Committee of the Communist Party of China reviewed and adopted the proposals formulating China 15th Five-Year Plan for national economic and social development, providing top-level strategic guidance for the country’s development over the next five years. China’s economy remains highly resilient, with substantial potential and strong dynamism. It is accelerating its transition from a phase of high-speed growth to one of high-quality development. We will continue to deepen reform and open up, advance scientific and technological innovation, promote green and low-carbon transformation, steadily pursue common prosperity and strive for more balanced and sustainable development. As the new wave of scientific and technological revolution and industrial transformation gains momentum, China’s innovation capacity and industrial competitiveness will continue to strengthen, contributing greater stability and certainty to the global economy.

China serves as a source of certainty within the evolving multipolar international system and as a constructive force in a world undergoing profound changes. China remains committed to the path of peaceful development, firmly upholds the international system with the United Nations at its core, as well as the international order based on international law and actively advances the building of a community with a shared future for mankind. China stands ready to work with all countries, including Romania, to deepen mutually beneficial cooperation and jointly address global challenges, such as climate change, energy security and public health, promoting lasting peace and shared prosperity worldwide. 

Romania and China have had, for decades, a solid economic and diplomatic relationship, based on trust and partnership. How do you see, from Beijing’s perspective, the current level of bilateral relations and what are the areas where you believe this bond needs to be rebuilt?

Romania was the third country in the world to establish diplomatic relations with the People’s Republic of China. Over the 76 years since the establishment of diplomatic ties, the two countries have always upheld mutual respect and equal treatment, and bilateral relations have developed steadily and positively. Romania is China’s fourth-largest trading partner in Central and Eastern Europe, and bilateral trade in goods has exceeded 10 billion USD for four consecutive years. Both sides have established cultural centers in their respective capitals and China has opened five Confucius Institutes in Romania, facilitating frequent cultural exchanges between the two nations. Since the end of last year, China has implemented a 30-day visa-free entry policy for Romanian citizens, and recently the Chinese side extended this policy until 31 December 2026. Consequently, the number of Romanian tourists and business travelers visiting China has increased significantly.

Going forward, I hope that both sides will carry out more exchanges, consultations, and visits at all levels, strengthen cooperation mechanisms across various fields, develop more pragmatic cooperation outcomes, and deepen mutual understanding between the peoples of our countries, thereby advancing the comprehensive friendly cooperative partnership between China and Romania to new heights.

Chinese companies have invested heavily in Southeastern Europe, including through the Belt and Road Initiative. Romania was initially part of this dialogue, but has lost ground. Is there any intention of China to reopen discussions for strategic projects on Romanian territory? 

China has always regarded the promotion of connectivity and the high-quality development of the Belt and Road Initiative as an important platform for advancing regional development, facilitating trade and investment and enhancing infrastructure interconnectivity. China is willing to share the opportunities arising from its high-level opening-up with all countries, including Romania. To date, approximately 14.000 Chinese companies have been registered in Romania, with total investments exceeding 2 billion USD. The number of Chinese enterprises visiting Romania for investment assessments has been increasing year by year, many of them considering Romania to have strong potential for cooperation in areas such as renewable energy, manufacturing, information technology, business services and transport infrastructure. From China’s perspective, we remain open to strategic cooperation and investment in Romania. However, whether and how major projects will proceed depends on various practical factors, including Romania’s policy and regulatory environment, the commercial feasibility of the projects, and their economic returns. We look forward to Romania’s more active participation in the high-quality development of the Belt and Road Initiative, promoting the implementation of more pragmatic economic and trade cooperation projects that will bring greater benefits to the peoples of both countries.

Romania has a significant investment deficit in transport and energy infrastructure. Is there interest from Chinese companies in road, rail, energy or port infrastructure projects in Romania? 

In recent years, Chinese companies have undertaken numerous road, bridge, port, and energy-infrastructure projects across Europe. The Hungary–Serbia Railway, the Pelješac Bridge in Croatia, and the Port of Piraeus in Greece have all become flagship projects of the cooperation between China and Central and Eastern European countries, as well as iconic works under the Belt and Road Initiative. Chinese companies have achieved phased progress in two road-construction projects in Romania; several photovoltaic power plants and energy-storage projects have also been successfully completed. Negotiations for new projects are in full swing, and more and more Chinese enterprises are showing interest in investing in Romania’s infrastructure-development projects.

Romania is located at Europe’s “Eastern Gate,” with tremendous potential to connect Europe and Asia. It is an important node and natural partner in the high-quality joint development of the Belt and Road Initiative. If Chinese enterprises could participate more extensively in Romania’s infrastructure construction, it would greatly enhance Romania’s connectivity and strongly promote economic development. We hope that the Romanian side will foster a fair, open, and non-discriminatory market environment for Chinese enterprises to take part in more Romanian infrastructure projects.

In the context of the green transition, Romania needs investments in energy production and storage, energy efficiency and green technologies. What solutions or partnerships could China propose, given its experience and technological capacity? 

Against the backdrop of rapidly expanding global demand for green and low-carbon products, China — as the world’s largest renewable-energy market and equipment manufacturer — continues to supply a large volume of high-quality clean-energy equipment and products, strongly driving global green and low-carbon transformation. In 2024, global newly installed renewable-energy capacity reached 4.448 GW, of which China contributed around 40%. Chinese wind-power and photovoltaic products have been exported to more than 200 countries and regions, significantly reducing the global cost of using clean energy. China has also cooperated with more than 100 countries and regions on green-energy projects, effectively addressing problems such as electricity shortages and high electricity prices. It can be said that China’s green production capacity is powerfully helping countries around the world achieve carbon-reduction goals and accelerate green transformation. According to reports from the International Renewable Energy Agency, over the past decade, the average levelized cost of energy for global wind and photovoltaic power generation projects has fallen by more than 60% and 80%, respectively — due in large part to China’s continuous innovation and leadership in the green-energy sector. Through concrete actions, China is demonstrating a strong sense of responsibility for global development and the planet’s future.

In recent years, Romania has been vigorously advancing its green and low-carbon transition, adopting a series of policies to support green-energy development. The green economy is vibrant and full of potential, and Chinese companies have actively engaged in Romania’s green-energy projects. Cooperation between the two sides has proceeded smoothly and yielded impressive results. There remains broad space for practical cooperation between China and Romania in the green-energy field. China is willing to work with Romania to achieve complementary advantages, allowing China’s high-quality production capacity to continue supporting Romania’s green development and bringing tangible benefits to the peoples of both countries.

Romania imports a lot of finished products from China, but exports very little. How can we balance the trade balance? Is there a possibility for Chinese companies to invest in local production capacities, intended for regional markets in the EU? 

In recent years, China–Romania economic and trade cooperation has achieved encouraging results. A growing number of Chinese enterprises have invested in Romania in fields such as new energy, manufacturing, and commercial services, contributing substantial tax revenue, creating numerous jobs, and making positive contributions to Romania’s economic and social development and to the improvement of people’s livelihoods. As economic globalization and specialized division of labor continue to deepen, it is expected that more Chinese enterprises will be willing to invest actively in establishing local production capacities oriented toward the EU regional market.

Differences in statistical methodologies between the two sides have, to some extent, amplified the “imbalance effect” in bilateral trade. In 2024, Chinese statistics recorded imports from Romania at USD 4.12 billion, whereas Romanian statistics reported exports to China of USD 780 million. China applies the “country of origin” principle, while Romania uses the “country of consignment” principle. For example, many Romanian products destined for China are first transported to Germany or the Netherlands for processing or warehousing before being shipped onward. Romanian statistics therefore record these as “exports to the Netherlands,” while Chinese statistics count them as “imports from Romania.” Such statistical discrepancies are common within the EU and represent normal methodological differences. These differences indicate, however, that Romania’s actual exports to China exceed the surface-level figures and demonstrate Romania’s increasingly central role in the EU–China supply chain. At the same time, regardless of which dataset is used, China–Romania trade has continued to grow over the past five years, reflecting the complementarity of the two economies and the expanding opportunities for market cooperation.

Going forward, China and Romania should deepen mutual understanding, strengthen confidence, and stimulate cooperation vitality, so as to promote balanced and healthy development of bilateral trade. Both sides can work to improve trade liberalization and facilitation, reinforce communication between customs and inspection authorities, and advance additional market-access agreements for Romania’s competitive agricultural products. The Chinese Embassy in Romania stands ready to provide assistance to Romanian companies seeking to complete access registration procedures. China and Romania can also encourage closer interaction between enterprises, promote cooperation along industrial and supply chains, and support investment in each other’s markets based on comparative advantages, using investment to help balance trade. At the same time, both sides can expand the areas of mutually beneficial cooperation by unlocking the competitive potential of Romanian products — such as agricultural goods, auto parts, cosmetics, and textiles — and helping Romanian companies access the Chinese market through platforms like the China International Import Expo, the Canton Fair, and the China–CEEC Expo. Likewise, both countries should focus on new trends such as green development and digital transformation, exploring opportunities in emerging fields including green energy, cross-border e-commerce, artificial intelligence, and the digital economy, allowing more market-appropriate products to enter each other’s markets and achieving mutually beneficial results. Finally, China and Romania should jointly foster a favorable environment for development by addressing trade bottlenecks in a timely manner and creating convenient conditions for business exchanges, including resolving visa difficulties faced by Chinese business people traveling to Romania and encouraging both sides to relax market-access conditions, thereby building an open, fair, just, non-discriminatory, and predictable business environment.

In the field of healthcare and biotechnology, China has demonstrated a remarkable capacity for innovation and production. Are there opportunities for cooperation in the production of medicines, medical equipment or the digitalization of the Romanian healthcare system?

People’s health and well-being are closely related to economic development, social stability and the happiness of every family. Protecting the health of the citizens from both countries is a common responsibility and obligation of China and Romania. Technological innovation is crucial to support medical progress and improve health and well-being. In recent years, China has made significant progress in medicine, pharmacy, public health system and medical devices. Romania has also made remarkable progress in the digitalization of its health system. Cooperation between China and Romania in this area is in line with the common interests and concerns of both sides. 

In May 2021, President Xi Jinping launched the initiative to jointly build a global health community accessible to all. He proposed joint access to high-quality medical resources or scientific and technological achievements in the field of health, as well as deepening exchanges in the cultural and health fields, providing guidance for international cooperation in the field of medical and health technologies. At present, China and Romania have already carried out a series of practical cooperation, such as the construction of the Joint Laboratory of Rehabilitation Using Intelligent Robots and the Center for Traditional Chinese Medicine. In the past two years, China has also supported more than 30 Romanian doctors and researchers to go to China for training and study exchange in traditional Chinese medicine diagnosis and treatment techniques. These two countries have multiple prospects for cooperation in traditional Chinese medicine, medical devices and digital healthcare, and can further explore other opportunities based on previous joint research and experience exchanges.

Currently, academic and technological cooperation between Romania and China is modest compared to the 2000s. Could the Embassy promote the resumption of scholarship programs, innovation centers, and technology transfer between universities and companies?

China and Romania signed their first intergovernmental agreement on scientific and technological cooperation in 1953. Under this framework, the two sides held 43 bilateral meetings, and their governments jointly funded thousands of cooperative projects. However, since the agreement expired in 2018, it has not yet been renewed, which has affected exchanges and collaboration between Chinese and Romanian scientists. The Chinese Embassy in Romania has consistently worked to promote the renewal of this agreement, but achieving this goal also requires efforts from the Romanian government. We believe that, through joint efforts from both sides, intergovernmental scientific and technological cooperation can be resumed at an early date, providing stable and reliable project support for scientists from both countries.

At the same time, the Belt and Road Initiative and the China–Central and Eastern European Countries cooperation framework also provide many opportunities for scientific and technological collaboration. For instance, the China-Romania Joint Laboratory for Cooperation in Agriculture, which is already operational, has demonstrated and promoted technologies such as China’s energy-efficient solar greenhouses in Romania with very good results. The China–CEEC Technology Transfer Center offers a platform for information exchange between research institutions and enterprises, facilitating collaboration between industry, academia, and research, as well as cross-border technology transfer. We hope that Romanian research institutions will actively participate in these multilateral cooperation mechanisms, and we also welcome them to put forward their needs and suggestions. The Embassy will continue to provide support and promote practical cooperation.

Your Excellency, how would you describe, from a strategic perspective, the new stage of economic cooperation between China and Romania and what do you consider to be the main development directions that we can strengthen together in the coming period? 

I believe that China–Romania economic cooperation is entering a new stage of greater maturity, pragmatism, and mutual benefit. Over the seventy-six years since the establishment of diplomatic relations, the two countries have upheld the principles of mutual respect, equality, and win-win cooperation, with collaboration deepening continuously in political, economic, cultural, and other fields. Today, in the context of profound global changes unseen in a century, China–Romania economic relations are gradually transforming from traditional goods trade toward higher-level cooperation in industrial collaboration, investment, and technological innovation.

China and Romania enjoy broad prospects for cooperation in trade, investment, science, and technology. In terms of trade, Romania is one of Europe’s major grain producers and exporters, known as the “Granary of Europe,” and there is significant potential for agricultural cooperation. Both sides can work together to actively promote the export of Romania’s competitive agricultural products to China. Romania also has strong market demand for products such as automobiles, new-energy equipment, household appliances, mobile phones, and other consumer electronics, as well as cross-border e-commerce — sectors that are driving the growth of bilateral trade. In the field of investment, the number of Chinese enterprises visiting Romania for investment exploration is growing rapidly. Their main areas of interest include green energy, where Romania has abundant wind and solar resources and strong policy support, creating a dynamic green economy; information and communications technology, where Romania benefits from a highly skilled workforce, ample IT talent, and increasing demand for digital transformation; and manufacturing, where Romania has a labor-cost advantage within the EU and holds an important position in the EU industrial and supply chains, with mature sectors such as automotive, electronics manufacturing, and food processing. Regarding scientific and technological cooperation, the two sides can strengthen deep collaboration and mutual learning among research institutions in areas of common global concern, including artificial intelligence, climate change, public health, and food security. Through technological innovation, the two countries can contribute to addressing global challenges by providing effective solutions.