Mihai Daraban: Putem poziționa România ca un stat cu o importanță strategică în dezvoltarea schimburilor comerciale în Europa

Economistul
-
0
Mihai Daraban: Putem poziționa România ca un stat cu o importanță strategică în dezvoltarea schimburilor comerciale în Europa

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Pavilionul României din cadrul Expoziției Mondiale Osaka 2025, a organizat, în data de 26 iunie a.c., Forumul de afaceri România-Japonia, eveniment la care au participat peste 80 de companii românești care își desfășoară activitatea în diferite sectoare economice.

Forumul de Afaceri, organizat în marja celebrării Zilei Naționale a României la Expoziția Mondială Osaka 2025, a oferit o platformă importantă pentru promovarea mediului de afaceri din România pe piața japoneză și asiatică, companiile românești participante reușind să stabilească contacte directe cu partenerii străini, în vederea dezvoltării unor proiecte economice comune.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a evidențiat rolul pe care Camera Națională îl joacă în ceea ce privește dinamizarea relațiilor economice cu Japonia. „CCIR își asumă rolul de catalizator al cooperării economice româno-japoneze. Prin programele noastre de sprijin pentru internaționalizarea afacerilor companiilor românești și prin facilitarea dialogului între mediul de business din cele două state, construim punți solide pentru dezvoltarea unei colaborări economice durabile și reciproc avantajoase. Piața din România are o deschidere aparte către produsele japoneze. Sunt convins că acum este un moment prielnic pentru companiile japoneze sa își facă simțită prezența mai puternic pe piețele internaționale și vă asigur ca mediul de afaceri din România este pregătit pentru noi oportunități de colaborare cu omologii niponi”.

De asemenea, dl Mihai Daraban a subliniat importanța strategică a portului Constanța atât în ceea ce privește viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, cât și în dezvoltarea comerțului din regiune. „Portul Constanța reprezintă astăzi mult mai mult decât o simplă infrastructură de transport – este o poartă strategică către reconstrucția Ucrainei și un hub vital pentru întreaga regiune a Mării Negre. Poziția geografică privilegiată a portului Constanța îl transformă într-un punct nodal pentru comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia. Această conectivitate multiplă creează oportunități excepționale pentru companiile românești și partenerii lor internaționali de a contribui activ la eforturile de reconstrucție și de dezvoltare economică regională. Prin investițiile continue în modernizarea infrastructurii portuare și prin conectivitatea sa cu rețelele de transport europene, putem poziționa România ca un stat cu o importanță strategică în dezvoltarea schimburilor comerciale în Europa”.

eToro lansează portofolii cu dată țintă în parteneriat cu Franklin Templeton

Economistul
-
0
eToro lansează portofolii cu dată țintă în parteneriat cu Franklin Templeton

Platforma de tranzacționare și investiții eToro a anunțat astăzi lansarea a șase portofolii de investiții în parteneriat cu Franklin Templeton, lider mondial în gestionarea activelor, pentru a ajuta utilizatorii să investească în obiective financiare pentru viitor, cu strategii cu dată țintă.

Portofoliile cu dată țintă sunt create pentru a ajuta investitorii să își atingă un obiectiv financiar într-un interval de timp specific. Portofoliile își ajustează automat alocarea activelor și profilul de risc rezultat pe parcursul perioadei de investiții.

Portofoliile țintă eToro încorporează informații tactice privind alocarea activelor de la Franklin Templeton și cuprind ETF-uri diversificate din diferite sectoare și zone geografice. Vizând 2028, 2030, 2033 și 2035, fiecare portofoliu calibrează automat ponderile alocărilor sale de acțiuni și venituri fixe în funcție de perioada rămasă. Pe măsură ce anul țintă se apropie, expunerea la acțiuni este redusă treptat, iar alocarea veniturilor fixe este crescută, vizând o tranziție lină de la investiții axate pe creștere la conservarea capitalului, fără a fi necesară reechilibrarea manuală. 

În plus față de cele patru portofolii cu date țintă, utilizatorii pot investi în FixedIncome-FT, un portofoliu conservator care investește 90% în venituri fixe și 10% în acțiuni, și în Equity-FT, un portofoliu axat pe creștere care prioritizează aprecierea capitalului cu o alocare de 100% în acțiuni, fără reducerea riscului în timp.

Yoni Assia, CEO și cofondator al eToro, a declarat: „Suntem încântați să introducem această nouă suită de portofolii cu dată țintă, în parteneriat cu Franklin Templeton, beneficiind de expertiza sa în alocarea activelor. Fie că investiți pentru a cumpăra o casă sau pentru a vă construi un fond de rezervă, portofoliile cu dată țintă oferă o modalitate simplă de a vă ajuta să vă mențineți pe drumul cel bun în ceea ce privește obiectivele financiare. Acesta este un alt pas în angajamentul nostru de a oferi investitorilor de retail soluții de investiții pe termen lung, indiferent de etapa în care se află în călătoria lor investițională.”

Jenny Johnson, președinte și director executiv al Franklin Templeton, a declarat: „Suntem încântați să colaborăm cu eToro. Combinând experiența noastră vastă privind portofoliile ETF cu dată țintă cu platforma socială de tranzacționare de top a eToro, putem oferi soluții de investiții bazate pe rezultate unui public mai larg, inclusiv investitorilor tineri, nativi digitali. Acest parteneriat subliniază angajamentul Franklin Templeton de a-și extinde aria de acoperire a clienților prin platforme de distribuție inovatoare, menținându-și astfel poziția în fruntea ecosistemului global al averii digitale.”

Investițiile inițiale în portofoliile cu dată țintă încep de la 1.000 de dolari. Utilizatorii care investesc cel puțin 2.000 de dolari în portofoliul Target2030-FT între 1 iulie și 31 decembrie 2025 vor beneficia de protecția integrală a capitalului, cu condiția să își păstreze investițiile până la scadența din 30 iunie 2030. Se aplică termeni și condiții.

Barometrul RetuRO – În luna mai 2025 s-au colectat 438 de milioane de ambalaje SGR

Economistul
-
0
Barometrul RetuRO – În luna mai 2025 s-au colectat 438 de milioane de ambalaje SGR

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului la un an și jumătate de la implementare. 

De la începutul anului, peste 1,8 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 141.000 de tone de ambalaje. 

În luna mai au fost colectate aproape 438 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 73% din cantitatea pusă pe piață.

Cu o rată medie de colectare de peste 80% în ultimele 10 luni, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către un model de consum sustenabil, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. 

Future Health Index 2025: Inteligența Artificială nu mai este opțională în sistemul medical modern

Economistul
-
0
Future Health Index 2025: Inteligența Artificială nu mai este opțională în sistemul medical modern

Philips a lansat a zecea ediție a Future Health Index (FHI), cel mai cuprinzător studiu din lume privind tendințele și prioritățile în domeniul sănătății. Rezultatele din acest an transmit un semnal puternic: inteligența artificială nu mai este o considerație secundară, ci devine o necesitate strategică în sistemul medical modern. 

„Sistemele de sănătate ating un punct crucial”, notează raportul. 

„Investițiile în IA sunt din ce în ce mai mult văzute nu ca un proiect de inovare, ci ca un factor esențial pentru o îngrijire sustenabilă și de înaltă calitate”, afirmă Jens-Jakob Gustmann, liderul diviziei de Echipamente și Soluții Medicale Philips pentru Europa Centrală și de Est. 

Întreaga lume, inclusiv România se confruntă cu provocări comune – lipsa personalului medical, întârzieri în diagnosticare și supraîncărcarea spitalelor. În acest context, AI-ul devine o oportunitate majoră de a automatiza sarcinile repetitive, de a reduce timpii de așteptare și de a permite medicilor să se concentreze pe ceea ce contează cel mai mult: pacientul. 

„AI-ul nu este un înlocuitor pentru oameni, ci un aliat strategic. Este șansa noastră să oferim mai multă îngrijire, pentru mai mulți oameni, fără a compromite calitatea sau umanitatea actului medical” — declară Jens-Jakob Gustmann.

Date relevante:  

  • Peste 76% dintre profesioniștii medicali cred că AI-ul poate reduce semnificativ timpii de așteptare și poate crește capacitatea de tratare a pacienților. 
  • 77% dintre medicii intervievați spun că pierd zilnic timp prețios din cauza accesului dificil la date – ceea ce echivalează cu aproape 4 săptămâni de muncă pierdute anual. 
  • Pacienții așteaptă adesea între 1–2 luni pentru a vedea un specialist – întârzieri care, în 33% dintre cazuri, duc la agravarea stării de sănătate sau chiar spitalizare. 

Încrederea, cheia adoptării AI în sănătate 

Totuși, raportul semnalează un decalaj de încredere: dacă 79% dintre medici sunt optimiști privind potențialul AI, doar 59% dintre pacienți împărtășesc acest optimism. Acest decalaj este amplificat de neîncrederea în sistemele publice și de temerile legate de confidențialitatea datelor. 

„Pacienții vor accepta AI-ul doar dacă simt că tehnologia îi ajută să ajungă mai repede la tratament, fără a pierde contactul uman cu medicul”, subliniază Jens Jakob – Gustmann. 

Soluția Philips: tehnologie + empatie + educație 

Philips propune un model de integrare responsabilă a AI: design centrat pe nevoile pacienților, transparență în utilizarea datelor și colaborare între sistemele medicale, autorități și industrie. În România, compania colaborează activ cu universități medicale, spitale și parteneri publici și privați pentru a susține digitalizarea sănătății și formarea unei noi generații de profesioniști. 

Future Health Index 2025 este cel mai extins studiu global comandat de Philips, realizat în 16 țări pe un eșantion de peste 1.900 de profesioniști medicali și 16.000 de pacienți. Raportul este disponibil integral pe www.philips.com/futurehealthindex-2025. 

INS: Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor în primele patru luni ale anului scade

Economistul
-
0
INS: Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor în primele patru luni ale anului scade

Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică în luna aprilie 2025, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, a scăzut, faţă de luna martie 2025, atât ca serie brută cu 5,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,5%. Faţă de luna aprilie 2024, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în luna aprilie 2025, a scăzut, atât ca serie brută cu 2,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,0%.În perioada 1.I-30.IV.2025, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, a crescut, faţă de perioada 1.I-30.IV.2024, atât ca serie brută cu 1,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%.

Aprilie 2025 comparativ cu martie 2025

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 5,0%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din activităţile de transporturi și din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-6,9%, fiecare), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor1 (-4,2%) și din activităţile de comunicaţii (-1,6%). Activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe au crescut cu 10,4%.

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 1,5%.

Aprilie 2025 comparativ cu aprilie 2024

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna aprilie 2024, a scăzut pe ansamblu, cu 2,0%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-15,9%), activităţile de transporturi (-6,6%) și din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-6,4%). Creșteri au înregistrat: activităţile de comunicaţii (+8,6%) și alte servicii furnizate în principal întreprinderilor1 (+1,2%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna aprilie 2024, a scăzut pe ansamblu, cu 1,0%.

Perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024

În perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu, cu 1,1%, datorită creșterii înregistrate la activitǎţile de comunicaţii (+8,0%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor1 (+4,4%) şi la activităţile de transporturi (+1,0%). Scăderi au înregistrat: activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-17,7%) şi activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-5,3%).

În perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut pe ansamblu, cu 0,6%.

De la tabu la rutină: 7 din 10 români vorbesc despre bani și își planifică lunar bugetul, arată un studiu BrandBerry susținut de BCR

Economistul
-
0
De la tabu la rutină: 7 din 10 români vorbesc despre bani și își planifică lunar bugetul, arată un studiu BrandBerry susținut de BCR

Banca Comercială Română (BCR) lansează astăzi, la Destiny Park, cel de-al doilea val al studiului național despre alfabetizarea financiară, realizat în parteneriat cu BrandBerry. Dacă în 2023 3 din 4 români se declarau puțin sau deloc pregătiți financiar, ediția 2025 arată că mentalitatea începe să se schimbe: românii nu doar că vorbesc mai deschis despre bani, dar transformă planificarea într-o rutină și caută ghidaj profesionist înainte de a lua decizii importante.

„Încrederea în noi înșine se întărește prin cunoaștere. Oamenii vor să înțeleagă, să planifice și să decidă în cunoștință de cauză. Iar atunci când vorbim de bani, în centrul acestui proces stă educația financiară. Când înțelegi mecanismele banilor – de la bugetare la investiții, de la fonduri de urgență la pensie – capeți nu doar control, ci și încrederea că poți construi pentru tine și familia ta. Misiunea BCR este să fie alături de români în acest parcurs, oricare ar fi punctul din care pornesc: online, prin George și Școala de Bani, în agențiile noastre din toată țara, prin programul național LifeLab sau, iată, încă de pe băncile orașului Destiny, unde copiii fac primul lor buget cu Magic Bani. Pentru că alfabetizarea financiară nu începe la maturitate, ci din copilărie – acolo unde se formează încrederea în sine”, declară Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR

La valul 1, studiul arăta o Românie blocată în „tăcerea despre bani”, cu 75% dintre respondenți declarându-se nepregătiți financiar. Valul 2, publicat azi, surprinde primele mișcări reale: discuții mai dese, interes pentru planuri pe termen lung și un apetit clar pentru ghidaj profesionist. Dar evoluția nu e uniformă, iar decalajele se văd în continuare.

„În doar doi ani, anxietatea financiară cedează locul dialogului și acțiunii. Tot mai mulți români vorbesc despre bani în familie, caută sprijin profesionist și își construiesc o minimă rezervă de siguranță. În 2023, mulți recunoșteau că nu știu de unde să înceapă. În 2025, vedem că încep. Nu toți în același ritm, nu toți cu aceleași resurse – dar important e că au făcut primul pas. Totuși, cifrele ne arată și unde rămânem vulnerabili. Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puțin de 10% din venit, iar investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine: doar 1 din 10 deține acțiuni. Este clar că decalajul nu se va închide fără intervenție – iar educația financiară trebuie să fie acea intervenție, făcută la timp, acolo unde e nevoie. În școală, în comunități, în familie, dar și în locuri aparent ludice, precum Destiny Park. Pentru că atunci când înțelegi valoarea banilor încă de mic, ai șansa să devii un adult care nu doar supraviețuiește financiar, ci construiește”, adaugă Romulus Oprica, sociolog și fondator BrandBerry.

Concret, noul studiu arată că 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar peste jumătate vorbesc constant despre independență financiară. Economisirea pentru achiziții majore urcă cu 11,7% față de 2023, iar pensia devine subiect recurent în familie (+10,2%). Deși doar 15 % dintre respondenți au urmat un curs de educație financiară, riscul de fraudă se înjumătățește în rândul acestora, iar două treimi își schimbă deja comportamentul: bugetează mai riguros, economisesc regulat și își constituie fonduri de urgență. Încrederea în băncile comerciale crește la 55,3%, iar etichetarea lor ca „riscante” coboară la 4%. Totuși, 41% dintre români încă preferă interacțiunea umană pentru decizii financiare complexe.

Reziliența financiară crește ușor, dar persistă un paradox: 59% spun că pot pune deoparte cel mult 10% din venit, iar bancarizarea este aproape universală (88,1% au cont curent). Apetitul pentru investiții rămâne într-o zonă scăzută – doar 12,3% dețin acțiuni și 8,9% criptomonede – iar lipsa capitalului și a cunoștințelor aplicate ține majoritatea departe de oportunități esențiale.

„Raportul privind alfabetizarea financiară 2025” a fost realizat de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry, pe un eșantion reprezentativ de 1.244 de adulți conectați digital (marjă de eroare ±2,8%). Rezultatele reflectă tendințele comportamentale și atitudinale ale populației urbane din România în 2025.

Guvernare prin teleportare: taxele vin azi, reformele poate mâine

Petre Marius Bogdan
-
0
Guvernare prin teleportare: taxele vin azi, reformele poate mâine

România intră în a doua jumătate a anului 2025 cu o certitudine amară: guvernul Bolojan și-a asumat cea mai grea povară fiscală pe umerii contribuabilului fără să livreze, concret, reformele promise. Taxele au crescut deja – impozitul pe profit și dividende este 16%, TVA-ul urmează a fi modificat pe ascuns prin excepții și ambiguități, contribuțiile sociale au fost rearanjate în așa fel încât nimeni nu mai înțelege dacă pierde sau câștigă. Dar reforma administrației publice? Reforma sistemului sanitar? Investițiile în infrastructură? Toate vin… poate în viitor. Ceea ce avem acum este teleportarea greșelilor trecutului într-un prezent fiscal sufocant și un viitor incert.

PNRR: balonul de săpun de 47,4 miliarde euro

Premierul Bolojan a preluat un dezastru. Asta e clar. Dar întrebarea nu mai e cine a greșit în trecut, ci ce facem acum. Cu 47,4 miliarde euro angajate prin PNRR, dintre care doar 28,5 miliarde sunt fonduri efective, România s-a aruncat într-o supracontractare de 130%. Bani promiși, lucrări neîncepute, șantiere pe hârtie, proiecte cu progres zero. Comisia Europeană ne-a întrebat din primăvară: cum vreți să terminați investițiile până în 2026 dacă nici măcar nu ați început?

Exemplul spitalelor e emblematic: din 19 spitale promise, doar 5 au șanse reale de a fi finalizate, alte 4–5 sunt clar ratate. Restul? Cu semnul întrebării. Nicio problemă, spune guvernul, vom găsi alte surse de finanțare. Din păcate, aceste surse nu sunt garantate. Ne uităm spre BEI, politica de coeziune, fonduri naționale deja sub presiune. Dar toate aceste „alternative” vin tot cu bani publici, tot cu datorie, tot cu presiune pe bugetul pe care l-am împovărat deja fiscal.

Cereri de plată întârziate, guvernanță întârziată, reforme amânate

Cererea de plată 3 – cea de 2,7 miliarde euro – a fost depusă abia în decembrie 2023. Cererea de plată 4, cea de 5–6 miliarde euro, e în pregătire. O sumă uriașă, necesară. Dar banii vin doar dacă reformele asumate sunt îndeplinite.

Adevărul dur este că România nu are implementare efectivă la o parte importantă din proiectele de investiții, iar în multe sectoare nu există nici măcar construcții demarate. Peste 7,8 miliarde euro sunt în pericol: segmente de autostradă, căi ferate, locuințe pentru tineri, infrastructură socială, împăduriri. Progresul fizic este zero în multe cazuri. Comisia și MIPE discută deja ce se mai poate salva. Nu mai e vorba de optimizare, e vorba de daune controlate.

Sistem de monitorizare promis. Promisiuni știrbite

Guvernul spune acum că va crea un sistem de monitorizare strict. Că ministerele vor fi trase la răspundere. Că șantierele vor fi supravegheate, iar banii vor fi mutați către proiecte „realizabile”. Foarte bine, dar acest control trebuia să existe de la început. PNRR a fost transformat într-un carusel populist de promisiuni – proiecte fragmentate artificial, dublate de bugetul național, asumate fără evaluare reală a capacității de implementare.

Ministrul Investițiilor a recunoscut că România și-a pierdut credibilitatea în fața Comisiei. „De fiecare dată ne-am dus cu promisiuni, dar nu ne-am ținut de ele.” Acum ne prezentăm la negocieri cu o agendă de „reset”. Dar resetul vine după ani de auto-sabotaj, nu în locul lui.

Reformele structurale: întârziate sau inutile fără voință politică

Printre cele mai întârziate reforme se află guvernanța corporativă în energie. Se promit modificări legislative astfel încât numirile politice să nu mai domine sectorul. Dar aici am mai fost. Soluțiile sunt cunoscute de 10 ani. Dacă se vrea reformă, atunci să se dea ordonanță de urgență și să se publice criteriile de numire la ANRE, Transelectrica, Electrica, etc. Altfel, sunt vorbe.

Legea salarizării unitare este „în lucru”, dar draftul trimis Comisiei nu reflectă realitățile bugetare. Se vorbește despre un termen realist: trimestrul II 2026. Adică peste un an. Dar majorările de taxe sunt deja în vigoare. Decalajul între efortul fiscal al contribuabilului și livrabilele statului este deja scandalos.

Pe legea pensiilor speciale se promite o rezolvare definitivă pentru magistrați. Dar asta e o poveste recurentă. Să vedem actul normativ, nu doar comunicatele de presă.

Românii plătesc de „azi”, reformele …„în curând”

„Merge și așa” s-a terminat, spune guvernul. Dar din păcate, a fost înlocuit cu „plătește acum, vom livra la un moment dat”. Cetățeanul român suportă deja cele mai mari ajustări fiscale din ultimii ani. În schimb, reformele sunt întârziate, implementarea proiectelor e la pământ, iar credibilitatea noastră externă este aproape nulă.

Guvernul Bolojan trebuie să înțeleagă că resetul real nu este unul de discurs, ci de acțiune. Până atunci, realitatea e crudă: România a teleportat prostiile din trecut în prezent, iar cetățeanul plătește nota.

Cum au ajuns retailerii alimentari, de bricolaj și dealerii auto să plătească impozitul suplimentar din sectorul de petrol şi gaze naturale și de ce trebuie exceptați?

Economistul
-
0
Cum au ajuns retailerii alimentari, de bricolaj și dealerii auto să plătească impozitul suplimentar din sectorul de petrol şi gaze naturale și de ce trebuie exceptați?

de Ruxandra Târlescu, Partener, Leader Tax&Legal PwC România
Ana Maria Iordache, Partener D&B, David și Baias

Retailerii alimentari și de bricolaj (DIY– do it yourself), importatorii și dealerii auto, precum și companiile din sectorul agribusiness ajung să datoreze, în mod incidental, impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), deși acesta a fost conceput pentru sectorul petrolului și gazelor naturale. Cum au ajuns în această situație? Acești contribuabili comercializează, pe lângă activitatea principală, produse precum lubrifianți și lichide de răcire pentru autovehicule, brichete, cărbuni pentru grătar, lemne de foc sau alți combustibili. Prin urmare, desfășoară și activități secundare încadrate în coduri CAEN asociate sectorului de petrolul și gaze naturale, ceea ce îi aduce, formal, sub incidența ICAS.

Ce prevede legislația?

Inițial, ICAS a fost introdus în 2024 prin Codul fiscal pentru persoanele juridice care desfășoară activitate în sectoarele de petrol și gaze naturale și au o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro. Ulterior, prin Ordinul nr. 5433/2023 au fost indicate codurile CAEN vizate de acest impozit. 

Începând cu 31 ianuarie 2025, ICAS a fost modificat prin Ordonanța nr. 3/2025 care a inclus direct în Codul Fiscal codurile CAEN pentru care se aplică ICAS, cu precizarea expresă că anumite activități — precum vânzarea combustibililor solizi, a naftalinei, a uleiului pentru încălzire, a produselor lubrifiante și de răcire — sunt exceptate de la plata ICAS, în cazul în care acestea nu constituie activitatea principală a contribuabilului. 

Ce se întâmplă în practică?

Deși Ordonanța 3/2025 clarifică situația începând cu anul 2025, pentru anul 2024, dispozițiile legale în vigoare sunt susceptibile de interpretare, în special în privința companiilor care desfășoară activități marginale, corespunzătoare codurilor CAEN menționate în Ordinul nr. 5433/2023. . Având în vedere că ICAS se datorează prin excepție de la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) în practică au fost observate două tipuri de situații:

  • Companiile profitabile, care datorează fie impozit pe profit (CIT), fie IMCA, dar în cazul cărora IMCA nu depășește semnificativ nivelul CIT, ar fi cele mai afectate dacă s-ar introduce obligația plății ICAS pentru 2024. Această modificare ar genera pentru ele o povară fiscală suplimentară semnificativă.
  • Companii mai puțin profitabile, sau chiar pe pierdere, care datorează în prezent IMCA, semnificativ mai mare decât CIT, ar putea, dimpotrivă, beneficia de aplicarea ICAS în locul IMCA, datorită cotei mai reduse (0,5% față de 1%)

Potrivit unui răspuns emis de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) către Camera Consultanților Fiscali, autoritățile fiscale consideră că, pentru anul 2024, obligația de plată a ICAS se extinde și asupra companiilor care realizează venituri — chiar și marginale — din activități aferente codurilor CAEN vizate de Ordin. Mai mult, din această perspectivă, impozitul s-ar datora asupra întregii valori a veniturilor obținute de societate, indiferent de ponderea activităților aferente codurilor respective. 

Posibilități de interpretare și neclarități

Această abordare ridică semne de intrebare cu privire la temeiul legal al aplicării ICAS pentru anul 2024. În lipsa unei reglementări explicite în textul Codului Fiscal, aplicarea impozitului în baza unui ordin, act normativ cu putere ierarhica inferioara legii, poate fi considerată problematică, având în vedere principiul ierarhiei actelor normative și prevederile constituționale potrivit cărora impozitele se stabilesc exclusiv prin lege.

Astfel, textul legal (art. 18^3 din Codul fiscal, forma în vigoare pentru anul 2024) și rațiunea reglementării vizează în mod clar impozitarea suplimentară a companiilor din sectorul petrol și gaze naturale. Acesta face referire exclusiv la „persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale”, fără a extinde obligația de plată la alte entități comerciale care pot avea incidental coduri CAEN similare. Or. un ordin emis de Ministerul Finanțelor (Ordinul nr. 5433/2023) nu poate modifica sau extinde domeniul de aplicare al legii (Codul Fiscal) întrucât ar încalcă principiul ierarhiei actelor normative (o lege are forța superioară unui ordin). Mai mult,  art. 138 din Constituție prevede în mod expres că impozitele se stabilesc numai prin lege și nu prin acte normative cu putere inferioară (Ordin).

In plus, deși Ordonanța nr. 3/2025 are aceeași valoare juridică ca Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și are ca scop oficial modificarea acestuia, considerăm că, în esență, actul normativ a fost adoptat pentru a corecta o dispoziție anterioară care era nelegală sau chiar neconstituțională. Asa cum se precizează în nota de fundamentare a acestei ordonante, produse precum combustibili solizi, naftalină, ulei pentru încălzire, petrol lampant, hidrogen, produse lubrifiante și de răcire nu ar trebui să fie supuse impozitului ICAS. În același timp, codurile 4671 – […], 4681 – […], 4730 – […] / 4730 – […], cuprind și bunuri care nu aparțin domeniului petrolier, cum ar fi: lemnele de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant, antigel – pentru care contribuabilii respectivi nu ar trebui să fie în sfera de impozitare. 

Nu în ultimul rând, aplicarea generalizată a ICAS pentru anul 2024 tuturor companiilor care au înscris în obiectul de activitate, principal sau secundar, codurile CAEN menționate în Ordin ar trebui evitată. Aceasta deoarece interpretarea aplicabilității codurilor CAEN necesită, în multe situații, o analiză individuală. Spre exemplu, trebuie analizat in detaliu dacă se realizează comerț cu ridicata sau cu amănuntul, dacă produsele vândute ar putea intra sub un alt cod CAEN sau care este semnificația  noțiunii de „magazine specializate” evidențiată în cadrul unuia dintre codurile CAEN menționat de Ordin, etc). Acestea trebuie analizate de la caz la caz.

În concluzie, in lipsa unor clarificări suplimentare, aplicarea ICAS în anul 2024 rămâne un subiect interpretabil. Pe de o parte, există opinia exprimată de MFP conform căreia impozitul este datorat de toate companiile încadrate în codurile CAEN menționate în Ordinul nr. 5433/2023. Pe de altă parte, se pot aduce argumente juridice și de tehnică legislativă potrivit cărora aplicarea ICAS în baza unui ordin nu ar respecta normele de tehnica legislative si principiile constitutionale.

În acest context, este de dorit ca autoritățile să emită o poziție clară și oficială care să ofere contribuabililor predictibilitate și securitate juridică, fie în sensul consolidării actualei interpretări legislative, fie printr-o eventuală reconsiderare a aplicabilității ICAS în perioada anterioară modificărilor legislative din 2025.

Henkel Romania și voluntarii săi construiesc pentru generațiile viitoare 

Economistul
-
0
Henkel Romania și voluntarii săi construiesc pentru generațiile viitoare 

Pentru compania Henkel, sustenabilitatea a reprezentat și va continua să reprezinte parte integrantă din ADN-ul companiei (detalii în Raportul de Sustenabilitate 2024 & „Sustainability at heart”). Multe dintre proiectele Henkel din zona sustenabilitate/ dezvoltare durabilă* au fost, sunt și vor fi și în continuare desfășurate prin implicarea activă și entuziasmul angajaților companiei. 

Un exemplu recent, din zona proiecte comunitare și sociale îl reprezintă evenimentul „Hope Build” (“Construim pentru generații viitoare”) organizat și în acest an de ONG-ul partener Habitat for Humanity Romania, pe data de 19 iunie, la care Henkel a contribuit financiar , prin donații de produse/ materiale de construcții din portofoliul diviziei Adezivi și prin implicarea  echipei sale de voluntari, toate acestea pentru ca patru familii defavorizate din jud. Prahova să se bucure în această toamnă de propriile locuințe. 

* derulate sub umbrela Consiliului de Sustenabilitate al companiei Henkel Romania. 

Cei 36 de angajați – voluntari Henkel (din toate diviziile/ funcțiunile companiei) s-au bucurat de experiența unică a muncii pe șantier, au învățat noțiuni practice despre construirea unei case, în cadrul diverselor ateliere:  Construcție și ignifugare ferme acoperiș, Tencuit soclu fundație duplexuri, Zugrăvit băi, Finalizat glafuri exterioare,  Montare parchet/plintă – și s-au bucurat alături de viitorii locatari de visul unei noi case care prindea contur. Toate aceste acțiuni / ateliere practice s-au derulat în condiții de caniculă (300 C), într-un echipament specific muncii pe șantier. 

„A fost provocator să petrecem o zi activă și toridă în bocanci, pe șantier, dar gândul că totul este pentru o cauză nobilă ne-a motivat să continuăm A meritat efortul”, declară unul dintre voluntarii Henkel prezenți pe șantier.

Henkel  a început proiectul „Hope Build”, în toamna anului 2024, împreună cu Habitat for Humanity Romania, ca proiect  accelerat de construcție case în doar 7 zile, împreună cu alte companii. Recentul eveniment din 19 iunie a fost unul dedicat echipei Henkel și a marcat încheierea și finalizarea proiectului.

Henkel a sprijinit constant, financiar și prin angajații-voluntari, eforturile sociale și comunitare ale ONG-ului partener Habitat for Humanity, , pentru aceeași cauză – construcția de case pentru familiile defavorizate și prin participarea, în primăvara acestui an, pentru al treilea an consecutiv, la Maratonul din primăvară, „cursa pentru umanitate“. 

Astfel, în luna aprilie (27 Aprilie), voluntarii Henkel au susținut și au participat la semi-maratonul București Constantina Diță, parte din proiectul social „Runners for Humanity”, dezvoltat de ONG „Habitat for Humanity Romania”. Vremea mai puțin prietenoasă nu i-a împiedicat pe voluntarii Henkel să alerge 3.5K, 10K sau 21K împreună cu membrii familiilor lor „KM de bine”. 

Acțiunile din zona mediu/dezvoltare sustenabilă derulate de către Consiliului de Sustenabilitate al companiei Henkel Romania vor continua în toamna acestui an cu activități de plantare, derulate împreună cu un alt ONG partener,  Let’s Do It Romania.

Peste 19 milioane de puieți forestieri, plantați de Romsilva în campania de împăduriri de primăvară

Florin Antonescu
-
0
Peste 19 milioane de puieți forestieri, plantați de Romsilva în campania de împăduriri de primăvară

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „a plantat peste 19 milioane de puieți forestieri și a regenerat 8.589 de hectare fond forestier proprietatea publică a statului, în campania de împăduriri de primăvară.

Dintre acestea, 3.109 hectare au fost regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri, cu 504 hectare peste ținta stabilită inițial. Alte 5.480 de hectare au fost regenerate natural, cu 145 de hectare în plus.

Cele mai întinse suprafețe regenerate artificial au fost la Direcția Silvică Suceava, unde au fost împădurite integral 813 hectare, 231 de hectare la Direcția Silvică Neamț și 215 hectare la Direcția Silvică Bihor.

În ceea ce privește regenerările naturale, cea mai întinsă suprafață, respectiv de 725 de hectare, a fost la Direcția Silvică Suceava, aceasta fiind urmată de Direcția Silvică Caraș – Severin, cu 701 hectare și Direcția Silvică Neamț, cu 443 de hectare.

De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.840 de hectare și de refacere a plantațiilor calamitate pe o suprafață cumulată de 471 de hectare.

Pentru realizarea tuturor lucrărilor de împăduriri, completări și refaceri, au fost utilizați, în total, aproximativ 19,1 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Marius-Dan Sîiulescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva: „Am încheiat cu succes campania de împăduriri de primăvară, regenerând în plus 650 de hectare față de programul inițial. Regenerarea pădurilor este prioritară pentru Romsilva, asigurând întinerirea treptată a pădurilor administrate. Este investiția noastră cea mai importantă, într-un viitor verde pentru generațiile viitoare.”

Romsilva reamintește că „programul anual de regenerare a pădurilor de stat, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 6.515 hectare prin regenerări naturale și 3.585 de hectare prin lucrări de împăduriri, precum și lucrări de completări pe 2.340 de hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 1.011 hectare.

Pentru toate lucrările efectuate, împăduriri, refaceri, completări, de pregătire a terenului și a solului, lucrările de întreținere a plantațiilor și de ajutorare a regenerărilor naturale, Romsilva a alocat, în acest an, un buget de 316,5 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 de hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri”. 

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale. 

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”. 

Foto: Romsilva 

1...345...1.955Pagina 4 din 1.955