Sondaj – Efectul măsurilor din Pachetul 1 asupra mediului de afaceri la două luni de la implementare

Economistul
-
0
Sondaj – Efectul măsurilor din Pachetul 1 asupra mediului de afaceri la două luni de la implementare

În perioada 10-20.10.2025, IMM România a realizat un sondaj referitor la efectul măsurilor din pachetul 1 asupra mediului de afaceri la 2 luni de la implementare, în cadrul căruia 2290 de antreprenori au răspuns astfel:

1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 70,3% microîntreprinderi, 22,7% întreprinderi mici, 5,7 % întreprinderi mijlocii și 1,3 % întreprinderi mari.

2. Domeniul de activitate al respondenților: 39,3 % sunt din servicii, 19,7% din comerț, 12,2% aparțin HORECA, 10,5% sunt din construcții și 8,3% producție

3. La întrebarea „Cum a fost afectată activitatea dvs. de creșterea TVA la 11% sau 21%, după caz, începând cu 1 august 2025?” – răspunsuri multiple – antreprenorii menționează pe primele 4 locuri următoarele efecte:

1) 55% – peste jumătate dintre respondenți-  scăderea încasărilor; 

2) 53,3% – scăderea volumului  serviciilor/produselor vândute (se corelează cu scăderea încasărilor);

3) 29,7% – declară că le-au crescut datoriile către terți;

4) 26.6% – au redus personalul angajat.

 4. Răspunsurile la întrebarea privind impactul resimțit în activitatea economică de stabilirea cotei generale de TVA la 21% din 1 august 2025 au fost următoarele:

– aproape 80% au resimțit impactul asupra activității întreprinderii (42,8 % un impact mare și 37,1% un impact foarte mare);

  • 14,4% au resimțit un impact mic; 

– 5,2% au declarat că nu există impact asupra activității economice.

5. Fiind întrebați „Cum este afectată activitatea societății de creșterea accizei la combustibili începând cu luna august 2025?”- răspunsuri multiple – primele 3 efecte menționate de antreprenori au fost:

– 49,3% – Creșterea costurilor duce la scăderea competitivității societății;

– 38,4% – Se va înregistra o scădere a volumului vânzărilor;

– 28,4% – Se va diminua profitul. 

6. Cum a fost afectată întreprinderea dvs. de eliminarea plafonării prețului la energia electrică? Antreprenorii au menționat în ordine următoarele efecte – răspunsuri multiple:

– 57,6% – Creșterea semnificativă a costurilor operaționale;

– 41,9% – Reducerea investițiilor;

– 23,6% – Scăderea marjelor de profit.

7.  La întrebarea „Cum este afectată activitatea economică de creșterea inflației?” – răspunsuri multiple – pe primele 3 locuri au fost menționate în ordine:

– 69% – A scăzut cererea pentru produse/servicii; 

– 53,3% – S-a diminuat profitul, deoarece nu putem transfera costurile în prețul final;

– 41,5% – Au crescut costurile cu materiile prime;

De asemenea, peste 1/3 dintre întreprinderi –39,3% – au decis amânarea investițiilor

8. Fiind întrebați „Cum sunteți afectat de mărirea impozitului pe dividende de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026?” – răspuns multiplu –  respondenții au menționat în ordine:

– 45,4% – Vor retrage în anul 2025 toate dividendele neacordate în ultimii ani; 

– 41,5% – Vor amâna retragerea dividendelor începând cu 01.01.2026 în așteptarea scăderii impozitării;

-29,7% – Intenționeză să mute afacerea în alt stat UE;

9. La întrebarea „Sunteți de acord cu plafonarea prețului la produsele alimentare de bază?” – răspuns unic:

– 38% dintre antreprenori au răspuns că Nu sunt de acord (deoarece conduce la descurajarea investițiilor în sectorul agroalimentar, scade motivația pentru producători, distorsionează piața);

– 27,9% – Da, pe o perioadă nedeterminată 

– 23,6% – Nu stiu/nu se pot pronunța;

– 10,5% – Da, pentru maxim 12 luni

10. La întrebarea referitoare la principale măsuri pentru reducerea deficitului bugetar – răspuns multiplu – în ordine au fost (răspusuri cu peste 50% dintre opțiuni):

  • 82,5% – Reorganizarea administrației publice;
  • 80,8% – Eliminarea pensiilor speciale;
  • 64,2% – Comasarea instituțiilor deconcentrate din judete;
  • 62% – Reducerea cheltuielilor cu ajutoarele sociale;
  • 57,2% – Taxarea marilor companii multinaționale.

11. Care ar fi fost principalele soluții pentru evitarea creșterii TVA?– răspuns multiplu, întrebare semideschisă – respondenții au menționat în ordine:

– 77,7% – educerea cheltuielilor bugetare;

– 68,1% – Combaterea fraudei cu TVA în lanț (caruselul de TVA);

– 59% – Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor

În cadrul secțiunii de a propune propriul răspuns, aproape 90% dintre acestea au fost legate de scăderea valorii TVA pentru îmbunătățirea colectării.

12. Care estimați că vor fi principale probleme ale pieței pe care acționați în anul următor? – răspuns multiplu  

– 73,8% – Scăderea volumul vânzărilor;

– 64,2% – Creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate;

– 44,5% – Se va înregistra o creștere a concurenței neloiale;

Doar 2,2% dintre antreprenori nu cred că vor fi înregistrate probleme pe piață.

13. La întrebarea Care sunt primele 3 măsuri pe care doriți să le implementați pentru a rezista pe piața afectată de măsurile din pachetul 1 de reforme?” – răspuns multiplu-antreprenorii au menționat:  

– pe primul loc, cu 79% – Reducerea cheltuielilor societății;

– pe locul 2 cu 56,3% – Reducerea personalului;

– pe locul 3 cu 35,8% – Diversificarea produselor/serviciilor vândute.

14. Care sunt principale 3 măsuri pe care Guvernul trebuie să le ia în pachetul 3 pentru susținerea IMM-urilor? 

– pe primul loc cu  67,7% – Debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare;

– pe locul 2 cu 60,7% – Reducerea prețului la energia electrică;

– pe locul 3 cu 48% – Acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri;

– 38% – Digitalizarea procedurilor administrative.

PROPUNERILE IMM ROMÂNIA PENTRU PACHETUL 3 DE REFORME

Măsurile din cadrul Pachetului I au mărit fiscalitatea pentru mediul de afaceri, impactul fiind resimțit în toată economia românească (80% dintre întreprinderi declară că au fost afectați). Lipsa măsurilor de sprijin pentru antreprenori înseamnă un mediu de afaceri lipsit de competitivitate și de instrumentele necesare pentru a  face față concurenței întreprinderilor din alte state UE care acționează pe piața unică, dar beneficiază de măsuri de sprijin din partea guvernelor.

Astfel, cum a susținut în mod constant, IMM ROMÂNIA consideră necesară adoptarea de măsuri pentru susținerea mediului antreprenorial, și în special a IMM-urilor, acestea reprezentând singura modalitate pentru depășirea actualului moment de criză.

IMM ROMÂNIA solicită ca Pachetul 3 de reforme să conțină:

  1. DEBIROCRATIZARE și SIMPLIFICARE – cerute de  67,7% dintre antreprenori – eliminarea procedurilor birocratice inutile,  unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe;
  2.      REDUCEREA PREȚULUI LA ENERGIA ELECTRICĂ – 60,7% dintre antreprenori solicitând această măsură, prețul energiei afectând în mod direct productivitatea și competitivitatea întreprinderilor românești (amintim că prețul energiei electrice este în medie cu 50% mai mare în România decât în vestul Europei);
  3. SUSȚINEREA MICROÎNTREPRINDERILOR – politici și programe pentru susținerea micilor antreprenori;
  4.     DIGITALIZARE – accelerarea și finalizarea procedurilor de digitalizare;
  5.    TURISM/HORECA – menținerea cotei reduse de TVA la 11% și  susținerea turismului ca prioritate națională,
  6. TRANSPORTURI – sprijinirea operatorilor de transport;
  7. STOPAREA PRESTĂRII DE SERVICII DE CĂTRE ENTITĂȚI NEÎNREGISTRATE FISCAL – fiscalizarea prestatorilor neînregistrați și eliminarea concurenței neloială

Clinica de Stomatologie din sectorul 4, centru de excelență în tratarea afecțiunilor dentare 

Florin Antonescu
-
0
Clinica de Stomatologie din sectorul 4, centru de excelență în tratarea afecțiunilor dentare 

Clinica de Stomatologie de pe Șoseaua Olteniței nr. 9, construită integral de sectorul 4 al municipiului București și aflată din punct de vedere managerial în operaționalizarea Spitalului Universitar de Urgență București, anunță trecerea la un nou nivel, devenind „un loc în care se vor face tratamente stomatologice de top, la cele mai înalte standarde, prin utilizarea în activitatea de zi cu zi a celor mai noi metode și tehnologii medicale, puse la dispoziție de compania finlandeză Planmeca, lider mondial în domeniul producției de echipamente și software medical”. 

Primăria Sectorului 4 precizează că, „pe lângă tratamentele anterior menționate și componenta educațională ce se desfășoară, aici, sub coordonarea UMF Carol Davila, la ambulatoriul de stomatologie se vor putea face și tratamente în regim social, pentru copiii și adulții din sectorul 4, care provin din categorii vulnerabile și care, în lipsa unui astfel de program, își pun sănătatea în pericol și sunt expuși riscului de marginalizare”.

Daniel Băluță, primarul sectorului 4:  „Împreună cu partenerii noștri, dorim să ducem acest Ambulatoriu de Stomatologie la următorul nivel – un loc în care se vor face tratamente stomatologice de top, la cele mai înalte standarde, dar și un loc unde nimeni nu este lăsat în urmă. De aceea, mă bucur să vă anunț că suntem foarte aproape de a lansa un program de tratamente stomatologice sociale, prin care să aducem sănătatea mai aproape de oamenii care au mare nevoie de ea, locuitori ai Sectorului 4, copii și adulți, oameni care nu își permit tratamente costisitoare și care vor putea beneficia de îngrijiri medicale de calitate. Pentru copiii din familii vulnerabile, vom oferi aparate ortodontice gratuite, pentru că niciun copil să nu mai fie privat de zâmbetul și de încrederea lui. Iar, pentru adulți, vom asigura inclusiv implanturi și proteze dentare, pentru că fiecare om să poată munci, să poată zâmbi și să se simtă, cu adevărat, parte din comunitate.”

Persoanele cu domiciliul în sectorul 4, care au venituri sub un anumit prag, de exemplu, salariul mediu pe economie, se pot înscrie la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, fie on-line, fie direct la sediu. După verificarea datelor declarate, vor fi programate, aici, la clinică, pentru o consultație inițială și stabilirea unui plan de tratament personalizat, precum și a unei estimări de cost. Ulterior, fiecare caz în parte va fi analizat de o comisie mixtă, în vederea începerii tratamentului. Plata acestuia va fi decontată de către sectorul 4, în limita bugetului alocat lunar. Acest proiect va fi supus votului consilierilor locali, în următoarea ședință de consiliu, și sper din tot sufletul că va fi adoptat cu sprijinul a cât mai mulți consilieri.” 

Prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB): „Sunteți în fața unui model unic de servicii de sănătate. Este singura astfel de structură construită în România și singura funcțională pe acest sistem, care oferă servicii publice de sănătate, în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Nu a fost ușor să dăm viață unei structuri, construită cu mult talent și multă abnegație de către Primăria Sectorului 4, și îi mulțumesc încă o dată lui Daniel Băluță pentru acest lucru. Deocamdată, lucrurile merg în două direcții. Prima, și cea mai importantă, e de a asigura servicii de sănătate stomatologică pentru populația din Capitală. În al doilea rând vorbim de servicii sociale, de servicii care sunt acoperite de Casă. Dar, aici, Primăria Sectorului 4 are un rol foarte important pentru că ea cofinanțează sau va cofinanța aceste servicii, prin hotărâri ale Consiliului Local. Sigur că da, pentru persoanele defavorizate și, ce-i mai important, pentru copii cu dizabilități stomatologice, și nu numai. Și ăsta este un lucru cu care noi ne mândrim. A venit însă și vremea ca această clinică să depășească sfera medicinei sociale și să facă excelență în stomatologie, iar colaborarea cu Planmeca, cred eu că va fi punctul de început, pornind de la echiparea acestei clădiri și până la ceea ce vom face în viitor, cu device-uri unice și cu o îmbunătățire a fluxului de la diagnostic până la tratamentul pacientului. Și mai există o latură a clădirii. Mă refer la partea educațională. Gândiți-vă ce beneficiu are un student la Stomatologie, dar și un medic rezident să intre în contact cu lumea medicală educațională, cu cadrele didactice ale universității, cu tehnicile frumoase care sunt aici și, de ce nu, în contactul direct cu pacientul, care este cheia învățământului stomatologic.” 

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila: „Ceea ce vedem aici este probabil  unicul centru din țară cu asemenea amplitudine, în care studenții și rezidenții lucrează direct cu pacienții, pentru a se dezvolta în cariera stomatologică. De aceea, vreau să le mulțumesc și invitaților de la Planmeca pentru vizită și pentru contribuția lor la dotarea acestei clinici, dar și Primăriei Sectorului 4 și primarului Daniel Băluță, fostul nostru student, precum și Spitalului Universitar de Urgență, fără de care clinica sigur nu ar fi existat.”

Prof. univ. dr. Ecaterina Ionescu, coordonatorul clinicii: „Această clădire este un vis devenit realitate. Eu am crezut în el, l-am ținut ascuns vreo doi ani de zile și a devenit realitate probabil atunci când nimeni nu mai credea. Nu a fost ușor! S-a construit această bijuterie în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie. Această bijuterie pe care noi am primit-o și pe care sper să o putem purta și sunt sigură că o vom purta așa cum se cuvine, dotată cu echipamente și aparatură de ultima generație.”

Parteneriat Allview Auto și Academia Titi Aur pentru educația rutieră și siguranța tinerilor șoferi

Florin Antonescu
-
0
Parteneriat Allview Auto și Academia Titi Aur pentru educația rutieră și siguranța tinerilor șoferi

Compania Allview Auto, divizia specializată în mobilitate electrică a grupului Visual Fan, anunță „parteneriatul cu Academia Titi Aur, cel mai mare centru de conducere defensivă și educație rutieră din Europa de Est, pentru a sprijini educația și formarea tinerilor șoferi”.

Allview Auto subliniază că, „prin acest parteneriat, modelele Allview CityZEN vor fi utilizate exclusiv în cadrul cursului Nivel Zero (N0), dedicat tinerilor de peste 16 ani. Cursul N0 reprezintă primul pas în universul conducerii defensive, fiind conceput pentru tinerii aflați la început de drum, în special pentru cei care se află în procesul de obținere a permisului de conducere. Programul poate fi urmat începând cu vârsta de 16 ani, cu condiția ca participanții să dețină cunoștințe de bază privind manevrarea unui automobil, întrucât exercițiile practice includ frânări de urgență și manevre de îndemânare la volan.

Scopul acestui curs este de a crește gradul de conștientizare privind riscurile reale din trafic și de a forma o atitudine preventivă și responsabilă la volan. Sub îndrumarea instructorilor Academiei Titi Aur, participanții îmbină teoria cu practica, învățând să recunoască pericolele din trafic, să efectueze manevre controlate de frânare și evitare obstacole, să parcurgă probe de îndemânare și să testeze manevrabilitatea modelului Allview CityZEN într-un mediu sigur și controlat”.

„Siguranța tinerilor la volan reprezintă una dintre valorile centrale ale companiei noastre. Prin acest parteneriat, Allview Auto își reafirmă angajamentul față de comunitate și susține educația rutieră ca pilon al responsabilității sociale.

Adrian Vișan, director general adjunct al companiei Visual EV Distribution SRL: „Modelul Allview CityZEN reflectă această viziune, fiind o mașină sigură prin construcție, echipată cu airbag pentru șofer, ABS, EBD, EPS, HAC, sistem de camere 360° și monitorizare automată a presiunii în pneuri, iar structura caroseriei, cu grinzi de oțel anticoliziune și întărituri laterale, asigură protecție sporită în orice situație.” 

Organizatorii precizează că „cei interesați de Cursul N0 se pot înscrie direct pe site-ul Academiei Titi Aur, accesând: https://academiatitiaur.ro/product/curs-de-conducere-defensiva-n0/. Pentru mai multe informații despre modelele Allview Auto și pentru a descoperi rețeaua de dealeri autorizați unde se poate realiza test drive, vă invităm să vizitați: www.allview-auto.ro/cityzen”.

Titi Aur, fondatorul Academiei Titi Aur: „Tinerii care încep să conducă la 16 ani au un mare entuziasm, dar de multe ori nu conștientizează pericolele reale din trafic. Lipsa de experiență, combinată cu curiozitatea și încrederea excesivă, pot duce la situații critice. Cursul N0 îi ajută să înțeleagă ce înseamnă responsabilitatea la volan, cum reacționează o mașină în condiții-limită și ce înseamnă să fii un șofer defensiv. Este o investiție în siguranța lor și în siguranța tuturor participanților la trafic.”

Sondaj IMM România privind creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 Ianuarie 2026

Economistul
-
0
Sondaj IMM România privind creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 Ianuarie 2026

În perioada 10-15.10.2025, IMM România a realizat un sondaj referitor la percepția antreprenorilor în legătură cu creșterea salariului minim brut pe țară în anul 2026, la care au fost 2017 respondenți, fiind înregistrate următoarele răspunsuri:

  1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 59,4 % microîntreprinderi, 20,3 % întreprinderi mici, 10,9 % întreprinderi mijlocii și 9,4 % întreprinderi mari.

2. Referitor la domeniul de activitate al respondenților, 54,5 % sunt din servicii, 16,8% producție, 9,9 % din comerț, 5% aparțin HORECA și 4,5% sunt din construcții.

  1. La întrebarea „Câti salariati din societatea dvs. sunt încadrati în prezent la nivelul salariului minim brut pe țară?”, antreprenorii au răspuns astfel:

1) 29,2% între 2 și 5 salariați 

2) 24,3%; peste 11 salariați;

3) 17,8% niciunul;

4) 17,3% 1 (un) salariat.

5) 11,4% între 6 și 10 salariați;

4. Fiind întrebații dacă Susțin creșterea salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026,  63,9% au răspuns NU și 36,1% au răspuns DA.

5. La întrebarea Dacă nu, de la ce dată ați fi de acord cu creșterea salariului minim brut pe țară?– întrebare semideschisă-  antreprenorii având oferite variante prestabilite de răspuns dar și posibilitatea de a menționa liber altă dată – cele mai multe răspunsuri au fost:

– 51,3% au menționat 1 ianuarie 2027;

– 23,4% după depășirea crizei economice;

– 16,9 % au răspuns 1 martie 2026;

– 8,4%  au menționat 1 iunie 2026. 

6. La întrebarea „Care considerați că trebuie să fie valoarea salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026?” principalele răspunsuri au fost:
– 54% au răspuns că valoarea trebuie să fie la același nivel în 2025, respectiv 4050 lei brut;

– 20,8% 4.250 de lei brut;

-11,4% 4.500 de lei brut;

-7,9% să aibă valoarea peste 4.500 de lei brut;

7. Întrebați „Ce dificultăți veți întâmpina în cazul unei creșteri a salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026?” – răspunsuri multiple – antreprenorii au răspuns astfel:

1) 53,5% creșterea prețului produselor/serviciilor oferite;

2) 42,6% scăderea competitivității;

3) 24,8% oprirea/renunțarea la efectuarea investițiilor;

4) 23,8% pierderea unor contracte;

5) 18,8% diminuarea profitului. 

6) 14,4% închiderea firmei

7) 18,8% declară că nu vor fi afectați de creșterea salariului minim.

8. La întrebarea „În cazul în care cresterea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din întreprinderea dvs., care este numărul acestora??”

– 49,5% au răspuns că NU vor efectua disponibilizări, 

– 23,8% între 2 și 5 salariați,

– 16,8% 1 (un) salariat,

– 5,4% peste 10 salariați 

– 4,5% între 6 și 10 salariați.

9. Fiind întrebați „Care sunt măsurile necesare pe care autoritățile ar trebui să le implementeze pentru a se putea asigura cresterea salariului minim brut pe țară?” – răspunsuri multiple- antreprenorii  menționează pe primele 4 locuri următoarele măsuri:

1) 84,7% scăderea fiscalității cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii;

2) 43,6 % stimularea investițiilor;

3) 39,1% acces rapid la fonduri europene pentru întreprinderi.

10. Fiind întrebați dacă „Susțineți păstrarea în 2026 a deductibilității de 300 de lei pentru angajații cu salariul minim brut pe țară și venituri brute realizate până în 4.300 de lei ?” 89,6% au răspuns DA și 10,4% au răspuns NU.

11. La întrebarea „Care sunt măsurile pe care le considerați necesare pentru creșterea veniturilor salariaților?”-răspunsuri multiple- antreprenorii menționează pe primele 4 locuri următoarele măsuri:

  • 1) 45% – aproape jumătate dintre respondenți-  consideră că este necesară creșterea sumei neimpozabile din salariul minim brut la 400 de lei și creșterea plafonului veniturilor brute realizate pentru aplicarea deductibilității la 4.500 de lei;
  • 2)41,1% menționează doar creșterea sumei neimpozabile din salariul minim brut la 400  de lei;
  • 3)36,6% consideră necesară creșterea deducerilor personale de bază pentru salariați;
  • 4)24,3% au răspuns: creșterea plafonului veniturilor brute realizate pentru aplicare deductibilității la 4.500 de lei.

POZIȚIA IMM ROMÂNIA PRIVIND CREȘTEREA SALARIUL MINIM BRUT PE ȚARĂ

IMM România propune înghețarea salariului minim brut pe țară, având în vedere:

  1. Creșterea costurilor cu forța de muncă într-o perioadă în care avem o creștere generalizată a taxelor și impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivității societăților românești.  Mărirea numărului de insolvențe și scăderea consumului arată reculul economiei românești, fapt care creează o presiune suplimentară asupra IMM-urilor. Aproape 2/3 dintre antreprenori -63,9%- nu susțin creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026, iar mai mult de jumătate dintre întreprinderi – 51,3% – susțin creșterea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2027.
  2. În utimii 3 ani, salariul minim brut a crescut în mod constant  peste rata inflației, astfel cum rezultă  din datele INS, puterea de cumpărarea a salariaților crescând în termeni reali. O nouă creștere a salariului minim brut pe țară, în contextul economic actual, caracterizat de instabilitate economică și fiscală, conduce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieței prin concurența neloială făcută de munca nefiscalizată și reducerea investițiilor.
Corelare inflație-salariu minim pe economie2022202320242025
inflație (%)13.80%10.40%5.60%7.10%
creștere inflație față de 2022 (%)0.00%10.40%16.01%23.12%
salariu minim (lei)25503000 până la 1 oct. 2023, după fiind 3.3003700 din 1 iulie 20244050
creșterea salariului față de anul anterior (%)0.00%17.65%23.33%, raportat la 3.00012,12% raportat la 33009.46%
creștere față de 2022 (%)0.00%17.65%45.10%58.82%

*Date INS

  1. O modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, este scăderea fiscalității pe forța de muncă, 84,7% dintre antreprenori susținând reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creșterea a veniturilor pentru salariați.
  2. Creşterea salariului minim brut pe țară, de către Guvern, coroborat cu creșterea fiscalității și fără a se propune un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul poverii tuturor costurilor suplimentare pe antreprenori, fapt care va determina creșterea prețului produselor și serviciilor  întreprinderilor româneşti (53,5 % din respondenți menționând acest prim efect) care va conduce la pierderea competitivităţii.

Black Friday sub lupa ANPC: reguli care fac diferența între o campanie de succes și un dosar de sancțiuni

Economistul
-
0
Black Friday sub lupa ANPC: reguli care fac diferența între o campanie de succes și un dosar de sancțiuni

de Irina Oprea Șalar, senior associate,
Cristina Boroșeanu, associate – Filip & Company

Campaniile de Black Friday atrag anual o atenție uriașă din partea consumatorilor, dar și a autorităților. 

În fiecare lună noiembrie, controalele tematice ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) devin la fel de previzibile ca reducerile—și la fel de intense. Verificările tematice ale ANPC au scos în evidență tipare recurente de neconformitate, în special în ceea ce privește prețul de referință afișat, modul de comunicare a reducerilor și transparența informațiilor esențiale pentru decizia de cumpărare. 

Practic, exact detaliile care par „mici” la nivel de prezentare vizuală sau formulare a mesajului comercial sunt cele care cântăresc cel mai mult juridic: cum definești prețul anterior, ce înseamnă „până la -70%”, care este mecanismul promoției, câte unități există efectiv în stoc la prețul redus și cum semnalizezi eventualele limitări. Având în vedere motivele cel mai des reținute de ANPC în procesele-verbale de constatare și cadrul legal aplicabil promovării corecte în retail, prezentăm în continuare pilonii pentru o campanie solidă din punct de vedere juridic și credibilă în fața consumatorilor.

Prețul: detaliul care decide între o campanie conformă și o sancțiune

În fiecare an, exact acolo unde campaniile de Black Friday promit cel mai mult – la preț – apar și cele mai multe sancțiuni. Conform practicii ANPC, diferența dintre o campanie de succes și una cu amenzi de zeci de mii de lei stă în modul în care este calculată și comunicată reducerea.

Orice reducere trebuie calculată față de prețul de referință – adică cel mai scăzut preț practicat pentru produsul respectiv în același spațiu de vânzare în ultimele 30 de zile calendaristice anterioare aplicării reducerii. Orice abatere – fie și neintenționată – de la această regulă transformă o ofertă atractivă într-o formă de publicitate considerată înșelătoare.

Reducerea trebuie comunicată simplu și transparent: prețul vechi barat menționat alături de prețul nou afișat clar ori utilizarea mențiunilor explicite „preț vechi”/„preț nou” alături de sumele corespunzătoare sau afișarea procentului reducerii şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat. Mesajul vizual trebuie să nu lase loc de interpretări, astfel încât consumatorul să poată evalua imediat și exact avantajul economic real. 

În cazul pachetelor sau seturilor promoționale, lipsa menționării prețului individual al produselor poate fi interpretată drept o practică înșelătoare. ANPC a sancționat frecvent astfel de situații, considerând că, fără un punct de comparație clar, consumatorul nu poate evalua beneficiul real al ofertei.

Diferențele dintre prețul afișat pe pagina de produs și cel din coșul de cumpărături sau la casa de marcat, afișarea tardivă a costurilor de livrare ori omiterea unor taxe suplimentare sunt considerate, în mod constant, practici comerciale înșelătoare de către ANPC, în care consumatorul este indus în eroare cu privire la prețul final – un criteriu central în decizia sa economică. 

Reduceri și mecanisme promoționale: cum transformi o ofertă atractivă într-o campanie conformă

Campaniile promoționale pot fi derulate oricând, însă doar în limitele cadrului legal. O ofertă reușită începe cu respectarea unor principii de bază, pe care ANPC le verifică constant: 

  1. reducerile trebuie aplicate fără a vinde în pierdere;
  2. campania trebuie să vizeze produse disponibile efectiv sau care pot fi reaprovizionate, ori servicii oferite în mod curent;
  3. comerciantul care promovează o categorie de produse într-o anumită perioadă are obligația fie să-şi reînnoiască stocurile pentru a acoperi cererea pe întreaga perioadă anunțată a campaniei, fie să informeze clar consumatorii că oferta este valabilă numai „în limita stocului disponibil”. În practică, această mențiune este utilă atunci când disponibilitatea variază, însă nu exonerează comerciantul de obligația de a planifica stocurile rezonabil, în funcție de impactul estimat al campaniei.

Formulări precum „până la X% reducere” pot atrage rapid atenția consumatorilor, dar și pe cea a autorităților. Ele trebuie să corespundă realității ofertei: trebuie să existe produse care ating efectiv procentul maxim, iar regulile de aplicare – pe categorii, intervale de timp sau condiții specifice – trebuie explicate clar, în proximitatea mesajului principal. Lipsa acestei clarități este frecvent sancționată ca practică comercială înșelătoare. 

De asemenea, expresii de tipul „ultimele bucăți” sau „X persoane vizualizează acum” pot crea o presiune artificială asupra consumatorului și sunt permise numai dacă se bazează pe date reale și verificabile. ANPC tratează cu rigurozitate astfel de formulări, considerându-le practici comerciale agresive atunci când induc o urgență nejustificată în procesul de cumpărare. 

Cu alte cuvinte, o campanie promoțională corect structurată nu este doar o acțiune de marketing eficient, ci și de conformitate juridică atent calibrată.

Furnizarea informațiilor esențiale și consecvența acțiunilor

În perioada Black Friday, transparența devine nu doar o cerință legală, ci și o condiție de credibilitate comercială. Comercianții trebuie să asigure o informare completă și corectă privind caracteristicile esențiale ale produsului, disponibilitatea reală, termenele de livrare realiste, costurile totale și condițiile de aplicare a reducerii. 

Orice diferență între promisiunea afișată și realitatea din teren – fie o întârziere repetată, o anulare unilaterală după confirmarea comenzii sau un termen de livrare nerealist, este tratată de ANPC ca o practică înșelătoare și poate să genereze sancțiuni, inclusiv măsuri corective, de remediere. 

Consecvența între canalele de vânzare și materialele de comunicare a campaniei este obligatorie. Dacă apar modificări – preț, durată, stocuri sau criterii de eligibilitate – trebuie reflectate imediat în toate suporturile de promovare. Mesajele vechi care rămân online după expirarea campaniei, pot fi o sursă de sancțiuni. În plus, o documentare internă riguroasă a prețurilor anterioare, a mecanismului de calcul al reducerilor și a justificărilor pentru afirmațiile comerciale reprezintă cea mai eficientă dovadă de conformitate în fața autorităților. 

Practici frecvent sancționate de ANPC și cum pot fi prevenite

Din practica ultimilor ani, sancțiunile ANPC s-au concentrat în jurul acelorași tipare:

  • prețuri de referință incorecte, 
  • lipsa sau insuficiența stocurilor fără avertizare clară, 
  • neconcordanțe între prețul afișat și cel final din coș, 
  • continuarea comunicării unor campanii expirate,
  • utilizarea de mesaje artificiale de urgență sau raritate a produselor în stoc. 

Toate aceste situații pot fi evitate printr-o disciplină operațională clară: verificarea prețurilor din ultimele 30 de zile, validarea logicii de calcul a reducerilor, implementarea bannerelor explicative în proximitatea mesajelor de reducere, testarea tehnică a fluxurilor de preț între paginile de produs și checkout. 

O planificare operațională riguroasă nu doar că asigură conformitatea legală, ci și performanța comercială. O campanie care generează cerere trebuie să fie susținută de stocuri adecvate sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, de o comunicare proactivă și transparentă privind limitările. Pe termen lung, respectarea cerințelor legale nu înseamnă doar evitarea sancțiunilor, ci și construirea unui avantaj competitiv real: încrederea consumatorilor, reputația brandului și conversiile crescute care merg întotdeauna mână în mână cu onestitatea și claritatea comunicării.

Concluzie: conformitatea, noul avantaj competitiv

Black Friday nu este doar o provocare logistică sau de marketing, ci un test de conformitate și credibilitate. Campaniile care respectă litera legii sunt, de regulă, și cele care reușesc comercial. Într-o piață în care reputația digitală se construiește în ani și se pierde în minute, transparența și consecvența devin cel mai sigur pariu pe termen lung.

4 din 10 români urmăresc promoțiile online ale brandurilor sau retailerilor

Economistul
-
0
4 din 10 români urmăresc promoțiile online ale brandurilor sau retailerilor

Patru din zece români caută și urmăresc promoțiile direct prin intermediul aplicațiilor sau site-urilor care au cataloage digitale, arată un studiu realizat de iSense Solutions pentru Shopfully România. În plus, 39% dintre respondenți consultă cataloagele digitale disponibile în platformele magazinelor, confirmând faptul că mediul digital a devenit principalul punct de informare înainte de cumpărare.

Studiul arată și că majoritatea consumatorilor folosesc atât cataloagele tipărite, cât și versiunile digitale. Totuși, cataloagele digitale sunt accesate cel mai frecvent, ceea ce confirmă că acestea devin un canal important de comunicare, fidelizare și interacțiune cu clienții.

„Acest comportament arată că românii sunt tot mai atenți la modul în care își planifică achizițiile și își gestionează bugetul, iar mediul digital devine principalul punct de contact între consumatori și retaileri. Platformele agregatoare de oferte și cataloage digitale, nu sunt doar instrumente de informare, ci și modalități prin care consumatorii compară prețuri, urmăresc reduceri și decid de unde cumpără.
Pentru retaileri, aceste rezultate confirmă importanța menținerii unei prezențe digitale active și actualizate, cu oferte clare, ușor de accesat și personalizate în funcție de interesele utilizatorilor”,  a declarat Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully. 

Românii își planifică tot mai atent cumpărăturile 

Studiul evidențiază că românii își planifică tot mai atent cumpărăturile, compară prețuri, urmăresc reduceri și folosesc mediul online pentru a lua decizii inspirate de cumpărare. Digitalul devine astfel nu doar locul unde găsesc oferte, ci și spațiul unde decid de unde, când și ce cumpără.

În același timp, persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani preferă cataloagele digitale, în timp ce publicul mai în vârstă este predispus să consulte cataloagele tipărite. De asemenea, femeile sunt cele care urmăresc cel mai des promoțiile, multe dintre ele verificând ofertele săptămânal. 

Având în vedere importanța crescândă a promoțiilor în deciziile de cumpărare și faptul că mulți consumatori utilizează în mod activ canalele digitale și continuă să consulte cataloagele înainte de a cumpăra, Shopfully se poziționează ca un partener valoros pentru retaileri și branduri.

BCR lansează cea de-a patra ediție LifeLab și continuă să sprijine profesorii să aducă educația financiară la clasă, indiferent de materie

Economistul
-
0
BCR lansează cea de-a patra ediție LifeLab și continuă să sprijine profesorii să aducă educația financiară la clasă, indiferent de materie

În octombrie, Luna Educației Financiare, Banca Comercială Română (BCR) anunță lansarea celei de-a patra ediții a programului național LifeLab, care aduce educația financiară mai aproape de profesori și elevi, indiferent de disciplina predată. 

Începând cu această ediție, programul introduce o componentă nouă – dezvoltarea unei comunități de profesori-ambasadori, care își ajută colegii să construiască încredere prin educație financiară, să înțeleagă importanța ei la orice materie și să folosească resursele gratuite disponibile pe platforma LifeLab.ro.

Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Asociația Școlilor Particulare din România (ASP), Asociația Eduino și Asociația Educație pentru Succes.

„Banii sunt parte din aproape toate aspectele vieților noastre, de aceea credem că și educația financiară trebuie predata la fiecare materie din școală. Este ceea ce face Life Lab – educație financiară interdisciplinară, încă din 2022.

Ediția de anul acesta aduce o schimbare de paradigmă – le dăm profesorilor posibilitatea de a deveni ambasadori ai educației financiare și de a duce mai departe valorile programului în comunitățile lor, transformându-se în mentori pentru colegii interesați să integreze noțiuni financiare la clasă. Când profesorii au încredere în ei înșiși, le transmit acest sentiment elevilor lor și cresc generații pregătite pentru viață, care înțeleg lumea în care trăiesc și care știu că pot face alegeri bune”, declară Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare & CSR BCR 


Profesorii integrează, LifeLab premiază 

Profesorii care își doresc să introducă educația financiară la clasă, indiferent de materia pe care o predau, pot câștiga premii la concursul organizat de LifeLab.  

Competiția națională se desfășoară între 1 octombrie 2025 – 31 mai 2026 și este deschisă cadrelor didactice din România din toate ciclurile de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial și liceal – care aplică la clasă materialele educaționale disponibile în platforma LifeLab, accesibilă prin intermediul website-ului www.lifelab.ro. Pentru a se putea înscrie, participanții trebuie să creeze un cont în platformă, să completeze un formular și să încarce dovezile că au folosit resursa alături de elevii lor.

În urma procesului de jurizare vor fi desemnați 80 câștigători, fiecare dintre aceștia fiind premiat cu un voucher eMAG în valoare de 300 de lei.

 Materiale educaționale gratuite, pentru orice materie

În prezent, platforma LifeLab.ro oferă profesorilor peste 500 de materiale de educație financiară adaptate pentru fiecare ciclu de învățământ și peste 20 de materii, de la biologie la educație fizică și sport. Portofoliul de resurse este variat – fișe educaționale, materiale video, exemple de bune practici, webinarii dedicate, susținute de specialiști și, în curând, cursuri interactive de educație financiară. În plus, profesorii pot accesa webinarii gratuite, create special pentru ei, direct din platformă.

LifeLab, comunitatea profilor care au încredere în ei și în educația financiară

Cea de-a patra ediție vine cu un element nou: o comunitate de ambasadori ai programului, formată din profesori care duc mai departe viziunea LifeLab în școli, în comunități, către colegii lor și, uneori, pe Social Media – mai exact, 40 de ambasadori din 18 județe si Municipiul București. 

Indiferent de materia predată, ambasadorii au ceva în comun: prin implicarea lor în program, au înțeles că nu au nevoie de o oră specială pentru educație financiară, ci doar de încredere că pot integra noțiunile esențiale acolo unde contează cel mai mult – la clasă, așa cum arată ea pentru fiecare dintre ei. Rolul lor este de a-i forma pe colegii lor, de a-i ghida în folosirea resurselor, de a organiza evenimente pentru comunitatea didactică și, poate cel mai important, de a-i ajuta pe tineri să înțeleagă lumea din jurul îmbrățișând educația financiară ca educație pentru viață.

Educația financiară înseamnă încredere 

Educația financiară este educație pentru viață. De 9 ani, BCR democratizează accesul la noțiuni financiare prin programe naționale gratuite ca Școala de Bani și LifeLab, oferind resurse, cursuri, și sprijin pentru peste 1 milion de români.  

Când nivelul de educație financiară în școli crește, atât profesorii, cât și elevii capătă încredere că pot lua decizii mai inteligente și dezvoltă abilități utile și în afara școlii. Cu fiecare ediție, LifeLab adună din ce în ce mai mulți profesori care înțeleg importanța educației interdisciplinare. 

Cushman & Wakefield Echinox: Investițiile în apărare, energie verde și materii prime critice vor impulsiona piața logistică și industrială

Economistul
-
0
Cushman & Wakefield Echinox: Investițiile în apărare, energie verde și materii prime critice vor impulsiona piața logistică și industrială

Cererea pentru spații industriale și logistice în Europa, inclusiv România, va crește semnificativ în următorii ani, impulsionată de investițiile strategice în apărare, energie verde, materii prime critice pentru sectorul tehnologic, și în domeniul cercetării și inovării, potrivit raportului „Opportunities for Industrial Real Estate in Europe – Strategic Sector Signals”, realizat de Cushman & Wakefield.

Raportul evidențiază transformările majore care modelează piața imobiliară industrială pe fondul noilor politici de securitate, sustenabilitate și reziliență a lanțurilor de aprovizionare. În acest context, România se poziționează ca un actor-cheie în Europa Centrală și de Est, beneficiind de investiții semnificative de o creștere accelerată a cererii pentru spații industriale și logistice.

Andrei Brînzea, Partner, Business Development Cushman & Wakefield Echinox: „Într-un context european marcat de schimbări geopolitice și economice, România are oportunitatea de a-și consolida poziția strategică pentru aceste industrii. Investițiile în infrastructură, politici publice favorabile și parteneriate cu lideri globali vor accelera această transformare, cu impact pozitiv asupra economiei naționale și a poziționării pe harta industrială a Europei. De pe altă parte, înțelegerea nevoilor logistice și industriale ale companiilor din aceste sectoare poate deschide oportunități atât pentru chiriași, cât și pentru investitori”.

Autorii raportului includ România în rândul țărilor cu potențial în domeniul apărării, sectorului energiei verzi și al investițiilor în producția de materii prime critice. 

În ceea ce privește industria apărării, investițiile în infrastructura și logistică militară sunt în creștere, România și Polonia fiind considerate huburi militare majore la granița de est a Uniunii Europene. În ultimul an și jumătate au fost anunțate mai multe parteneriate strategice ale statului român cu producători diverși din domeniul apărării, parteneriate care vor genera noi investiții private românești sau străine.

În domeniul energiei verzi, UE și-a propus ca până în 2030, cel puțin 42,5% din consumul de energie să provină din surse regenerabile, iar Net-Zero Industry Act (NZIA) impune ca până în 2030, 40% din capacitatea anuală de producție a tehnologiilor net-zero să fie realizată în UE.

România, cu acces la forță de muncă calificată și costuri competitive, devine o destinație preferată pentru dezvoltatorii și investitorii în producția de tehnologii net-zero și energie regenerabilă. În acest sens, putem menționa proiectul pilot pentru reactoare modulare mici (SMR), care vor fi găzduite de România.

La capitolul resurse naturale critice, România poate atrage investiții în facilități de extracție, procesare și reciclare, precum și în centre logistice dedicate acestor tipuri de materii prime. 

Potrivit raportului citat, cererea UE pentru metale rare va crește de șase ori până în 2030 și de șapte ori până în 2050. Pentru litiu (utilizat în principal la fabricarea bateriilor reîncărcabile), creșterea estimată este de 12 ori până în 2030 și de 21 de ori până în 2050.

De asemenea, Critical Raw Materials Act (CRMA) stabilește ca până în 2030, cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice să fie extras în UE, 40% să fie procesat și 25% să provină din reciclare.

Pentru piața imobiliară industrială, implicațiile sunt evidente: cererea pentru spații industriale și logistice specializate este pe cale să accelereze, mai ales în centrele consacrate și huburile strategice. 

Cu toate acestea, dezvoltatorii trebuie să înțeleagă nevoile chiriașilor, mai ales atunci când aceștia urmăresc extinderea activității. Fiind vorba de industrii extrem de dinamice, dezvoltatorii trebuie să fie pregătiți să ofere soluții imobiliare adecvate, iar asigurarea unei rezerve de teren poate ajuta la valorificarea acestor oportunități.

Studiu EY: Companiile care promovează guvernanța responsabilă în utilizarea inteligenței artificiale obțin rezultate economice mai bune

Economistul
-
0
Studiu EY: Companiile care promovează guvernanța responsabilă în utilizarea inteligenței artificiale obțin rezultate economice mai bune

A doua parte a studiului EY Responsible AI (RAI) Pulse a identificat progrese pentru companiile care implementează măsuri de utilizare responsabilă a inteligenței artificiale (RAI) și stagnare în cazul celorlalte.

Pe măsură ce se intensifică adoptarea pe scară largă a tehnologiilor de inteligență artificială, cei care sunt mai avansați au parte de mai multe beneficii. Aproape patru din cinci companii care au adoptat IA au declarat că au înregistrat îmbunătățiri în inovație (81%) și creșteri de eficiență și productivitate (79%), în timp ce aproximativ jumătate au raportat majorarea creșterilor de venituri (54%), a economiilor de costuri (48%) și a satisfacției angajaților (56%).

Adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale începe cu definirea și comunicarea principiilor de utilizare și continuă cu implementarea și guvernanța. Tranziția de la principii la practică are loc prin aplicarea măsurilor RAI – de utilizare responsabilă a IA –prin transferarea angajamentelor asumate în operațiuni. În medie, organizațiile au implementat deja șapte dintre cele 9 măsuri RAI[1], iar, dintre cele care nu au acționat încă în acest sens, majoritatea intenționează să o facă. Mai puțin de 2% dintre respondenți au declarat că nu au planuri de implementarea acestor principii. Acest fapt indică un angajament general față de practicile responsabile în materie de IA și o intenție fermă de a continua în această direcție.

Concluziile studiului sugerează că, pe măsură ce organizațiile avansează în procesul de implementare a măsurilor RAI, o respectare mai strictă a principiilor de utilizare responsabilă a IA este corelată cu rezultate economice mai bune. De exemplu, respondenții care dispun de monitorizare în timp real prezintă o probabilitate cu 34% mai mare de îmbunătățire a creșterii veniturilor și o probabilitate cu 65% mai mare de majorare a economiilor de costuri.

Studiul este al doilea dintr-o serie și continuă concluziile inițiale, publicate în iunie. Seria evaluează modul în care companiile percep și integrează practicile responsabile în materie de inteligență artificială în modelele de afaceri, în procesele decizionale și în strategiile lor de inovare. Informațiile au fost colectate în intervalul august – septembrie 2025, de la 975 de executivi, din 11 tipuri de funcții și 21 de țări.

Alte concluzii importante:

Măsurile de control inadecvate pentru riscurile IA produc efecte negative

Aproape toate organizațiile intervievate (99%) au raportat pierderi financiare cauzate de urmările riscurilor de inteligență artificială, iar aproape două treimi (64%) au suferit pierderi mai mari de 1 milion de USD. În medie, pierderea financiară pentru companiile care au avut consecințe din riscuri IA este estimată pe mai departe la 4,4 milioane USD.

Cele mai frecvente riscuri legate de inteligența artificială sunt nerespectarea reglementărilor (57%), efectele negative asupra obiectivelor de sustenabilitate (55%) și folosirea de date insuficient de relevante (53%).

Executivii au lacune în identificarea măsurilor de control corespunzătoare

În medie, când li s-a cerut să identifice măsurile de control corespunzătoare pentru cinci riscuri legate de inteligența artificială, doar 12% dintre executivii sondați au răspuns corect. Directorii de risc, care poartă în ultimă instanță responsabilitatea în privința riscurilor cu inteligența artificială, au înregistrat rezultate ușor sub medie (11%). În contextul în care inteligența artificială autonomă devine tot mai prezentă la locul de muncă, iar angajații explorează activitățile de dezvoltare independentă (citizen development), riscurile și nevoia de măsuri de control adecvate nu pot decât crească.

Dezvoltatorii independenți – citizen developers – scot în evidență lacunele de guvernanță și de pregătire a resurselor umane

Organizațiile se confruntă cu o provocare tot mai mare în gestionarea „dezvoltatorilor independenți”, angajați non-IT care dezvoltă din proprie inițiativă aplicații sau programe de inteligență artificială. Două treimi dintre companiile intervievate permit această activitate într-o formă sau alta, însă doar 60% dispun de politici și sisteme de reglementare stabilite, prin care să se asigure că aceste programe respectă toate principiile de utilizare responsabilă a inteligenței artificiale. Jumătate dintre companiile respondente au spus că nu dispun de un nivel corespunzător de vizibilitate pentru folosirea aplicațiilor de inteligență artificială dezvoltate de angajați.

Companiile care încurajează în mod activ dezvoltatorii independenți de aplicații cu IA sunt preponderent cele care nu au încă un model bine definit pentru forța de muncă hibridă, care combină resursa umană și inteligența artificială. Aceste organizații au fost și cele care au menționat ca preocupare majoră penuria de talente pentru noile modele de inteligență artificială (31%, față de 21% dintre celelalte companii). Tot aceste companii sunt și cele mai numeroase care au demarat abia recent elaborarea de strategii de gestionare a forței de muncă hibride de resursă umană și inteligență artificială (50%, față de 26% dintre celelalte companii), ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ a gradului de pregătire.

Raj Sharma, EY Global Managing Partner, Growth & Innovation, a declarat: „Costurile tot mai mari și mai frecvente provocate de gestionarea defectuoasă a inteligenței artificiale subliniază necesitatea stringentă ca organizațiile să integreze în mod extins aceste practici în operațiunile lor, nu doar pentru a reduce riscurile, ci și pentru a accelera crearea de valoare. Nu este un simplu exercițiu de conformare, este un vector al încrederii, al inovației și al diferențierii pe piață. Companiile care consideră că aceste principii reprezintă o funcție de bază a activității economice sunt mai bine poziționate pentru a obține creșteri de productivitate mai rapide, pentru a da naștere unei majorări mai robuste a veniturilor și pentru a avea un avantaj competitiv susținut într-o economie bazată pe inteligența artificială”.

Joe Depa, EY Global Chief Innovation Officer, a adăugat: „În contextul în care companiile pătrund tot mai adânc în universul inteligenței artificiale, testând totul, de la agenți inteligenți, până la aplicații fizice, este mai important ca oricând să rămânem ancorați în principii responsabile. Adevărata inovație se naște atunci când avem libertatea de a explora prin respectarea unui sistem etic clar. Nu este vorba doar de creștere, ci de o creștere care să facă bine”.

EY a prezentat acest studiu în cadrul evenimentului World Summit AI 2025, desfășurat la Amsterdam, cea mai mare reuniune anuală mondială dedicată inteligenței artificiale și tehnologiilor emergente. Acest eveniment reunește lideri globali, inovatori și experți pentru a explora întregul spectru al aplicațiilor de inteligență artificială, de la oportunități de transformare la potențiale riscuri, evidențiind în același timp strategiile pentru maximizarea beneficiilor și promovând o adoptare responsabilă a acestei tehnologii la nivel global.

În intervalul iulie-august 2025, organizația globală EY a desfășurat o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine opiniile conducătorilor executivi cu privire la utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, atât actuala generație, cât și următorul val de tehnologii AI. În vederea fundamentării acestei cercetări, am desfășurat un sondaj online anonim în rândul a 975 de conducători executivi din 10 funcții. Toți respondenții aveau un anumit nivel de responsabilitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în cadrul organizației lor. Respondenții au provenit din organizații cu venituri anuale de peste 1 miliard de USD, din toate sectoarele economice importante și din 21 de țări din regiunile America, Asia-Pacific și Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa.

[1] Cele 9 principii EY de utilizare responsabilă a IA: utilizare asumată, protecție a datelor, fiabilitate, securitate, transparență, explicabilitate, corectitudine, conformitate, sustenabilitate.

Studiu Deloitte: majoritatea instituțiilor financiare din UE se află în stadiu incipient de pregătire pentru conformarea față de noile cerințe legislative de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și au nevoie de investiții semnificative pentru alinierea la noul cadru european

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: majoritatea instituțiilor financiare din UE se află în stadiu incipient de pregătire pentru conformarea față de noile cerințe legislative de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și au nevoie de investiții semnificative pentru alinierea la noul cadru european

Instituțiile financiare se confruntă cu provocări importante generate de noile cerințe europene și sunt preocupate de modificările pe care trebuie să le aducă proceselor și sistemelor existente, inclusiv prin colectarea și actualizarea datelor clienților și inovarea în monitorizarea tranzacțiilor

Majoritatea instituțiilor financiare din UE se află în stadiu incipient de pregătire pentru respectarea legislației privind combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) și a finanțării terorismului (countering financing of terrorism – CFT) și vor avea nevoie de investiții semnificative în tehnologie, personal și instruire pentru alinierea la noul cadru european până la termenul limită din iulie 2027, potrivit raportului Deloitte Navigating the EU AML/CFT Landscape, efectuat în 20 de țări, inclusiv în România. Majoritatea respondenților (84%) au început de curând pregătirile pentru așa-numitul „pachet UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului”, ce include o serie de reglementări și directive care vizează transformarea supravegherii în acest domeniu. Deși majoritatea participanților la studiu încă își definesc abordarea sau stabilesc strategii inițiale, băncile (87%) par a fi mai avansate în comparație cu celelalte entități. Dintre acestea, 32% au definit o foaie de parcurs la nivel strategic, iar 11% au planuri de proiect detaliate și clare. Rezultatele indică faptul că instituțiile financiare mai mari, cu peste 1.000 de angajați, au mai multe șanse să fi elaborat o foaie de parcurs la nivel înalt sau un plan de proiect detaliat (44%) în comparație cu instituțiile de dimensiuni mai mici (22%).

„Studiul Deloitte subliniază importanța dialogului, a schimbului de cunoștințe și informații cu privire la pachetul legislativ de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, ca bază pentru consolidarea unei înțelegeri solide și a know-how-ului în mediul de afaceri. Considerăm că acest raport joacă un rol esențial, sprijinind organizațiile să-și evalueze nivelul de pregătire în comparație cu alți actori din industrie, contribuind la crearea unui mediu de colaborare care încurajează utilizarea informațiilor practice oferite pentru îmbunătățirea strategiilor de aplicare a pachetului legislativ și de gestionare a riscurilor. Observăm un interes ridicat din partea băncilor și a companiilor de asigurări din România față de concluziile studiului nostru și suntem încrezători că acesta va sprijini eforturile lor complexe pentru a se conforma la noile cerințe”, a declarat Burcin Atakan, Partener, Advisory, Servicii de Investigare a Fraudelor, Deloitte România. 

Studiul identifică multiple provocări generate de calendarul de implementare a acestui pachet, care include peste 100 de termene de conformare repartizate pe o perioadă extinsă. Un reper esențial îl reprezintă publicarea, până în iulie 2027, unei serii de ghiduri și standarde tehnice de către Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (Anti-Money Laundering Authority – AMLA). Mai mult, 86% dintre organizații anticipează că vor fi necesare ajustări ale procedurilor existente, controalelor interne, instrumentelor și tehnologiilor utilizate pentru a se conforma noilor cerințe.

În ceea ce privește posibilele neconformități preconizate, principalele preocupări identificate de respondenți sunt colectarea și actualizarea datelor clienților (92%), precum și procesele legate de inovație (84%). 

În ceea ce privește gradul de pregătire a organizației, 94% dintre respondenți își exprimă încrederea în resursele de care dispun pentru implementarea legislației UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, iar 81% afirmă că au o înțelegere solidă a cadrului de reglementare. Cu toate acestea, 31% dintre respondenți își exprimă îngrijorarea cu privire la menținerea informării continue asupra modificărilor legislative.

În ceea ce privește percepția generală față de noile cerințe legislative de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, 84% dintre respondenți se așteaptă ca acestea să contribuie la consolidarea rezilienței în lupta împotriva criminalității financiare. Cu toate acestea, 74% dintre respondenți sunt îngrijorați de impactul reglementărilor asupra organizației lor. Băncile (78%) și companiile de asigurări (70%) anticipează un impact mai mare asupra operațiunilor lor, în timp ce administratorii de fonduri, firmele de investiții, companiile fintech și procesatorii de plăți indică faptul că sunt mai puțin îngrijorați (63%) de efectele noilor cerințe.

Pachetul UE privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, publicat în 2024, include Regulamentul de instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, Regulamentul privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Regulamentul Unic European), a șasea Directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și Regulamentul actualizat privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive. Regulamentul privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului este o parte importantă a noului pachet și va fi direct aplicabil în toate statele membre UE începând cu luna iulie 2027 (cu unele excepții din 2029), eliminând necesitatea unor legislații naționale separate privind combaterea spălării banilor și asigurând coerența și armonizarea la nivelul Uniunii Europene.

„Termenul este mai aproape decât pare. Deși iulie 2027 poate părea îndepărtat, intervalul de timp pentru conformarea deplină cu pachetul legislativ al UE privind combaterea spălării banilor este considerabil mai scurt. Noul cadru introduce obligații mai stricte și mai detaliate, redefinind fundamental așteptările în materie de supraveghere, responsabilitatea instituțională și aplicarea proporțională a sancțiunilor în cazurile de neconformitate. Nou înființata Autoritate Europeană de Combatere a Spălării Banilor se va afla în centrul acestei schimbări. În colaborare cu autoritățile naționale, aceasta va asigura interpretarea și aplicarea uniformă a Regulamentului Unic European și va supraveghea direct instituțiile financiare transfrontaliere și de importanță sistemică prin intermediul unor echipe comune și al unor evaluări bazate pe risc. Conformitatea va fi definită de consecvență, trasabilitate și eficacitate dovedită. Pregătirea pentru 2027 ar trebui să înceapă astăzi. Având în vedere implicațiile operaționale, tehnologice și organizaționale ale acestor reforme, doar un plan de implementare structurat și proactiv poate ajuta instituțiile să fie pregătite pentru cadrul de supraveghere din 2027″, a declarat Laura Lică-Banu, Director, Advisory, Servicii de Investigare a Fraudelor – Criminalitate Financiară, Deloitte România.

Studiul Deloitte Navigating the EU AML/CFT Landscape a fost realizat cu participarea a peste 100 de instituții financiare din Europa, respectiv bănci, companii de asigurări, administratori de fonduri, firme de investiții, companii fintech și procesatori de plăți și are ca obiectiv sprijinirea organizațiilor financiare să-și evalueze în mod eficient nivelul propriu de pregătire comparativ cu omologii din industrie, contribuind la integritatea și reziliența generală a sectorului financiar.

1...345...2.057Pagina 4 din 2.057