Astăzi, în cadrul Delphi Economic Forum Bucharest, Luca Niculescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Martin Bijsterbosch, Deputy Head of the Euro area External Sector Division in the ECB’s Directorate-General Economics au participat în panelul „From EU Membership to OECD Accession: Romania’s Next Chapter of Progress”, unde au fost abordate teme esențiale privind parcursul României către aderarea la OECD și consolidarea poziției sale în Uniunea Europeană.
Principalele informații discutate în cadrul panelului includ:
România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, început în 2022, cu 16 din cele 25 de evaluări sectoriale deja finalizate, iar întregul proces este estimat să se încheie anul viitor;
OECD nu este doar „clubul țărilor bogate”, ci o comunitate de state care împărtășesc valori precum transparența, guvernanța eficientă și politici publice moderne;
Aderarea va stimula investițiile străine și va îmbunătăți relația cu agențiile de rating, deoarece multe fonduri globale investesc cu prioritate în state membre OECD;
OECD oferă instrumente pentru modernizarea administrației și îmbunătățirea politicilor publice, pe baza celor mai bune practici internaționale;
OECD conectează România la o rețea globală de dialog și cooperare, dincolo de cadrul european, consolidând rolul nostru în definirea standardelor internaționale.
În deschiderea evenimentului, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat: „Aderarea la OECD este echivalentul unei certificări internaționale pentru un stat modern. România a primit recent o evaluare pozitivă, iar responsabilitatea noastră este să transformăm reformele de pe hârtie în realități și să rămânem un partener predictibil pentru mediul de afaceri și pentru comunitatea internațională.”
„Aderarea la OECD este pasul firesc după NATO și Uniunea Europeană. Este pilonul care ne va ajuta să modernizăm administrația, să consolidăm încrederea investițională și să construim politici publice mai bune pentru întreaga societate”, a declarat Luca Niculescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„România a câștigat enorm din integrarea europeană, dar provocările actuale ne arată că stabilitatea economică trebuie consolidată constant. Reducerea deficitelor și întărirea instituțiilor sunt esențiale pentru a rămâne rezilienți într-un climat global tot mai volatil. Uniunea Europeană ne oferă resurse, parteneri și un cadru solid pentru dezvoltare. Răspunderea noastră este să valorificăm aceste avantaje prin politici curajoase și eficiente”, a declarat Martin Bijsterbosch, Deputy Head of the Euro area External Sector Division in the ECB’s Directorate-General Economics.
Cea mai lungă închidere a guvernului din istoria SUA, care a durat 43 de zile, s-a încheiat pe 12 noiembrie, când președintele Trump a semnat un pachet de finanțare aprobat de Congres. Acum că piețele procesează redeschiderea și operațiunile federale sunt reluate, investitorii se confruntă atât cu provocări imediate de ajustare, cât și cu implicațiile privind politicile pe termen lung, care vor modela poziționarea portofoliului lor până la sfârșitul anului și după aceea.
Daunele economice cauzate de această închidere prelungită depășesc deja precedentele istorice. Blocarea finanțării guvernului federal a șters aproximativ 0,8 % din creșterea anualizată a PIB-ului, reprezentând aproximativ 55 de miliarde de dolari în producție pierdută, potrivit unei analize EY. Cu o creștere economică medie de doar 1,6 % în prima jumătate a anului 2025, închiderea a șters efectiv jumătate din cele șase luni de expansiune economică. Analiștii au estimat că fiecare săptămână de închidere a costat economia aproximativ șapte miliarde de dolari în producție pierdută, sau aproximativ 0,13% din creșterea anuală a PIB-ului. Blocajul a afectat 42 de milioane de beneficiari de ajutor alimentar federal, 670.000 de angajați federali care au fost suspendați și 4.000 de angajați guvernamentali care au primit preaviz de concediere. Deși o mare parte din această pierdere se va recupera pe măsură ce angajații federali a căror activitate a fost suspendată își vor primi salariile restante și își vor relua cheltuielile, daunele permanente — estimate la 11 miliarde de dolari de către Biroul Bugetar al Congresului — reprezintă un prejudiciu economic real.
Rezoluția de finanțare în sine ne oferă o altă dată importantă. Congresul a prelungit finanțarea pentru majoritatea agențiilor până la 30 ianuarie 2026, stabilind o altă potențială confruntare politică în primul trimestru al anului viitor. Alegerile de la jumătatea mandatului vor provoca probabil o încrâncenare politică și mai profundă a ambelor tabere, făcând compromisul și mai dificil de atins.
Rezerva Federală (Fed) caută acum să normalizeze datele după mai multe săptămâni în care agențiile guvernamentale nu au putut publica rapoartele lor privind economia, în timp ce investitorii speră la claritate în politica monetară. Fed se confruntă cu probleme semnificative privind statisticile, deoarece rapoartele privind ocuparea forței de muncă și indicatorii economici vor conține probabil distorsiuni cauzate de închiderea administrației. Economiștii anticipează efecte întârziate asupra cheltuielilor consumatorilor și încrederii mediului de afaceri, pe măsură ce economia reală se aliniază la calendar. Această incertitudine poate menține volatilitatea acțiunilor la un nivel ridicat pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie, afectând potențial volumele de tranzacționare înainte de sezonul sărbătorilor de iarnă.
Potrivit FedWatch, până acum piața pare să acorde puține șanse continuării procesului de reducere a ratei dobânzii, observat în cadrul celor două reuniuni anterioare ale Comitetului Federal pentru Operațiuni de Piață (FOMC) al Rezervei Federale a SUA, cu o probabilitate de aproape 54% ca ratele dobânzilor de referință să fie menținute la nivelul actual în cadrul reuniunii din decembrie. Acest lucru a determinat volatilitatea piețelor din SUA, care până în prezent pare a fi începutul unei corecții, după o creștere susținută a indicilor începând din aprilie. Deși volatilitatea pe termen scurt și distorsiunile datelor par probabile, pentru investitori provocarea va fi cum să distingă între perturbările temporare și temerile structurale în evaluarea portofoliilor lor și cum să-și planifice cursul de urmat într-o perioadă tumultoasă. În astfel de condiții, gestionarea riscurilor devine crucială. Investitorii ar trebui să mențină o structură flexibilă a portofoliului, să utilizeze instrumente de acoperire a riscului, să își revizuiască periodic pozițiile și să le reechilibreze dacă strategia lor de investiții o impune.
CTP a livrat un nou centru e-commerce de 65.000 mp pentru LPP Logistics în parcul industrial CTPark Bucharest West, marcând un nou pas important în extinderea companiei în Europa de Sud.
Situat în vestul Bucureștiului, în zona Bolintin-Deal, proiectul a început în martie 2025 și a fost finalizat în mai puțin de jumătate de an. Noul centru din CTPark Bucharest West reprezintă una dintre cele mai avansate și automatizate facilități logistice din România. Proiectul a fost conceput și personalizat de CTP pentru a răspunde cerințelor operaționale și ritmului accelerat de dezvoltare al LPP Logistics, care a închiriat clădirea pentru a susține creșterea rapidă a activității sale online în regiune.
Decizia de a-și extinde operațiunile în România face parte din strategia pe termen lung a LPP Logistics de dezvoltare în Europa de Sud. Noul depozit din parcul industrial CTPark Bucharest West a fost pus rapid în funcțiune și adaptat operațional, permițând expedierea primelor comenzi ale clienților până la finalul lunii octombrie și stabilizarea integrală a operațiunilor e-commerce ale LPP în România. Centrul de fulfilment deservește în prezent România, Bulgaria, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Ungaria.
„Ne bucurăm de colaborarea noastră de lungă durată și fructuoasă cu LPP Logistics și de decizia lor de a-și extinde operațiunile în regiune. Noul centru de fulfilment, ultramodern, din CTPark Bucharest West reprezintă încă un exemplu excelent al modului în care putem susține creșterea clienților noștri prin spații logistice sustenabile, dezvoltate la cheie,” spune Ionuț Anghel, Regional Development Manager, CTP România.
Echipată cu tehnologii avansate de automatizare și robotică, noua facilitate din parcul industrial CTPark Bucharest West crește eficiența, reduce costurile de procesare per unitate și extinde capacitatea operațională a LPP. Clădirea oferă o capacitate de stocare de până la 7,5 milioane de articole și poate procesa peste 80.000 de comenzi pe zi. Sistemul goods-to-person livrează automat produsele către stațiile de lucru ale operatorilor, eliminând necesitatea rutelor tradiționale de picking și îmbunătățind semnificativ confortul, acuratețea și productivitatea..
Construit la standardele tehnice și de sustenabilitate ale CTP, depozitul are o înălțime liberă de 12 metri, panouri de fațadă din vată minerală de 150 mm, izolație a acoperișului de 200 mm, sisteme de sprinklere ESFR și iluminat LED compatibil DALI. Pardoseala dublă din beton de 180 mm oferă o capacitate portantă de 7 t/m² și planeitate TR34 DM1, iar sprinklerele in-rack și sistemele duale de detecție susțin infrastructura de automatizare.
Sustenabilitatea a fost un element central în dezvoltarea proiectului. Clădirea include sisteme de apă gri, izolație performantă, iluminat LED, luminatoare naturale (3,5% din acoperiș), sisteme de tratare a aerului pentru zona de birouri, precum și stații dedicate de tratare a apei și uleiurilor, pentru a asigura un consum eficient de resurse și utilități reduse.
Clădirea din CTPark Bucharest West este în curs de certificare BREEAM Excellent și A-Class energy, confirmând angajamentul CTP pentru dezvoltarea unor spații industriale eficiente energetic și sustenabile.
CTPark Bucharest West, cel mai mare parc industrial din Europa Centrală și de Est, este situat strategic de-a lungul autostrăzii A1, principala poartă de acces către vestul Bucureștiului. Cu acces direct la centura orașului și conexiuni excelente de transport, parcul industrial reprezintă o locație ideală pentru operatorii de e-commerce și logistică ce deservesc capitala și zona metropolitană în continuă creștere.
Parcul industrial găzduiește și primul CTP Clubhaus din România, un hub modern pentru comunitatea de business, conceput pentru colaborare, învățare și wellbeing. Acesta include o cantină, supermarket, amfiteatru, săli de întâlnire, zone de fitness în aer liber și un cabinet medical onsite – facilități esențiale care contribuie la atragerea și retenția unei forțe de muncă de calitate.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA), cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 313, în parteneriat cu BLUESPACE TECHNOLOGY S.A. (în calitate decoordonator), AUTONOMOUS FLIGHT TECHNOLOGY R&D S.R.L. și AVI S.R.L. (în calitate de parteneri)anunță lansarea proiectului „Sistem tehnologic integrat inovativ pentru creșterea rezilienței controlului și comunicațiilor adaptat vectorilor de transport aerian sau maritim” – Cod SMIS 331874, în baza contractului de finanțare nr. 390076/16.10.2025 încheiat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), prin Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021 – 2027 (PoCIDIF), în calitate de Organism Intermediar pentru Cercetare (OIC).
Obiectivul general al proiectului constă ȋn realizarea unui sistem tehnologic multi-domeniu, integrat, inovativ de creșterea rezilienței radionavigatiei, controlului și comunicațiilor aferente vectorilor de transport aerian sau maritim.
Scopul proiectului constă în dezvoltarea și implementarea unui sistem tehnologic integrat și inovativ care să îmbunătățească semnificativ reziliența și securitatea controlului și comunicațiilor pentru vectorii de transport aerian și maritim. Acest sistem trebuie să fie capabil să protejeze și să optimizeze funcționarea infrastructurii de transport prin abordarea provocărilor legate de interferențele electromagnetice intenționate și alte amenințări cibernetice, să îmbunătățească precizia și fiabilitatea sistemelor de radionavigație GNSS și să asigure o comunicare continuă și sigură.
Valoarea totală a proiectului este de 53.631.738,59 lei. Asistenţa financiară nerambursabilă este de 38.449.717,25 lei din care suma 21.543.549,43 lei este finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională, 16.906.167,82 lei din bugetul național.
Prin implementarea proiectului se urmărește dezvoltarea de vehicule aeriene opțional pilotate și drone maritime de tip USV dotate cu sisteme de radionavigație GNSS reziliente. Aceste rezultate contribuie la creșterea capacităților de control și comunicare în medii critice, ceea ce are implicații semnificative pentru securitatea și eficiența operațiunilor de transport aerian și maritim. Reziliența GNSS este esențială pentru a asigura funcționarea continuă a acestor sisteme în condiții adverse, ceea ce face proiectul durabil din punct de vedere tehnologic.
Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 36 de luni, respectiv octombrie 2025 – septembrie 2028.
Rezultate principale estimate: Consorțiul va proiecta, dezvolta și testa următoarele componente funcționale, integrabile (hardware și software) în prototipul AIR_NAVY_SYS: vehicul aerian opțional pilotat (OPV) și dronă maritimă de tip USV echipate cu sisteme de radionavigație GNSS reziliente; sistem adaptiv de protecție la bruiaj și atacuri spoofing GNSS; sistem de radionavigație alternativă; sistem de comandă și control (C2) pentru operarea și monitorizarea vectorilor autonomi; sistem de conversie a vehiculelor pilotate în vehicule autonome, testat în condiții reale.
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021 – 2027 (PoCIDIF).
Academia de Studii Economice din București (ASE) își consolidează poziția de lider național în învățământul economic, clasându-se pe locul 1 în România și 201–300 la nivel mondial în domeniul Economie, în cea mai recentă ediție a Shanghai Ranking’s Global Ranking of Academic Subjects 2025.
Rezultatul marchează o evoluție importantă față de clasarea din anul precedent(301–400), confirmând vizibilitatea internațională și impactul cercetării economice realizate la ASE.
Clasamentul, recunoscut la nivel global pentru metodologia sa riguroasă, evaluează peste 2.000 de universități din aproximativ 100 de țări, pe baza unor indicatori obiectivi privind calitatea cercetării, impactul academic și colaborarea internațională.
Performanța ASE confirmă rolul său de instituție de referință în cercetarea economică din România și un actor competitiv pe scena academică internațională.
La intersecția dintre psihologia sănătății publice, psihoterapie și strategie de business, HARTH este un proiect organizațional bazat pe consultanță strategică și psihologie, care sprijină liderii și organizațiile să construiască culturi incluzive, echipe diverse și sisteme echitabile. Combinând rigoarea academică cu intervenții multi-disciplinare, HARTH își propune să schimbe perspectiva, transformând diversitatea dintr-o obligație într-un avantaj competitiv strategic, iar apartenența dintr-un ideal într-un instrument strategic aplicat. Lucrând direct cu liderii și specialiștii HR, HARTH se poziționează ca un partener de transformare care livrează strategia, dar o și implementează. Proiectul este fondat de Raul Lupaș, psihoterapeut cu peste 10 ani experiență în lucru cu oamenii și organizațiile.
Principiul care ghidează HARTH pornește de la ideea că incluziunea este o responsabilitate împărtășită, fiecare individ al grupului având un rol esențial. Leadership-ul conștient, centrat pe compasiune și altruism, devine principalul catalizator al unei transformări organizaționale durabile, mai ales în contexte multiculturale.
Abordarea HARTH include servicii de diagnoză și audit despre apartenență, echitate și incluziune, laboratoare de învățare și ateliere integrative, programe pentru HR și leadership incluziv, psihoterapie adaptată mediului de business, coaching relațional strategic, mediere și armonizare relațională.
Raul Lupaș (foto), psihoterapeut și fondator HARTH explică: „HARTH s-a născut dintr-o nevoie pe care am observat-o în ultimii ani în munca mea cu organizațiile și echipele. E tot mai important să construim contexte în care oamenii se pot simți măcar în siguranță, dacă nu parte dintr-un întreg. Suntem tot mai copleșiți de anxietate, de divizare și cred ca e un moment important ca oamenii să învețe să trăiască mai real, fără să fie nevoiți să minimizeze sau să își ascundă cine sunt. HARTH a început să prindă formă în fiecare moment în care am văzut un om exclus, judecat sau redus la o etichetă. Dar și în momentele în care am observat că, deși răspunsul tipic ar fi fost unul de respingere, cineva a ales o cale mai umană și mai sensibilă — o alegere care nu ține de perfecțiune, ci de curajul de a privi dincolo de propriile reflexe. Aș vrea ca HARTH să fie un partener de transformare pentru organizațiile care construiesc politici pentru 10 din 10 oameni, nu pentru 7 din 10.”
Cu o experiență de peste 10 ani în domeniu, Raul Lupaș este psiholog specializat în sănătate publică și clinică, psihoterapeut și doctor în științele educației. Are o formare în Diversity, Equity and Inclusion la Cambridge Judge Business School și, din poziția de Head of Corporate la Mind Education a dezvoltat alături de colegii săi programe pentru zeci de companii multinaționale, organizații din România și instituții preuniversitare.
Veniturile afacerilor de familie din întreaga lume, care acum reprezintă 19% din veniturile tuturor afacerilor la nivel global, sunt estimate să ajungă la 29 de trilioane de dolari în 2030, în creștere cu 84% față de 2020, reiese din studiul Deloitte Defining the family business landscape 2025. Europa va fi regiunea cu cea mai rapidă expansiune a numărului businessurilor de familie în acest deceniu (cu 12%, de la peste 4.000 în 2025 la aproape 4.600 în 2030), iar America de Nord și Asia Pacific vor înregistra cele mai mari creșteri de venituri (cu 97%, la 12 trilioane de dolari și, respectiv, 9 trilioane de dolari).
Europa conduce și în privința planurilor de extindere ale afacerilor de familie – peste jumătate (51%) intenționează să-și dezvolte operațiunile în regiune în următorii doi ani. America de Nord se află pe locul doi, cu 48% dintre afaceri care caută să se extindă pe această piață, urmată de Asia Pacific (40%).
În prezent, afacerile de familie totalizează peste 18.000 de entități și reprezintă 22% din companiile din întreaga lume, în creștere de la aproape 16.200 în 2020. Până în 2030, numărul acestora ar urma să depășească 19.700, reflectând un avans de 22% între 2020 și 2030.
Conform studiului, Asia Pacific are cele mai multe businessuri de familie din lume, respectiv 7.595, urmată de America de Nord, cu 5.152, Europa – 4.084, Orientul Mijlociu – 528, Africa – 377 și America de Sud – 352.
În privința riscurilor viitoare, afacerile de familie pun pe primul loc incertitudinea economică – 69% dintre participanți susțin că reprezintă un risc moderat sau ridicat, iar 68% spun că provoacă întârzieri în planurile de investiții. Incertitudinea economică este amplificată de tensiunile geopolitice, consideră 73% dintre participanți, în timp ce 70% estimează că majorarea tarifelor vamale le va afecta activitatea. Un alt risc important identificat de participanții la studiu este cel legat de amenințările cibernetice (69%).
Evoluțiile din tehnologie sunt percepute ca fiind pozitive, astfel că 40% dintre participanții la studiu susțin că investesc în inovație și inteligență artificială pentru a-și crește eficiența operațională și pentru a gestiona riscurile.
„Componenta esențială a succesului unei afaceri de familie care poate rezista testului timpului este guvernanța eficientă. Prin stabilirea exactă a rolurilor și responsabilităților, implementarea unor mecanisme robuste de supraveghere și comunicare, guvernanța îmbunătățește reziliența unui business de familie, îi consolidează reputația și îi sporește șansele de succes pe termen lung. La capitolul provocări, dincolo de cele menționate deja – incertitudine economică, amenințări cibernetice, risc geopolitic și medii de reglementare în evoluție –, trebuie subliniate și cele interne, legate de succesiune și de profesionalizarea conducerii. În acest context, afacerile de familie vor fi nevoite să găsească un echilibru între păstrarea valorilor de bază ale familiei, îmbrățișând în același timp instrumentele, structurile și parteneriatele care susțin creșterea durabilă”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, liderul programului Deloitte Private în România.
Conform studiului, planificarea succesiunii rămâne o prioritate critică pentru jumătate dintre participanți (49%). Totodată, principalele provocări de guvernanță cu care se confruntă afacerile de familie se referă la incertitudinea cu privire la persoanele responsabile cu luarea deciziilor (37%) și la planificarea succesiunii funcțiilor de conducere (36%).
Pe de altă parte, tot mai multe businessuri de familie acceptă schimbări în structura de proprietate – mai mult de un sfert (26%) iau în considerare atragerea de investiții externe sau participații de capital, 19% caută să crească participația conducerii din afara familiei în afacere, 12% intenționează să se listeze la bursă și 3% vor să vândă afacerea integral.
Studiul Deloitte Defining the family business landscape 2025, aflat la prima ediție, a fost efectuat în rândul directorilor executivi din aproape 1.600 de afaceri de familie din întreaga lume, deținute majoritar de familie (peste 51%) și cu venituri anuale mai mari de 100 de milioane de dolari fiecare.
Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă
Distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est, dar nu a fost cauza principală, așa cum încearcă unii să justifice prețurile mari ale energiei electrice din România în prezent.
Creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est — inclusiv în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova — este strâns legat de războiul din Ucraina și distrugerile suferite acolo, conform Studiului Creșterea Prețului Energiei în Europa de Est. Cauze și Efecte, realizat de Asociația Energia Inteligentă.
Conform datelor disponibile infrastructura de producere a energiei electrice din Ucraina a cunoscut o continuă agresiune în ultimii 4 ani, fapt care a determinat oprirea exporturilor de energie ale Ucrainei și importul de energie din țările din proximitate. Exporturile și importurile sale trec în special prin Slovacia, Ungaria și România .
În martie 2022 Ucraina a fost sincronizată cu rețeaua europeană ENTSO-E. Asta a crescut presiunea pe fluxurile estice, pentru ca rețelele estice au devenit zona de echilibrare a unui nou sistem integrat SSE European. Astfel, Estul Europei „a preluat șocul cererii”, dar mai degrabă ca efect tehnic și logistic , nu ca o decizie politică.
Conform datelor oficiale capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei a fost afectată de conflictul existent în Ucraina, aspect care a determinat creșterea importurilor de energie electrică atât în Ucraina cât și în Republica Moldova (ambele țări au fost conectate la rețeaua europeană în aceași perioadă și urmare a situației generate de conflictul existent).
An
Capacitatea de producție a Ucrainei GW
Infrastructura energetică afectată în Ucraina
Ponderea importurilor de gaze din Europa de Est (Ungaria, Bulgaria, Romania) catre Ucraina si Republica Moldova
2021
60
0%
1%
2022
24
40%
2%
2023
20
75%
1%
2024
15
70%
3%
2025*
40
35%
2%
*) Jumatate din capacitatea de producere a energie electrice afectate a fost reparată în anul 2025
Piața energiei electrice este interconectată ceea ce face ca prețul energiei electrice în UE să se formeze pe o piață comună, în care țările se influențează reciproc. Chiar dacă o țară produce suficient curent, scumpirile din vest sau nord se transmit rapid prin import/export și prin bursele de energie (ex. OPCOM, HUPX, EEX). Deci, orice șoc în oricare țară se propagă și în România, Ungaria, Bulgaria etc.
Conform datelor publice importurile de energie electrică au crescut în Ucraina de la 0 în anul 2021 la cca 4.400 GWh în 2024, dar această cantitate reprezenta 2% din ponderea importurilor din zona Est Europeană (3% cumulat importurile din Ucraina și Moldova).
An
Est (RO-HU-BG) – pe țară
Medie Est
2022
RO 269,83 ; HU 272,0 ; BG 252,86
264,90
2023
RO 103,74 ; HU 106,8 ; BG 103,84
104,79
2024
RO 101,85 ; HU 100,81 ; BG 102,55
101,74
În baza seriilor lunare PZU (€/MWh) pentru România, Ungaria, Bulgaria (din ENTSO-E / Energy-Charts), am calculat un indicator lunar „cerere UA+MD” estimat (în % din cererea combinată a Estului) și elasticitatea preț-cerere, estimând prețul mediu al PZU pentru Europa de Est (HU, RO, BG) fără cerea de gaze din Ucraina și Moldova.
Efectul teoretic al eliminării importului de energie electrică de către cele două țări este unul modest, dar real.
În situația ipotetică în care Ucraina și Republica Moldova nu ar fi cumpărat energie electrică, din țările din Estul Europei, cerea era mai mică și prețul ar fi fost probabil ușor mai mic. Această scădere a cererii ar fi fost de cca 3 % ceea ce ar fi dus la o scădere ipotetică a prețului mediu cu 1-5% (într-o piață marginală, cum e cea est-europeană). Pentru un preț actual de 100 €/MWh scăderea ar fi de 3-5 €/MWh. Impactul putea să fie mai mare în orele de vârf sau în perioadele cu rețele congestionate.
Distrugerea centralelor electrice și a infrastructurii energetice din Ucraina a avut un efect direct asupra creșterii cererii de energie în Europa Est și a determinat ca țările din Est să suplinească lipsa de curent din Ucraina prin producție proprie sau importuri mai scumpe din alte zone. Acest lucru a dezechilibrat și a pus presiune pe rețelele regionale și pe prețul marginal al energiei electrice. De aseemnea atacurile repetate asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au creat instabilitate și riscul perceput de traderii și producătorii de energie electrică, care au majorat continuu prețurile.
Trebuie combătute informațiile, sub acoperământul cărora se încearcă justificarea unor prețuri mari la consumatorii finali din România, cum că prețul mare al energiei electrice din România se datorează exporturilor de energie în Ucraina și Moldova.
Declarații ale lui Radu Hanga, președintele BVBîn cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, laBanca Națională a României (BNR).
Modul în care lumea globală a funcționat în ultimii 30 de ani n-o să-l mai găsim în următorii 30 de ani. Cred că ne vom întoarce, într-un fel, la o altă paradigmă. Unii ar spune că globalizarea nu a început în urmă cu 30 de ani, ci a început cu Ginghis Han sau cu Imperiul Roman, adică, cu alte cuvinte, trăim într-o lume care trece prin faze ciclice de globalizare și de deglobalizare. O carte care se cheamă „Goodbye Globalization”, spune ceva de genul că globalizarea 1.0 a avut niște niște defecte și pentru a fi corectate, probabil că lumea va trece printr-o fază de 20-30 de ani, care vor însemna o resetare a modului de globalizare pe care l-am văzut până acum, după care vom intra, din nou, într-un ciclu strângere a legăturilor prin corectarea unor erori care s-au făcut în trecut. Ce înseamnă asta pentru noi? Discutăm despre scurtarea lanțurilor de aprovizionare, discutăm din nou despre securitate, discutăm mai mult despre statul națiune, în locul lumii globale, discutăm din nou tot mai mult despre bariere tarifare. Ideea de stat națiune mă duce cu gândul, uitându-mă la Bursa de Valori București, la o expresie pe care o tot găsesc în diverse instanțe: „Fiecărei națiuni îi place să aibă propria marcă de bere, propria echipă de fotbal și propria piață de capital”. Ce vreau să zic este că într-o lume în care statul națiune revine pe scenă, rolul piețelor de capital naționale și rolul jucătorilor economici începe să crească. Asta are și o perspectivă pozitivă. Totdeauna când vorbesc despre asta, fac o paralelă cu sportul. Faptul că în lume există state și există companii la nivel național nu înseamnă că trăim într-un conflict global, ci e așa cum avem echipe de fotbal la nivel național care concurează la nivel global și, la un moment dat, câștigă Germania, după patru ani, câștiga Argentina și nu e nimic rău în asta. Noi, care am văzut cum arăta lumea lipsită de concurență dinainte de ’89, putem să spunem că competiția, concurența adaugă valoare și duce la creșterea performanței și cred că rolul nostru cel mai important este să încurajăm această concurență și competiție.
Noi nu avem doar potențial. Noi avem defectul de a vorbi despre noi uitându-ne în oglindă autocritic și spunând că avem un potențial care nu se materializează niciodată. Uneori, trebuie să avem puterea să mai ștergem oglinda și să vedem că imaginea s-a schimbat. Lucrul acesta îl vedem și când ieșim pe stradă, adică vedem că România s-a schimbat, vedem Bucureștiul că s-a schimbat, vedem piața de capital că s-a schimbat. Capitalizarea piețelor locale, a companiilor locale listate la bursă se apropie de 70 de miliarde de euro. Suntem a treia piață în Europa Centrală și de Est. Deasupra noastră sunt doar Polonia și Austria (Polonia e deasupra Austriei și asta spune multe despre faptul că competiția aceasta naște uneori câștigători surprinzători). Câștigătorii nu rămân veșnic, pentru că competiția continuă. Una din cifrele care nu ne avantajează este raportul capitalizare la Produsul Intern Brut, dar eu aici totdeauna înclin să spun că trebuie făcute niște ajustări, adică economiile nu sunt similare. Dacă ne uităm la economia românească, din datele pe care le am eu, cam 50% din produsul intern brut este generat de companii cu capital străin care operează în România, care, în mod natural, nu sunt clienți pentru Bursa de Valori București. De regulă, o companie care are o companie-mamă în străinătate utilizează compania-mamă pentru a se finanța, utilizează piața de capital unde probabil este listată compania-mamă. Ca urmare, jumătate din economia românească nu intră în aria pe care Bursa de Valori București poate să o atingă. De aceea, raportând dimensiunea Bursei la întreaga dimensiune a economiei românești, fac un deserviciu Bursei românești, pentru că potențialul nostru este mai mic în sens invers, dacă mă uit la economiile Germaniei, Franței, Statelor Unite, unde își au domiciliul companii cu profil global. Capitalizarea locală n-o poți raporta doar la dimensiunea economiei locale, pentru că companiile locale au amprentă mult mai globală și atunci e normal ca capitalizarea bursei locale să fie mare raportat la dimensiunea economiei locale. Când ne uităm la anumite cifre care par a ne pune într-o poziție nefavorabilă, să ne gândim la context, la faptul că probabil miza pentru noi este cum reușim ca economie să generăm campioni, să generăm companii care reușesc să opereze cu succes în afara teritoriului României, să crească amprenta economică a companiilor românești dincolo de granițele României.
Aș spune că suntem într-un context bun. Colaborarea pe care Bursa de Valori București o are cu zona bancară arată ca fiind două părți ale aceluiași întreg. Orice companie, atunci când are nevoie de finanțare, merge la o bancă, cere un credit și prima întrebare pe care o primește este cât capital deține, deci capitalul este înaintea creditului. Ai nevoie de capital pentru a accesa credit. De aceea, sistemul bancar are nevoie de o bursă funcțională, pentru a-i ajuta creșterea și dezvoltarea. Ne uităm la Bursa de Valori București mai mult decât ca la un partener și ca la o platformă. Când întrebi orice antreprenor ce este bursa, primul răspuns este „o platformă de finanțare”. Dacă ne uităm în felul acesta simplist la bursă, „bursă – platformă de finanțare”, punem pe același palier Bursa de Valori București cu London Stock Exchange, de exemplu. Bursa de la Londra este de o mie de ori mai mare din punctul de vedere al valorii capitalului disponibil acolo. Ca urmare, este mai bine pentru o companie să meargă să se listeze la Londra, în loc să se listează la București, dacă te uiți strict din perspectiva bursei ca platformă de finanțare. Dacă lărgești puțin palierul, dacă începi să te uiți la bursă ca la un partener pentru companiile care se listează, dacă te gândești la bursă ca la o platformă care ajută companiile să crească ca vizibilitate, dacă te gândești la bursă ca fiind o scenă care ajută companiile să se facă vizibile și produsele lor să se facă vizibile, în momentul acela, încep să apară diferențele, poza începe să devină mai nuanțată, începi să realizezi că listarea pe o piață mai mare pe care nu ai operațiuni, adică unde piața nu te cunoaște, unde produsele tale nu sunt prezente, înseamnă că te duci și te listezi pe o piață nerelevantă pentru tine, îți creezi vizibilitate, consum, resurse pe o piață care, din punct de vedere business, nu te interesează. Atunci, legăturile încep să devină mult mai nuanțate și rolul piețelor locale pentru companiile locale încep să arate altfel. Inclusiv perspectiva privind uniunea piețelor de capital începe să devină mai nuanțată. Începi să te gândești la o structură multi layer, în care ai piețe locale care susțin companiile locale. Probabil are sens o structură europeană care să susțină companiile care au nevoie de vizibilitate și care operează la nivel european. Ceva ce probabil că lumea care studiază și proiectează viitorul ia în calcul.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Declarații ale lui Gabriel Biriș,fondatorul Tax Institute în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, laBanca Națională a României (BNR).
Din păcate, politicienii care nu performează au nevoie de dușmani de clasă. Întâi am avut băncile, „taxa pe lăcomie”: un prim-ministru ne spunea că n-are cont la bancă, pentru că nu vrea să plătească comisioane, intermediere bancară. După aceea, am avut multinaționalele: să impozităm multinaționale. , greșit au pus în genunchi companiile românești.
Titlul „Capitalul bancar și piața de capital surse principale de finanțare pentru economie” ridică întrebarea „finanțare a ce? Capital de lucru sau investiții?” Eu cred că investiții, dar cum să mai vorbim noi de investiții într-o țară care impozitează rulajul și nu profitul, într-o țară care impozitează chiar investiția cu taxa pe stâlp, care, de fapt, e un impozit pe tot ce înseamnă infrastructura unei companii, pentru că sunt platforme tot ce nu e construcție?! Vorbim de nevoia de a reindustrializa? Industrializare fără energie la prețuri decente, n-avem nicio șansă să facem cu „taxă pe stâlp”. Cum să investești în întărirea rețelelor, când avem „taxă pe stâlp”? De ce toate astea? Rămâne să ne întrebăm și să ne uităm de ce, din 2017 încoace, clasa noastră politică a acționat cu determinare în a şubrezi sănătatea finanțelor publice prin tot felul de măsuri și a șubrezii sau a elimina apetitul pentru investiții.
Ca să putem să ne dezvoltăm, să facem planuri pe termen lung, avem nevoie de o oarecare stabilitate și predictibilitate și trebuie să știm ce obligații avem. Acum trei ani, am făcut o prezentare a modificărilor Codului fiscal. Atunci erau 109 ordonanțe de urgență și legi, erau 550 de modificări ale Codului fiscal. Între timp, au trecut de o mie. Cum poți să-ți mai faci planuri? Ca să vorbim de dezvoltare, trebuie să schimbăm. Întâi, să contribuim la schimbarea mindsetului decidenților politici.
Noi știm cum putem să ne organizăm activitatea, în așa fel, încât să ajungem să ne listăm, ca să putem să ridicăm capital de pe bursă. Pentru că tot vorbim de fonduri, de investiții ale statului, cum poate statul să-și suplimenteze fondurile de investiție în companiile existente sau în alte companii sau în fonduri, cum a făcut Israelul și cum fac alte state, în fonduri de venture capital și chiar și seed money, cu care să contribuie la investiții cu equity, nu cu ajutoare de stat, că ajungem încet-încet la „antreprenoriat asistat social” în România? Cum poți să faci asta? Statul român stă pe o valoare semnificativă.
Sunt cel puțin 30 de miliarde de euro valoare de piață la principalele companii deținute de statul român. Unii vorbesc să privatizăm ca să creștem eficiența, să aducem și bani la buget. Eu nu zic să privatizăm. Eu fac următoarea propunere: le punem într-un holding, eventual cu sub-holdinguri regionale. Care valorează ce? Suma companiilor din holding, să zicem 30 de miliarde, dacă listezi holdingul fără să vinzi nimic, dar emiți acțiuni noi, atragi capital din piață (poți să atragi până în 30 de miliarde, 30 cu 30).
Sumele sunt absolut aproximative. Poți să atragi încă pe atâta păstrând controlul total și fără să vinzi ca să ai ce mânca și să folosești ce ai în patrimoniu pe post de levier. Fondurile atrase în holding, după aceea, pot fi investite în proiecte în companiile subsidiare sau în alte proiecte. E o idee pe care companiile o au de mult timp, mai puțin în România, mai puțin în Europa, dar în Statele Unite și în Israel vedem lucrurile astea pe bandă rulantă. De ce nu luăm în considerare și asta? Ar rezolva și problema cu transparența și eficientizarea firmelor de stat, pentru că în momentul în care ești listat ai alte obligații. Astea trebuie să începem să le pregătim, pentru că ne costă bani puțini și putem să facem bani foarte mulți.
Este important, pe lângă soluțiile astea, să punem cu toții presiune cât putem fiecare, pe unde putem, să încercăm să determinăm schimbarea asta de mindset, adică să ieșim din paradigma asta. Am auzit afirmația asta la aniversarea de 125 ani a CEC-ului: „Capitalul românesc s-a format prin furt de la stat și evaziune”. Nu, capitalul românesc s-a format, în cea mai mare parte, prin muncă multă și sacrificii personale. Politicul trebuie să înțeleagă că nu poate să se preocupe de asistență socială și de investiții dacă nu își întoarce fața și la nevoile noastre. Până la urmă, suntem în România împreună. Nu putem să dăm unii în alții ca să ne fie bine. Nu ne va fi bine! Să vezi că putem să dăm, dar nu ne va fi bine.
Lucrez de 30 de ani în consultanță și nu țin minte să fi avut vreodată atât de multe solicitări din partea clienților de asistență pentru mutarea rezidenţei în afara României și restructurarea participanților în afara României sau pentru restructurarea modelului de business, ca să minimizeze efectul agresiunii statului împotriva companiilor lor; vorbesc de români.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
