Un nou studiu al Comisiei Europene confirmă: România gestionează deficitar deșeurile textile, deși legislația UE s-a înăsprit

Economistul
-
0
Un nou studiu al Comisiei Europene confirmă: România gestionează deficitar deșeurile textile, deși legislația UE s-a înăsprit

Un studiu publicat recent de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific al Comisiei Europene, confirmă faptul că România gestionează ineficient deșeurile textile, iar majoritatea hainelor scoase din uz ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate. Situația a fost evidențiată și de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), printr-un raport care arăta că în România se aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile.

Analiza europeană, realizată în colaborare cu Fundația pentru Economie Circulară și cu sprijinul Humana People to People Italia, INCIEN (Cehia) și INCDTP (România), a comparat fluxurile de textile din Italia, Cehia și România. În țara noastră, arată JRC, doar 8-16% dintre textile sunt colectate separat, iar restul ajung amestecate cu deșeurile menajere, se contaminează și sunt imposibil de refolosit, fiind compromisă astfel valoarea economică a bunurilor textile reutilizabile.

Raportul JRC subliniază importanța sortării corecte și procesării prealabile pentru reutilizare și reciclare, cu accentul pus pe prioritizarea reutilizării, ca soluție principală pentru tranziție către o economie circulară. Lipsa acestor procese conduce la contaminarea și scăderea valorii materialelor, mai ales atunci când textilele sunt colectate împreună cu deșeurile municipale mixte. 

Deși studiul concluzionează că majoritatea deșeurilor textile pot fi reciclate, reprezentanții ARETEX susțin că realitatea practică nu confirmă acest lucru deoarece aceasta depinde, printre altele, și de un sistem eficient de colectare și sortare, atât la nivelul gospodăriilor, cât și al centrelor specializate. Astfel, textilele provenite de la utilizatori după consumul inițial au o valoare mult mai mică de reciclare, în schimb deșeurile industriale post consum, atunci când sunt sortate în funcție de compoziția materialului, culoare sau tip de cusătură, au un potențial mult mai mare de reciclare.  

Recomandările ARETEX pentru o gestiune eficientă a deșeurilor textile

Datele furnizate în 2024 de ARETEX indicau o rată de reutilizare și reciclare de doar 6–8% în România, precum și un volum extrem de redus al colectării separate, cuprins între 0,5 și 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual. 

În studiul comparativ european, Italia a raportat cea mai mare rată de reutilizare internă, de circa 25%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat cel mai scăzut procent (circa 2%), majoritatea textilelor colectate fiind exportate fie ca haine second-hand, fie pentru reciclare industrială. România se situează între cele două, cu indicatori care arată că achizițiile de haine second-hand devin tot mai populare, însă infrastructura pentru colectarea și reutilizarea internă rămâne foarte limitată. Potrivit estimărilor ARETEX, în România, rata combinată de reutilizare și reciclare este de sub 10%.

„Cele două seturi de date – studiul JRC și cifrele ARETEX – spun aceeași poveste: România transformă masiv textilele în deșeuri menajere. Este important să înțelegem că economia circulară în domeniul textil nu se va întâmpla de la sine. Trebuie proiectată, finanțată și susținută prin politici inteligente și prin încredere publică. Avem nevoie cât mai rapid de un sistem clar de raportare și monitorizare a traseului textilelor: ce se colectează, ce se reutilizează, ce se reciclează, ce ajunge la incinerare sau în gropile de gunoi. Doar astfel putem măsura impactul real și construi politici eficiente”, declară Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

Pentru a evita riscul de neconformare cu noua Directivă Deșeuri a UE, ARETEX formulează o serie de recomandări și solicită adoptarea unor măsuri urgente. În primul rând, în cazul deșeurilor textile, colectarea să aibă ca prioritate scopul de reutilizare, fapt ce necesită o abordare distinctă față de celelalte fluxuri de deșeuri, întrucât degradarea calității acestora determină o scădere semnificativă a potențialului de reutilizare. Ca măsură concretă, colectarea textilelor ar trebui să fie delegată unor operatori specializați și nu operatorilor care gestionează deșeurile menajere, așa cum se face în prezent.

În plus, există o nevoie stringentă de a se investi în infrastructura de containere de colectare, precum și în tehnologii avansate de sortare și reciclare. În acest sens, este esențială introducerea cât mai rapidă a schemei de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), prin care banii colectați de la producători să fie direcționați către sortatori, în scop de reutilizare, și către reciclatori. ARETEX solicită totodată eliminarea plafonului de 150 de euro pentru importurile online scutite de taxe, un mecanism care favorizează piața de ultra-fast fashion și consumul nesustenabil. În paralel, ar trebui asigurat un acces facil pe piață pentru produsele reutilizabile și adoptate măsuri ferme împotriva importurilor ilegale de textile.

Produsele second-hand se află sub o presiune economică dublă: pe de o parte, din cauza pieței de ultra-fast fashion importate online la prețuri foarte mici, adesea fără taxe vamale, iar, pe de altă parte, lipsa subvențiilor sau a stimulentelor pentru centrele de sortare pentru reutilizare si reciclare.

Implementarea Directivei UE Deșeuri, o oportunitate pentru schimbare

Publicarea studiului JRC vine într-un moment important: pe 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat noua Directivă-cadru privind deșeurile, care, pentru prima dată, tratează textilele ca o categorie distinctă, stabilind obligații clare pentru statele membre.

Colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în UE de la 1 ianuarie 2025, iar, în termen de 30 de luni, fiecare stat trebuie să implementeze schemele de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), un mecanism prin care producătorii și comercianții de textile vor acoperi costurile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor textile.

Noua directivă acoperă o gamă largă de produse: de la îmbrăcăminte și încălțăminte, la lenjerii, perdele și pături. Totodată, introduce criterii pentru stabilirea clară a momentului în care un produs vestimentar încetează să fie reutilizabil și devine deșeu. Țările membre pot ajusta contribuțiile financiare ale producătorilor în funcție de gradul de sustenabilitate al produselor și de apartenența acestora la segmentul de fast sau ultra-fast fashion.

Însă, în lipsa unui sistem național de raportare transparentă, transpunerea directivei riscă să rămână doar „pe hârtie”. ARETEX subliniază importanța centralizării clare a datelor și publicarea transparentă a acestora pentru a putea construi un cadru legislativ coerent și măsurabil, capabil să reducă în mod real cantitatea de textile eliminate din circuitul reutilizării.

Atacurile cibernetice, întreruperile operaționale și încetinirea economică, cele mai mari riscuri pentru companii în 2025

Economistul
-
0
Atacurile cibernetice, întreruperile operaționale și încetinirea economică, cele mai mari riscuri pentru companii în 2025

Aon subliniază, prin cel mai recent studiu Global Risk Management Survey 2025, la care au participat aproape 3.000 de lideri din business din 61 de țări, inclusiv din România, că într-un context economic tot mai volatil și interconectat, reputația organizațională este percepută ca un activ strategic, dar extrem de expus riscurilor. Deteriorarea reputației sau a brandului se menține în topul riscurilor globale, ocupând locul opt la nivel internațional, într-un clasament în care atacurile cibernetice și breșele de date – care își mențin supremația în top, semnalând că avansul tehnologic nu aduce doar oportunități, ci și riscuri în creștere –  întreruperile operaționale și încetinirea economică se află pe primele trei poziții.

În Top 10 se mai regăsesc schimbările legislative și de reglementare, creșterea competiției, variațiile prețurilor la materiile prime, disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare, riscurile climatice și, în premieră, volatilitatea geopolitică.

Această configurație a riscurilor reflectă o realitate interdependentă și extrem de dinamică, în care reputația nu mai este un element periferic, ci parte integrantă a rezilienței unei companii.

Un aspect semnificativ evidențiat de studiu este intensificarea competiției între companii din diverse regiuni, care beneficiază de contexte economice și legislative diferite. Concurența cu produse provenite din țări unde costurile la energie electrică sunt mai reduse sau unde cadrul legislativ este mai favorabil – prin subvenții, politici de sprijin sau reglementări mai flexibile – pune presiune suplimentară asupra stabilității comerciale și financiare a companiilor.

Volatilitatea geopolitică este, de asemenea, în creștere, însă majoritatea companiilor rămân nepregătite: doar 14% dintre respondenți au spus că monitorizează expunerea la cele mai importante zece riscuri și doar 19% recurg la analize pentru a evalua valoarea programelor lor de asigurare. Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă la nivelul companiilor de a regândi abordarea riscului, trecând de la măsuri reactive la strategii proactive și integrate.

Mai mult, studiul evidențiază că pierderile de venituri asociate celor 10 riscuri principale – de la atacuri cibernetice și breșe de date, la disfuncționalități ale lanțurilor de aprovizionare, volatilitate geopolitică sau riscuri climatice – pot fi semnificative, variind în funcție de sector și dimensiunea companiei. Cu toate acestea, nivelul de pregătire în fața acestor riscuri rămâne insuficient: multe companii nu monitorizează sistematic expunerea, nu au scenarii de criză bine definite și nu folosesc suficiente instrumente analitice pentru a cuantifica impactul potențial, ceea ce subliniază nevoia urgentă de strategii proactive și integrate de management al riscurilor.

„În România, observăm o creștere a gradului de conștientizare a riscurilor reputaționale, însă nivelul de pregătire al companiilor rămâne insuficient. Multe companii încă nu urmăresc în mod sistematic expunerea la principalele riscuri sau nu folosesc analize dedicate pentru evaluarea programelor de asigurare, ceea ce evidențiază necesitatea unor strategii mai proactive și integrate”, declară Eugen Anicescu, CEO Aon România.

Raportul Aon atrage atenția asupra unor factori majori care contribuie la expunerea reputațională: escaladarea atacurilor cibernetice – tot mai frecvente și mai sofisticate din utilizării inteligenței artificiale – accentuarea exigențelor în zona ESG (mediu, guvernanță, diversitate, echitate și incluziune), dar și creșterea neîncrederii publice în liderii instituționali. Într-un peisaj în care fiecare decizie sau declarație a unui lider poate deveni virală în câteva secunde, autenticitatea, tonul și viteza de reacție devin esențiale pentru menținerea încrederii publicului și a partenerilor de afaceri.

Deși doar 9% dintre companiile participante au declarat că au înregistrat pierderi directe în urma unor evenimente reputaționale în ultimul an, peste jumătate dintre acestea afirmă că dețin un plan de răspuns la astfel de riscuri. Totuși, doar 12% dintre respondenți au reușit să cuantifice efectiv riscul reputațional în cadrul planurilor lor de management, ceea ce indică lipsa unor instrumente clare și a unor metodologii consacrate pentru gestionarea eficientă a acestui tip de risc.

De asemenea, studiul Aon subliniază astfel nevoia urgentă de integrare a riscului reputațional în arhitectura de guvernanță corporativă și în strategia de business, nu doar ca o componentă de comunicare, ci ca un element cu impact direct asupra performanței financiare, relației cu investitorii, retenției de talente și stabilității pe termen lung.

„Cuantificarea riscului reputațional, alături de implementarea unor practici solide de management al riscurilor, creează o bază solidă pentru protejarea celor mai valoroase active ale unei companii. Într-o lume în care informația circulă instantaneu și o singură criză poate afecta încrederea clienților, partenerilor sau investitorilor, companiile care măsoară și gestionează activ aceste riscuri pot reacționa rapid, pot limita pierderile financiare și își pot proteja brandul și reputația pe termen lung. Aceasta nu este doar o chestiune de PR, ci o strategie esențială pentru continuitatea afacerii și pentru menținerea competitivității într-un mediu de afaceri tot mai volatil”, afirmă Eugen Anicescu.

Percepția asupra riscului reputațional pare să se schimbe: respondenții estimează că până în 2028, acesta ar putea coborî până pe poziția a nouăsprezecea. Totuși, în același orizont de timp, competiția este așteptată să urce în Top 3 riscuri globale, volatilitatea geopolitică să avanseze până în Top 5, iar inteligența artificială să pătrundă în Top 10, reflectând impactul transformărilor tehnologice rapide asupra stabilității afacerilor.

Decalajul între percepția companiilor și complexitatea reală a contextului global ridică întrebări serioase cu privire la nivelul de pregătire în fața unor crize care pot izbucni rapid și se pot amplifica masiv prin intermediul tehnologiei, social media și presiunii crescute a stakeholderilor.

Raportul evidențiază și necesitatea unei colaborări transversale în interiorul companiei – de la comunicare și IT până la juridic, resurse umane și managementul riscului – pentru o abordare integrată și anticipativă. Monitorizarea în timp real a sentimentului public, planificarea scenariilor de criză, transparența în comunicare și investițiile continue în construirea încrederii devin elemente esențiale pentru companiile care vor să rămână competitive și relevante într-un mediu în continuă schimbare.

„În contextul României, pierderile financiare asociate principalelor riscuri pot fi semnificative, iar managementul lor nu mai este doar o formalitate. Implementarea unor practici solide de evaluare și prevenire a riscurilor devine esențială pentru protecția businessului și continuitatea operațională”, adaugă Eugen Anicescu, CEO Aon România.

Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de aproape 200 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii energetice din orașul Bocșa

Economistul
-
0
Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de aproape 200 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii energetice din orașul Bocșa

Rețele Electrice România, parte a grupului PPC în România, a lansat, prin intermediul sistemului informatic de achiziții publice, o procedură de achiziție pentru lucrări de modernizare a rețelelor de medie și joasă tensiune din localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, în beneficiul a aproximativ 17.000 de locuitori. Valoarea licitației este de peste 198 milioane de lei, fără TVA, lucrările fiind co-finanțate prin Fondul de Modernizare.

„Prin această investiție realizată cu sprijinul fondurilor europene, demonstrăm angajamentul nostru față de comunitate și viitorul ei. Modernizarea rețelei electrice din orașul Bocșa va crește reziliența și fiabilitatea infrastructurii, asigurând o alimentare sigură și continuă pentru locuitori. Proiectul vizează reconfigurarea rețelei de distribuție pentru zona de medie tensiune, precum și creșterea gradului de digitalizare a rețelei. Prin aceste măsuri, pregătim infrastructura nu doar pentru nevoile actuale ale consumatorilor, ci și pentru cele viitoare, consolidând totodată atractivitatea orașului pentru noi investitori și contribuind la dezvoltarea sa economică pe termen lung,” a declarat Mihai Pește, director general al Rețele Electrice România.

Astfel, în urma acestei licitații, în orașul Bocșa din județul Caraș-Severin, Rețele Electrice România va moderniza parțial rețelele de medie si joasă tensiune prin înlocuirea cablurilor și conductoarelor pe distanțe de aproape 38 de km pentru cele de medie tensiune, respectiv 81 de km pentru cele de joasă tensiune. În plus, rețeaua de medie tensiune va fi parțial trecută în subteran, iar traseele cablurilor de rețea subterană au fost alese astfel încât să nu interfereze cu monumente istorice/de arhitectură, cu situri arheologice sau ale instituțiilor critice.

De asemenea, vor fi modernizate 47 de posturi de transformare, o parte dintre acestea fiind trecute de pe stâlp (aeriene) în  anvelope de beton. Elementele de rețea vor fi trecute în sistem de telecontrol și vor fi refăcute peste 7.300 de branșamente. 

Valoarea totală a proiectului se ridică la 204 milioane de lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 146 milioane de lei. Valabilitatea contractelor se încheie la expirarea perioadei de monitorizare a durabilității proiectelor, adică 5 ani de la data punerii în funcțiune a investițiilor. 

Termenul de depunere a ofertelor este 12.01.2026, iar lucrările vor avea o durată de 42 de luni de la încheierea contractului.

Norofert accelerează extinderea internațională și înregistrează un profit net de 4,5 milioane lei în primele 9 luni din 2025

Economistul
-
0
Norofert accelerează extinderea internațională și înregistrează un profit net de 4,5 milioane lei în primele 9 luni din 2025

Norofert, principalul producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, listat pe piața AeRO (simbol BVB: NRF) a Bursei de Valori București, a înregistrat o evoluție financiară solidă în primele 9 luni din 2025, marcând o revenire consistentă după trei ani agricoli dificili.

Profitul net a ajuns la aproximativ 4,5 milioane de lei, susținut de eficientizarea costurilor, precum și de performanța fermei Zimnicea, care a beneficiat de condiții meteorologice favorabile la început de an, și de rezultatele înregistrate de compania din SUA. Cifra de afaceri înregistrată, de 29 milioane de lei, cu 18% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut, reflectă atât diminuarea volumelor în piața internă, cât și aplicarea unei politici comerciale prudente, axată pe proiecte cu valoare adăugată ridicată.

Vlad Popescu, Președintele Consiliului de Administrație, Norofert: „Într-un an cu deosebite provocări pentru întreg sectorul agribusiness, Norofert dă dovadă de prudență și pune accentul pe activitatea de bază, respectiv producția și comercializarea de soluții pe bază de bacterii, dezvoltate în laboratorul din Filipeștii de Pădure. În acest an, am avansat de asemenea cu investițiile în irigații și cu investiția în fabrica din Brazilia, iar în octombrie am marcat o nouă etapă în expansiunea internațională prin lansarea oficială a fabricii.  În SUA, veniturile obținute reprezintă deja aproximativ 10% din cifra de afaceri înregistrată în primele 9 luni din 2025. Pe termen mediu, obiectivul principal rămâne consolidarea prezenței pe piețele din SUA și Brazilia, care ar putea genera în următorii trei ani până la 40% din cifra de afaceri a grupului. Ambiția noastră este ca Norofert să devină un ambasador al inovației românești în agricultura internațională, în strâns parteneriat cu piața de capital”.

Noua facilitate de producție din Chapeco, Brazilia, realizată în parteneriat cu Grupul Engenutri a devenit operațională în luna octombrie, marcând un pas important în extinderea internațională a Norofert. Noua facilitate de producție are o capacitate de 15.000 litri pe zi și va utiliza bacterii produse în laboratorul de cercetare de la Filipeștii de Pădure, centru de excelență pentru biotehnologie agricolă și nucleul activităților de cercetare ale companiei. 

Cifre cheie consolidate în perioada ianuarie – septembrie 2025:  

  • Activele imobilizate: 34,5 milioane lei, mai mari cu 22%, în principal ca urmare a creșterii imobilizărilor în curs de execuție ca urmare a investițiilor realizate în laboratorul de cercetare și în sistemul de irigații din Zimnicea.
  • Datorii totale: 69,5 milioane lei, o creștere de 21%, pe fondul investițiilor în proiectele anunțate conform strategiei de dezvoltare.
  • Venituri din exploatare: 35 milioane lei, în scădere cu 8%, ca urmare a diminuării volumelor în piața internă și a unei politicii comerciale prudente.
  • Cheltuieli de exploatare: 27,2 milioane lei, o scădere de 19%, determinată în principal de reducerea cheltuielilor cu materialele și de eficientizarea costurilor de producție.
  • Rezultatul operațional a urcat cu aproximativ 84%, până la 7,7 milioane lei, ca urmare a eficientizării activității și optimizării costurilor.
  • Profitul net a ajuns la aproximativ 4,5 milioane lei, o creștere de aproximativ 227% față de aceeași perioadă a anului trecut, confirmând eficiența strategiei de dezvoltare și măsurilor luate pentru traversarea perioadei dificile din agribusiness.

Situațiile privind rezultatele financiare sunt prezentate atât conform RAS, cât și în conformitate cu IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară). Rezultatele consolidate ale grupului includ atât performanțele companiei mamă, Norofert S.A., cât și ale filialei Agroprod CEV S.R.L., deținută în proporție de 100%. Agroprod CEV cultivă în regim ecologic un teren agricol de 1.000 de hectare în Zimnicea, județul Teleorman. În consolidare s-a luat în calcul și procentul de 51% din rezultatele obținute de NOROFERT AG LLC.

Raportul detaliat poate fi consultat aici.

Noi locuri de muncă în tehnologie

Florin Antonescu
-
0
Noi locuri de muncă în tehnologie

Compania VOIS România, cunoscută ca „unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul IT&C local”, anunță inaugurarea noului birou din Iași, amplasat în Moldova Center. Ceremonia inaugurală „a reunit reprezentanți ai companiei, autorităților locale și instituțiilor academice, consolidând astfel alianțele strategice necesare pentru dezvoltarea ecosistemului tehnologic regional. Această extindere marchează o investiție semnificativă în regiunea Nord-Est, prin crearea a 150 de locuri de muncă în software engineering, cloud computing, IoT, securitate cibernetică și analiză de date. 

Alături de angajații VOIS România, la ceremonia de inaugurare a biroului au fost prezenți Felipe Canedo, Technology VOIS Director, Răzvan Bolborici, Head of Technology VOIS Europe Centre, Marius Sorin Dangă, vicepreședinte în Consiliul Județean Iași, Simona Caraiman, prorector IT&C în cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, Adrian Burlacu, decan la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, Robert Lupu, prodecan la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, Radu Postolache, membru în boardul executiv ANIS, precum și Lidia Mocanu, șef birou al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Lucian Alexa, expert IT din Agenția pentru Dezvoltare Regională din Nord-Est.

Felipe Canedo, Technology VOIS Director: „Suntem încântați să deschidem un nou birou VOIS la Iași. Este un moment oportun pentru a ne poziționa ca angajatori de top în domeniul tehnologiei în Iași, având în vedere creșterea Vodafone în România și politicile Uniunii Europene privind suveranitatea digitală, care deschid calea către noi oportunități în domeniile AI, cloud și securitate cibernetică.”

Răzvan Bolborici, Head of Technology VOIS Europe Centre:  „Ne dorim să contribuim la dezvoltarea ecosistemului tehnologic din Iași, oferind noi oportunități de colaborare și inovare pentru mediul de afaceri, mediul academic, și să investim în dezvoltarea oamenilor pasionați din domeniul IT de pe piața ieșeană.”

Marius Sorin Dangă, vicepreședinte în Consiliul Județean Iași: „Salut apariția unei noi companii în Orașul Creatorilor. Administrația locală își propune să fie un partener de încredere, care va susține dezvoltarea ecosistemului local de afaceri.”

Simona Caraiman, prorector IT&C în cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi: „Colaborarea mediului academic cu mediul de afaceri și cu instituţii publice locale susţine creșterea economică a Iașiului și transformarea digitală a regiunii. Atât noi, cei din mediul academic, cât și companii de profil IT precum VOIS, investim în oportunități de creștere și inovare pentru studenții Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași.”

VOIS România subliniază că „extinderea în Iași consolidează prezența companiei pe piața românească de servicii IT, confirmând poziția VOIS România ca un centru de excelenţă în tehnologie, parte integrantă a VOIS (Vodafone Intelligent Solutions), compania internaţională care oferă servicii de business clienților din întreaga rețea globală Vodafone și din sectorul de telecomunicații B2B.

Noul birou din Iași va funcționa ca hub regional de dezvoltare și suport, contribuind la oferta globală de servicii IT furnizate de VOIS România. Cu activități ce acoperă o gamă variată de domenii: software engineering, cloud, IoT și servicii digitale, analiză de date, network operations, network engineering și securitate cibernetică, VOIS România susține dezvoltarea ecosistemului IT al operațiunilor globale Vodafone prin furnizarea de soluţii tehnologice avansate către întregul Grup și partenerii săi”.

Visual Fan S.A. anunță rezultate remarcabile pentru trimestrul III 2025 

Economistul
-
0
Visual Fan S.A. anunță rezultate remarcabile pentru trimestrul III 2025 

Visual Fan S.A. (simbol bursier: ALW), companie cu peste 22 de ani de experiență și producătorul brandului Allview, publică rezultatele financiare aferente trimestrului III al anului 2025. Consolidarea modelului de business, extinderea portofoliului și valorificarea noilor linii strategice au contribuit la o evoluție financiară solidă la nivel de companie și de Grup.

Performanțe financiare remarcabile

În trimestrul III din 2025, Visual Fan a înregistrat o creștere spectaculoasă a profitului net de la 2,18 milioane lei la 8,96 milioane lei. Cifra de afaceri a avansat de la 50,46 milioane lei în T3 2024 la 144,97 milioane lei în T3 2025, aproape triplându-se într-un singur an, iar marja netă a profitului s-a consolidat la 6,19%.

La nivel de Grup, profitul net a ajuns la 11,42 milioane lei, față de 5,12 milioane lei în perioada similară din 2024. Cifra de afaceri a urcat de la 70,56 milioane lei în T3 2024 la 165,79 milioane lei în T3 2025, ceea ce reflectă o marjă netă a profitului de 6,89% și evoluția solidă a rezultatelor financiare.

Aceste nivel de performanță evidențiază contribuția tuturor liniilor de business dezvoltate în ulțimii ani și impactul pozitiv al strategiei de diversificare și scalare. 

Principalii piloni strategici ai dezvoltării companiei Visual Fan

1. Divizia Electro IT, nucleul companiei Visual Fan

Divizia IT&C rămâne fundamentul businessului, asigurând un flux constant de venituri și un canal de distribuție solid pentru noile categorii de produse. Compania continuă să se concentreze pe dezvoltarea gamei de produse, marcând trecerea de la un portofoliu clasic de electronice la unul orientat către confort, eficiență energetică și experiență integrată pentru utilizator, ce contribuie la stabilitatea fluxurilor de numerar.

În 2025, brandul Allview a investit în produse cu potențial ridicat de diferențiere, precum televizoarele inteligente cu sistem de operare VIDAA, aparatele de aer condiționat Allview Sensy echipate cu funcții avansate de purificare a aerului și lumină UV pentru eliminarea agenților patogeni, precum și în noile mașini de spălat Allview Sensy cu inteligență artificială integrată și funcții dedicate îngrijirii țesăturilor și protejării sănătății familiei.

2. Allview Energy, soluții Full EPC și sisteme integrate de stocare a energiei

Strategia Green by Allview, lansată în urmă cu trei ani, a transformat Visual Fan într-un integrator relevant de soluții verzi. Prin divizia Allview Energy, compania furnizează servicii Full EPC pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni și sisteme de stocare a energiei.

Concret, prin divizia Allview Energy, compania Visual Fan oferă servicii integrate: de la analiză și proiectare tehnică, achiziția echipamentelor și execuția lucrărilor, până la punerea în funcțiune a parcurilor fotovoltaice – inclusiv cu sisteme de stocare integrate, iar acolo unde este cazul, servicii post-implementare. Acest model permite companiei Visual Fan să valorifice expertiza tehnologică și capacitatea de a gestiona proiecte complexe, fără a imobiliza capital în active de producție de energie.

Proiectele majore, precum parcul fotovoltaic Tenersolar de 45 MWp, aflat deja în faza de finalizare, Municipiul Reșița aflat în plină derulare (aproape 9 MWp, o provocare aparte prin specificul geografic al zonei), parcul de 1,963 MWp de la Salina Cacica (finalizat în T3 2025), se derulează în paralel cu alte contracte de anvergură pentru instalarea unor sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS), însumând peste 170 MWh (implementate în Toplița și Teiuș). Aceste proiecte nu sunt inițiative izolate, ci parte a unui portofoliu coerent, construit pentru a genera venituri recurente, pentru a susține profitabilitatea diviziei și pentru a întări premisele extinderii portofoliului în anii următori. 

3. Allview Auto, consolidarea poziției în mobilitatea electrică

Divizia Allview Auto a trecut într-o etapă de scalare accelerată. Modelul Allview CityZEN a ocupat în T3 2025 locul I la nivel național în topul înmatriculărilor de vehicule electrice din categoria sa. De asemenea, a fost desemnat „Best Electric City Car 2025” în categoria micro (16+ ani).

Vânzările din primele nouă luni ale anului 2025 au depășit volumul întregului an 2024. Extinderea rețelei de parteneri și lansarea gamei comerciale CityARGO întăresc rolul diviziei ca pilon strategic în ecosistemul Green by Allview.

4. ERA Health, dezvoltarea unui ecosistem digital pentru un stil de viață sănătos

În cadrul strategiei Green by Allview, proiectul ERA ocupă un rol aparte, la intersecția dintre tehnologie, nutriție și sănătate. Prin produsele și serviciile ERA, brandul Allview urmărește dezvoltarea unui ecosistem digital care să ajute familiile în adoptarea un stil de viață mai echilibrat, utilizând tehnologia într-un mod simplu și prietenos. 

După lansarea în retail a frigiderelor inteligente ERA Side by Side, care își consolidează prezența pe piață, aplicația ERA Health, dezvoltată integral de echipa Allview în colaborare cu diabetologi, nutriționiști și parteneri academici, rămâne platforma software pe care sunt construite noile funcționalități digitale. 

Obiectivul pe termen mediu este ca o parte tot mai mare a veniturilor generate de acest proiect să provină din servicii și abonamente, consolidând componenta recurentă a modelului de business ERA.

„Rezultatele trimestrului III demonstrează reziliența și consistența direcției strategice urmărite de Visual Fan în ultimii ani. Creșterea accelerată reflectă atât efortul echipei, cât și eficiența unui model de business diversificat, fundamentat pe inovație, disciplină financiară și atenție constantă la evoluția pieței. Vom continua să oferim soluții inovatoare pentru dezvoltarea de proiecte Full EPC, mobilitate electrică și produse inteligente pentru locuință, pentru a consolida performanța Grupului și a genera valoare pe termen lung pentru investitori, parteneri și comunitate”, a declarat Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA.

După peste două decenii de activitate, Visual Fan intră într-o etapă în care rezultatele financiare reflectă clar transformarea strategică începută în urmă cu câțiva ani. Compania rămâne orientată spre inovare, responsabilitate și creștere sustenabilă. 

Listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu 26 iulie 2021, compania Visual Fan are o capitalizare bursieră de peste 137 milioane de lei și ocupă o poziție solidă pe piața AeRO. Compania se remarcă prin profitabilitate în creștere și o valoare ascendentă a prețului/acțiune de 20,4 lei. Cu un PER (Raport Preț/Profit) de 24,19, Visual Fan își consolidează statutul de emitent performant și stabil. 

Unica platformă HR din România care integrează complet procesele operaționale și strategice într-un singur ecosistem

Florin Antonescu
-
0
Unica platformă HR din România care integrează complet procesele operaționale și strategice într-un singur ecosistem

Compania Wizrom Software, caracterizată ca „unul dintre liderii pieței locale de soluții software de business”, preia compania Co-Factor, specializată în dezvoltarea de platforme dedicate performanței organizaționale, comunicării și implicării angajaților.

Wizrom anunță că „a înregistrat o creștere constantă de 15-20% pe an în ultimii trei ani și continuă să investească în produse românești care răspund concret nevoilor din piață. Achiziția Co-Factor se înscrie în această direcție și întărește strategia de dezvoltare a companiei.

Tranzacția, în valoare de câteva milioane de euro, aduce în portofoliu o soluție pentru HR-ul strategic, orientată spre performanță, comunicare și engagement. Platforma Co-Factor completează suita WizOne HR, transformând-o pe aceasta într-o soluție completă pentru resurse umane, care acoperă atât partea operațională, cât și inițiativele de dezvoltare organizațională”. 

Zemy Apfelbaum, Managing Director Wizrom Software: „Pentru noi, această achiziție marchează un moment definitoriu: odată cu integrarea Co-Factor, Wizrom oferă prima soluție HR completă dezvoltată în România, care acoperă atât componenta operațională – administrare, salarizare, pontaj, selfservice, cât și zona strategică, esențială pentru cultura organizațională, engagement și performanță. Co-Factor completează perfect ecosistemul WizOne HR, integrăm un produs matur, validat deja în piață și construit pe o înțelegere profundă a nevoilor reale din organizații. A fost o potrivire naturală, nu doar la nivel tehnologic, ci și de viziune și valori comune, centrate pe oameni, agilitate și inovație.”

Wizrom subliniază că „platforma Co-Factor este utilizată de companii de top din industrii diverse, de la servicii financiare la retail și sănătate. Printre ei se numără și Banca Transilvania, Regina Maria, Nepi Rockcastle, Sergiana Grup sau Secom Healthcare. Gradul mediu de adopție în cadrul angajaților clienților depășește 80%, o cifră rar întâlnită pentru orice tip de soluție informatică. Mai mult, proiectele strategice de resurse umane implementate de clienți utilizând platforma Co-Factor au fost multiplu premiate de industrie fiind recunoscute pentru impactul pozitiv al acestora în mediul organizațional”. 

Adela Grigoriu, cofondator și CEO Co-Factor: „Vrem ca performanța să fie accesibilă tuturor, prin implicare și feedback continuu, nu doar prin KPI. Ne bucură parteneriatul cu Wizrom Software, pentru a ajunge la și mai multe organizații care valorizează oamenii dincolo de fișa postului.” 

Co-Factor „oferă funcționalități avansate pentru managementul performanței (OKR, evaluări 360, feedback continuu), precum și module de engagement, comunicare internă și colaborare gamificată. În plus, compania dezvoltă în prezent funcționalități bazate pe inteligență artificială, menite să optimizeze procesele de creștere a engagement-ului si performantei”.

WizOne HR este definită ca „platforma unificată dezvoltată de Wizrom pentru digitalizarea completă a proceselor de resurse umane. Cuprinde module integrate de administrare personal, pontaj, salarizare, document management, recrutare, training și self-service, asigurând eficiență operațională și conformitate legislativă. Prin această extindere cu componente strategice, Wizrom  va oferi cea mai completă soluție HR din România, adaptată atât pentru companii mari, cât și pentru organizații în creștere”.

România 2025-2040. Politici pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România. Importanța deosebită a turismului balnear și de wellness

Economistul
-
0
România 2025-2040. Politici pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România. Importanța deosebită a turismului balnear și de wellness

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Academia de Studii Economice București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), are plăcerea de a vă invită să participați la conferința cu tema: „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS”.

Evenimentul va avea loc Joi, 27 noiembrie 2025 – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI – CLUB BNR, Str. Joseph Lister nr. 37 – COTROCENI.

AGENDA

Ora 10:00– 10:30 Primirea participanților
Ora 10:30 – 12:30:

MODERATOR: Dr. ec. Constantin BOȘTINĂ – PREȘEDINTE ASPES

Ion Dănuț JUGĂNARU – președinte ASPES Filiala Dobrogea
Simona CONSTANTINESCU – președinte Federația Industriei Hoteliere din România – FIHR, președinte Consiliul Consultativ al Turismului
Dragoș RĂDUCAN – președinte Federația Patronatelor din Turismul Românesc – FPTR
Valentin LAZEA – economist șef Banca Națională a României
Alexandra ARSENE – secretar general Asociația Națională a Agențiilor de Turism -ANAT
Iuliana TASIE – prim-vicepreședinte Organizația Patronală a Turismului Balnear din România – OPTBR
Andrei BLUMER – președinte Asociația de Ecoturism din România-AER
Ovidiu TUDOR– președinte Asociația Incoming România – AIR
Gabriela ȚIGU– decan Facultatea de Business și Turism, ASE București
Bogdan PLETEA – consultant Risk Management & Sustainability Strategy

Ora 12:30 – 13:00: Întrebări și răspunsuri
Ora 13:00 – 14:00: Cocktail.

Evenimentul este organizat în cadrul ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Un nou apel pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA): 64% dintre companii acuză impact pe investiții

Economistul
-
0
Un nou apel pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA): 64% dintre companii acuză impact pe investiții

Mediul de afaceri reiterează apelul ferm către factorii de decizie pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).

În contextul pregătirii bugetului de stat pentru 2026, organizațiile semnatare atrag atenția asupra efectelor directe ale IMCA asupra competitivității României, investițiilor și operațiunilor companiilor.

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România 
AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România 
BRCC – Camera de Comerț Britanico-Românâ 
BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească
CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia 
CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA 
CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România 
CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România
CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România 
FIC – Consiliul Investitorilor Străini 
HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România 
NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România
RBL – Fundația Romanian Business Leaders 

În perspectiva discuțiilor privind construcția bugetului de stat pentru 2026, mediul de afaceri din România reiterează apelul ferm adresat decidenților de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă. 

La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how,  nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului  superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice. 

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață,  reducând  baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.

Rezultatele unui sondaj fulger realizat în comunitățile noastre de afaceri arată impactul concret al IMCA:

  • din 80 companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt direct afectate, cu impact în multiple sectoare economice.
  • 64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții odată cu introducerea IMCA.
  • Aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor prin efecte asupra sumelor disponibile pentru investiții, prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor.

Prelungirea aplicării unei măsuri introduse inițial cu caracter temporar, în absența unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, îmbunătățirea conformării voluntare, sau restructurarea și eficientizarea cheltuielilor publice, este profund nedreaptă pentru mediul economic.

Prin urmare, adresăm din nou factorilor de decizie solicitarea de a elimina această taxă discriminatorie și de a construi bugetul de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat, evitând soluțiile ad-hoc sau insuficient testate care generează instabilitate. O arhitectură fiscală solidă, aliniată principiilor economice și practicilor europene, care să încurajeze investițiile și competitivitatea, este în beneficiul întregii economii și creează un climat de încredere pentru investiții pe termen lung în România.

Acțiuni vs. bunuri: Cum se compară entuziasmul consumatorilor cu performanța companiilor

Economistul
-
0
Acțiuni vs. bunuri: Cum se compară entuziasmul consumatorilor cu performanța companiilor

Platforma de tranzacționare și investiții eToro a publicat o nouă analiză care evidențiază costul de oportunitate asociat achizițiilor de consum „costisitoare”.

eToro a comparat valoarea de revânzare pe 5 ani a articolelor populare – inclusiv „produsele virale” de pe rețelele sociale – cu performanța pe 5 ani a acțiunilor companiilor care le produc. Rezultatele sugerează că, în timp ce unele articole de colecție cresc în valoare și chiar depășesc creșterea prețului acțiunilor companiilor din spatele lor, multe bunuri de consum își pot pierde valoarea, iar aceeași sumă de bani investită în acțiuni ar fi putut* crește.

Bogdan Maioreanu, analist de piață eToro pentru România, a declarat: „Uneori simțim că trebuie să cumpărăm diferite produse pentru a ne ușura viața, ca recompensă pentru succesul nostru sau ca „investiție” în stilul nostru de viață. Deși unele articole de colecție, cum ar fi anumite păpuși Labubu sau anumite articole de lux, pot crește în valoare, unele produse nu supraviețuiesc entuziasmului inițial sau valoarea lor se depreciază foarte repede, în timp ce compania care le produce continuă să prospere. Nu spunem că oamenii ar trebui să înceteze să cumpere produsele pe care le iubesc, dar dacă credeți în puterea companiilor din spatele lor, o investiție vă poate oferi expunere și la performanța acestora.”

De la lansarea sa în 2020, Apple iPhone 12 a pierdut aproximativ 82% din valoarea sa, dacă a fost achiziționat la prețul de lansare de aproximativ 4500 RON, în timp ce acțiunile Apple au înregistrat o creștere de peste 130% în aceeași perioadă. Aceasta înseamnă că banii de pe un telefon care valorează astăzi aproximativ 800 RON ar fi putut valora astăzi aproape 10.400 RON dacă suma inițială de 4500 RON ar fi fost investită în acțiuni acum 5 ani*.

Achiziționat în 2020 cu aproximativ 54.000 de euro, un BMW Seria 5 520d valorează astăzi între 22.000 și 25.000 de euro, în funcție de starea și kilometrajul său; dacă suma ar fi fost utilizată pentru achiziționarea de acțiuni BMW, în ciuda situației actuale din industria auto, valoarea sa ar fi putut fi de aproximativ 61.500 de euro.* Alte exemple pot fi găsite în tabelul de mai jos.

Anumite produse de nișă au înregistrat însă atât o creștere a valorii de revânzare, cât și a valorii acțiunilor. Seria 2 Labubu Little Monster de la Pop Mart din 2019, cu o valoare inițială de aproximativ 25 de dolari, a înregistrat o creștere a valorii de peste 3000% pe piețele de revânzare pentru cele mai rare păpuși, datorită popularității crescânde a mărcii Labubu, în timp ce acțiunile Pop Mart au crescut cu peste 1360% în trei ani, sau cu 159% de la oferta publică inițială din decembrie 2020.

Iar unii consumatori norocoși s-ar putea trezi cu un produs a cărui valoare de revânzare o depășește cu mult pe cea a acțiunilor companiei. De exemplu, colecționarii de adidași care au reușit să achiziționeze o pereche de Nike Dunk Low Viotech la prețul de retail atunci când au fost lansați la sfârșitul anului 2019 ar putea obține un profit de până la 45% dacă ar decide să le vândă. În același timp, acțiunile Nike au scăzut cu 53% în această perioadă de cinci ani; prin urmare, investitorii care au cumpărat acțiuni Nike în același timp ar fi înregistrat o scădere a valorii investiției lor.

ProdusCompanieEvoluția prețului produsului în ultimii 5 aniEvoluția prețului acțiunilor
Ultimii 5 aniUltimii 3 aniAnul trecutDe la începutul anului
iPhone 12 (64GB)Apple-82%131%80%19%8%
GeForce RTX 3090Nvidia-57%1267%983%22%33%
PlayStation 5 (disc edition)Sony-48%153%100%58%38%
Xbox Series XMicrosoft-36%124%91%14%12%
Google Pixel 5Alphabet / Google-80%245%204%79%58%
BMW 5 SeriesBMW-54%14%4%28%10%
Nike Dunk Low Viotech (2019)Nike45%-53%-41%-16%-17%
Labubu Little Monsters Series 2 (2019)Pop Mart3000%N/A1363%5139%123%

Sursa: Refinitiv. Date preluate la 24/11/2025.

Notă: Performanțele anterioare nu constituie un indicator al rezultatelor viitoare. Oferta publică inițială a Pop Mart a avut loc în decembrie 2020.

„Unii colecționari obțin profituri uriașe păstrând obiectele în starea lor originală, dar provocarea este să știi ce va acumula valoare și ce își va pierde popularitatea. Produsele destinate consumatorilor, cum ar fi telefoanele și mașinile, se devalorizează în timp din cauza uzurii sau a faptului că designul și tehnologia devin depășite, așa că este nevoie de un anumit fler și noroc pentru a găsi următorul pantof de sport sau Labubu, obiecte râvnite de colectionari.

„Deși nicio investiție nu este garantată, există mai multe resurse publice disponibile despre piața de acțiuni decât despre piața de articole de colecție, pe care persoanele fizice le pot utiliza pentru a se informa înainte de a face achiziții. Piața de acțiuni este puternic reglementată, susținută de infrastructuri precum bursele de valori și acoperită de un ecosistem de analiști, mass-media și rapoarte de cercetare. Pe de altă parte, piața de articole de colecție funcționează prin licitații, vânzări private sau piețe de nișă, astfel încât, de obicei, există mai puțină transparență”, spune Bogdan Maioreanu.

În cadrul acestui studiu, eToro a analizat produse cunoscute cu prețuri de vânzare cuprinse între 600 și 310.000 RON, colectând prețurile actuale cerute de OLX și Autovit.ro, pentru a determina cât se depreciază acestea la 5 ani după achiziție. Prețurile au fost apoi comparate cu performanța prețului acțiunilor mărcilor din perioada 2020-2025 și din anul 2025 până în prezent. Datele privind prețul acțiunilor au fost preluate de la Refinitiv la 24 noiembrie 2025.

Cifrele privind deprecierea compară valorile noi ale diferitelor produse, prețurile de lansare estimate din 2020, cu prețul afișat pentru un produs second-hand în stare „bună”. Performanța prețului acțiunilor utilizează indici de randament total, acolo unde sunt disponibili. Performanțele anterioare nu sunt un indicator al rezultatelor viitoare; capitalul este expus riscului.

* Aceste exemple sunt doar ilustrative. Ele se bazează pe valorile istorice de revânzare ale anumitor produse de consum comparate cu performanța trecută a acțiunilor. Aceste scenarii nu iau în considerare factori precum comisioanele, volatilitatea pieței sau condițiile imprevizibile ale pieței sau alte costuri care pot afecta performanța și randamentele.

1...345...2.101Pagina 4 din 2.101