BCR și Google formează prima generație de traineri AI din hub-urile ZBOR

Economistul
-
0
BCR și Google formează prima generație de traineri AI din hub-urile ZBOR

Banca Comercială Română (BCR) și Google România anunță o nouă etapă a programului ZBOR, într-o lună noiembrie pe care ambele companii au dedicat-o Inteligenței Artificiale.

Parteneriatul lansează formarea primei generații de traineri AI în ZBOR, pregătiți de specialiști Google. Începând din noiembrie, experții Google vor aduce în hub-urile ZBOR primele ateliere de Inteligență Artificială dedicate tinerilor din România. Atelierele le oferă tinerilor acces la competențele viitorului, contribuind la dezvoltarea abilităților digitale, a gândirii critice și a încrederii în propriul potențial.

ZBOR – locul unde tinerii prind încredere în viitor

ZBOR este cea mai mare comunitate dedicată tinerilor din România, unde aceștia pot învăța, colabora și construi împreună idei pentru viitor. Alături de Google, ZBOR continuă să dezvolte educația digitală și să aducă mai aproape de tineri una dintre cele mai importante conversații ale viitorului: cea despre inteligența artificială.

Atelierele vor fi organizate gratuit în cele 9 hub-uri ZBOR din România – Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Iași, Ploiești, Târgu Jiu, Vaslui, Baia Mare și Timișoara – și vor include sesiuni despre:

  • utilizarea instrumentelor de AI în învățare, carieră și creativitate
  • impactul AI la locul de muncă și oportunități de dezvoltare
  • principiile utilizării responsabile și etice a tehnologiei

„ZBOR este despre experiențe, despre învățarea care vine din explorare, curiozitate și comunitate. Colaborarea cu Google duce mai departe această misiune, aducând competențele viitorului acolo unde contează cel mai mult – aproape de tineri. 

Inteligența Artificială nu înseamnă doar algoritmi și tehnologie, ci o nouă formă de exprimare, un mod de a înțelege lumea și de a construi cu încredere viitorul pe care ni-l dorim”, declară Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR


Prin acest parteneriat, ZBOR creează o punte între educația non-formală și competențele viitorului, oferind tinerilor acces la resurse recunoscute la nivel global. Trainerii formați de Google contribuie la formarea unei  generații de tineri pregătiți să folosească Inteligența Artificială (AI) în mod responsabil și creativ.

„Google este și va fi în continuare un partener de încredere pentru România. Avem 15 ani de activitate locală, iar asta reprezintă o fundație solidă pentru următorul capitol, unul care va fi definit de inteligența artificială. Vom continua să sprijinim dezvoltarea competențelor digitale, să accelerăm inovația în mediul de afaceri și să contribuim la transformarea digitală a întregii societăți. Punem un accent deosebit pe tineri, pentru a-i pregăti pentru profesiile viitorului, prin parteneriate precum cel cu BCR și ZBOR, care le este dedicat”, declară Elisabeta Moraru, Country Director Google România.


Experiența tinerilor din ZBOR confirmă impactul real al educației aplicate și relevanța parteneriatelor care unesc expertiza globală cu energia locală. Prin colaborarea cu Google, ZBOR transformă învățarea despre tehnologie într-o experiență accesibilă și inspirațională pentru mii de tineri din întreaga țară.

„Pentru mine, ZBOR e locul unde am învățat că încrederea se construiește pas cu pas — din întrebări, nu din certitudini. Trainingul cu Google mi-a schimbat complet perspectiva: am realizat că inteligența artificială nu e despre roboți, ci despre oameni. Despre cum putem folosi tehnologia ca să ne cunoaștem mai bine, să învățăm mai repede și să creăm mai mult. Abia aștept să duc mai departe ce am învățat, în hub-ul meu și în comunitatea mea”, ne spune Diana Costăchescu, trainer ZBOR.

Cei mai talentați Chefi din România, premiați la cea de-a XIV-a ediție a competiției Arena Bucătarilor

Economistul
-
0
Cei mai talentați Chefi din România, premiați la cea de-a XIV-a ediție a competiției Arena Bucătarilor

Cea de-a XIV-a ediție a competiției gastronomice Arena Bucătarilor, organizată de Selgros România în perioada 8-9 noiembrie, și-a desemnat câștigătorii. Pe podium au urcat Petre Mihai Robert (locul I), Adam Filip (locul al II-lea) și Eftenie Ionetecu Ilie (locul al III-lea), care au primit premii în valoare de 40.000 de lei, 25.000 de lei și, respectiv, 15.000 de lei. 

„Arena Bucătarilor reprezintă o demonstrație de pasiune, rigoare și respect pentru arta gătitului. Fiecare ediție reunește oameni care inspiră prin talent și perseverență, iar anul acesta am văzut din nou cât de sus poate ajunge performanța atunci când este dublată de dedicare. Suntem mândri să susținem o inițiativă care cultivă excelența și dă formă viitorului gastronomiei românești”, a declarat Robert Hellwagner, CEO Selgros România.

Ediția din acest an s-a desfășurat în cadrul târgului FoodService & Hospitality Expo, eveniment de referință pentru industria Retail & HoReCa din Europa de Sud-Est, găzduit la Hala Laminor din Capitală. Atât concursul, cât și festivitatea de premiere au fost transmise în direct pe paginile de Facebook și YouTube ale Selgros România.

Deschisă bucătarilor profesioniști susținuți de restaurante sau instituții de învățământ de profil, competiția Arena Bucătarilor a fost jurizată de Chefi internaționali de renume, din țările în care este prezent grupul Transgourmet.

Cei opt finaliști au impresionat juriul cu preparate în care au integrat într-un mod creativ ingredientele  obligatorii: picanha, coadă de vită, piper boabe Tellichery de la Fuchs și țelină.

Din juriul de gust au făcut parte: Domenico Maggi (Italia), Mike Süesser (Germania), Cezar Munteanu (România), Peter Bartosz (Polonia), Leo Aichinger (Austria) și Lars Toboll (Elveția).

Juriul tehnic a avut următoarea componență: Marc Wiltschko (Germania), Christoph Pop (Elveția), Krysztof Klimaszewski (Polonia), Bogdan Cozma (România) și Alin Vădean (România).

Cea mai recentă ediție a Arenei Bucătarilor a reconfirmat rolul competiției ca spațiu de afirmare și inspirație pentru comunitatea culinară. Prin susținerea talentului, a creativității și a standardelor înalte, Selgros România sprijină evoluția și educația profesioniștilor din industria HoReCa.

Organizatorii le mulțumesc partenerilor care s-au alăturat inițiativei și au contribuit la desfășurarea evenimentului: Cocorico, Wau, Conti Grup, Kӓrcher, Elit, Coca-Cola, Olympus, Cooking by Heinner, Dr. Oetker Professional, Fuchs, Napolact, Peroni, Fairy Professional, Haier, Bonna, Unilever, Pfanner, Ozti, Negro2000, Ocean Fish, Casa Țărănească, Albalact Horeca TOP, Unilever Food Solutions și FrescoVerde, precum și partenerilor de comunicare ANBCT și HORA.

Cognizant România dezvăluie 10 moduri în care AI transformă industria IT

Economistul
-
0
Cognizant România dezvăluie 10 moduri în care AI transformă industria IT

Pe măsură ce inteligența artificială continuă să redefinească peisajul digital, Cognizant România, una dintre cele mai mari companii IT din țară, publică 10 descoperiri și idei despre modul în care AI transformă dezvoltarea de software. Cognizant se află în prima linie a inovației AI la nivel global, sprijinindu-și clienții să valorifice puterea inteligenței artificiale pentru a-și transforma afacerile. În România, Cognizant joacă un rol strategic în avansarea capabilităților AI, printr-o bază de talente bine pregătite și expertiză profundă în industrie și angajament pentru dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale.

Aceste perspective au fost prezentate în cadrul Programmers’ Week 2025, un eveniment emblematic al Cognizant în România, desfășurat în luna septembrie, inspirat de tradiția companiei în inovare și împărtășirea cunoștințelor. Anul acesta, tema centrală explorată a fost modul în care inteligența artificială transformă dezvoltarea software pe întreg stack-ul tehnologic – de la agenți backend și aplicații mobile, până la DevOps, QA și guvernanța proiectelor.

1. Accelerarea dezvoltării aplicațiilor mobile cu AI: experiența Cursor

Dezvoltarea de aplicații mobile evoluează rapid. Echipele sunt supuse presiunii de a livra mai repede, de a menține integritatea arhitecturală și de a asigura experiențe de utilizator de înaltă calitate. Fluxurile de lucru tradiționale întâmpină adesea dificultăți în a ține pasul cu aceste cerințe, mai ales atunci când se lucrează cu cod vechi, arhitecturi complexe sau documentație fragmentată.

Pentru a răspunde acestor provocări, echipele de inginerie apelează la instrumente bazate pe AI, iar unul dintre acestea este Cursor, un editor de cod inteligent conceput pentru a asista dezvoltatorii prin instrucțiuni în limbaj natural. Cursor sprijină totul, de la inițializarea proiectelor și refactorizarea codului, până la generarea documentației și auditarea securității, devenind astfel un aliat puternic în fluxurile moderne de dezvoltare.

Dezvoltarea asistată de AI aduce avantaje clare: economii semnificative de timp în toate etapele de dezvoltare, mai multă consecvență cu standardele arhitecturale și integrarea mai ușoară de noi membri în echipă, prin împărtășirea mai eficientă a cunoștințelor. Analizele și corecțiile automate de securitate îmbunătățesc, de asemenea, calitatea codului.

Totuși, există și limitări: logica de business complexă și sarcinile specifice necesită în continuare expertiză umană – codul generat trebuie verificat temeinic pentru acuratețe și securitate, iar integrarea cu SDK-uri terțe necesită adesea ajustări fine.

Deși nu înlocuiește expertiza umană, Cursor permite echipelor să lucreze mai rapid, mai inteligent și într-un mod mai bine aliniat. Adoptarea sa poate genera fluxuri de lucru mai disciplinate și cicluri de livrare mai rapide, ceea ce îl face să fie un instrument valoros pentru echipele moderne de software.

2. Adoptarea AI în Project Management

Pe măsură ce AI devine o prioritate strategică în dezvoltarea de software, managerii de proiect trebuie să integreze AI în fluxurile echipelor, în procesele părților interesate și în modelele de livrare. Pentru a valorifica eficient AI în cadrul echipelor, experții Cognizant recomandă să începeți printr-o evaluare folosind checklist-uri structurate, care clarifică capacitățile actuale și ghidează strategiile de training și dezvoltare; stabiliți așteptări realiste, estimând efortul și rezultatele pe care instrumentele AI le pot oferi, evitând promisiunile exagerate.

Dezvoltarea competențelor în folosirea AI în echipe este esențială – identificați abilitățile critice și promovați o cultură a învățării continue. Gestionați proactiv riscurile folosind cadre precum NIST AI RMF, pentru a anticipa și rezolva eventualele capcane specifice AI.

În final, e bine să măsurați productivitatea și impactul prin KPI bine stabiliți, folosind modele precum DORA Metrics, DX AI Framework sau LinearB ROI. 

3. Ghid pentru construirea pipeline-urilor Medallion asistat de GPT-4.1 pentru inginerii de date

Pe măsură ce platformele de date devin tot mai complexe, echipele de ingineri resimt o presiune tot mai mare pentru a livra rapid pipeline-uri robuste și scalabile. Arhitectura Medallion – organizarea datelor în straturi Bronze, Silver și Gold – a devenit un standard în ingineria modernă a datelor. Totuși, implementarea acestei arhitecturi necesită un efort semnificativ de codare, orchestrare și documentare.

Integrarea GitHub Copilot în fluxurile DevOps accelerează dezvoltarea și prototiparea, îmbunătățește documentația prin fișiere README și comentarii generate automat și facilitează colaborarea prin iterație AI–om. Scalabilitatea sa sprijină implementări modulare și containerizate, fiind ideal pentru pipeline-uri moderne CI/CD.

Totuși, claritatea prompturilor este esențială pentru calitatea rezultatelor, iar supravegherea umană rămâne crucială pentru validarea și testarea codului generat de AI. Adoptarea cu succes depinde, de asemenea, de accesul la instrumente avansate precum GPT-4.1 și infrastructura suport, împreună cu bune practici precum prompt engineering, design modular și documentare iterativă.

4. Construirea agenților inteligenți AI în .NET

Dezvoltatorii nu mai scriu doar cod, ci orchestrază fluxuri de lucru AI. Apariția sistemelor agentice – agenți AI autonomi, orientați pe obiective – deschide noi oportunități pentru automatizare scalabilă, decizii inteligente și colaborare interdisciplinară.

Dezvoltatorii .NET pot construi agenți inteligenți AI folosind framework-uri precum Semantic Kernel și AutoGen.NET, demonstrând evoluția de la soluții cu un singur agent la sisteme multi-agent capabile să raționeze, să planifice și să acționeze autonom.

Iată o serie de recomandări pentru implementarea cu succes a agenților: începeți cu agenți simpli și adăugați complexitate treptat, definiți obiective clare și context pentru a îmbunătăți performanța, păstrați oamenii în conversație pentru deciziile critice, folosiți sandbox și mecanisme de logare pentru a preveni, controla și monitoriza, alegeți framework-uri aliniate cu maturitatea proiectului și necesitățile de integrare. Prin această abordare, echipele pot să dezvolte agenți AI eficienți, siguri și adaptabili, pregătiți pentru provocările sistemelor complexe.

5. Îmbunătățirea dezvoltării .NET cu GitHub Copilot

Dezvoltarea modernă de backend în .NET devine tot mai complexă, necesitând livrare rapidă, arhitectură curată și cod de înaltă calitate. Dezvoltatorii petrec adesea mult timp generând cod standard, depanând și documentând. În acest context, instrumentele bazate pe AI, precum GitHub Copilot, se conturează deja ca aliați strategici pentru optimizarea fluxurilor.

Deși Copilot automatizează sarcinile repetitive și crește productivitatea, adevăratul său potențial se dezvăluie atunci când este folosit împreună cu practici de inginerie bine gândite și sub supraveghere umană.

Iată o serie de recomandări pentru utilizarea eficientă a Copilot în fluxurile de dezvoltare: împărțiți sarcinile în prompturi mici și ușor de revizuit pentru un control mai bun; folosiți fișiere de instrucțiuni pentru a ghida sugestiile în limbajul specific domeniului; revizuiți și refactorizați întotdeauna codul generat înainte de a-l integra; automatizați documentarea și testarea cât mai devreme; păstrați playbook-uri de prompturi pentru fluxurile recurente pentru a menține consecvența.

Echipele care adoptă Copilot strategic se pot aștepta nu doar la livrări mai rapide, ci și la o mai bună mentenabilitate a codului și o experiență mai bună pentru dezvoltatori.

6. Asistenții AI generativi ajută dezvoltatorii să recupereze rapid și să țină pasul

Asistenții AI generativi, precum ChatGPT, Claude sau TabNine, sunt tot mai folosiți pentru optimizarea dezvoltării software, mai ales atunci când se lucrează cu biblioteci sau framework-uri necunoscute. Aceștia generează rapid cod standard și repetitiv, simplificând munca mult, comparativ cu scripting-ul manual sau soluțiile bazate pe regex din IDE-uri precum IntelliJ sau Visual Studio Code.

Dezvoltatorii îi folosesc și pentru brainstorming de funcționalități, pentru redactarea cerințelor și identificarea cazurilor care sunt la limită. Toate aceste instrumente ajută la automatizarea testelor unitare și de integrare, precum și a mock-urilor, crescând impactul testelor cu efort minim.

Eficiența lor reflectă adesea calitatea tehnologiei de bază. Când asistenții nu reușesc să genereze cod funcțional, acest lucru poate indica documentație slabă sau design inconsecvent în biblioteca respectivă – provocări observate, de exemplu, în framework-uri precum Next.js. În schimb, tehnologiile cu suport solid din comunitate și documentație clară, precum Java, React, Kotlin sau Docker, oferă rezultate mult mai bune. Ecosistemele bine întreținute furnizează actualizări frecvente și exemple accesibile, permițând modelelor AI să rămână relevante și fiabile în fluxurile moderne de dezvoltare software.

7. De la API la MCP: Este GenAI noul control panel pentru DevOps?

MCP, introdus de Anthropic în 2024, este un protocol deschis creat pentru a standardiza modul în care sistemele AI interacționează cu instrumente, API-uri și surse de date. Prin integrarea API-urilor existente într-un strat structurat și prietenos cu AI, MCP permite LLM-urilor (modelelor lingvistice mari), agenților și copiloților să interogheze și să acționeze în siguranță asupra serviciilor cloud, infrastructurii și instrumentelor pentru dezvoltatori.

Pentru unii, MCP marchează o nouă eră în care GenAI devine turnul de control al operațiunilor. Pentru alții, ridică întrebări legate de securitate, guvernanță și dependența de furnizori.

În final, impactul MCP va depinde de deschiderea cu care este adoptat și de cât de bine reușește ecosistemul să echilibreze inovația cu siguranța. Marea întrebare nu este doar dacă MCP va avea succes, ci cum își vor redefini inginerii DevOps rolul într-o lume în care AI poate automatiza chiar și procesul de automatizare.

8. GitHub Copilot în dezvoltarea de aplicații mobile: de la evaluare la adoptare la nivel de echipă

Echipele de dezvoltare de aplicații mobile se confruntă cu presiunea de a livra calitate înaltă mai rapid, în timp ce navighează prin framework-uri în continuă schimbare și așteptările utilizatorilor cresc. Instrumentele AI, precum GitHub Copilot, promit să reducă munca repetitivă și să accelereze scrierea codului, însă eficiența lor depinde în mare măsură de modul în care sunt utilizate. Prompt engineering și context engineering pot „debloca” întregul potențial al Copilot în fluxurile mobile.

Iată o serie de recomandări pentru a maximiza eficiența Copilot: creați fișiere de instrucțiuni specifice pentru activități precum testarea sau refactorizarea, pentru claritate și repetabilitate; dezvoltați codul iterativ, ajustând prompturile și contextul pe măsură ce cerințele evoluează; mențineți contextul concis și resetați-l periodic pentru a evita supraîncărcarea; încurajați Copilot să evidențieze ipotezele pentru o transparență mai mare; folosiți comentarii pentru a surprinde intenția de design, nu doar pentru a descrie codul.

Echipele pot transforma Copilot dintr-un asistent reactiv într-un contributor proactiv, accelerând livrările și îmbunătățind calitatea codului la scară largă.

9. Dezvoltarea aplicațiilor alimentate de AI: Vercel AI SDK și Model Context Protocol

Vercel AI SDK oferă instrumentele practice și optimizările necesare pentru implementarea în producție, în timp ce MCP stabilește fundația arhitecturală pentru aplicații AI sustenabile, multi-provider. Această combinație reprezintă stadiul actual de vârf în instrumentele și standardele de dezvoltare AI, permițând dezvoltatorilor să creeze aplicații sofisticate cu o ușurință și flexibilitate fără precedent.

Aceste tehnologii rezolvă provocări reale în dezvoltarea aplicațiilor AI, de la prototiparea inițială până la implementarea la scară enterprise, devenind esențiale pentru orice dezvoltator implicat în AI. Ele sprijină dezvoltarea AI la nivel enterprise prin gestionarea robustă a erorilor, integrarea flexibilă cu pipeline-urile de deployment și arhitecturi proiectate pentru interoperabilitate și scalabilitate. Deși monitorizarea și analiza sunt, de obicei, furnizate de platforme externe sau integrări, Vercel AI SDK și MCP creează, împreună, fundația practică și arhitecturală necesară pentru construirea de aplicații AI scalabile, sigure și pregătite pentru producție.

10. Ce oportunități aduce testarea AI-driven

Dezvoltatorii de software se află astăzi într-o cursă contracronometru. Funcționalitățile sunt construite, testate și livrate în zile, uneori chiar în câteva ore. În acest ritm alert al lansărilor, asigurarea calității nu mai este doar un simplu pas birocratic, ci un adevărat pilon de încredere. Odată cu integrarea AI în produse, de la chatbots la motoare de recomandare, QA nu mai înseamnă doar verificarea corectitudinii; este vorba despre garantarea încrederii în sisteme care generează rezultate probabilistice și adesea imprevizibile.

Metodele tradiționale de QA nu fac față testării componentelor AI. Testarea AI-driven reprezintă nu doar un upgrade tehnologic, ci o schimbare de paradigmă care redefinește rolul QA în dezvoltarea software modernă. În loc să înlocuiască testerii, AI le oferă mai multă putere. AI folosește modele lingvistice mari (LLM) pentru a genera cazuri de test, pentru a crea date sintetice, a corecta teste instabile și a prioritiza bug-urile, mutând QA de la un rol reactiv la unul proactiv. 

Testarea AI-driven combină metode avansate de evaluare cu automatizarea. Procesul începe cu AI Testing, unde LLM-urile sunt evaluate pentru fluență, coerență și înțelegere semantică, folosind judecată umană, tehnici LLM-as-Judge și scorare bazată pe metrici. Pe această bază, sistemele agentice aduc automatizare în domenii complexe, precum sănătatea și finanțele, prin generarea de date scenariate, agenți de validare și crearea conversațională a cazurilor de test. 

În final, Automated Bug Triage eficientizează clasificarea și prioritizarea defectelor, reducând blocajele manuale și accelerând livrarea. Împreună, aceste inovații transformă provocările tradiționale QA în oportunități pentru o testare mai inteligentă, scalabilă și fiabilă.

Analiza corectă și integrată de mediu – condiție esențială pentru sustenabilitatea proiectelor hidroenergetice realizate în proporție de 70-90%

Dumitru Chisalita
-
0
Analiza corectă și integrată de mediu – condiție esențială pentru sustenabilitatea proiectelor hidroenergetice realizate în proporție de 70-90%

de Dumitru Chisăliță,
Președinte Asociația Energia Inteligentă

În ultimii ani, mai multe proiecte de hidrocentrale din România au devenit subiect de controversă între autorități, companiile energetice și organizațiile de mediu. Ultima situație a fost determinată de trimiterea Legii care permitea finalizarea unor hidrocentrale care se găsesc în diferite stadii de realizare de către Președintele României la CCR, care echivalează cu o nouă întârziere. 

Motivele invocate țin în principal de protecția biodiversității și de respectarea legislației europene privind ariile naturale protejate. Totuși, o problemă majoră a dezbaterii actuale este caracterul incomplet și limitat al analizelor de mediu folosite în evaluarea acestor proiecte.

Legile trebuie realizate într-un mod corect și respectate fără echivoc. Problema analizelor actuale de mediu este că au o viziune fragmentară

Evaluările de mediu invocate se concentrează aproape exclusiv asupra zonei imediate a barajului și a lucrărilor conexe. Ele măsoară impactul punctual asupra habitatelor, pădurilor sau speciilor de pești, dar nu iau în considerare efectele cumulative asupra mediului din întregul bazin hidrografic și asupra implicit asupra comunităților umane (parte a mediului) dependente de rezervele de apă, ca urmare a scăderii resursei de apă.

Astfel, analizele actuale omit faptul că o hidrocentrală nu este doar o construcție energetică, ci o infrastructură hidrotehnică multifuncțională, cu influențe pozitive la scară regională. Limitarea perspectivei la aria barajului conduce la concluzii incomplete și, adesea, la decizii care pot genera consecințe negative pe termen lung asupra mediului dintr-o zonă mai largă, care ar trebui analizată în analizele de mediu.

Beneficiile regionale ignorate în actualele demersuri 

O hidrocentrală, mai ales atunci când este realizată în proporție de peste 90%, aduce multiple beneficii socio-ecologice:

– Securitate hidrică pentru sute de mii de oameni – asigurarea apei potabile, industriale și pentru agricultură;
– Combaterea secetei și reglarea debitelor râurilor, prin reținerea apei în perioadele ploioase și eliberarea controlată în perioadele secetoase;
– Prevenirea inundațiilor și protejarea localităților din aval;
– Susținerea irigațiilor și a producției agricole, în special în zone cu deficit de umiditate;
– Producerea de energie curată, stabilă și cu emisii zero de carbon;
– Crearea unui microclimat mai umed și mai stabil, benefic pentru păduri și faună;
– Dezvoltarea turismului local prin apariția lacurilor de acumulare și a zonelor de agrement.

Aceste beneficii nu sunt, de regulă, analizate în evaluările de mediu standard, deși ele definesc impactul real al amenajării asupra mediului și societății.

Există un vădit dezechilibrul metodologic în realizarea analizelor de mediu


În conformitate cu directivele europene privind conservarea naturii, studiile de impact se concentrează asupra protejării speciilor și habitatelor. Însă o evaluare sustenabilă trebuie să includă toate dimensiunile ecologice și socio-economice, pentru a evita decizii disproporționate.

În multe cazuri, oprirea sau abandonarea lucrărilor la o hidrocentrală realizată în proporție de 90–95% nu restabilește ecosistemul inițial, ci lasă în urmă o zonă instabilă, cu eroziuni, galerii deschise, betoane degradate și risc de poluare secundară. Prin urmare, nefinalizarea poate produce mai mult rău mediului decât finalizarea controlată a lucrărilor, urmată de măsuri compensatorii de refacere a habitatelor.

Analiza de mediu a unui proiect hidroenergetic trebuie să țină cont nu doar de impactul punctual, ci și momentul istoric al construirii sale. O hidrocentrală existentă înainte de declararea ariei protejate nu poate fi tratată ca o construcție nouă, ci ca o realitate deja integrată în sistem .

Prin urmare, soluția corectă nu este oprirea sau demolarea, ci modernizarea și compatibilizarea ecologică — pentru ca investiția publică, securitatea hidrologică și protecția naturii să poată coexista.

Necesitatea unei abordări integrate în analizele de impact de mediu


Pentru a asigura o decizie echilibrată între protecția naturii și interesul public, România are nevoie de o analiză integrată de mediu, care:

– să evalueze efectele la nivel de bazin hidrografic principal, nu doar la nivel local;
– să includă beneficiile sociale, climatice și economice ale proiectelor;
– să impună măsuri compensatorii moderne: coridoare ecologice pentru pești, replantări, zone tampon verzi, monitorizare biologică permanentă;
– să permită modernizarea tehnologică a amenajărilor pentru reducerea impactului ecologic (debit ecologic minim, turbine cu trecere pentru ihtiofaună etc.).

Sustenabilitatea nu înseamnă doar a opri ceea ce afectează într-un mod absolut teoretic natura (de cele mai multe ori natura s-a dovedit că se adaptează), ci a gestiona inteligent ceea ce deja există. În contextul schimbărilor climatice, secetei și al nevoii de energie verde, hidrocentralele pot fi parte a soluției – dacă sunt proiectate, finalizate și operate responsabil. Prin adoptarea unei viziuni integrate asupra mediului, România poate echilibra protecția ecosistemelor (a adevăratelor ecosisteme și nu a celor particularizate la suprafețe sau zone extrem de mici) cu dezvoltarea durabilă, siguranța hidrologică a comunităților sale, u asigurarea necesarului de apă într-un viitor presărat cu tot mai multe secete și fenomene extreme.


Viitorul industriei de apărare: cooperare româno-germană și stimul pentru  dezvoltare economică

Economistul
-
0
Viitorul industriei de apărare: cooperare româno-germană și stimul pentru  dezvoltare economică

Domeniul apărării devine noua componentă strategică a relațiilor bilaterale dintre România și Germania, iar securitatea cibernetică ar trebui să fie o preocupare esențială în toate sectoarele economiei, inclusiv pe lanțurile de furnizare ale diferitelor subansamble. Aceste idei au fost dezbătute în cadrul Conferinței privind cooperarea industrială în domeniul apărării între Germania și România, organizată luni de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), sub înaltul patronaj al Președintelui României, cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania și al Ministerului Federal al Economiei și Energiei. Evenimentul a reunit circa 400 de participanți din mediul de afaceri, mediul guvernamental și  diplomatic. 

„Acum suntem într-un context pe care nu ni l-am dorit, dar suntem nevoiți să creștem în Europa industria de apărare în mod accelerat și această necesitate poate să reprezinte o oportunitate pentru economia noastră și pentru colaborarea între România și Germania. România are toate datele pentru a deveni un hub de inovație și producție în zona de industria de apărare în Europa de Sud-Est”, a spus în deschiderea conferinței președintele României, Nicușor Dan. 

Dacă în urmă cu câțiva ani cooperarea dintre Germania și România era axată pe industrie, energie și alte domenii conexe, acum se deschid noi capitole, a subliniat directorul general al AHK România, Sebastian Metz. „Astăzi nu sunt prezente aici doar companii militare, ci și companii civile care doresc să se adapteze și să își schimbe profilul de activitate. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană este platforma de business din România care face posibilă această transformare. Este timpul să construim o industrie de apărare puternică și rezilientă, care să producă în Europa. Prin evenimentul de azi, dorim să contribuim la acest obiectiv în cadrul relațiilor economice bilaterale”, a continuat el. 

La rândul său președintele AHK România, Volker Raffel, a remarcat transformarea României, care a devenit un pilon important pentru lanțul regional de aprovizionare. Aici va crește mult capacitatea de producție a energiei electrice, ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră. „Cred că România este o țară în care merită să investim, mai ales dacă investitorul are o fabrică ce necesită energie electrică sau gaze naturale, precum și o rută de aprovizionare sigură”, a afirmat acesta.  El a subliniat că securitatea și reziliența sunt principii esențiale care se aplică tuturor sectoarelor economice — de la infrastructura critică și telecomunicații, până la energie electrică și gaze naturale. „Aici cred că avem nevoie ca și cadrul de reglementare să fie favorabil. Vedem ce se întâmplă în Ucraina atunci când infrastructura critică este atacată. De aceea, cred că trebuie să ne gândim nu doar la industria de apărare, ci și la alte sectoare, la cum putem fi mai bine pregătiți pentru întreruperi de electricitate, cum să le evităm”.

Și ambasadoarea Republicii Federale Germania la București, E.S. Angela Ganninger, a subliniat importanța cooperării dintre cele două țări, în domeniul apărării: „Pentru a face față provocărilor comune de securitate cu care se confruntă Germania și România, trebuie să fim mai rapizi și mai bine conectați. Conferința de astăzi reprezintă un moment important pentru a conecta companiile germane cu guvernul României, precum și cu companiile românești, în scopul de a crea noi parteneriate”.

Tema abordată la această conferință nu este doar una strategică, ci și una fundamentală pentru consolidare rezilienței colective și a capacităților operaționale ale României, a declarat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. „Contextul geopolitic actual, cu provocări complexe și evoluții imprevizibile impune accelerarea procesului de modernizare militară. Germania este lider european incontestabil în domeniul tehnologilor de apărare. Este un partener de încredere, cu care împărtășim valori comune și obiective convergente. Experiența companiilor germane este recunoscută la nivel global și poate fi valorificată prin parteneriate industriale durabile în beneficiul ambelor state și al securității europene în ansamblu”, a menționat acesta. Ministrul Apărării a precizat că finanțarea prin programul european SAFE oferă cadrul pentru ca firmele românești să devină furnizori de încredere în proiecte multinaționale, prin includerea componentei de localizare în marile contracte.

Șeful Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, a susținut că este important, din rațiuni de securitate, dar și de dezvoltare, ca toate companiile care activează în România în domeniul apărării să fie integrate în acest complex industrial militar. „Este o șansă care ne va permite să ne dezvoltăm în viitor. Și atunci, din cele 16 miliarde, aproximativ 12 miliarde de euro vor fi investite în achiziții de echipamente. Mai avem 4 miliarde care vor fi investite în infrastructura de mobilitate duală, și vorbim aici despre cele două capete din autostrada Moldovei”, a spus el.

Din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, secretarul de stat Iulian Mărgeloiu a menționat tradiția industrială solidă a României. „Ceea ce ne-a lipsit a fost o viziune strategică pentru a readuce această industrie în prim-plan. Prin programul SAFE, putem aduce tehnologii moderne de la partenerii noștri europeni în aceste facilități și le putem pune din nou în funcțiune, bineînțeles adaptate nevoilor noastre actuale”, a explicat el.

În cele două runde de dezbateri care au urmat au participat reprezentanți ai companiilor, ai administrației publice centrale și experți din industrie. A fost abordat subiectul relocalizării afacerilor în România și a fost dat exemplul companiilor din domeniul auto, care au reușit să găsească aici ingineri talentați și să producă competitiv și cu succes. Este un model de business care poate fi implementat și în sectorul apărării. În acest context, un rol esențial îl joacă companiile de stat, care se confruntă cu un deficit de inovație și competitivitate. Totuși, infrastructura existentă ar putea fi valorificată prin parteneriate cu firme private, care să dezvolte afaceri finanțate din fonduri europene. Reprezentanții companiilor au subliniat că relocarea activităților nu reprezintă o „povară”, atâta timp cât cadrul legislativ este clar și transparent. În plus, dinamica pieței impune un ritm accelerat: companiile trebuie să livreze rapid volume mari de produse de înaltă tehnologie, adaptându-se constant cerințelor tot mai exigente ale clienților.

Un alt subiect abordat a fost cel al tehnologiei informației, cu accent pe securitatea cibernetică, infrastructura de protecție și capacitatea de contraatac. Companiile din sectorul IT au început să integreze soluții de securitate cibernetică în portofoliul lor, având în vedere că toate domeniile economice — inclusiv agricultura, sănătatea și energia — au devenit dependente de componente informatice. Astfel, securitatea cibernetică nu mai este percepută exclusiv ca o responsabilitate a industriei IT, ci ca o prioritate guvernamentală.

Participanții au atras atenția asupra importanței alegerii lanțului de aprovizionare și a verificării riguroase a componentelor utilizate, întrucât, în cazul produselor provenite din Rusia sau China, controlul asupra rezultatului final poate fi compromis.

Una dintre provocările majore ale industriei europene de apărare rămâne alinierea producției la standardele NATO. În lipsa acestui efort, accesul pe piețele internaționale ar putea fi limitat. Este un proces complex, care necesită timp, iar concluzia generală a fost că nu mai este timp de pierdut.

tbi bank a emis obligațiuni în valoare de aproape 100 de milioane de euro în anul 2025

Economistul
-
0
tbi bank a emis obligațiuni în valoare de aproape 100 de milioane de euro în anul 2025

tbi bank a atras cu succes săptămâna trecută 60 de milioane de euro printr-o emisiune publică de obligațiuni eligibile MREL, cu o maturitate de 3 ani și opțiune de răscumpărare după 2 ani.

Tranzacția a atras o cerere ridicată din partea investitorilor, depășind intervalul țintă inițial de 30–40 milioane de euro. Banca a onorat ordinele doar la o rată a dobânzii de 7,0% sau mai mică (ghidajul de preț a fost între 6,5% și 7,5%). Toți investitorii vor primi un cupon fix anual de 7,0%.

La începutul acestui an, banca a finalizat o altă emisiune de obligațiuni eligibile MREL, în valoare de 34 de milioane de euro. Ambele tranzacții au fost gestionate exclusiv de echipa tbi bank.

„Apreciem interesul deosebit manifestat de un număr larg de investitori și încrederea constantă pe care aceștia o acordă tbi. Noua emisiune de obligațiuni va sprijini în continuare creșterea noastră constantă pe toate piețele în care operăm – Bulgaria, România și Grecia”, spune Lukas Tursa, Executive Director, tbi bank.

tbi bank și-a consolidat imaginea ca fiind unul dintre cei mai activi emitenți de obligațiuni din Europa de Sud-Est, cu cinci emisiuni publice finalizate în ultimii doi ani. Doar în anul 2025, banca a atras aproape 100 de milioane de euro de pe piața publică internă, oferind investitorilor instrumente atractive și flexibile din punct de vedere al maturității și randamentului. Noua emisiune va fi listată la tranzacționare pe Bursa de Valori din Bulgaria în următoarele săptămâni, alături de toate celelalte emisiuni de obligațiuni ale băncii.

Pitești Retail Park găzduiește cel mai mare Târg de Turism din regiune, din ultimii 4 ani

Economistul
-
0
Pitești Retail Park găzduiește cel mai mare Târg de Turism din regiune, din ultimii 4 ani

Pitești Retail Park găzduiește cel mai important Târg de Turism din regiune, în perioada 14-16 noiembrie, între orele 10:00-20:00, organizat în parteneriat cu ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism. Pe parcursul celor trei zile, peste 10 agenții de turism și resorturi de top, locale și naționale, își vor prezenta ofertele și pachetele de vacanță. Intrarea este liberă. 

Evenimentul reunește agenții și resorturi de renume în Pitești și pe plan național. Printre cele care și-au confirmat deja prezența se numără: New Travel Muntenia, Discovery, Happy Holiday, Nikos Travel, Activ Tours, Bobi Travel, DERTOUR, Romanian Adventures și Livadie Resort, care vor oferi reduceri exclusive, promoții early-booking și consultanță personalizată pentru alegerea vacanței potrivite.

Vizitatorii vor avea acces la o gamă variată de oferte:

  • Vacanțe de Crăciun și Revelion, în țară și în destinații internaționale;
  • City break-uri și circuite interne și externe, în capitalele europene;
  • Pachete pentru familii, destinate vacanțelor școlare;
  • Oferte de ski 2025-2026 în România, Austria, Franța, Italia, Elveția și Bulgaria;
  • Chartere și sejururi estivale 2026, disponibile în regim early-booking până pe 30 noiembrie;
  • Circuite cu autocarul, în țară și în străinătate.

Târgul de Turism de la Pitești Retail Park îi așteaptă pe pasionații de călătorii, pe familiile care își planifică vacanțele din timp, alături de toți cei dornici să descopere România și destinațiile spectaculoase ale Europei. 

Evenimentul are loc într-un moment important pentru Pitești Retail Park, care a trecut recent printr-un amplu proces de modernizare, finalizat anul acesta. Acesta le oferă acum vizitatorilor un spațiu modern, cu mobilier minimalist și noi chiriași care vin cu oferte și experiențe de shopping complete. 

Târgul de Turism din centrul comercial se desfășoară în perioada 14-16 noiembrie, între orele 10:00-20:00, pe galeria sa, cu intrare liberă. 

Bank Friday 2025, cu 30.000 de persoane care au aplicat într-o singură zi pentru produse și servicii ale Grupului Banca Transilvania 

Florin Antonescu
-
0
Bank Friday 2025, cu 30.000 de persoane care au aplicat într-o singură zi pentru produse și servicii ale Grupului Banca Transilvania 

În campania Bank Friday, 30.000 de persoane au aplicat online, într-o singură zi, pentru produse și servicii ale Grupului Banca Transilvania. S-a înregistrat cel mai mare număr de aplicații într-o campanie BT de shopping bancar online, cu sublinierea că, „la majoritatea produselor Grupului BT, numărul de solicitări a fost de până la patru ori mai mare într-o singură zi față de media acestui an”. 

BT ne informează că „ediția din acest an, derulată în 7 noiembrie 2025, a însemnat: 

  • Discount-uri și alte facilități la produse și servicii din domeniul bancar, leasing și de investiții, destinate atât persoanelor fizice, cât și companiilor. 
  • Reduceri la autoturisme, asigurări și la achiziția de bilete pentru UNTOLD Festival.  
  • O platformă cu servicii integrate, multi-brand, datorită faptului a fost campania cu cel mai mare număr de branduri, din diferite industrii. Brandurile care au contribuit la succesul acestei ediții sunt, pe lângă cele din Grupul Banca Transilvania: Toyota, Untold, Groupama, Metropolitan, Regnet, FGO, Namirial, Gomag, Emiral și Hosterion”. 

Banca Transilvania reamintește că „este cea care a adus în banking conceptul de Black Friday, în anul 2014. De atunci, datorită campaniilor sale de shopping bancar online, a reușit cu succes să integreze banking-ul în stilul de viață digital al clienților, urmând modelul e-commerce, cu accent pe accesibilitate, personalizare și experiențe”.  

ETS2 în Romania: din politică publică de climă în oportunitate pentru economie

Economistul
-
0
ETS2 în Romania: din politică publică de climă în oportunitate pentru economie

Energy Policy Group (EPG) a publicat un studiu redactat de cercetătorii Ana-Maria Niculicea, Constantin Postoiu și Mihnea Cătuți, care analizează Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier (ETS2). Acesta urmează să fie lansat oficial în 2027 și va avea un impact direct asupra consumatorilor, dar poate aduce și beneficii importante. 

Arhitectura ETS a avut deja efecte ample în stimularea transformării economice, valorificarea inovării, creșterea securității energetice, îmbunătățirea sănătății publice, precum și în facilitarea accesului populației la investiții în tehnologii curate. ETS2 reprezintă o oportunitate pentru Romania de a reduce emisiile în două sectoare în care progresul a fost până acum lent și de a genera venituri suplimentare care pot fi investite în măsuri de decarbonizare adaptate persoanelor vulnerabile. 

În România, estimări ale prețurilor prezic că o gospodărie cu un consum mediu de gaz pe 100 metri cubi va avea de plătit între 49 RON și 76 RON pe lună, în timp ce în sectorul transportului rutier, prețurile pot varia între 0,74 RON și 1,16 RON pe litru pentru motorină, 0,63 RON și 0,98 RON pentru benzină și 0,43 RON și 0,67 RON pentru GPL. Comisia Europeană a propus soluții pentru a consolida mecanismele existente de control al prețurilor astfel că este mai probabilă limita inferioară a intervalului estimat al impactului. 

Cel mai mare impact produs de ETS2 va fi atenuat prin Fondul Social pentru Climă, iar veniturile realizate din comercializarea certificatelor vor putea fi utilizate pentru a ajuta cetățenii și companiile în tranziția către alternative cu emisii scăzute. Între 1,6 și 2,9 milioane de români ar putea beneficia de aproape 6 miliarde EUR din Fondul Social pentru Climă până în 2032, la care se pot adăuga aproximativ 9 miliarde EUR până în 2030. Fondurile pot fi folosite pentru a anticipa efectele regresive, a favoriza acceptarea socială a ETS2, a investi în scheme de leasing social pentru vehicule electrice și pompe de căldură, renovări și sprijin financiar direct, dar și pentru a susține parțial povara fiscală a investițiilor în dezvoltarea locală și pentru a crea cerere pentru producția industrială domestică. 

Romania, prin Hotărârea de Guvern nr. 907 din 23 octombrie 2025, a transpus directiva ETS revizuită cu intrarea în vigoare amânată pentru 2031, ceea ce reprezintă riscuri și implică pierderi financiare importante. 

Experții EPG recomandă autorităților publice să privească ETS2 ca pe o oportunitate cu beneficii importante pe lângă simpla reducere a emisiilor, prin punerea în aplicare a următoarelor recomandări: 

  • Menținerea arhitecturii existente a politicilor climatice și a obiectivelor de tranziție, transformându-le într-un instrument strategic pentru securitatea energetică, reziliența economică, autonomia strategică a UE și creșterea competitivității. 
  • Informarea cetățenilor cu privire la impactul estimat al ETS2, benficiile sale și modului în care vor fi redistribuite veniturile. 
  • Diversificarea programelor AFM și creșterea accesibilității acestora; crearea de programe separate și scheme de leasing social destinate persoanelor vulnerabile, pentru a le susține inclusiv după încheierea finanțării Fondului Social pentru Climă. 
  • Elaborarea de programe care pot stimula producția locală de vehicule electrice, materiale de construcții și pompe de căldură. 
  • Evaluarea tipurilor de investiții pentru dezvoltare locală pot fi sprijinite din veniturile ETS2, ca mijloc de reducere a presiunii asupra deficitului pentru continuarea ritmului investițiilor. 
  • Planificarea unei scheme de frontloading, care permite anticiparea investițiilor atât din Fondul Social pentru Climă, cât și prin viitorul mecanism instituit prin Banca Europeană de Investiții. 
  • Analizarea introducerii unor scheme de sprijin pentru a reduce expunerea sectoarelor economice afectate în mod disproporționat, cum ar fi companiile de transport rutier și unii producători industriali. 

Studiul scris de cercetătorii Ana-Maria Niculicea, Constantin Postoiu și Mihnea Cătuți prezintă mai multe detalii despre impactul ETS2 asupra gospodăriilor, cât și despre beneficiile și oportunitățile economice pe care noul sistem le poate aduce României. Acesta poate fi citit integral, în limba engleză, aici. 

Aroganța lemnului: De ce Germania ne dă lecții despre păduri pe care ea le-a tăiat?

Economistul
-
0
Aroganța lemnului: De ce Germania ne dă lecții despre păduri pe care ea le-a tăiat?

de Ciprian Dumitru Muscă,
președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR)

În ultimele zile, o nouă producție mediatică – semnată de postul public german ARD și preluată în România de publicația Libertatea – a descoperit, cu o „indignare de export”, ceea ce românii știu deja de 30 de ani: că există tăieri ilegale, că există corupție, că există oameni care trăiesc din pădure și alții care trăiesc din a vorbi despre ea. Diferența e că primii plătesc taxe, creează locuri de muncă și plantează. Ceilalți, din păcate, plantează doar suspiciuni.

Reportajul ARD, intitulat „Corupția distruge pădurile valoroase ale României”, nu este o simplă investigație. Este o lecție de morală geopolitică predată de un stat care și-a terminat propriile păduri în secolul al XIX-lea și care, astăzi, importă lemn pentru a-și menține industria prosperă și încălzirea sustenabilă. Și da, o face inclusiv din România. Cu acte, cu avize, cu controale – dar aceleași acte și controale pe care același reportaj le numește, paradoxal, „complice la tăieri ilegale”.

România – suspectul de serviciu

De fiecare dată când Europa își caută un exemplu negativ pentru a-și confirma superioritatea morală, România e acolo: săracă, pitorească, dar vinovată. De la „mistrețul cu colți de argint” până la „mafia lemnului”, povestea e aceeași: o țară balcanică, coruptă, care, chipurile, distruge ceea ce Occidentul pretinde că a învățat să conserve.

Dar să vedem faptele, nu fabulațiile.

România are astăzi una dintre cele mai detaliate și digitalizate platforme de trasabilitate a lemnului din Europa – SUMAL 2.0. Fiecare transport de lemn este înregistrat în timp real, geolocalizat, fotografiat și accesibil publicului. Germania, Austria, Franța sau Italia – statele moralizatoare din reportaj – nu dispun de un sistem nici măcar comparabil. Dar, în logica reportajului, România, care monitorizează fiecare camion, e țara coruptă. Iar țările europene, care cumpără lemn românesc și îl vând ca mobilă premium, sunt țări etice.

Cum ar fi spus Caragiale: „Onorabili concetățeni, să fim morali, dar să nu ne coste moralitatea!”

Pădurea românească, oglindă și țintă

Cine are interesul să proiecteze constant imaginea unei Românii incapabile să-și gestioneze pădurile? Simplu: cei care, din lipsă de păduri, au nevoie de materia noastră primă și de alibiul moral care să justifice de ce o cumpără. Pentru că dacă România este „coruptă” și „defrișată”, atunci nu mai e un partener economic, ci o sursă de resurse ieftine. Un exportator de vinovăție cu valoare adăugată negativă.

În același timp, în Germania se taie anual peste 70 de milioane de metri cubi de lemn, conform datelor FAO – de aproape trei ori mai mult decât în România. O mare parte din aceste volume provin din tăieri de necesitate, cauzate de fenomenul uscării masive a pădurilor (în special a celor de molid) din Austria și Germania, rezultat al schimbărilor climatice și al dăunătorilor. Dar acolo se numește „gestionare forestieră sustenabilă”. În România, aceeași acțiune devine „defrișare ilegală”.

Aceasta este dubla măsură – lemnul altuia e întotdeauna suspect.

Jurnalismul care confundă drumul forestier cu drumul spre senzațional

În materialul video difuzat de ARD, utilajele forestiere care construiesc drumuri pentru prevenirea incendiilor sau accesul la lucrări silvice sunt prezentate ca „distrugeri ale pădurii virgine”. Aceeași tehnologie pe care Germania o finanțează acasă ca „măsură de adaptare la schimbările climatice” devine, în Carpați, „mașina apocalipsei”.

Așa se face că, din lipsă de pădure proprie, unii și-au construit o industrie mediatică ridicată pe trunchiul pădurilor altora.

România nu e perfectă, dar e pe drumul bun

Da, România are probleme reale: lipsă de personal în control, instabilitate legislativă, absența unei reforme clare în administrarea pădurilor de stat. Dar are și specialiști, asociații, firme, școli silvice, universități, ONG-uri și mii de oameni care își fac treaba în tăcere. Ei nu apar în reportajele europene. Nu dau bine pe ecran. Pentru că imaginea de victimă colectivă a unei țări balcanice vinde mai bine decât imaginea unei industrii care se modernizează.

Ce avem nevoie, de fapt

România nu are nevoie de lecții de morală de la state care și-au tăiat pădurile, ci de parteneriate corecte, investiții în prelucrarea lemnului și respect pentru munca celor care trăiesc din și pentru pădure.

Nu avem nevoie de documentare-spectacol, ci de adevăr complet: cu cifre, cu context, cu responsabilitate. Critica e binevenită – dar numai atunci când e făcută cu onestitate.

Și, dacă ne mai permitem un zâmbet amar, îl lăsăm pe Caragiale să închidă această replică:

„Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale.”

Poate că ar fi timpul să se revizuiască și felul în care se vorbește despre România.

1...345...2.084Pagina 4 din 2.084