Asociația Business Service Leaders (ABSL) organizează astăzi cea de-a 13-a ediție a Conferinței Anuale, un eveniment care reunește peste 500 de lideri din industria serviciilor pentru afaceri. Tema din acest an, „Human Core, Digital Edge”, subliniază importanța capitalului uman din România și modul în care acesta a contribuit major la succesul dezvoltării acestei industrii și poziționarea ei în topul celor mai atractive piețe de business services la nivel global. Această expertiză umană este potențată de tehnologiile digitale, generând servicii tot mai inteligente, rapide și adaptate realităților economice actuale.
Potrivit Raportului Industriei pentru 2025, elaborat de ABSL în parteneriat cu PwC România, țara noastră își consolidează poziția competitivă în sectorul global al serviciilor de afaceri, datorită celor peste 280.000 de profesioniști activi în domeniu și numărului considerabil de potențiali angajați.
Conform raportului, top trei motive pentru care companiile participante au ales să investească în România sunt: disponibilitatea și calitatea resurselor umane, infrastructura performantă, precum și competențele digitale combinate cu cele lingvistice, reconfirmând astfel atractivitatea României. La acestea se adaugă productivitatea și costurile forței de muncă.
Forța de muncă specializată rămâne principalul motor al unei industrii în care top 5 servicii furnizate la nivel global sunt: finanțe și contabilitate (69% din companiile participante), servicii de IT (69%), HR (61%), suport clienți (57%) și achiziții (53%). Inteligența artificială a accelerat transformarea sectorului din România, care a evoluat de la furnizarea de servicii simple la dezvoltarea unor soluții cu valoare adăugată ridicată – precum process engineering, managementul riscului și prevenirea fraudei.
România a evoluat de la centre de servicii orientate pe cost-arbitrage la hub-uri regionale de excelență axate pe crearea de valoare și expertiză de nișă. Cu inteligența artificială integrată, companiile dezvoltă capital uman specializat pentru activități complexe precum process engineering, gestionarea operațiunilor cu risc ridicat și prevenirea fraudei. Tot mai multe organizații globale aleg România ca referință pentru centre regionale de excelență.
Potrivit raportului ABSL, competențele cheie pentru perioada următoare includ expertiza tehnică în finanțe, contabilitate și suport operațional, alături de abilități digitale, cunoașterea limbilor străine și adaptabilitate – criterii esențiale într-un context marcat de inteligență artificială și schimbări accelerate.
„Deși numeroși investitori se orientează spre Asia, în special către India sau Filipine, pe fondul contextului geopolitic global România continuă să fie una dintre destinațiile preferate, datorită productivității ridicate, competențelor tehnice combinate cu cele lingvistice, certificărilor profesionale precum și a apartenentei la structurile Euro-Atlantice”, subliniază Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte ABSL.
România își menține un avantaj relativ competitiv de cost în regiune, chiar dacă salariile din industria serviciilor pentru afaceri au înregistrat o creștere medie de 5,8% în 2025, fiind prognozată o nouă majorare similară în 2026.
„Sectorul a atins un nivel de maturitate, mobilitatea angajaților s-a redus, astfel că durata medie petrecută într-o companie a ajuns de patru ani, potrivit raportului ABSL. În același timp, procesul de recrutare a devenit mai precaut pe fondul situației economice, dar și al implementărilor de tehnologii noi, tendință care se va păstra și pe anul viitor. Numărul de angajați în sector a crescut într-un ritm mai lent față de anii anteriori, în medie cu 5%, iar salariul mediu brut se situează la 13.060 de lei, un nivel încă competitiv comparativ cu alte state europene. România are cel puțin zece orașe cu peste 200.000 de locuitori care sunt atractive pentru acest sector. Prin urmare, există potențial de dezvoltare care poate fi valorificat”, citează Francesca Postolache, Partener PwC România.
Contextul economic și geopolitic global i-a determinat pe angajați să aprecieze mai mult stabilitatea și siguranța locului de muncă. În contextul muncii în format hibrid, companiile utilizează diferite metode pentru a crește motivarea și implicarea angajaților, precum facilitarea comunicării și întâlnirilor de echipă (51%), asigurarea accesului la traininguri și programe de dezvoltare profesională (36%) și implementarea programelor de wellbeing (30%). Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii (85% dintre companiile participante) implementează un program de lucru de la birou de 2–5 zile pe săptămână.
„În următorii ani, serviciile oferite și structura industriei noastre se vor schimba semnificativ. Companiile intenționează să inoveze și să dezvolte servicii noi, în special în domeniile care implică utilizarea inteligenței artificiale și automatizarea proceselor (29%), soluții specifice industriei (24%), consultanță (13%), operațiuni și suport pentru clienți (10%), precum și servicii ce se adresează zonei de risc, conformitate și securitate (3%), potrivit raportului din acest an”, afirmă Adrian Baron, președintele ABSL.
Raportul a fost realizat de ABSL și PwC România în perioada iulie–noiembrie 2025, pe un eșantion de 70 de companii.
Declarații ale lui Florin Jianu, președinte IMM ROMÂNIA în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, laBanca Națională a României (BNR).
Am așa o vagă senzație că, în societatea românească, în acest moment, i-am angajat pe toți la pompieri și nu mai e niciun dispecer. Nimeni nu se uită la felul în care va arăta România, la felul în care construim în România anilor viitori, pe ce baze o așezăm. Toată lumea în acest moment nu face altceva decât să stingă incendii, și astea, pe ici pe acolo, pentru că am văzut că nu iese de foarte multe ori ceea ce încercăm.
Referitor la ceea ce înseamnă contextul actual (pentru că noi, la IMM România, întotdeauna ne bazăm acțiunile pe analize și cercetări), am făcut două analize: una, privind salariul minim pe economie și a doua, impactul măsurilor din pachetul 1 fiscal asupra mediului de afaceri. Opt din zece IMM-uri au declarat că sunt afectate, în acest moment, de impactul măsurilor fiscale, pe care le vedem. Inflația, în condițiile în care media europeană e undeva la 2,2-2,3%, în România, se apropie vertiginos de două cifre. Asta impactează direct competitivitatea mediului de afaceri. Sigur, statul câștigă iluzoriu, strânge sau are senzația că strânge niște bani la bugetul de stat, dar pe termen mediu și lung, mediul de afaceri e afectat și cu toții vom fi vom fi afectați. Deci opt din zece IMM-uri sunt afectate în acest moment și declară că le-au crescut costurile, costuri operaționale, pentru că, de fapt, aceste măsuri fiscale nu au fost numai creșterea TVA-ului cu două puncte procentuale, dar a fost și o acciză superioară la combustibil, au fost și scumpirile din energie, lucruri care afectează în mod direct prețurile serviciilor și produselor companiilor românești. Pe cale de consecință, scade și cererea: și cererea în mediul de afaceri, și cererea din partea consumatorilor, și a populației, cu privire la acea măsură privind impozitele crescute pe dividende. Majoritatea au spus că își iau dividendele pentru anul anterior, după care, nu le mai iau. Deci, practic, statul nu câștigă dintr-o creștere a acestui tip de impozit, ci e numai o chestiune de fațadă, în care spunem că scumpim capitalul, că aducem capitalul alături de impozitarea pe muncă, dar nu ne uităm la nevoia de a scădea un pic impozitarea pe forța de muncă, tocmai pentru ca, așa cum am spus în repetate rânduri, mai mulți bani să ajungă la oameni, antreprenorul să-și permită să plătească salarii mai mari.
A apărut un lucru pe care, în măsurătorile noastre din ultimii cinci-zece ani nu l- am văzut. Pentru trei din zece antreprenori, au crescut datoriile către terți. Asta înseamnă o lipsă de lichiditate în piață, înseamnă că nu-ți mai plătești furnizorii, înseamnă că nici ei, pe lanțul de valoare, nu te mai plătesc și că, încet-încet, atragem într-un carusel al incapacității de plată foarte multe companii. Aici putem să facem trecerea către ceea ce înseamnă sistemul de finanțare. Aceasta poate are mai multă greutate. Dacă, anii trecuți, aveam între 10 și 15 miliarde în garanții prin IMM Invest și programele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, acum avem zero. Adică, a însemnat să treci de la un nivel care sigur a ajutat și sistemul bancar, dar, mai ales, IMM-urile, știind că gradul lor de acoperire a garanțiilor e scăzut. Nu avem o osatură atât de puternică a întreprinderilor mici și mijlocii și aceste programe au ajutat teribil mediul de afaceri, or, să treci de la un nivel de 10-15 miliarde la zero e absolut de neînțeles. Dacă e să merg și mai departe și să fac o dezvăluire, în acest moment, Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri nu are niciun membru în consiliul de administrație și niciun director, n-are directorat. Eu nu știu cum funcționează, cum pot să semneze. Am înțeles că au primit de la Ministerul de Finanțe o dispensă, ca să semneze un director de departament salariile și cam atât. Faptul că vorbim de fonduri europene angajate din POCIDIF, din POR, din diverse surse de finanțare, faptul că vorbim de niște garanții uriașe, de portofolii uriașe în relația cu băncile, cu mediul de afaceri, toate acestea înseamnă, cum spuneam, că nici măcar nu știu unde au plecat pompierii în acest moment, nu mai vorbim de dispeceri, că e clar că nu mai sunt pe nicăieri.
Un alt aspect pe care l-am constatat e faptul că aproape jumătate din IMM-uri, în acest moment, amână investițiile în industrie, în retehnologizare și așa mai departe. Vorbim, la urma-urmei, de ceea ce înseamnă încredere, atributul cel mai important într-o economie. Întotdeauna am admirat și politica, și abordarea BNR-ului. Degeaba transmitem mesaje direcționate de aici de stabilitate, de încredere, dacă dincolo politicile publice vin tăvălug și se promit tot felul de reforme care nu sunt implementate. Începem și sfârșim tot cu mediul de afaceri și cu impozitarea asupra mediului de afaceri. Sigur că reziliența a mediului de afaceri e mare, dar, în final, duce la lipsă de încredere. Eu discut cu mulți antreprenori, chiar din categoria de întreprinderi spre mari, medii. Unul din ei spunea că, în perioada următoare, voia să investească în jur de 15-20 de milioane de euro în domeniul medical și nu o să mai investească. Dacă e să multiplicăm la nivel societal, vedem ce înseamnă investițiile, nu mai zic de investitorii străini, ci doar de investitorii autohtoni, investitorii mici și mijlocii români care, în acest moment, nu mai investesc. Datele pe care le-am cules ca efecte ale pachetului fiscal exact acest lucru arată. Jumătate dintre antreprenori spun că nu mai investesc în perioada următoare. Apare ca recurent în ultimii trei ani și, la fel, în analiza noastră că aproximativ jumătate (patru din zece, 44%) au menționat concurența neloială. Concurența neloială nu apărea pe radarul problematicii mediului de afaceri până în urmă cu trei ani de zile, când a apărut în top 10, anul trecut a fost în top 5, anul acesta e deja pe locul 2 în problemele mediului de afaceri, prima fiind rata inflației, care vedem că continuă ca problematică. Concurența neloială e tradusă în multe aspecte. Mă limitez la faptul că întreprinzătorii onești își fac treaba, vecinul de lângă nu fiscalizează, poate ca urmare a fiscalității ridicate, poate ca urmare a taxării muncii ridicate și așa mai departe. E o problemă în momentul în care mediul de afaceri subliniază acest aspect; nu statul, ci înșiși cei care lucrează la firul ierbii. Atunci este o problemă sistemică. Dau exemple ale membrilor IMM România din sectoarele service-uri auto, horeca, transporturi, care se plâng și vin cu soluții pentru statul român pentru modificarea câtorva legi și alte abordări pentru a putea să stopeze acest fenomen care devine endemic. În „Carta albă IMM-urilor”, lucrare de referință a IMM România, am făcut o predicție, că s-ar putea, dacă mergem în același sens anul viitor, aceasta să fie principala problemă a mediului de afaceri: concurența neloială, un lucru de neînțeles în anii anteriori.
80% din IMM-uri au dat drept soluție de redresare lucrurile pe care le fac în propriile companii și le facem cu toții acasă, și anume, eficientizarea cheltuielilor din spațiul public. Tot se vorbește de tot felul de reforme, dar nu eficientizăm, de fapt, cheltuieli, nu facem o reformă reală. Noi am pus la dispoziție câteva analize pe care le avem. Dau un singur exemplu, pe care am văzut că l-a preluat premierul României, dar nu s-a întâmplat nimic și nici nu preconizează că se întâmplă ceva. Avem 1.250 de deconcentrate în România, în fiecare județ (date publice, dar probabil mai sunt și altele), cum sunt Ministerul Muncii, cu opt instituții în fiecare județ, Ministerul Agriculturii, cu vreo zece, Ministerul Mediului și așa mai departe. Nimeni nu are sub cinci, în condițiile în care ai putea să ai o singură direcție de muncă, o singură direcție agricolă și astfel, numai de acolo, să reușești să eficientizezi niște cheltuieli la bugetul de stat.
Legat de salariul minim pe economie, poate și cu ajutorul ASPES și al celorlalți actori activi, ar trebui ca tema să se decupleze de ceea ce înseamnă politică, pentru că e un atribut economic. Am văzut dezbateri asupra acestei teme în coaliția de guvernare, în sensul că să se decidă în coaliție dacă se mărește sau nu salariul minim pe economie. Aceasta e o chestiune economică, în momentul în care opt din zece antreprenori, precum și datele oficiale ale INS, ale BNR și ale celorlalte instituții arată că consumul scade, producția industrială, sectoarele economice încetinesc motoarele. În momentul de față, cu o asemenea măsură de creștere, ai închide totul. Deja, am văzut disponibilizări colective de la companii serioase. Trebuie să fim atenți în perioada asta. Noi am solicitat, pe baza analizelor menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2026 (nu-mi place acest termen de înghețare a salariului minim pe economie). Nu spune nimeni că acest salariu minim trebuie crescut de la an la an. În ultimii trei ani, din analiza noastră, rezultă că a fost crescut cu aproape 58,8% – cu mult peste rata cumulată a inflației, a acoperit toate aceste neajunsuri, creșteri, scumpiri și așa mai departe. În acest moment, nu e posibilă creșterea. Acesta este mesajul pe care noi l-am transmis și în Consiliul Național Tripartit, mesaj pe care îl menținem cu argumente economice.
Dincolo de orice se întâmplă, de orice reformă, de lipsa încrederii pe care o vedem, situația nu se schimbă decât cu modele de stimulare a economiei. Pentru aceasta, putem să ne uităm și la ce fac alte țări. Noi am luat exemplul Germaniei, a cărei economie a încetinit în această perioadă, dar Germania face exact pe dos față de ceea ce facem noi: scăderea impozitării profitului cu câte un punct procentual în următorii ani, ajungând de la 16 la 10%. De asemenea, stimulează inovația, economia verde, investițiile în economia reală. Asta trebuie să facem și noi, în continuare.
Un lucru pe care l-am constatat e creșterea numărului de firme care se autofinanțează. Asta nu e bine deloc într-o economie, pentru că nu înseamnă dezvoltare, ci subdezvoltare sau supraviețuire. Statul trebuie să vină alături de sistemul bancar cu acele garanții și cu acea încredere pe care s-o aducă în societate.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
de Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)
Senatul a adoptat proiectul de lege L416/2025, aflat în prezent la Camera Deputaților – for decizional –, care instituie o perioadă de 12 luni de restricții pre și post-angajare pentru demnitarii și funcționarii publici. În acest interval, persoanele vizate nu pot activa în domenii care se suprapun cu atribuțiile avute în instituțiile publice, iar nerespectarea regulii este sancționată contravențional. Scopul declarat este legitim: prevenirea conflictelor de interese și limitarea fenomenului „revolving door”.
Inițiativa are, în esență, o logică de integritate. Fenomenul „revolving door” – migrația imediată din funcții publice către companii private cu care aceștia au interacționat profesional – ridică de ani buni probleme de etică și transparență. Este un mecanism pe care statele dezvoltate l-au reglementat, dar nu l-au transformat într-o pedeapsă. România însă riscă să o facă, printr-o transpunere dezechilibrată: a preluat doar partea restrictivă a modelului, nu și componenta compensatorie.
În statele OCDE, perioada de cooling-off nu este o interdicție unilaterală, ci o formă de „carantină etică” plătită. Franța aplică acest principiu prin HATVP (Haute Autorité pour la Transparence de la Vie Publique), care analizează fiecare caz de trecere din sectorul public în privat și poate impune o perioadă de inactivitate, dar în paralel oferă compensații pentru mobilitatea profesională. Germania aplică sistemul Karenzzeit, care poate dura până la 18 luni pentru foștii membri ai guvernului federal, dublat de Übergangsgeld – o indemnizație tranzitorie menită să asigure independența financiară. Spania, prin Legea 3/2015, prevede o perioadă post-mandat de până la 24 de luni pentru categoriile de funcții înalte, însoțită de compensații bugetare definite prin norme anuale.
Toate aceste exemple au la bază același principiu: dacă statul impune o restricție profesională în numele integrității, trebuie să ofere o formă de echilibru economic. Altfel, etica devine punitivă și își pierde legitimitatea.
România, în schimb, interzice fără să compenseze. Din această perspectivă, proiectul de lege L416/2025 riscă să creeze un exil profesional pentru persoane care au servit statul în poziții de decizie, fără a le asigura mijloacele de subzistență în perioada impusă. Integritatea nu se apără prin interdicții seci, ci prin proporționalitate între scop și mijloace.
Din punct de vedere juridic, legea ridică serioase întrebări de constituționalitate. Articolul 41 din Constituția României garantează dreptul la muncă și libertatea alegerii profesiei, iar articolul 53 permite restrângerea unui drept fundamental doar dacă este necesară într-o societate democratică, proporțională și nediscriminatorie. Or, o interdicție absolută de 12 luni, fără compensație, nu respectă testul proporționalității și poate fi considerată excesivă.
De asemenea, analogia cu Codul muncii este evidentă. Articolele 21–24 reglementează clauza de neconcurență: angajatorul poate restricționa activitatea unui salariat după încetarea contractului doar dacă plătește o indemnizație de minimum 50% din media veniturilor brute din ultimele luni. Statul, ca angajator instituțional, nu poate impune o interdicție mai dură decât cea admisă în dreptul privat. Mai mult, articolul 38 interzice renunțarea la drepturile recunoscute prin lege, ceea ce face imposibilă acceptarea „voluntară” a unei astfel de interdicții fără compensație.
În consecință, proiectul L416/2025 ar trebui completat cu un mecanism compensatoriu clar. O perioadă de cooling-off plătit de 12 luni – extinsă la 18 pentru funcțiile cu acces sistemic la informații sensibile – ar oferi echilibrul necesar între integritate și echitate. Indemnizația tranzitorie ar trebui să fie de 75–80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni, plafonată la un multiplu al salariului mediu pe economie și finanțată din bugetul instituției de proveniență. În paralel, transparența publică ar trebui consolidată prin publicarea avizelor de conformitate, a costurilor și a deciziilor Agenției Naționale de Integritate, precum și prin recuperarea integrală a sumei în caz de încălcare.
O asemenea soluție ar transforma interdicția într-un instrument de integritate funcțional, nu într-o sancțiune economică. Ea ar proteja profesioniștii cu experiență publică, ar preveni conflictele de interese reale și ar întări încrederea în administrația publică.
România are nevoie de un cadru etic credibil, nu de o austeritate morală. Cooling-off plătit nu înseamnă privilegiu, ci garanția proporționalității și a respectului pentru profesioniștii care au servit statul. Integritatea fără echitate devine doar o formă de constrângere, iar etica de serviciu public are sens doar atunci când nu distruge cariera celor care o practică.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), împreună cu Asociația Camera de Comerț și Industie Româno-Irakiană, a organizat Forumul de Afaceri România-Irak, în Aula Carol I a Palatului CCIB.
Vizita delegației irakiene a fost condusă de Abdulrazaq Al-Zuheere, președintele Federației Camerelor Irakiene de Comerț.
La acest eveniment au participat reprezentanți ai Ambasadei Republicii Irak în România, Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Tursimului (MEDAT), Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), precum și companii românești interesate de extinderea cooperării economice cu Irak în domenii de inters precum industrie aeronautică, investiții imobiliare, investiții industriale și echipamente grele, transport, industrie petrolieră, energie regenerabilă, petrochimie, construcții și farmaceutice.
„Credem cu tărie că întreprinderile românești au un potențial extraordinar de internaționalizare și că CCIB poate sprijini acest proces. Economia României dispune de resursele și capacitățile necesare pentru a furniza partenerilor noștri din Irak bunuri și servicii competitive, contribuind la consolidarea și echilibrarea comerțului bilateral. Ne exprimăm convingerea fermă că Forumul de Afaceri de astăzi reprezintă un pas important în aprofundarea dialogului economic și promovarea cooperării durabile între comunitățile de afaceri din România și Irak, consolidând în același timp relațiile bilaterale pe termen lung”, a declarat Corneliu Samoilă, vicepreședinte al CCIB.
„În ultimii ani, Republica Irak a trecut prin schimbări de regim și a reușit să se dezvolte pe plan internațional. Prin întâlniri ca cele de astăzi, Republica Irak sprijină companiile străine care doresc să investească și șă se dezvolte pe piața irakiană”, a declarat Abdulrazq Al-Zuheere, președinte al Federației Camerelor Irakiene de Comerț.
Directorul general al Departamentului de Relații Economice Externe, din cadrul Ministerului Comerțului din Republica Irak, Riyadh Al-Hashimi, a evidențiat potențialul ridicat al cooperării economice dintre România și țara sa în sectorul privat: „Considerăm că sectorul privat este principalul motor al creșterii economice. Prin stabilirea unor punți de comunicare între oamenii de afaceri din cele două țări marcăm un progres major în consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale, precum și a investițiilor reciproce.”
În incheiere, președintele Asociației Camera de Comerț și Industie Româno-Irakiană, Said Omar, a subliniat importanța acestei cooperări pentru a menține strânsa legătură dintre România și Irak și a mulțumit participanților.
Companii precum Exim Banca Românească, Klarwin, RegPak Bio Pharma și Hayat Scientific Bureau au prezentat pe scurt domeniul lor de activitate, după care au interacționat direct cu membrii delegație irakiene într-o sesiune de networking și B2B.
Firma de avocatură Filip & Company anunță că „a oferit asistență juridică în procesul de înființare a Bursei Internaționale a Moldovei, un proiect esențial pentru dezvoltarea unei piețe de capital moderne, conectate la fluxurile financiare regionale și internaționale.
La data de 31 octombrie 2025, zece parteneri strategici au semnat Acordul Acționarilor, marcând o etapă majoră pentru operaționalizarea noii instituții bursiere din Republica Moldova. Acordul a fost semnat de Bursa de Valori București (BVB), Agenția Proprietății Publice, maib, Donaris Vienna Insurance Group, GRAWE Carat Asigurări, Moldindconbank, @MK Kredit, OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy România.
Calendarul de implementare al proiectului prevede înregistrarea oficială a Bursei Internaționale a Moldovei la 2 decembrie 2025, urmată de finalizarea pregătirilor operaționale, inclusiv implementarea procedurilor interne și a mecanismelor de tranzacționare, până la 30 martie 2026. Procesul va fi încheiat prin obținerea autorizației oficiale din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), estimată pentru 30 iunie 2026”.
Olga Niță (foto), partener Filip &Company: „Acest proiect reprezintă un reper strategic pentru consolidarea pieței de capital din Republica Moldova, construit prin colaborarea dintre instituții publice, operatori de piață și investitori cu viziune pe termen lung. Suntem onorați să contribuim la o inițiativă atât de importantă, care deschide un nou capitol pentru dezvoltare, modernizare și conectare internațională. Le mulțumim tuturor partenerilor implicați pentru colaborare, profesionalism și încredere.”
Mesajul guvernatorului BNR, acad. Mugur Isărescu, prezentat de consilierul Dan Nițescu în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ”organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, laBanca Națională a României (BNR).
Banca Națională a României susține dezvoltarea piețelor de capital, a bursei de valori, ca piloni alternativi de finanțare pentru economia României. Este necesară, de altfel, dezvoltarea tuturor componentelor ecosistemului financiar, pentru a finanța cu proporționalitatea și priceperea necesare afacerile mari și mici din sectoare diverse ale economiei care au nevoie de capital financiar. Economia României este o economie deschisă, integrată strategic în economia europeană. Fluxurile comerciale ale României se realizează cu preponderență către țările europene. Țesătura economică a țării s-a așezat multisectorial beneficiind de investiții guvernamentale, de investiții private, de programe cu finanțare europeană, de finanțare bancară, de listări ale companiilor la Bursa de Capital, listări recente de succes, care au fost foarte bine primite, finanțări prin intermediul fondurilor de private equity sau venture capital.
Stabilitatea macroeconomică, stabilitatea financiară reprezintă obiective majore, care necesită un efort colectiv și convergent, public și privat. Capitalul bancar are la bază economisirea, un aspect deosebit de important pe care îl accentuez. Prima îndatoririle a bancherilor este să aibă grijă de banii deponenților. Pe baza economisirii, acumularea de capital din bănci este orientată către economie. Este necesară menținerea și creșterea implicită a economisirii. Indicatorii de prudență bancară, solvabilitatea, lichiditatea, profitabilitatea arată bine. Acești indicatori dau o perspectivă favorabilă pentru susținerea financiară a sectorului productiv al prelucrării și pentru creșterea intermedierii bancare. Cu alte cuvinte, acum și în perspectivă, sistemul bancar din România reprezintă parte a unei soluții și nu parte a problemei.
În privința orientării capitalului bancar și non bancar către economie, trebuie identificate în noul context economico-industrial sectoarele care pot genera consolidare și sinergii. Orientarea capitalului financiar ar trebui să mai aibă cel puțin doi susținători de același calibru: capitalul uman și capitalul tehnologic, astfel încât efectele să fie pe măsura așteptărilor, să se poată face diferența. Antrenarea tuturor resurselor financiare nerambursabile, bancare, nonbancare, direct equity alături de resursele umane bine pregătite și de cele tehnologice reprezintă premise serioase pentru obținerea unor efecte benefice pe termen lung pentru economia României.
Mediul universitar economico-financiar are, de asemenea, un rol deosebit și o calitate aparte: furnizor principal de capitalul uman specializat. În privința resurselor financiare, reiterez importanța atragerii și utilizării fondurilor europene cu referire la programele Next Generation EU, programul SAFE, fondul de coeziune. Acestea sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, care pot aduce incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Declarații ale lui Constantin Boștină, președinte ASPES în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ”.organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, laBanca Națională a României (BNR).
Finanțarea prin capitalul bancar, finanțarea prin piața de capital și răspunsul la cerințele pe care le resimte din ce în ce mai acut mediul de afaceri – cu deosebire, mediul de producție – reprezintă o temă deosebită pentru economia românească. Analiza lansată de ASPES pe această temă se înscrie într-un concept pe care l-am convenit împreună cu Banca Națională a României, într-un parteneriat cu Academia Română, cu Academia de Științe Agricole și Silvice, cu Academia de Studii Economice, cu Asociația Facultăților de Economie din România, cu Asociația Generală a Economiștilor din România, cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, cu Camera de Comerț și Industrie a României, cu Asociația Oamenilor de Afaceri din România. Este un demers privind nevoia reconstrucției economiei naționale românești.
După cum se știe, sunt puncte de vedere împărțite: de ce să vorbim de reconstrucție? de ce să abordăm într-un fel problemele? De fapt, nu trebuie să ne punem prea multe întrebări. În prezent, în toată lumea, se produce o schimbare și în această schimbare, interesul național primează, într-un nou concept de relații economice internaționale. Din cercetările pe care Asociația pentru Studii și Prognozei Economico-Sociale le face, se pare că această problemă în România este ușor nu evitată, dar, în orice caz, nici abordată pe fond.
În concepția noastră, tocmai de aici plecăm, încercând să punem, pe de o parte, mediul de afaceri, cei care produc, iar pe de altă parte, gândirea academică, gândirea științifică, gândirea universitară și, într-o asemenea conjuncție, să mergem spre decidentul politic, să încercăm să-l determinăm să se uite cu mai multă atenție. Spre ce? Spre coloana vertebrală a economiei, adică mediul de afaceri și spre „sângele economiei”, adică spre capitalul bancar și piața de capital, care, în noile condiții, să ofere un alt mod decât în prezent de susținere a activității productive. Aș remarca decizia înțeleaptă și prudențială a Băncii Naționale a României de a menține rata dobânzii.
Mediul de afaceri, mediul financiar și mediul academic și universitar trebuie să-și conjuge eforturile și să găsească cele mai bune soluții prin care să încercăm să venim la timp în sprijinul producției, al economiei. În același timp, importante sunt și educația, și sănătatea, și cultura și așa mai departe, dar, dacă nu ai producție să creezi substanța pentru dezvoltarea economico-socială, toate celelalte se duc alături.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Federația Camerelor de Comerț din Irak (FICC) au semnat, în data de 17 noiembrie a.c., un Memorandum de Înțelegere, document care marchează o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale dintre România și Republica Irak. Memorandumul a fost semnat de președintele CCIR, dl Mihai Daraban, și președintele FICC, dl Abdulrazaq Al-Zuheere, în cadrul unei întâlniri de lucru care a avut loc în București, la sediul CCIR Business Center.
În prezent, în România activează 1.265 de companii cu acționariat irakian, cu un capital social subscris de 7,88 milioane euro. Cu toate acestea, volumul schimburilor comerciale bilaterale rămâne sub potențialul real al celor două economii.
„România dispune de specialiști în domeniile agricol și agro-alimentar, sectoare în care Republica Irak manifestă un interes major pentru cooperare. Memorandumul semnat astăzi creează cadrul instituțional necesar pentru ca mediile de afaceri din cele două țări să identifice și să dezvolte parteneriate concrete, cu beneficii reciproce. Avem nevoie de un proiect major, de tip CORE Project, care să consolideze relațiile dintre cele două state și să impulsioneze companiile să acceseze piețele din România și, respectiv, Republica Irak. Un astfel de proiect ar putea transforma substanțial dinamica schimburilor noastre comerciale. În contextul sancțiunilor impuse asupra Rusiei, compania Lukoil se va retrage de pe piața românească. Invit partea irakiană să inițieze un dialog cu autoritățile competente pentru o posibilă cooperare în acest domeniu strategic”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
La rândul său, Abdulrazaq Al-Zuheere, președintele FICC, a subliniat transformările semnificative din economia irakiană: „În ultimii 20 de ani, economia Irakului a început un proces consistent de diversificare, iar principalul nostru obiectiv este atragerea investițiilor străine și dezvoltarea comerțului internațional. Guvernul irakian susține activ această direcție prin beneficii fiscale pentru firmele care încheie parteneriate internaționale și a alocat un buget de 1 miliard de dolari pentru sprijinirea acestor inițiative”.
Sondajul Economic Eurochambres 2026 (EES2026), realizat pe baza răspunsurilor a 41.090 de întreprinderi din 28 de țări europene, inclusiv România, relevă că antreprenorii se străduiesc să-și revină după mai mulți ani dificili. Posibilitatea de a redresa economia Europei depinde de angajamentul Uniunii Europene și al guvernelor naționale de a aborda provocările legate de forța de muncă, sarcinile administrative și barierele din calea pieței unice.
Conform studiului, așteptările respondenților români s-au înrăutățit în ceea ce privește cei cinci indicatori: încrederea mediului de business, evoluția globală a afacerii, forța de muncă, provocările întâmpinate, vânzările naționale și așteptările privind exporturile pentru 2026, în comparație cu anul 2025. Principala provocare menționată a vizat reglementările împovărătoare, pentru al doilea an consecutiv.
Rezultatele pozitive reflectate de EES2026 indică scăderea inflației, prețurile mai mici la consum și o cerere internă relativ mai puternică în comparație cu anul trecut. Cu toate acestea, se preconizează că provocările actuale – precum costurile ridicate ale forței de muncă, reglementările complexe și împovărătoare ale Uniunii Europene și incertitudinea geopolitică – vor continua să afecteze în special ocuparea forței de muncă și investițiile.
Recomandările Eurochambres vizeazăpromovarea digitalizării și minimizarea procedurilor administrative aplicabile companiilor prin utilizarea infrastructurii de inteligență artificială care să conducă la simplificarea activității, cu reducerea la minimum a normelor aplicabile IMM-urilor pentru infrastructurile digitale, cu scopul de a elibera capacitatea de investiții, timpul și resursele. De asemenea, este necesară identificarea oportunităților Europei de a face comerț la nivel mondial prin facilitarea internaționalizării IMM-urilor europene și încheierea de acorduri comerciale cu alți parteneri globali.
Compania Lidl anunță continuarea colaborării cu furnizori români prin lansarea, împreună cu Chef Florin Dumitrescu, a „9 produse noi fabricate în România, sub marca proprie Deluxe. Începând din 17 noiembrie, clienții vor găsi în toate magazinele Lidl produse făcute după rețetele lui Chef Florin Dumitrescu. Printre acestea se numără și produse de post, adică pe bază de plante, potrivite pentru perioada dinaintea Crăciunului. Totodată, demersul contribuie la consolidarea angajamentului pe care Lidl și l-a luat în 2025 în ceea ce privește alimentația conștientă printr-o aliniere și mai consecventă a gamei sale de produse la Dieta Alimentară Pentru Sănătate Planetară (PHD), până în 2050. Această colaborare îmbină simplitatea cu rafinamentul gustului, aducând reinterpretări moderne ale unor preparate inspirate din bucătăria locală și nu numai.
Printre preparatele vedetă care se vor găsi pe rafturile Lidl din 17 noiembrie se numără salata în stil berlinez, humusul cu dulceață de ceapă cu bacon și humus cu trufe de vară, iar, din 24 noiembrie, vor fi disponibile și plăcintele, în mai multe sortimente: plăcintă rulată cu spanac, urdă și sos pesto, cu magiun de prune și nucă sau plăcintă cu carne de vită, de oaie și brânză Gorgonzola. Colecția este completată de supe cremă – de mazăre, de morcovi și de cartofi cu praz”.
Chef Florin Dumitrescu: „Mi-am dorit dintotdeauna să fiu cât mai aproape de oameni, să le pot oferi posibilitatea de a gusta din preparatele mele, nu doar în restaurante, la evenimente sau emisiuni. Mâncarea gustoasă trebuie să fie accesibilă tuturor. Astfel că, am creat împreună cu Lidl o serie de produse sub marca Deluxe, rețetele mele, simple, fără potențiatoare de arome, pentru ca oricine să poată avea experiența de restaurant chiar la ei acasă! A fost o provocare să dezvolt aceste rețete la un nivel industrial, împreună cu un producător din România, dar cred că ceea ce am reușit să facem o să vă placă! Plăcintele sunt combinații de gust clasice și gustoase, dar cu amprenta mea, iar din congelator până la masă e doar un pas. Supele-cremă le-am gândit în așa fel încât să combine cât mai multe legume și ierburi aromate, având toate la bază o supă de legume. Pentru humus am ales combinațiile pe care le fac, de regulă, în restaurante, iar salata în stil berlinez e comfort food pentru mine. Pentru prima oară, în cei 10 ani de când sunt ambasador Lidl România, nu vă arăt doar rețete pe care să le gătiți cu produsele Lidl, dar din 17 noiembrie puteți să și gustați unele dintre ele. Mă bucur enorm că reușesc să aduc puțin din gustul preparatelor mele în casele voastre!”
Lidl subliniază că, prin această lansare, „contribuie și la consolidarea angajamentului pe care și l-a luat în 2025 în ceea ce privește alimentația conștientă printr-o aliniere și mai consecventă a gamei sale de produse la Dieta Alimentară Pentru Sănătate Planetară (PHD), până în 2050. Astfel, supele și humusul semnate de Chef Florin Dumitrescu și produse de un furnizor român extind ponderea alimentelor pe bază de plante disponibile pe rafturile Lidl, precum sursele de proteine pe bază de plante, cerealele integrale, fructele și legumele.
Cele 9 produse semnate de Chef Florin Dumitrescu se alătură celor peste 90 de noutăți din gama festivă Deluxe de anul acesta – colecția gourmet care transformă mesele de acasă în experiențe rafinate, de calitate și accesibile.
Astfel, Lidl continuă să aducă în colecția Deluxe arome apreciate de clienți, la calitate certificată de standarde internaționale, oferind varietate și prospețime în fiecare sezon. Totodată, Lidl își reafirmă angajamentul de a colabora cu producători locali și de a oferi clienților preparate de calitate, la prețuri accesibile, dar și experiențe cu valoare adaugată”.
