Aderarea la UE a adus investiții de sute de milioane de euro în avicultură

Date:

Sute de milioane de euro s-au investit în avicultura românească în perioada de preaderare, pentru a face față noilor cerințe, dar și după aderare, pentru a câștiga piața internă și, de ce nu, și din piața externă. Efortul investițional și-a atins scopul și producția de carne de pasăre și de ouă a crescut, ceea ce a dus și la o stabilitate a prețurilor. Problemele nu au întârziat însă să apară, dar acestea nu sunt legate de calitatea produselor românești, ci de practici pe care producătorii români le reclamă ca fiind neloiale.

„Nivelul anual de investiții a fost mai ridicat cu precădere în primii ani după integrare, când sumele investite au ajuns chiar la 60-70 milioane euro anual, dar sunt și ani când investițiile au stagnat, mai ales între 2014-2016, când, din cauza embargoului cu Rusia, piața a fost în mare suferință și fermierii nu au putut să-și realizeze programul de investiții”, a declarat pentru ECONOMISTUL Ilie Van președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

Investiții mari, producții mari

Avicultura este un domeniu care necesită investiții continuu, pentru a ține pasul cu tehnologia și pentru a rezista pe piață. „Ca regulă generală, investițiile trebuie să se facă continuu, fie pentru retehnologizarea spațiilor, fie pentru pregătirea de spații noi. De exemplu, mergând pe o durată medie de utilizare de 10 ani a echipamentelor avicole, toate spațiile modernizate cu fonduri SAPARD, între 2005-2007, trebuie retehnologizate în această perioadă. Este în continuare mare nevoie de investiții, nivelul anual pentru a ne menține în competiție cu alți producători din UE este de 65-70 milioane euro pe an. Investițiile în sectorul avicol au fost importante atât în ceea ce privește sumele investite, cât și facilitățile avicole în care s-au investit. S-au modernizat spațiile de creștere a păsărilor, spațiile destinate industrializării producției primare (abatoare, fabrici de procesare carne, centre de colectare – sortare – ambalare ouă). Toate investițiile s-au realizat folosind surse proprii, fonduri structurale europene, credite bancare sau alte surse atrase”, susține Ilie Van.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

[is_logged_in]Odată cu investițiile au crescut și producțiile. „Atât producția de carne în viu, cât și producția de ouă consum, au avut un trend ascendent. La momentul anului 2007, anul integrării României în UE, producția de carne de pasăre în viu reprezenta 67,2% din producția realizată în anul 2015. În anul 2007, fermele profesionale, fără autoconsum, produceau 310 mii tone, iar în anul 2015 producția în viu a fost de 461 mii tone. La ouă de consum, producția realizată în anul 2015 a fost de 1,893 miliarde ouă, față de 1,740 miliarde ouă în anul 2007 (91,9%)”, declară Ilie Van.

Marea problemă, ouăle din Polonia

Principalele probleme cu care se confruntă fermierii români sunt legate de funcționarea pieței produselor avicole. „Există foarte multă dezordine în piață, cu multe practici comerciale neloiale, fraudă alimentară și piață neagră, care fac ca fermierii corecți, din cauza concurenței neloiale, să nu-și recupereze costurile de producție prin prețul de vânzare la poarta fermei.

Obiective naționale strategice pentru carnea de pasăre

Producția de carne de pasăre: creștere cu 48% în 2020 față de 2010, după care să rămână constantă;
Creșterea productivității muncii: la nivel comparabil cu cel din UE până în anul 2020;
Performanțele tehnice: sunt deja la nivel mondial de vârf;
Costurile de producție și prețurile de vânzare la nivel competitiv cu cel mondial și european;
Diversificarea producției de carne de pasăre în sistem intensiv-industrial prin organizarea creșterii și altor specii în afară de găină;
Investițiile în carne de pasăre: 400 milioane euro până în 2020.

De cele mai multe ori, aceste nereguli din piață provin din comercializarea produselor similare din alte țări UE. Ca studiu de caz, UCPR prezintă situația importurilor de ouă din Polonia:

  • gradul de autosuficiență pentru ouăle de consum în piața internă este de 105,2%;
  • prețul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie-iunie 2016, în România, a fost 85,50 Euro/100 (0,24 lei/ou);
  • prețul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie-iunie 2016, în UE 28, a fost 113,66 Euro/100 (0,32 lei/ou);
  • principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri), iar prețul oului la poarta fermei în Polonia în perioada ianuarie-iunie 2016 a fost de 124,14 Euro/100 kg (0,35 lei/ou);
  • prețul mediu de import ouă din Polonia, conform INS, în perioada ianuarie-iunie 2016 a fost de 99,68 Euro/100 kg (0,28 lei/ou). Ofertele de ouă din Polonia din perioada primăvară-vară au ajuns chiar la 56 Euro/100kg (0,15 lei/ou).

„Deși prețul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE, mult sub media UE, iar prețul mediu la poarta fermei în Polonia este cel mai mare din UE, mult peste media UE, totuși prețul mediu al ouălor care se comercializează din Polonia pe piața României este de 80% din prețul mediu intern din Polonia. Unele oferte ajung chiar la 50% din prețul mediu intern la poarta fermei în Polonia”, declară reprezentantul avicultorilor.

Multe plusuri față de momentul integrării

Obiective naționale strategice pentru ouă consum

Producția de ouă consum: creștere cu 360% în 2020 față de 2010 în sistem intensiv industrial, după care creșterea este nesemnificativă;
Cota de piață a producției interne în consum crește de la 89% în 2010 la 100% în 2020, iar în următorii ani balanța comercială se echilibrează;
Consum mediu anual pe locuitor: în perioada actuală, consumul anual este relativ fluctuant, însă după anul 2020 acesta se aliniază la cel din UE (280-290 buc. ouă/cap loc.);
Creșterea productivității muncii: la nivel comparabil cu cel din UE până în 2020;
Performanțe tehnice: la nivel mondial de vârf în 2020;
Costurile de producție sunt comparabile cu cele din UE, dar prețurile de vânzare sunt în prezent inferioare mediei UE, cu perspective de aliniere în anul 2020;
Investițiile în fermele avicole de ouă de consum cca. 200 milioane euro pentru modernizarea sectorului.

Numărul de ferme s-a mărit evident, în ultimii ani ajungându-se la peste 500 de ferme autorizate sanitar veterinar. Într-o economie de piață este normal ca unele ferme să se închidă, altele să se deschidă, important fiind ca producția să aibă un trend ascendent sau măcar să se mențină.

„Față de momentul integrării în UE, industria avicolă are foarte multe plusuri. Este unul dintre cele mai modernizate sectoare agro-alimentare, performanțe de producție net superioare anilor anteriori integrării (la nivel european), alimente de calitate superioară și de siguranță alimentară maximă, producătorii avicoli sunt aliniați la toată legislația europeană privind protecția mediului, bunăstarea păsărilor și siguranța alimentelor. Ca minusuri, piața internă permanent concurată cu produse de slabă calitate la prețuri de dumping din alte state europene”, concluzionează președintele UCPR. [/is_logged_in]

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

INDAGRA nu este un platou de PR pentru politicieni, ci cel mai mare hub de networking și inovație în agricultură și industrie alimentară!

Referitor la articolul cu titlul: „Dezastruos!” Ministrul Agriculturii, dezamăgit...

Primul parc eolian din România care alimentează direct o fabrică de ciment devine operațional în Medgidia 

ROMCIM, companie a Grupului CRH, a finalizat construcția parcului...

Trei români au lansat SymptoChat, aplicația  100% românească menită să redefinească  diagnosticarea medicală  

Trei specialiști IT români au lansat  SymptoChat, o aplicație...