„Cluj-Napoca, un centru de competență și servicii”

Date:

Interviu cu Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronatelor și Meseriașilor Cluj și Prim-Vicepreședinte al CNIPMMR

Vă rog să faceți câteva succinte considerații referitoare la evoluția mediului de afaceri în cei 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Care considerați că sunt punctele forte și cele slabe?

Fără îndoială, aderarea României la marea familie europeană a constituit un moment istoric pentru țara noastră cu impact major asupra evoluției viitoare a țării.

Dacă privim doar prin prisma efectelor și implicațiilor asupra mediului de afaceri românesc, identificăm, fără a face mari eforturi, o serie de avantaje precum: creșterea masivă a investițiilor, atât străine, cât și autohtone, prin integrarea economiei românești în cea mai mare piață unică din lume, o creștere a competitivității în toate domeniile prin raportarea tuturor produselor finite și a serviciilor la standardele de calitate impuse de UE, accesul la cele mai noi tehnologii, stimularea concurenței, politici fiscale și de impozitare mai relaxate, noi piețe de capital. Nu în ultimul rând, trebuie apreciată facilitarea accesului la Fondurile Structurale alocate României care trebuie să contribuie decisiv la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării, acoperirea unor cheltuieli pe care, altfel, țara nu și le-ar permite în această etapă (infrastructura, sarcinile pe linie de mediu, consolidarea ireversibilă a mecanismelor economiei de piață etc.

Deși este unanim acceptată, ideea că aderarea României la UE a avut, are și va avea multiple consecințe favorabile pentru țara noastră, este o opinie suficient de bine argumentate că acest proces a avut și are și consecințe negative.

Efectul globalizării, pentru o economie precum cea a României, presiunile concurențiale pentru o economie imatură au condus la restructurări masive ale unor întregi sectoare economice cu consecințe importante în privința pierderii unor locuri de muncă și, implicit, creșterea șomajului. O economie în plin proces de reformare, cu carențe mari în privința înzestrării și a nivelului de productivitate, cu forța de muncă neadaptată noilor provocări, coroborate cu liberalizarea forței de muncă care a condus la depopularea firmelor autohtone, au făcut ca o convergență a economiei românești la cea europeană să se facă greoi, cu sincope, cu falimente și restrângeri de activități în multe sectoare ale economiei. Nici fondurile europene puse la dispoziția României în această perioadă nu au avut efectul scontat, instituțiile create în acest scop și-au dovedit limitele și incompetența cu consecințe grave în privința absorbției și, implicit, a producerii de efecte economice benefice României.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

[is_logged_in]Care este specificul mediului de afaceri din județul Cluj-Napoca în ceea ce privește IMM-urile? Care sunt industriile locale mai dezvoltate, care sunt domeniile în care este nevoie de investitori?

Clujul continuă să introducă o „perturbație” în regiune în privința ritmului de dezvoltare, contribuind astfel la o și mai mare polarizare a investițiilor față de celelalte județe. În Cluj, își au sediul 32% din companiile din regiune și lucrează aproximativ 28% din forța de muncă.  Anual, se înființează în județul Cluj aproximativ 5.000-6.000 de firme noi.

Dezvoltarea economică este promițătoare, cu precădere în domenii inovative/„tech” și al serviciilor. Remarcăm prezența unor actori economici semnificativi cu impuls evident în dezvoltarea economiei locale. Sectorul de manufacturing a suferit o ajustare.

Există un fenomen antreprenorial real, viu, însă încă departe de media comunitară, raportat la indicatori economici de profitabilitate, cifra de afaceri, valoare adăugată brută. Clujul s-a reprofilat cu succes ca un centru de competență și servicii pentru restul regiunii.

Pe plan regional, însă,  în cazul unei economii emergente, precum este și cea din Regiunea Nord-Vest, care are caracteristic ai ultimilor 20 de ani o creștere a ponderii serviciilor și o descreștere a cotei sectorului agricol. Însă concomitent păstrează o treime din populația ocupată în agricultură, iar trei sferturi din activitatea serviciilor o reprezintă comerțul, la care se adaugă o industrie intensivă în capital uman și în resurse cu o productivitate a muncii sub media națională și departe de media europeană, reiese faptul că un model axat preponderent pe valoarea adăugată nu este (deocamdată) ancorat în realitatea regiunii.

În ceea ce privește afacerea pe care o dețineți, cum ați caracteriza acești 10 ani?

O afacere în domeniul HORECA, Complexul Turistic Milenium, situat într-o zonă de deal-munte, mirifică, pe raza comunei Gilău, la 25 de km de centrul municipiului Cluj-Napoca, se întinde pe 2 ha și oferă multiple facilități de petrecere a timpului liber, agrement, activități de firmă, evenimente de familie etc.

Toate profiturile obținute în cei 16 ani de activitate au fost reinvestite, unitatea cunoaște o dezvoltare continuă, cu aplecare spre adaptarea la nevoile mereu crescânde ale clienților.

Accesând diverse surse de finanțare, inclusiv fonduri guvernamentale și europene, a fost amplificat procesul investițional, realizându-se, numai în ultimii ani, următoarele:
– introducere internet în bandă largă;
– amenajare spații de agrement: piscină și terenuri de sport și de joacă pentru copii;
– modernizare permanentă – ultima investiție fiind introducerea unui sistem modern și eficient de încălzire și prepararea apei calde menajere cu panouri solare, pompă de căldură și centrală termică.

Cum priviți evoluția afacerii dumneavoastră în următorii ani?

Cu un evident optimism. Date fiind investițiile făcute, analiza permanentă a nevoilor clienților, adaptarea și diversificarea ofertei de servicii, avem certitudinea că afacerea va merge în continuare pe un trend ascendent, neexistând temeri în privința sustenabilității pe termen lung a acesteia.

Care considerați că sunt problemele cu care se confruntă în acest moment mediul de afaceri local și național?

Cea mai mare încercare pentru mediul de afaceri românesc, la ora actuală și, se pare că va dăinui încă ceva timp, este lipsa acută de forță de muncă, în general, și de competențe în special. Nici premisele nu sunt optimiste. Învățământul românesc este, cu câteva excepții, inadecvat și nealiniat provocărilor economiei românești. Calificarea și profesionalizarea au devenit preocupări marginale îndeosebi pentru generația tânără, sistemul de învățământ fiind total depășit de cerințele pieței muncii.

Lipsa forței de muncă determină mulți întreprinzători să renunțe la diverse comenzi, să-și reducă chiar afacerile, să nu dezvolte afaceri noi. Nici oportunitatea accesării unor finanțări europene nu este valorificată din perspectiva lipsei posibilităților de asigurare cu personal a noilor afaceri ce ar putea fi inițiate.

Dacă mai adăugăm faptul că nivelul de taxare și impozitare (fiscală și parafiscală) din România este unul încă destul de ridicat, birocrația este o povară prea mare, în special pentru firmele mici și mijlocii, instabilitatea și incoerența legislativă, mediul investițional din țară nu este cel mai prietenos cu întreprinzătorul, iar corupția creează mari distorsiuni concurențiale în piață, completează un tablou care are ca principală consecință un nivel antreprenorial deosebit de scăzut în România. Numărul de firme raportat la 1.000 locuitori se situează sub jumătatea mediei europene, cu consecințe grave pe termen lung în privința dezvoltării și consolidării economiei de piață în țara noastră.

Acestea și multe altele sunt pe agenda zilnică a organizațiilor patronale care, în contact permanent cu autoritățile de la diferite nivele, militează pentru înlăturarea barierelor și asigurarea celor mai bune condiții de inițiere și dezvoltare a afacerilor, ca principală cale aducătoare de progres și bunăstare în România.[/is_logged_in]

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Autolaborator pentru monitorizarea calității aerului, trimis de România în Moldova

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a donat...

Program de dezvoltare profesională creat de Junior Achievement România și Nestlé România

Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Nestlé România...