Economiștii cer să li se audă vocea și, în primul rând, să le fie luată în seamă. Într-o vreme a clamării nevoii de comunicare în general (chiar și atunci când nu contează ce anume se comunică), dinspre lumea economiștilor pornesc mesaje pentru deschidere prin adresare în cunoștință de cauză. Profesioniștii să vorbească în primul rând, să exprime judecăți de valoare, să facă analize, să transmită informația reală. De pe poziția autorității de specialitate, economiștii revendică dreptul de a semnala diletantismul și de a sancționa impostura.
„Despre economie – și ca realitate cotidiană, și ca știință – nu se poate vorbi oricum, nici măcar la nivel de impresie personală”, semnalează acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
Cu atât mai mare este astăzi rolul profesioniștilor în domeniul economic. Aparent în retragere sau poate doar în expectativă, de la o vreme, pe fondul avalanșei de exprimări cu pretenții de sentințe și al revendicărilor autodidacte, cei care chiar se pricep la știința și la practica pe care le impune economia se arată porniți, în sens pozitiv, să-și spună cuvântul cu voce tare. Momentul poate fi considerat decisiv. L-a constituit evenimentul prin care a fost marcată anul acesta Ziua economiștilor și a profesorului de economie.
Conținutul, dincolo de ceremonial – adunarea festivă a Asociației Generală a Economiștilor din România (AGER) și a Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), precum și ședința festivă a Senatului Academiei de Studii Economice din București, derulate în Aula Magna a ASE – a însemnat formularea de la nivel foarte înalt în domeniu a cerinței de exprimare autorizată și solidară. Pozițiilor partizane, subiectivismului și în general lipsei de pricepere, economiștii din mediul academic și instituțional au dovedit că sunt deciși să le opună cunoașterea și informația, experiența aplicată și rezultatul susținut – într-un cuvânt, competența acumulată; direct spus, știința de carte în domeniu.
În concluzie, economia este în toate, soluția și consecința pornite din economic sunt până la urmă decisive dintotdeauna. Răspunderea economiștilor este pe măsură, iar așteptările față de știința lor iau de multe ori aspectul speranței. Tentația este să spunem că asta se întâmplă mai ales în ziua de azi, pur și simplu pentru că o trăim, pentru că ei îi suntem contemporani, dar economia a însemnat mereu continuitate, așa cum a marcat și momentele de ruptură în evoluția socială. De economie este nevoie măcar la nivelul unei înțelegeri elementare pentru trecerea prin viața de fiecare zi. În mod echivalent, economia se regăsește în decizii mari ca impact, arie și adresare. Educația economică și educarea în spiritul (nu neapărat în litera) economiei sunt indispensabile la nivel uzual. Analfabetismul funcțional – atât de invocat îndeosebi ca dovadă a încadrării în tendințe – are o componentă considerabilă și în direcția economiei. De la analfabetismul economic au pornit eșecuri și pe baza lui se răspândesc păreri și atitudini.
Publicăm în cele ce urmează Laudatio prezentat de acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, președintele Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române, la decernarea de către Senatul ASE a celei mai înalte distincții pentru propriile cadre didactice, Diploma „Virgil Madgearu” cu medalie de aur, prof. univ. dr. Marin Dinu, secretar general al AGER, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. De asemenea, publicăm Disertația de răspuns a prof. univ. dr. Marin Dinu, prin prelegerea „Înțelegerea și explicația în Economie. Prezentarea adevărului economic în spațiul public, bazată pe lucrarea „Bunul-Simț. Temeiul natural al funcționalității în Economie”, Editura Economică, București, 2016.
