Demisia neașteptată a guvernului Federației Ruse, condus de Dmitri Medvedev, și desemnarea ca nou premier a lui Mihail Mișustin, fostul șef al Agenției Fiscale Federale, este considerată de observatorii de la Moscova ca un eveniment cu semnificații greu de descifrat. După unii, faptul că șefia guvernului nu a mai fost încredințată unor liberali înveterați, cum sunt Dmitri Medvedev sau Aleksei Kudrin, este un semn bun, marcând o posibilă reorientare a strategiei de dezvoltare economică a țării. După alții, numirea lui Medvedev ca adjunct al președintelui Consiliului de Securitate a Federației lasă deschise și alte variante.
În opinia unor comentatori, schimbările promit continuarea strategiei anterioare, dar înfăptuită cu pași mai fermi, prin abandonarea unor metode de conducere inadecvate. În opinia altora, ar fi vorba de o „antiperestroika”, de o reconsiderare a reconstrucției statale declanșate de Mihail Gorbaciov în urmă cu trei decenii, cu alte cuvinte de amendarea unor principii care s-au dovedit păguboase, mai ales în domeniul social-cultural. Din punctul de vedere al național-conservatorilor, schimbarea ar putea fi „marea contrarevoluție din ianuarie”, în măsură să pună capăt regresului economiei, culturii și vieții sociale, precum și colosalelor pierderi financiare (vezi „Zavtra”, din 29 ianuarie 2020).
Prestația guvernului Medvedev în materie de economie este considerată unanim ca insuficient de aplicată, promptă și elastică, cel mai supărător fiind faptul că nu s-a reușit creșterea contribuției sectorului industrial la realizarea PIB. În 2019, sporul producției industriale a fost de doar 2,4 la sută. Sectorul extractiv și cel al prelucrării au ocupat poziții egale în dinamica anului (vezi „Kommersant”, din 24 ianuarie 2020). Desfacerea produselor industriale autohtone continuă să fie nesatisfăcătoare. Faptul că ministrul de externe, ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul finanțelor, viceprim-ministrul responsabil de sectorul social și încă câțiva miniștri și-au păstrat, însă, pozițiile și în noul guvern este pus în seama considerentelor de continuitate.
În orientarea noului guvern este evidentă conștientizarea necesității sporirii eficienței în gestionarea vieții economice, a întăririi rolului statului în realizarea proiectelor de importanță strategică națională. Noua conducere centrală precum și schimbările conducerilor la nivel regional reprezintă continuarea politicii de cadre inițiate în perioada 2017-2019, de înnoire, de promovare a unor manageri politici „tehnocrați”, capabili să conducă cu metode și instrumente informatice modernizate. Noii miniștri, inclusiv premierul, fac parte dintr-o categorie de tehnocrați versați, care și-au dovedit capacitatea în diverse domenii de activitate. Premierul Mișustin se bucură de aprecierea nu numai a partidului aflat la putere, Rusia Unită, ci și a mediului de afaceri, fiind considerat un bun specialist în materie de finanțe și un promotor al digitalizării în materie. Promovarea conducătorilor la nivel central și regional în virtutea calităților profesionale, a eficienței, inventivității și spiritului întreprinzător, stimularea competiției în rândul lor, precum și rotația periodică a cadrelor de conducere sunt considerate de strategii Kremlinului ca imperative pentru prevenirea anchilozării economiei.
Observatorii pesimiști privesc cu rezerve schimbările preconizate, convinși fiind că multe din așteptări vor rămâne nesatisfăcute. Ca argument, este evocată lozinca celor „4 I” (institute, infrastructură, inovații, investiții), lansată de Dimitri Medvedev, în anul 2008, înainte de a deveni președinte al țării, lozincă de pe urma căreia nu s-a schimbat nimic. Speranța că actualele proiecte vor fi duse la bun sfârșit, susțin pesimiștii, ar trebui însoțite cu rugăciuni către Dumnezeu, de a le sprijini. Aceasta deoarece, așa cum recunoștea și Vladimir Putin, la o întâlnire cu presa, „o rugăciune nu strică niciodată” (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 26 ianuarie 2020).
Principalii factori chemați să se mobilizeze pentru impulsionarea economiei sunt Ministerul Dezvoltării Economice și Ministerul Finanțelor, a căror coordonare a fost încredințată vicepremierului Andrei Belousov. Până la primirea acestei funcții, el a activat ca ajutor al președintelui Putin, fiind unul dintre autorii proiectelor strategice ale Federației. Se speră că, prin contribuția acestui cunoscut tehnocrat, academician, specialist în domeniul ciberneticii, resursele Fondului Național al Bunăstării vor putea fi folosite mai bine pentru dezvoltarea economiei, spre a-i asigura un ritm de 3 la sută anual și a face posibile accelerarea procesului digitalizării și obținerea unor rezultate palpabile în domeniul ecologiei. Dacă până în prezent din fond se cheltuiau, anual, cam 300 miliarde ruble, mai puțin de un procent din PIB, în 2020 pentru finanțarea proiectelor de importanță națională urmează să fie utilizată o sumă egală cu 7 la sută din PIB, respectiv, câteva mii de miliarde de ruble.
Mihail Mișustin nu agreează metoda imobilizării resurselor financiare în depozite pasive, preferând cheltuielile productive. Încă în 2018, când au început dezbaterile privind proiectele strategice naționale pentru perioada 2020-2024, el avea în vedere, ca resurse, utilizarea Fondului de Rezervă, dar și sporirea impozitelor pentru marile companii profitabile, introducerea coplății cetățenilor pentru serviciile medicale sau majorarea TVA. În 2019, aceasta a și fost mărită, de la 18 la 19 la sută.
Pe linia intensificării intervențiilor guvernului în economie, este de menționat acordul intervenit între Ministerul de Finanțe și Fondul Național de Investiții Directe, vizând crearea unui fond comun pentru infrastructuri, în valoare de 600 miliarde ruble, din care 20 la sută reprezintă contribuția bugetului de stat. Vor fi susținute proiecte de construcții sau modernizări ale căilor de comunicații și altele de importanță strategică națională. După intrarea în funcțiune a noilor obiective, sumele investite de stat se vor întoarce în vistieria acestuia prin intermediul impozitelor aferente. Parteneri ai Fondului Național de Investiții sunt nu numai întreprinzători autohtoni privați, ci și unii de peste hotare. Din anul 2013 și până în 2019, Fondul a investit în proiecte rusești circa 1.700 miliarde ruble (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 27 ianuarie 2020). Profitul realizat de fond pe piața rusă ar fi cu 30 la sută mai mare decât cel obținut de pe urma titlurilor americane.
La Forumul Economic Internațional de la Davos, din ianuarie 2020, dezbaterile din consiliul consultativ privind investițiile au scos în evidență interesul întreprinzătorilor europeni pentru investițiile în Rusia, mai ales în privința automatizării, informatizării, digitalizării, farmaceuticii, medicinei și ecologiei, confirmând și posibilitatea unor asocieri ale acestora la realizarea unora dintre proiectele guvernamentale rusești.
O schimbare semnificativă în activitatea guvernului federal este faptul că de gestionarea resurselor bugetare nu mai răspunde ministrul finanțelor, ci direct premierul, care aprobă, sau nu, diversele finanțări sau plăți. În consecință, dacă anterior ministrul finanțelor s-a dedicat, în principal, consolidării bugetului, realizării de economii pentru sporirea excedentului acestuia, în viitor va avea loc o intensificare a cheltuielilor pentru investiții, în detrimentul realizării de economii. Până în 2024, urmează să fie alocate pentru investiții 26.000 miliarde ruble.
Punând accentul pe necesitățile economice, noul guvern acordă atenție și proiectelor de protecție socială, cu deosebire celor pentru stimularea maternității. Prin acordarea de indemnizații bănești mamelor în cauză, respectiv de 466.000 ruble (6.600 euro) pentru primul născut și 616.000 ruble pentru cel de-al doilea, se preconizează asigurarea de venituri la nivelul minimului existențial pentru fiecare copil. Guvernul a alocat, în acest scop, 436 miliarde ruble. Aceste sume pot fi ridicate în totalitate la început sau pot fi trase fragmentat, pe parcurs, pentru satisfacerea diferitelor necesități ale copilului, inclusiv școlare. În 2020, pentru acordarea de indemnizații pentru copii în vârstă de 3-7 ani, din bugetul central și cele regionale vor fi alocate 300 miliarde ruble. În 2020, vor beneficia de indemnizații pentru primii doi copii circa 1.100.000 familii și de indemnizații pentru copiii de 3-7ani – 2.400.000 familii. Asemenea ajutor urmează să primească numai familiile cu venituri care nu depășesc minimul existențial pe persoană. În bugetul anilor 2020-2022, proiectele pentru construirea de școli și dotarea institutelor de învățământ mediu și superior, pentru ridicarea nivelului de trai al păturilor defavorizate au primit finanțări consistente.
Odată cu trecerea timpului, însă, pretențiile populației privind nivelul de trai cresc mereu. Pe primul plan se situează cele privind veniturile. La ora actuală, după scăderea impozitelor, salariul mediu pe țară ajunge la 40.000 ruble, la Moscova fiind, însă, de peste 90.000 ruble. Un recent sondaj de opinie relevă că, în timp ce majoritatea respondenților ar fi mulțumiți cu un salariu de 90.000 ruble (70 ruble = 1 euro), 26 la sută ar vrea salarii de 100.000-200.000 ruble și doar 4 la sută ar fi mulțumiți cu 40.000 ruble (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 27 ianuarie 2020). Pretențiile variază în funcție de zona geografică. La Moscova și Sankt Petersburg sunt căutate servicii retribuite cu 100.000 ruble, la Novosibirsk cu 90.000, la Rostov pe Don cu 80.000, la Nijni Novgorod cu 70.000 ruble.
În 2019, salariul minim a fost egal cu minimul existențial și se pare că peste 2.000.000 de persoane primeau un salariu mai mic decât minimul existențial. În trimestrul IV al anului 2019, minimul existențial mediu, pe țară, a fost de 10.609 ruble, din care 11.510 pentru persoanele active, 8.788 pentru pensionari și 10.383 pentru copii. Pentru menținerea echilibrului, se propune înscrierea în Constituție a obligativității indexării anuale a salariului minim, în raport cu minimul existențial.
Totodată, poate fi menționată și intenția de a consfinți în Constituție obligativitatea indexării anuale, la nivelul inflației, a pensiilor pentru persoane care doresc să muncească după atingerea vârstei de pensionare. Raportul între pensii și salarii ajunge la 87 la sută în regiunea Ivanovo, 85 la sută în ținutul Altai, 84 la sută în regiunea Orlov, 83 la sută în regiunea Kirov și în Republica Mordovia (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din
28 ianuarie 2020).
Vorbind despre măsurile de protecție socială anunțate de noul guvern, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în pofida preocupărilor în această direcție care au existat până acum, sărăcia continuă să fie, și în Rusia, un flagel semnificativ. Numărul săracilor, evaluat oficial, este de 18.500.000, la o populație de 146.000.000 locuitori. Cercetările sociologice relevă însă că între cei care se percep pe sine ca fiind săraci și cei care sunt săraci cu adevărat, potrivit normelor legale, sunt diferențe semnificative. Aceasta face ca mult mai mulți cetățeni ruși să se simtă săraci.
Odată cu schimbarea guvernului, a fost declanșată și o amplă dezbatere publică pentru introducerea unor modificări în Constituție. Printre ideile avansate se cuvine menționată propunerea de a se consfinți primatul Constituției ruse în raport cu acordurile internaționale, de a se conferi Dumei de Stat dreptul de a aproba candidatura premierului, adjuncților și membrilor guvernului, precum și de a se da președintelui țării dreptul de a forma Consiliul de Securitate a Statului și de a-i stabili atribuțiile. Consiliul are rolul de a coordona activitatea tuturor organelor de stat, de a stabili liniile politicii statului pe plan intern și extern.
În cercurile de la Moscova se fac speculații cu privire la propunerea lui Vladimir Jirinovski, șeful Partidului Liberal-Democrat, de a se înlocui titulatura de președinte al Rusiei cu cea de șef al statului, care ar conține în subsidiar și ideea, mult dezbătută în timpul din urmă, de a se prelungi stagiul în postul de președinte al persoanei aflate la conducerea statului, în prezent. După cum se știe, Vladimir Putin se află în exercitarea celui de al doilea mandat, neavând dreptul la al treilea.
