În ce lume vom trăi?

Date:

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

La Beijing, o retragere a sprijinului economic pentru Rusia este văzută ca riscând stabilitatea economică și regională. Potrivit profesorului de economie Nancy Qian, China este deosebit de îngrijorată de creșterea prețurilor la alimente, deoarece țara este un importator net de alimente. Iar cealaltă preocupare principală a Chinei este costul energiei, deoarece este, de asemenea, un importator net de cărbune, gaze naturale și țiței. Aceste preocupări economice explică angajamentul Chinei față de relația „fără limite” cu Rusia.

La Washington, concesiile în favoarea intereselor Chinei sunt văzute drept o slăbiciune politică, deci puțin probabil a fi asumate de administrația Biden. Statu-quo-ul înseamnă că China și SUA vor rămâne nemulțumite de răspunsul celuilalt la război, contribuind la o înrăutățire a relațiilor care erodează și mai mult încrederea bilaterală viitoare și spațiul de compromis.

Revenind la spațiul european, un alt cercetător al institutului Carnegie, Stefan Lehne – expert pe politici externe ale Uniunii Europene – susține că „era dividendului păcii s-a încheiat cu siguranță” și cel puțin pentru moment, UE și-a depășit diviziunile de lungă durată în abordarea sa față de Rusia. Potrivit lui Lehne, UE va necesita „un salt cuantic” către o mai mare unitate, solidaritate și determinare. Iar înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică în lume, Josep Borrell, spune că „am asistat și la nașterea tardivă a unei Europe geopolitice.

De ani de zile, europenii au dezbătut cum poate fi făcută UE mai solidă și mai conștientă de securitate, cu unitatea de scop și capabilități de a ne urmări obiectivele politice pe scena mondială. Acum, probabil, am mers mai mult pe această cale în ultima săptămână (prima săptămână de după atacul rusesc, n.a.) decât am făcut-o în deceniul precedent”. Iar sarcina de bază pentru „Europa geopolitică” – spune Borrell – este simplă: mai întâi să asigurăm o Ucraina liberă și apoi să restabilim pacea și securitatea pe continentul nostru.

Dar este prea devreme, aproape nepotrivit, să ne imaginăm cum va arăta viitorul Europei în timp ce prezentul este încă sub semnul atacului militar. Invazia Ucrainei de către Rusia marchează „o nouă eră a războiului economic cu risc ridicat”, iar acest lucru – consemna recent revista „The Economist” – ar putea scinda și mai mult economia mondială.

Potrivit directorului EIU pentru prognoză la nivel global, Agathe Demarais, impactul economic al conflictului va fi resimțit mai ales în Ucraina și Rusia, „ambele vor experimenta recesiuni puternice în acest an”. Dar pe frontul prețurilor mari se vor regăsi deopotrivă și țările din estul Europei care sunt cel mai expuse comerțului cu Rusia (Lituania și Letonia, de exemplu), în timp ce întreaga Uniune Europeană se pregătește să traverseze „un șoc energetic, al lanțului de aprovizionare și al comerțului”.

Într-o analiză a modului în care invazia Ucrainei de către Rusia a șocat piețele de mărfuri, agenția de știri Bloomberg trage o concluzie pesimistă: în criza care se profilează, probabil că foarte mulți oameni vor fi afectați de foamete. Războiul pornit de Rusia în Ucraina zguduie lumea și ivește la orizont un nou front: frontul prețurilor insuportabil de mari. Despre modul în care războiul erodează din puterea noastră de cumpărare a pâinii cea de toate zilele insist în comentariul semnat în ediția de față. În ce lume vom trăi? În cea a celui de Al Doilea Război Rece, probabil. Și am sentimentul că va fi și lumea prețurilor insuportabil de mari de dincolo și de dincoace de A Doua Cortină de Fier.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...