În ce lume vom trăi?

Date:

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte: 1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității; 2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței; 3. Inviolabilitatea frontierelor; 4. Integritatea teritorială a statelor; 5. Reglementarea pașnică a diferendelor; 6. Neintervenția în afacerile interne; 7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele; 9. Cooperarea între state; 10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident
că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu
doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea
regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca
să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent
pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea
Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va
schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației
Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul
european”. Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey,
consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii
germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a
încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a
Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta
este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE,
Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie
suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază
Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp. Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile
economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și
sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în
conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă
decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere
la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA
ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de
asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în
era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă
dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina
eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de
dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit
datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150
de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia
University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o
diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale
războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”. Pe de
altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către
Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de
creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru
acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Rezervările pentru sezonul de iarnă sunt încă sub nivelul de dinaintea pandemiei în Europa 

Abia întorși din vacanța de Ziua Națională a României,...

Relațiile bune cu colegii, al doilea cel mai important motiv pentru a rămâne conectat la job pentru aproape 60% dintre angajați

Reconectarea cu echipa și valorile companiei, după provocările...

Garanții de stat și credite cu dobândă subvenționată acordate de EximBank

EximBank anunță că de la 15 decembrie 2022, companiile...