Interviu cu Prof. univ. dr. Nicolae Istudor,
rectorul Academiei de Studii Economice din București
Domnule rector, în 110 de ani de existenţă, ce elemente au reprezentat neîntrerupt spiritul Academiei de Studii Economice din București, definindu-i personalitatea?
Nicolae Istudor: Vom începe cu ceea ce a constituit scopul înființării universității noastre, acesta fiind, totodată, și spiritul care ne definește prezența noastră în învățământul superior din România, începând din anul 1913 până în ziua de astăzi. „Această Academie trebuie să devină un focar în jurul căruia să se concentreze şi de care să depindă întreaga activitate economică”, spunea pe 1 noiembrie 1913, în cuvântul de deschidere a cursurilor proaspăt înființatei universități, primul rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, profesorul Anton Davidoglu, matematician de reputație internațională. Standardelor înalte, stabilite de înaintașii cei mai reprezentativi, precum ctitorul nostru, Nicolae D. Xenopol, prim-ministrul Titu Maiorescu, iluștrii profesori și rectori Stanislas Cihoski, Ion Răducanu, Gheorghe Taşcă, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Victor Slăvescu, le-au răspuns generații și generații de cadre didactice, la loc de cinste numărându-se Nicolae N. Constantinescu, Emilian Dobrescu, Iulian Văcărel, Vladimir Trebici, Alexandru Gheorghiu, Gheorghe Dolgu și mulți alții.
ASE a însemnat mereu o instituție care a pus accentul pe standarde înalte, cadre didactice devotate, bine pregătite, care au oferit, încă de la primele promoții, specialiști bine pregătiți la nivel național și european, idei ancorate în realitatea țării și absolvenți care să le transpună în practică.
Care sunt argumentele prin care astăzi Academia de Studii Economice din București își impune capacitatea intelectuală în contextul economic şi social de la noi?
Argumentele noastre sunt structurate pe cel puțin trei categorii: prima, ca importanță de neconstestat, absolută, este recunoașterea internațională a calității activității noastre, confirmată prin prezența pe o poziție onorantă (în urcare constantă în ultimii ani) în clasamente internaționale de prestigiu. Putem aminti aici următoarele clasamente: Times Higher Education World University Rankings; QS World University Rankings; World`s Universities with Real Impact (WURI) Ranking; Webometrics – Ranking Web of Universitie și THE Emerging Economies Universities Rankings.
A doua categorie de argumente o constituie poziționarea noastră permanentă pe locul I, la numeroase criterii, în învățământul superior economic din România. Colegii noștri din zona de educație și afaceri știu că ora exactă pentru învățământul economic superior din țară se dă din Piața Romană.
A treia categorie o constituie îmbinarea optimă a tradiției de 110 ani cu cele mai noi coordonate ale învățământului economic superior și cu cerințele de pe piața muncii. Această îmbinare se realizează prin intermediul parteneriatelor pe care le avem cu cele mai importante organizații publice și private.
Care sunt posibilitățile şi care sunt limitele de exprimare ale unei universităţi în contextul economic, social, politic de azi? În raport cu o anume frustrare, în sensul că oamenii învățaţi şi deștepţi nu se pronunță decisiv în probleme majore, ce putem şi ce nu putem să-i cerem unei universităţi?
Unei universități, societatea îi poate cere (și trebuie să-i fie cerut) orice ține de know-how în domeniul ei de expertiză, pentru că o universitate ar trebui să fie inima cercetării și a cunoștințelor celor mai avansate în orice domeniu de activitate. În universități sunt școlile doctorale, centrele de cercetare, oamenii pregătiți să vină cu cele mai avansate cunoștințe, aplicate la contextul real al vieții economico-sociale.
Așa cum cred că se știe, universitățile (inclusiv Academia de Studii Economice din București) sunt instituțiile care trebuie să elaboreze și să fundamenteze științific soluțiile pentru rezolvarea problemelor economico-sociale. Esențial este ca instituțiile statului și deciziile care privesc universitățile românești să fie în interesul progresului societății, al nostru, implicit și să fie susținute financiar pentru a avea cele mai bune rezultate în acest domeniu. Finanțarea insuficientă este singura frână în atingerea parametrilor de vârf ai potențialului unei universități de a veni cu soluții la problemele majore cu care se confruntă economia țării noastre și nu numai.
Vă pot spune că nu avem timp pentru frustrări. Nu așa se pune problema. Este doar nevoie să avem condițiile necesare cercetării, cu precizarea că marile universități din lume, la care se face, facil, „alinierea” așteptărilor când se arată cu degetul către universitățile românești, dispun de fonduri uriașe de cercetare, care asigură salarizarea corespunzătoare a celor care performează în acest domeniu.
Academia de Studii Economice din București ce rol considerați că poate avea într-un proces de relansare a economiei românești, de valorificare a resurselor de care țara noastră dispune?
Noi, Academia de Studii Economice din București, am venit cu studii substanțiale în nenumărate domenii, atunci când ne-au fost solicitate de organizațiile economice publice sau privare. În cadrul Institutului de Cercetări Avansate al ASE, am constituit colective inter și multidisciplinare de cercetare formate din peste 80 de cercetători și specialiști din universitatea noastră și am participat la mai multe proiecte importante pentru decidenți politici, pentru cerințele și dinamica societății noastre de astăzi. Problema este că rezultatele acestor cercetări nu par a fi aplicate în totalitate și că, de regulă, deciziile ulterioare, pe care le vedem și resimțim toți, direct sau indirect, nu au legătură, întotdeauna, cu ceea ce propun și susțin specialiștii prin studiile noastre. Nu voi da exemple concrete, deoarece rezultatele acestor cercetări au fost popularizate amplu când au fost finalizate.
Cum sunt asigurate educația și formarea specialiștilor în Academia de Studii Economice din București pentru profesionalizarea la nivel înalt de competență în aceste direcții?
Facultățile noastre, prin programele de licență și masterat, prin temele de doctorat supuse atenției celor care doresc să continue studiile și în acest ciclu de pregătire, sunt în strânsă corelare cu piața muncii, cu cerințele angajatorilor de pe piață. Avem relații parteneriale foarte solide cu mari angajatori, îi avem prezenți lângă noi în Consiliul Consultativ al universității, precum și la nivelul fiecărei facultăți, îi avem ca lectori la cursurile noastre, ca profesori invitați. Urmărim, prin tot ce facem, să fim în armonie cu cerințele de pe piața muncii de astăzi, ca și în proiecție cu ceea ce vor căuta angajatorii în perioadele următoare. Nu putem să fim și nici nu suntem izolați în spațiile universității, știm că elitismul comportă mari riscuri; rămânem o universitate deschisă către societate. În fiecare an, solicităm organizațiilor economice partenere să ne transmită propuneri de teme de cercetare, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru cercetările doctorale. Dintre acestea, cele mai importante teme sunt alocate facultăților pentru a fi scoase la concurs, iar o parte dintre temele propuse sunt ofertate pentru admiterea la doctorat. Totodată, prin intermediul consiliilor consultative și nu numai, îi invităm pe managerii marilor organizații economice să facă propuneri constructive atunci când elaborăm sau îmbunătățim planurile de învățământ, grilele de competențe, fișele disciplinelor.
Angajabilitatea absolvenților ASE-ului este un reper în acest sens?
Validarea activității noastre de transfer de cunoștințe și de formare a specialiștilor de azi și de mâine ai țării o constituie gradul de angajare a absolvenților noștri în domeniile în care se pregătesc, iar cifrele din ultimi ani sunt îmbucurătoare. Absolvenții noștri sunt doriți de către angajatori și credem că unul dintre motivele pentru care noi prezentăm în fiecare an un foarte mare interes pentru candidații la programele universitare de licență și masterat îl constituie exact perspectiva găsirii unui loc de muncă decent, plătit onorabil și cu satisfacția de a fi performant, deci respectat, acolo unde ei se angajează după absolvirea studiilor. Sunt îmbucurătoare rezultatele sondajelor pe care le realizează în ultimii ani centrul nostru de consiliere și orientare în carieră, care arată că circa 85% dintre absolvenții programelor de licență și masterat se angajează după cel mult șase luni de la finalizarea studiilor.
Care este cel mai mare câștig al colaborării Academiei de Studii Economice cu mari companii din domenii de vârf ale economiei?
Câștigul este reciproc. Noi furnizăm absolvenți cu un nivel de cunoștințe prin care să se poată adapta rapid la realitățile din organizațiile economice și să se poată integra în colectivele din organizații (asigurând un grad de angajabilitate bun), iar companiile primesc forța de muncă pe care o doresc, caracterizată prin faptul că sunt oameni tineri, buni specialiști, dornici de afirmare, cu o componentă etică adecvată în atitudinea față de angajator.
În același timp, buna relație cu mediul de afaceri ne aduce, de câțiva ani buni, amfiteatre și alte spații de învățământ ultraperformante, în urma amenajării, la cele mai înalte standarde, de către diferiți parteneri, a acestor spații din universitatea noastră. Totodată, prin implicarea partenerilor noștri, am putut realiza investiții pe care altfel nu ni le puteam permite, cum ar fi modernizarea Aulei Magna, inclusiv restaurarea picturii murale, operă a pictoriței Cecilia Cuțescu Storck.
De asemenea, organizăm, împreună cu organizațiile economice, cursuri de pregătire continuă la care sunt invitați lectori din mediul de afaceri și, așa cum am mai arătat, avem multe cadre didactice care provin din rândul organizațiilor economice. Exemple sunt multe în acest sens, care pot face dovada câștigului win-win atunci când ai alături parteneri de nădejde.
În ansamblu, cum percepeți, dinspre interiorul domeniului, condițiile pe care ASE-ul, instituția universitară, în general, le are azi ca să-și exercite rolul educativ, formativ, social?
Așa cum am sugerat în răspunsul la o întrebare anterioară, universitatea în România a câștigat, în ultima perioadă, autonomie, libertate decizională în interesul progresului său, mai mult respect din partea societății în ansamblul ei, însă subfinanțarea incontestabilă în domeniul învățământului superior economic, însoțită de instabilitatea cadrului legal pe care baza căruia funcționăm sunt frâne contraproductive în obținerea rezultatelor de calitate.
Foto: Academia de Studii Economice București, Cornel Constantin
