Dincolo de obstacole și metehne (mai ales birocrație și atracție spre disimulare), România a progresat în ultimii 10 ani din punctul de vedere al ridicării cercetării științifice la standarde europene. Decisive au fost oportunitățile. Programul Orizont 2020 e una dintre ele. Este caracterizat drept „cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană” și „promite mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață”.
Ca obiective își propune eliminarea barierelor în aplicarea inovării și facilitarea colaborării între sectorul public și mediul privat pentru furnizarea de soluții inovative. Bugetulului de 80 miliarde euro este de așteptat să i se asocieze investiții private.
Mecanismul de aplicare presupune că sursa bugetară furnizează capitalul de pornire pentru stimularea cercetării și susține transferul în produse și servicii. Structura simplificată față de programe anterioare permite acces mai ușor la finanțare. Aceasta înseamnă: o rată forfetară unică pentru costurile indirecte și două rate de finanțare, pentru cercetare și pentru activități de piață; un punct unic de acces pentru participanți; mai puține formalități administrative în faza de pregătire a propunerilor; eliminarea unor controale și audituri.
[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]
[is_logged_in]Pericol de brain drain
În practică, finanțarea generează nemulțumiri. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca semnalează că cercetătorilor din România angrenați în program le revin salarii de 10 ori mai mici decât celor din Vest, la granturi câștigate prin competiții europene unice. Semnalarea este dezvoltată într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, prim-ministrului și europarlamentarilor români:
„În trecut, competițiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. în Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, după care cei care câștigă într-un program să se bucure de aceleași beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Într-adevăr, aria internațională a cercetării și educației este una globalizată, astfel încât cheltuielile academice în cercetarea de vârf (de ex. prețurile cărților, taxele la conferințe și cursurile de formare etc.) sunt aceleași.
Contractul cadru folosit în programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabilă ca salariile din granturile câștigate prin competiție la nivel european să se raporteze la funcția de bază a cadrului didactic/de cercetare (…) În consecință, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. până la 31 lei/oră pentru un profesor din UBB și 15 lei/oră pentru un lector din UBB).
Altfel spus, deși câștigăm aceeași competiție, calitatea aurului din medaliile primite este diferită! Atenție, nu vorbim aici de fondurile europene structurale și de coeziune, unde scopul nu este în primul rând susținerea excelenței, ci a dezvoltării, iar competiția se organizează în țară și, așadar, este normal să se încadreze la referințele financiare locale. Vorbim despre competiții care își propun să susțină excelența și competitivitatea, organizate prin unități ale Comisiei Europene și al căror discurs public sugerează că toți câștigătorii sunt tratați similar, ca europeni”.
|
Recunoașterea de către instituții a diplomelor din străinătate Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice transferă instituțiilor recunoașterea diplomelor: „Recunoașterea diplomei de doctor și a titlului de doctor în științe sau într-un domeniu profesional (obținute în străinătate) de către instituțiile acreditate de învățământ superior sau unitățile și instituțiile de drept public și drept privat cuprinse, conform normelor legale, în sistemul național de cercetare-dezvoltare, se realizează în vederea înscrierii în programele postuniversitare, obținerii abilitării sau ocupării unei funcții didactice/de cercetare în aceste instituții de învățământ/cercetare”. |
Universitarii clujeni apreciază că „schimbarea din programul Orizont 2020 are trei consecințe nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic românesc”: mutarea granturilor în derulare la universități vestice, refuzul contractării granturilor câștigate sau mutarea; aplicarea de către profesori și cercetători români prin universități din Vest.
„Asistăm așadar la un fenomen de brain drain (migrare a creierelor), iar în aceste condiții nu mai poate să fie vorba de reducerea inegalităților la nivel european, ci, dimpotrivă, de accentuarea lor”.
Soluțiile propuse sunt: „Obținerea unei excepții pentru România (alte țări din estul Europei au cerut acest lucru și l-au obținut); interpretarea constructivă a reglementărilor, în sensul că finanțarea se face conform cadrului/reglementărilor naționale, așa cum se întâmplă în Programul Cadrul 7. Interpretarea trebuie să fie explicită și asumată de Comisia Europeană, pentru a evita situația în care, mizând pe anumite neclarități, am fi tentați să oferim noi local această interpretare, iar apoi să ne găsim în fața unor anchete ale forurilor de specialitate europene; modificarea cadrului existent, pentru un tratament mai echitabil al țărilor din estul Europei”. [/is_logged_in]
