Petrolul, consumul şi canadienii

Date:

 „Legenda urbană” spune că în Canada oamenii au, dacă nu cel mai înalt nivel de trai din lume, măcar unul din „top 3”. Cât este adevăr şi cât este mit în această aserţiune rămâne să vedem în rândurile ce urmează. Cert este că prăbuşirea preţului petrolului a împins destul de brusc de pe roze şezutul guvernanţilor de la Ottawa.

Provincia Alberta, afectată direct de criza petrolului, a fost până la sfârşitul anului trecut cea mai prosperă din Canada. Cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, Alberta concentrează 78% din producţia petrolieră a Canadei şi 67% din cea de gaze naturale. „Noi am fost bogătaşii ţării, cei care dădeau bani tuturor celorlalţi – cel puţin aşa gândeam – şi nu întotdeauna într-un scop caritabil. Dar astăzi, chiar dacă a întinde mâna ne răneşte orgoliul, avem nevoie de un ajutor financiar (federal)”, consemnau jurnaliştii cotidianului „Calgary Herald”, din cel mai mare oraş al provinciei amintite.

„MECCA” ŞISTURILOR BITUMINOASE 

petro-canada-refinery

Adăpostind a treia rezervă petrolieră a lumii, după Venezuela şi Arabia Saudită, Alberta a fost supranumită „Mecca” şisturilor bituminoase. În ultimul deceniu, rata de creştere economică a provinciei a fost de 4-5% pe an, cu un vârf de 6,4% în 2011. Dar visul menţionat în Vechiul Testament, pe care inspiratul Iosif i l-a tâlcuit Faraonului, despre cei şapte ani îmbelşugaţi, urmaţi de alţi şapte de sărăcie, pare a avea corespondenţă în timp. În ianuarie 2015, barilul se negocia la 53 dolari pentru ca în numai unsprezece luni să ajungă la 31,4 dolari. Din acel moment, Alberta a căzut în recesiune, deoarece sectorul energetic îi aducea 25% din Produsul Intern Brut (PIB).

Analiştii susţin că situaţia este departe de a se ameliora, PIB-ul fiind ameninţat de o scădere de 0,5% şi în 2016. Industria petrolieră şi-a redus la jumătate investiţiile (42 miliarde dolari anul acesta faţă de 81 miliarde în 2014), însă producţia locală continuă să crească. Aceasta va depăşi trei milioane de barili pe zi, deşi oferta este deja supraabundentă, fapt ce amplifică pierderile firmelor din domeniu, precum şi fenomenul dispariţiei locurilor de muncă. Neplăcerile nu se opresc aici. Efectul de contagiune se observă mai nou în construcţii, celălalt pilon al economiei albertariene.

PROBLEME SOCIALE SAU DE MEDIU. CE ALEGEŢI? 

Rata şomajului, care era de 4,7% la începutul lui 2015, a crescut anul acesta la 7,2%, cu o prognoză pesimistă. Aceasta va atinge, cel mai probabil, 7,5% până în decembrie, aspect ce dă serioase bătăi de cap guvernanţilor – atât celor provinciali, cât şi federalilor. Obişnuită cu un şomaj scăzut, Alberta nu are un sistem de ajutor social satisfăcător. Un cetăţean trebuie să fi lucrat cel puţin 600 de ore pentru a beneficia de o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de 38 de săptămâni. Asta în vreme ce, în restul ţării, 420 de ore de muncă sunt suficiente pentru a avea dreptul la 45 de săptămâni de ajutor de şomaj.

Totuşi, ar mai fi o speranţă pentru responsabilii politicii de la Edmonton de „a ţine sub obroc” tensiunile sociale. Guvernul federal ar putea grăbi proiectul construcţiei de mari conducte („pipe-lines”) care să lege energetic estul şi vestul Canadei de Alberta. Astfel, s-ar deschide noi pieţe de desfacere pentru petrolul local. Dar cum întotdeauna intervine câte o problemă, apărătorii mediului din Quebec şi din Columbia Britanică se opun vehement unui astfel de poiect. Însuşi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, le-a dat recent o gură de oxigen, folosindu-şi dreptul de veto pentru a bloca începerea lucrărilor la oleoductul Keystone, care ar fi legat Alberta de Nebraska.

Simţind că păşeşte pe un teren „minat”, carismaticul premier al Canadei, Justin Trudeau, a încercat să-şi păstreze simpatia (electorală) câştigată în rândurile locuitorilor Albertei. El a promis, încă din primele luni ale anului, că va pune un miliard de dolari la dispoziţia provinciei pentru a finanţa programele de infrastructură. „Alberta şi locuitorii ei au contribuit enorm la creşterea economică a Canadei din ultimii zece ani. Astăzi ei se confruntă cu dificultăţi şi este normal ca ceilalţi locuitori ai Canadei să-i ajute”, a spus Trudeau într-o vizită făcută la faţa locului.

COLAC PESTE PUPĂZĂ 

Pe de altă parte, deficitul prognozat de liberalii canadieni, reveniţi la putere după un deceniu, va fi mai mare decât cel estimat inițial. Ei promiseseră în campania electorală un deficit de 10 miliarde dolari pentru 2016-2017, incluzând aici şi cheltuielile legate de planul lor de relansare economică. Numai că ministrul de Finanțe, Bill Morneau, a anunțat în februarie că deficitul se va ridica la 18,4 miliarde dolari, fără cheltuielile de relansare. Pe scurt, deficitul canadian ar putea atinge 30 miliarde dolari.

img_4744

Parlamentul de la Ottawa Fotografie de George Rădulescu

 

Cabinetul condus de Justin Trudeau susţine că nu-i o situație ideală, dar că nici n-ar fi foarte grav. Responsabilii de la Ottawa nu interpretează această stare de lucruri ca pe o promisiune electorală neonorată, ci ca pe un motiv de a merge mai departe cu investiţiile importante. Să intre în planurile lor investiţionale şi construcţia de oleoducte? Greu de spus. Ministrul Finanţelor a estimat că încetinirea economică antrenează importante scăderi de venit la capitolul colectării de impozite de la particulari (7,6 miliarde) şi de la companii (1,2 miliarde), crescând povara de pe umerii Guvernului federal. Declinul economic antrenează el însuşi o pierdere de 14,5 miliarde dolari.

În acest context, se aud voci care critică angajamentele electorale luate de liberali în privinţa primirii refugiaţilor sirieni (200 milioane dolari) şi a reorganizării misiunilor militare ale Canadei în Irak şi Siria (500 milioane dolari).

Schimbând perspectiva, trebuie spus că, la nivelul străzii, totul apare mult mai simplu. Cetăţenii obişnuiţi au constatat de mult că valoarea unei sute de dolari canadieni s-a depreciat drastic. Dacă acum câţiva ani, cu „o bătrână” îţi procurai strictul necesar pentru aproximativ două săptămâni, astăzi, ceea ce cumperi cu aceeaşi sumă nu-ţi va ajunge mai mult de patru zile.

FEDERALII N-O IAU ÎN TRAGIC 

Ontario, provincie considerată a fi unul dintre motoarele economice actuale ale Canadei, a suferit mai mult de pe urma crizei financiare izbucnite în 2008 decât provincia Alberta, afectată direct de prăbuşirea preţului petrolului la nivel mondial. Nu o spun analiştii, ci chiar o notă internă a Guvernului federal.

Documentul, pregătit pentru ministrul Muncii, MaryAnn Mihychuk, a fost obţinut de „La Presse canadienne” în baza Legii accesului la informaţie. Nota în cauză a fost redactată în luna februarie şi analizează consecinţele pe care le-au avut cele două crize financiare traversate de Canada, începând cu 2009. Motivul realizării unui astfel de studiu l-a constituit, în principal, avalanşa de solicitări privind sprijinirea de către Ottawa a sectorului energetic din Alberta.

Acum şapte ani, guvernul din Ontario şi cel federal au intervenit pentru salvarea industriei de automobile din regiune, alocând împreună fonduri totalizând 13,7 miliarde dolari. Beneficiarii au fost Chrysler Canada şi General Motors Canada. La o intervenţie similară speră şi Alberta pentru a-şi vedea scoasă la suprafaţă industria petrolieră şi cea de gaze naturale. Cu toate acestea, federalii susţin că repercusiunile economice asupra economiei albertariene sunt incomparabil mai mici decât cele înregistrate în 2009, în Ontario.

Ottawa reaminteşte că ontarienii începuseră să întâmpine mari dificultăţi în obţinerea de împrumuturi pentru achiziţionarea de maşini şi că rata şomajului în sectorul respectiv atinsese 21,9% în 2009, deoarece veniturile companiilor se prăbuşiseră odată cu vânzările. În sectorul petrolier, şomajul s-a situat undeva la 7,9% în 2015, ceea ce nu justifică panica unor analişti. În plus, guvernul canadian atribuie vina pierderii unor locuri de muncă întreprinderilor din sudul SUA şi din Mexic, care angajează mână de lucru ieftină.

UN INCENDIU DEVASTATOR, TOT CE MAI „LIPSEA” 

incendiu-alberta

Oficialii de la Ottawa arată că, în Alberta, economia şi-a continuat declinul şi în a doua parte a anului din cauza incendiului de pădure declanşat la Fort McMurray, în luna mai. Amploarea catastrofei a determinat evacuarea a 90.000 de persoane şi închiderea temporară a infrastructurii industriei energetice. Totuşi, Alberta a primit deja o tranşă din sprijinul financiar promis de cabinetul Trudeau, care a majorat, în luna martie, şi prestaţiile financiare pentru asigurarea de şomaj în regiunile lovite de probleme economice. De asemenea, provincia va primi 251,4 milioane dolari prin intermediul programului federal de stabilizare a venitului fiscal.

Dincolo de oscilaţiile preţului petrolului şi de micile angoase economice interne, Canada îşi savurează macrostabilitatea câştigată în ani de prosperitate şi de prudenţă decizională. Destinul său este indisolubil legat de cel al Statelor Unite, iar protecţia Atlanticului şi a nordului îngheţat îi permite o abordare mai calmă a oricărui tip de criză.

Articolul precedent
Articolul următor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un „medicament minune”

Industria de asigurări a luat nota cu profunda...

Digitalizarea raportărilor fiscale – etapele anului 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?

de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon,...

Costul proprietății – mai scump din 2025 pentru toți. De ce și cum?

de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și...

Criza energetică a Europei a fost învinsă în primul rând datorită, reducerii voluntare a consumului de energie 

În februarie 2024 Comisia Europeană a recomandat statelor membre...