Proiect privind PROFESIA DE ERGONOMIST – Realizări și perspective –

coordonatorul proiectului,
prof. univ. emerit dr. Aurel Manolescu,
laureat al Premiului „Virgil Madgearu” al Academiei Române

„Ergonomia nu este pur și simplu o înțelegere comună;
este nevoie de expertiză profesională.”

HAL W. HENDRICK
fost președinte al Asociației Internaționale de Ergonomie (AIE)

Urmare a faptului că rezultatele obținute în domeniul ergonomiei în țara noastră sunt apreciate, în general, ca reprezentând numai o experiență pozitivă și un punct de referință, a fost și este necesar, din rațiuni științifice, strict obiective, să se treacă la o acțiune programată, sistematică, de cunoaștere, asumare, dezvoltare, diseminare și promovare corespunzătoare atât a ergonomiei, ca domeniu științific, cât și a profesiei de ergonomist, recunoscută internațional și practicată, deja, în numeroase țări ale lumii.

De asemenea, opțiunea pentru un asemenea proiect a fost determinată, printre altele, și de următoarele aspecte, deosebit de importante, aferente domeniului:

• Evoluțiile relevante și relativ recente în domeniul ergonomiei atât pe plan mondial cât și în țara noastră;
• Preocupările sistematice în domeniu care asociază tot mai frecvent potențialul și valoarea strategică a ergonomiei cu succesul competițional și sustenabil al organizațiilor moderne;
• Natura integratoare, holistică a problematicii ergonomiei, cu perspectivele ei sistemice care aduc un plus de cunoaștere, ceea ce facilitează înțelegerea noului referențial de explicare a fiabilității sistemelor socio-tehnice în general și a excelenței manageriale și organizaționale în special;
• Recunoașterea nevoii de educație și formare în domeniul ergonomiei, ca un proces managerial și organizațional continuu precum și ca o precondiție pentru competență în domeniu, ceea ce impune introducerea unor noi concepte sau a unor noi modele educaționale adaptate nevoilor actuale și de perspectivă ale societății moderne.

În acest context, constituind un relativ nou început profesional și științific provocator, în deplină concordanță cu ce se întâmplă în comunitățile științifice naționale, europene și internaționale în domeniul ergonomiei și având în vedere, totodată, tendințele și exigențele actuale ce se impun, tot mai mult, Academia de Studii Economice din București, la propunerea Facultății de Management, în colaborare cu Asociația Ecoforest Neamț – unitate pilot, cu importante institute naționale de cercetări, asociații profesionale reprezentative sau cu reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, precum și reputați specialiști și experți din diferite domenii de activitate, au inițiat, elaborat și derulat Proiectul privind profesia de ergonomist.

În consecință, demarate sub bune auspicii care prevesteau deschidere, înțelegere, asumare, susținere și chiar șansă, acțiunile și demersurile instituționalizate, nu numai necesare ci și responsabile, întreprinse în cadrul Proiectului privind profesia de ergonomist au fost întâmpinate cu optimism și integrate cu răbdarea necesară dar și cu multă încredere în preocupările profesionale, științifice și manageriale ale Facultății de Management precum și a principalilor parteneri sau colaboratori a căror determinare și implicare proactivă sau devotament dovedit au dus la realizarea cu profesionalism, onestitate, bună credință și multă speranță a celor mai importante obiective asumate, prezentate sumar în continuare.

Un aspect inedit, deosebit de relevant și în egală măsură util, îl constituie excelenta oportunitate de a publica și disemina în revista Economistul, brand longeviv de presă românească, editată de Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), principalele inițiative sau acțiuni instituționalizate întreprinse sau derulate, evocând în felul acesta, semnificația apartenenței noastre la comunitatea economiștilor, ceea ce ne determină să ne exprimăm și cu acest prilej admirația profesională, nespusa recunoștință, întreaga gratitudine, respectul și prețuirea față de valorile promovate de aceasta.

Obiective realizate

• Introducerea profesiei/ocupației de „ergonomist” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Codul profesiei de „ergonomist” este 226309.
  •  Decizia Direcției Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională (Decizia Nr. 2155/12.01.2017);
  •  Ordin Comun al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Președintelui Institutului Național de Statistică (M.O. Partea I/Nr. 229/04.04.2017).
•  Elaborarea „Standardului ocupațional – SO” pentru profesia/ocupația de „ergonomist”.
  •  Validarea Standardului – Asociația Națională a Comitetelor Sectoriale din România – ANCSR (Data validării 6.10.2017);
  •  Aprobarea Standardului – Autoritatea Națională pentru Calificări – ANC (Decizia
    Nr. 1385 din 18.12.2017).
•  Certificarea profesională în ergonomie, având în vedere prevederile Comitetului de Educație și Formare al Asociației Internaționale de Ergonomie; Bordul de Certificare în Ergonomie Profesională; Modelul Formării Ergonomistului.
  •  Ordinul nr. 1151/4115/2018 al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Ministrului Educației Naționale privind Lista specializărilor și a perfecționărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare;
  •  În Anexa care face parte integrantă din prezentul ordin profesia/ocupația de „ergonomist” se regăsește la poziția 126.
•  Înființarea, în anul 2019, de către un grup de experți de la Universitatea Politehnica din Timișoara, precum și din c adrul unor companii locale cu preocupări în domeniu a Societății pentru Ergonomia și Managementul Mediului de lucru (ErgoWork), al cărei obiectiv este, în opinia autorilor, cultivarea și promovarea valorilor, principiilor și practicilor de ergonomie și managementul mediului de lucru.

Având în vedere îndeplinirea cu succes a celor mai importante obiective din cadrul Proiectului privind profesia de ergonomist, ne facem o firească și plăcută îndatorire de a evoca, în primul rând, interesul manifestat, disponibilitatea evidentă și maxima deschidere, precum și implicarea proactivă a numeroșilor experți sau specialiști cu preocupări în domeniu din cadrul celor mai importante institute naționale de cercetare și asociații profesionale reprezentative inclusiv unele instituții ale statului, ca de exemplu:

• •  Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale – I.N.C.S.M.P.S.
  •  Asociația Generală a Economiștilor din România – A.G.E.R.
  • Asociația Generală a Inginerilor din România – A.G.I.R.
  • Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont” – I.N.C.D.P.M.
  • Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Explozivă – I.N.S.E.M.E.X.
  • Asociația Națională a Comitetelor Sectoriale din România – A.N.C.S.R.
  • Autoritatea Națională pentru Calificări – A.N.C.
•  Din perspectiva anvergurii naționale și internaționale, îndeosebi europene, a contribuției tuturor acestor organisme instituționale, și nu numai, semnalăm inclusiv faptul că am avut onoarea dar și privilegiul sau chiar șansa de a întâlni și cunoaște oameni de calitate, profesioniști valoroși, reputabili, cu adevărat avizați și cu expertiză în domeniu, care cu generozitate și înțelegere ne-au oferit susținerea necesară în mod permanent și necondiționat pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor asumate în cadrul proiectului de țară, după cum îl mai numesc principalii parteneri sau colaboratori.

În condițiile în care există, deja, aprecieri favorabile ale Federației Societăților de Ergonomie din Europa (FEES) cu privire la existența în țara noastră, ca membră a Uniunii Europene, a unei mișcări naționale în domeniul ergonomiei, ce se manifestă tot mai pregnant, în cadrul căreia Academia de Studii Economice din București a dobândit onorantul statut de actor principal, se impune asumarea cu maximă deschidere și responsabilitate și a altor obiective, la fel de importante, pentru dezvoltarea și consolidarea ergonomiei ca domeniu științific și a profesiei de ergonomist, ca de exemplu:

• Actualizarea memoriului justificativ retrimis Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu privire la necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în domeniul securității și sănătății în muncă, prin completarea Legii 319/26 iulie 2006 a SSM, cu unele prevederi adecvate și explicite referitoare la cerințele ergonomiei și a standardelor ergonomice; menționăm faptul că solicitarea legislativă se înscrie în strategia națională în domeniul securității și sănătății în muncă, elaborată și aprobată de Guvernul României în cadrul planului național de acțiune, unde este prevăzut, inclusiv, obiectivul specific de îmbunătățire a cadrului legal în domeniul securității și sănătății în muncă; mai mult decât atât, în ce privește viziunea actualizată pentru securitate și sănătate în muncă, în noua lume a muncii, cadrul strategic al Uniunii Europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă
  2021 – 2027 are în vedere implicit dezvoltarea bazei analitice și a instrumentelor necesare evaluării riscurilor legate de procesele ergonomice, psihosociale sau de tehnologiile sistemelor digitale;
• Organizarea și acreditarea conform prevederilor Ordinului nr. 1151/4115/2018 al Ministrului Muncii și Justiției Sociale și Ministrului Educației Naționale a unor programe educaționale adecvate sau a unor programe de formare profesională finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională, ca o precondiție pentru competență în domeniul ergonomiei; dezvoltarea de programe de certificare profesională în ergonomie trebuie să aibă în vedere, inclusiv, competențele cheie ale ergonomistului profesionist certificat (CPE) aprobate de Bordul de Certificare în Ergonomie Profesională (BCPE), organizație de certificare susținută de Asociația Internațională de Ergonomie (AIE), precum și modelul formării ergonomistului (EFM) ca structură fundamentală pentru competența profesională în ergonomie; în ceea ce privește titlul de euroergonomist, acesta reprezintă certificarea profesională în conformitate cu criteriile de formare definite la nivel european de Centrul pentru Înregistrarea Ergonomiștilor Europeni, pentru a consolida, de fapt, credibilitatea sa națională;
• Înființarea în țara noastră a unei societăți/asociație de ergonomie la nivel național sau a Societății/Asociației Române de Ergonomie, care să constituie cadrul instituțional și organizatoric necesar pentru promovarea și realizarea unei permanente educații științifice și comportamentale în domeniul ergonomiei, prin conștientizarea importanței atitudinii interdisciplinare sau a viziunii integratoare, holistice, organic structurată cu privire la problematica sau obiectivele cercetării; ca o organizație profesional-științifică, independentă și neguvernamentală, Societatea/Asociația de Ergonomie trebuie să reprezinte, totodată, un model spiritual specific, o comunitate sau un „tot funcțional” care să permită un dialog larg și o comunicare cât mai bună între reprezentanții diferitelor științe participante, în așa fel încât, direcțiile de cercetare să fie convergente, iar principiile și criteriile operaționale să fie comune, ceea ce asigură o funcție de cunoaștere (gnoseologică) superioară; în consecință, se creează sentimentul apartenenței la o lume sau la o comunitate aparte, aceea a ergonomiștilor în cadrul căreia așteptările instituționale și individuale permit apariția unei energii necesare angajării generale a comunității ergonomice în îndeplinirea misiunii asumate, fără a neglija prudența la schimbările inovatoare;
• Aderarea Societății/Asociației de Ergonomie la nivel național din țara noastră la Federația Societăților de Ergonomie din Europa – FEES, care prin misiunea și obiectivele sale încurajează și susține dezvoltarea ergonomiei și a profesiei de ergonomist în spațiul european;
• Afilierea Societății/Asociației de Ergonomie la nivel național din țara noastră la Asociația Internațională de Ergonomie (AIE), care are ca misiune dezvoltarea științei și practicii în domeniul ergonomiei, realizarea unui consens cât mai larg pe plan internațional privind viziunea sau filosofia ergonomiei, precum și locul și rolul acesteia în cadrul societății moderne.

Îndeplinirea cu responsabilitate inclusiv a acestor noi obiective asumate și la fel de importante, dincolo de multiplele lor dimensiuni, va da Proiectului privind profesia de ergonomist recunoaștere profesională și științifică și nu în cele din urmă vizibilitate, valoare și viitor.

De asemenea, numeroasele acțiuni sau demersuri instituționalizate întreprinse în cadrul proiectului invocat reprezintă, dincolo de susținerea dezvoltării și consolidării mișcării naționale în domeniul ergonomiei sau de vizibilitatea sa europeană, expresia eforturilor țării noastre de modernizare și europenizare a numeroaselor activități instituționalizate din diferite domenii ale societății de azi, dar mai ales de mâine.

Bibliografie

H.W. Hendrick (2008), Applying ergonomics to systems: Some documented “lessons learned”, Applied Ergonomics, Vol. 39, Issue 4, July, p. 419.

17. Karwowski (2006), The Discipline of Ergonomics and Human Factors. Handbook of Human Factors and Ergonomics, Third Edition, John Wiley & Sons, Inc., p. 17.

*** (2021) Comisia Europeană. Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027, pp. 1-18.

Board of Certification in Professional Ergonomics (BCPE), Certified Professional Ergonomist (CPE). În: Certification for Ergonomists/Human Factors/User Experience Professionals, http://www.bcpe.org.

BCPE (2006), Ergonomist formation model (EFM). Professional Certification in Ergonomics in US. În: International encyclopedia of Ergonomics on Human Factors, Vol. 1, Second Edition, Taylor&Francis Group, London, p. 182.

L.J. F. Álvarez (2008), Ergonomia y psicosociologia aplicada. Manual para la formación del especialista, 11a edicion, Editorial: Lex Nova, Espaňia, p.40.