Abia a început să-și revină de pe urma reculului provocat de pandemia de COVID-19 și economia Rusiei se vede confruntată cu alte obstacole de natură externă. Conflictul ruso-ucrainean, urmat de invadarea Ucrainei de către trupele rusești, a declanșat împotriva Federației Ruse noi sancțiuni economice occidentale, care o afectează în fel și chip. Mai lovite de aceste sancțiuni se dovedesc a fi sectorul financiar-bancar, construcțiile de mașini, sectoare industriale de vârf ca electronica și robotica, precum și industria alimentară.
Pe moment, Rusia a fost pusă în situația de a face față unei inflații galopante și unui proces accelerat de devalorizare a rublei, care au produs îngrijorare nu numai în în rândul populației, dar, mai ales, în mediul de afaceri. Se estimează că, în 2022, inflația ar putea ajunge la 10 sau chiar 15 la sută. La sfârșitul lunii februarie, rubla se devalorizase cu 30 la sută, ajungând să fie cotată la 123 ruble = 1 euro și 110 ruble = 1 dolar. Agenția de evaluare JPMorgan apreciază că, în anul 2022, însumând efectele negative ale tuturor factorilor care o influențează, economia Rusiei va suferi o cădere de 3,5 la sută. Există evaluări și mai pesimiste.
Bursa de la Moscova a înregistrat o adevărată prăbușire. Pe 24 februarie, indexul acesteia s-a redus cu 33 la sută, determinând Banca Centrală a Rusiei să ia decizia suspendării operațiilor bursiere, pentru a frâna procesul căderii vertiginoase a acțiunilor societăților cotate. Numai într-o singură zi, capitalizarea marilor companii rusești, între care Gazprom, Rosneft și Sberbank, se micșorase cu 6,6 miliarde ruble. În încercarea de a controla situația, Banca Centrală a majorat dobânda de referință, de la 10 la 20 la sută.
Usturătoare este decizia SUA, Marii Britanii, UE și Canadei de a bloca accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT al unor bănci rusești implicate în operațiuni pe piața externă, respectiv Banca Economică Externă (VEB. RF) și Banca pentru Relații Industriale Externe (PSB), precum și a 25 filiale ale VEB. RF și a 17 filiale ale PSB („Vedomosti”, din 23 februarie 2022). Efectul înghețării activelor acestora este limitarea posibilităților de finanțare a unor proiecte rusești, stânjenirea libertății de mișcare pe piață a unor mari companii. VEB.RF joacă un rol important în asigurarea capacității de apărare a Rusiei și în administrarea datoriei suverane a acesteia, iar PSB finanțează circa 70 la sută din comenzile de ordin militar. Sancțiunile afectează, de asemenea, activitatea băncilor de stat Sberbank și Vneștorgbank.
Băncile occidentale au înghețat și activele unor companii private, ale unor oligarhi ruși, ale unor reprezentanți de marcă ai mediului de afaceri, precum și ale unor demnitari considerați a face parte din anturajul președintelui Vladimir Putin. Din cei 450 deputați ai Dumei de Stat, Comisia Europeană a inclus pe lista persoanelor sancționate 350 de deputați („Kommersant”, din 22 februarie 2022).
Pe alt plan, SUA, Marea Britanie, Canada și UE au recurs la închiderea spațiului aerian propriu pentru aeronavele comerciale sau de pasageri ale Rusiei, în primă instanță ale companiei de stat Aeroflot, precum și la interzicerea primirii pe aeroporturile proprii a unor avioane rusești utilizate de companii nerusești. Sunt vizate 700 avioane rusești operate în regim de leasing de către companii aviatice din Turcia, Irlanda, Cipru, America Latină și altele.
Deosebit de incisivă este interzicerea importurilor de tehnologie, dat fiind faptul că multe investiții rusești se realizează prin importul unor utilaje de vârf din domeniul electronicii, ciberneticii, roboticii, semiconductorilor, echipamentelor digitale sau dotate cu inteligență artificială. Este vorba, în primul rând, de construcția de avioane, nave maritime și fluviale, industria auto, de mașini agricole, de aparatură de calcul, de televizoare și telefoane mobile, întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum, în general.
Numeroase companii străine și-au anunțat ieșirea de pe piața rusească. Una din cauze ar putea fi faptul că, dacă întreprinderile cu capital rusesc sunt dependente în proporție de 30 la sută de componente importate, întreprinderile cu capital străin sunt dependente în proporție de 50-80 la sută, ceea ce le face mult mai vulnerabile la sancțiunile aplicate Rusiei. Directorul companiei Univer Capital, Artem Tuzov, crede că, în urma aplicării sancțiunilor occidentale, va urma fie producerea în proporție de sută la sută a tuturor componentelor industriale în întreprinderile rusești, fie schimbarea actualilor proprietari a numeroase companii străine care produc în Rusia. Oficialii ruși sunt conștienți de faptul că identificarea altor furnizori va cere timp și ar putea duce la scumpirea semnificativă a componentelor importate și, ca atare, planifică producerea acestora în întreprinderi rusești („Nezavisimaia Gazeta”, din 21 februarie 2022).
Sub pretextul pericolului pe care îl reprezintă pentru securitatea energetică a țării dar și ca semn al condamnării invaziei rusești în Ucraina, autoritățile germane au blocat cu totul procesul și așa tărăgănat al certificării intrării în funcțiune a conductei de gaze Nord Stream-2. Gazoductul, proiectat să funcționeze pe o perioadă de 50 de ani, urma să parcurgă diverse expertize și reevaluări de natură, printre altele și să fie trecut sub administrație germană, deoarece legislația europeană prevede că proprietarul trebuie să fie autohton sau, în cel mai rău caz, să dețină nu mai puțin
50 la sută din el. Nord Stream-2 este înregistrat în Suedia aparținând în totalitate companiei Gazprom.
Blocarea gazoductului provoacă contestații firești din partea companiilor europene care au participat la construcția sa și care nu pot admite să-și piardă investițiile. În acest scop, se recurge inclusiv la intervenția justiției. Dar argumentele investitorilor, precum că proiectele comerciale nu trebuie politizate, nu par să impresioneze autoritățile UE, care se mențin pe poziții, nevoite să facă loc intereselor americane de a plasa pe piața europeană gaze lichefiate de peste ocean. Experții consideră, însă, că încercarea de a înlocui cu gaze lichefiate americane gazele naturale exportate de Rusia nu poate avea șanse de reușită din cauza marii diferențe de preț pe care europenii nu sunt dispuși să o suporte. Pe de altă parte, relocarea în Europa a unor cantități de gaze lichefiate americane destinate, anterior, Japoniei, Coreei și altor țări din sud-estul Asiei poate perturba securitatea energetică a acestora, inducând crize nedorite în zonele respective.
Sărindu-se calul în privința sancțiunilor, s-a ajuns până la excluderea echipelor sportive rusești de la competițiile internaționale și la interzicerea participării întreprinderilor rusești la unele expoziții sau târguri internaționale. De pildă, în luna februarie 2022, la Expoziția Industrială Internațională de la Lisabona, pavilionul rusesc a fost scos intempestiv de pe lista participanților.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ținut să menționeze reprezentanților mass-media că Rusia nu va rămâne pasivă la sancțiunile occidentale, că replica sa va fi simetrică sau asimetrică, în funcție de evoluția situației, precum și de propriile interese (vezi „Kommersant”, din 25 februarie 2022). În pofida inconvenientelor suferite, Moscova nu pare dispusă, deocamdată, să treacă la represalii majore. La această reținere contribuie și dorința de a nu pierde veniturile obținute de pe urma exporturilor în occident. La 15 februarie 2022, adresându-se celui de-al VI-lea forum al țărilor exportatoare de gaze naturale, președintele Vladimir Putin a declarat că, ținând seama de importanța gazelor naturale în efortul țărilor de a-și asigura energie ecologică, Rusia va continua furnizarea fără întrerupere a cantităților contractate.
În mod firesc o eventuală reducere sau oprire totală a furnizărilor de țiței și gaze rusești ar putea pune în dificultate țările occidentale aflate în plină criză energetică. Prețul țițeiului înregistrează, în prezent, un nivel pe care nu l-a mai atins din 2014. La 24 februarie a.c., barilul de țiței Brent a ajuns la 115 dolari, iar mia de metri cubi de gaze naturale la 2.100 dolari. Tona de cărbune se vinde cu 200 dolari. După unele surse, depozitele subterane de gaze occidentale sunt goale cu o treime din rezervele necesare („Rossiiskaia Gazeta”, din 24 februarie 2022). Obstrucționarea intrării în funcțiune a conductei Nord Stream-2 se face simțită.
Totodată, este de reținut că numeroase întreprinderi din UE și SUA prosperă datorită importurilor de materii prime ieftine din Rusia. Cam
35 la sută din paladiul utilizat de producătorii americani de microcipuri provine din Rusia. În urma sistării exporturilor rusești, întreprinderile occidentale se pot confrunta cu goluri în importurile de oțel, aluminiu, cobalt, cupru, nichel, cobalt, titan, platină, aur, diamante, îngrășăminte chimice. Rusia acoperă 40 la sută din producția mondială de paladiu, 30 la sută din cea de diamante și 10 la sută din cea de aur și platină. La acestea se adaugă purtătorii energetici (țiței, gaze și cărbune) și importante cantități de cereale, în principal grâu. Din cele 100 milioane tone recoltate în anul 2021, circa 35 milioane sunt destinate exportului.
Vorbind despre efectul sancțiunilor occidentale, trebuie spus că și fără ele operațiunile militare din Ucraina au serioase repercusiuni asupra economiei rusești. Pe lângă pierderile umane, în morți și răniți, fiecare zi de război înseamnă zeci de milioane de dolari cheltuiți pentru muniție și echipamente militare distruse. S-a calculat că, dacă în conflictul din Siria, din anul 2015, la care au participat doar 2.000 de militari ruși, fiecare zi de luptă a costat 2,4 milioane de dolari, costurile zilnice suportate prin participarea la operațiunile din Ucraina a 150.000 de militari, cu o tehnică de luptă mult mai sofisticată, sunt considerabil mai mari. Un tanc T-72, din multele pierdute de ruși, costă 22 milioane ruble, un elicopter Ka-52 doborât înseamnă o pierdere de aproape un miliard ruble, iar un avion Su-25 aproximativ tot atâta (vezi „Novaia Gazeta”, din 25 februarie 2022).
Unii comentatori susțin că declanșarea conflictului militar ruso-ucrainean constituie o adevărată piatră de încercare a relațiilor dintre Rusia și China („Nezavisimaia Gazeta”, din 21 februarie 2022). Încă de la început, oficialii chinezi au adoptat o poziție de echilibru, declarând că trebuie respectate preocuparea Rusiei pentru asigurarea securității sale dar și suveranitatea Ucrainei și că singura soluție pentru rezolvarea crizei este îndeplinirea de către toate părțile a acordului de la Minsk. Pe diferite căi, Beijingul a lăsat să se înțeleagă că nu poate fi vorba de o intervenție militară chineză, tot așa cum liderii chinezi nu se așteaptă la o participare militară a rușilor în cazul unui conflict belicos pe tema Taiwanului. În cadrul dezbaterii evenimentelor din Ucraina, în Consiliul de Securitate al ONU, China a fost singura țară care a votat, alături de Rusia, cu veto. În momentul aplicării de sancțiuni occidentale unor bănci rusești, băncile chinezești China Development Bank și Export-Import Bank of China au acordat împrumuturi consistente băncilor sancționate. Faptul că autoritățile chineze nu se alătură pe niciun plan corului occidental antirus este considerat, de către unii comentatori, o dovadă semnificativă a apropierii ruso-chineze.
În același timp, trebuie ținut seama de faptul că numeroase întreprinderi chinezești au făcut investiții de multe miliarde de dolari în obiective economice din Ucraina, ceea ce face ca Beijingul să fie interesat în stingerea cât mai rapidă a conflictului militar și asigurarea unui climat de afaceri normal în această țară. Nu întâmplător, China împreună cu Israelul au fost inițiatorii începerii tratativelor de pace dintre Rusia și Ucraina.
S-ar putea spune că Beijingul adoptă o poziție împăciuitoare în raport cu situația din Ucraina, că el se străduiește să nu agraveze confruntarea cu Washingtonul, ci să mențină la un nivel sustenabil relațiile cu acesta, că guvernanții chinezi doresc să mențină un echilibru sustenabil în relațiile cu Rusia și Occidentul. În timp ce în Rusia predomină convingerea că o eventuală orientare chineză prooccidentală este exclusă („Moskovskii Komsomoleț”, din 23 februarie 2022), demersurile diplomatice și economice concrete ale Beijingului îi determină pe oficialii de la Washington să creadă că cele două regimuri autoritare, rus și chinez, construiesc împreună o provocare globală ordinii internaționale susținute de SUA și aliații lor.
