„Sunt fericit că sunt cetățean european”

Date:

Fondatorul și președintele Cris-Tim Radu Timiș consideră că cei 10 ani de la aderare au adus României multe avantaje.

„Eu sunt fericit că sunt cetățean European. Oriunde mă duc, nu mi-e jenă că sunt român. Nu mi-e jenă dacă aud pe cineva vorbind românește, nu îmi e jenă să-i spun «Bună ziua». Muncitorii români, dar nu doar muncitorii, ci și elitele, sunt extrem de apreciați pentru că sunt foarte creativi, foarte inventivi, avem compasiune, lăsând la o parte romii care ne-au făcut ceva probleme. Dacă nu accesăm fonduri este din cauza noastră.

Când s-a negociat aderarea, polonezii dormeau pe holuri pe la Bruxelles și ai noștri nici măcar nu erau pe acolo. Unde este patriotismul? Unde sunt oamenii care să ne reprezinte? Hai să ne uităm la salariile lor. De ce nu se dau salarii pe performanță? Aș vrea să știu de ce cei care au lucrat anul acesta pe fonduri europene iau salariu. E cineva penalizat? Dimpotrivă. Au luat bonusuri de performanță. Păi dacă noi în mediul privat am funcționa așa și am da bonusuri de performanță pentru nerealizarea indicatorilor, a doua zi am da faliment”, afirmă Radu Timiș.

Fondatorul Cris-Tim consideră că este nevoie de o susținere a capitalului autohton, care în prezent este în mare suferință. Acum cinci ani spuneam că dacă în ritmul ăsta capitalul românesc dispare din piață, cine va mai susține politica peste 10 ani. Cine vor fi susținătorii politicului? Păi, dacă peste încă cinci sau 10 ani capitalul românesc va fi redus la 10%, vom vedea cine va conduce țara și ale cui interese le va reprezenta. Pentru că, în mod normal, capitalul își reprezintă interesele lui. Niciodată o companie multinațională care vine într-o țară, indiferent care țară, nu își va lăsa resursele ei și resursele acționarilor, ca cineva din politică, respectiv, care doarme rău noaptea, dimineața să ia o decizie împotriva lor. Aici este o mare problemă a noastră. Ar trebui ca după alegeri, după ce se reașează lucrurile, să vedem noi, mediul de afaceri, ce mesaj le transmitem viitorilor guvernanți. Ce ar trebui ei să facă pentru ca totuși să rămânem români într-o țară românească. Ar trebui să reflectăm asupra acestui lucru”, conchide Radu Timiș.

[is_guest]

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

[/is_guest]

[is_logged_in]O problemă cu care se confruntă la ora actuală este cea a forței de muncă, pentru că mulți români activi au plecat din țară.

„La forța de muncă depinde foarte mult de arealul în care te afli cu capacitatea de producție. Aș vrea să spun că lângă București, unde avem o fabrică de ready meal, nu avem absolut deloc muncitori din București. Nu vine nici măcar unul sau, dacă vine, vine pentru 3-4 zile și nu rezistă, pentru că condițiile de muncă sunt la 3-4 grade. E muncă fizică, iar gradul de sănătate este foarte redus.

Dacă înainte, cum este în zona Boldești-Filipeștii de Pădure, unde aducem muncitori de pe un areal de 200 de km, aducem oameni de la țară, care încă trăiesc în mediul natural, au activitate fizică în gospodărie, sunt mai sănătoși și mai puternici.

În zona orașelor e dezastru generat de noua formă de existență. Toată lumea stă la televizor, pe tabletă, pe telefon, nimeni nu mai vrea să facă nimic fizic. Nu se mai face mișcare. Și atunci, noi cei care avem un business în zona muncii fizice avem o mare problemă și tot mai mult automatizăm tocmai ca să nu avem probleme cu forța de muncă. De exemplu, la fabrica de ready meal am adus o linie complet automatizată care face ce făceau 40 de oameni pentru șnițele pui Shanghai sau alte produse.

Nimeni nu mai pune mâna pe nimic, pentru că nu mai rezistă oamenii să stea în picioare, nu mai au forță fizică. Pe de altă parte, ca să ne asigurăm forța de muncă avem un parteneriat cu Liceul din Filipeștii de Pădure, unde am creat două clase. Sunt cu burse de la noi. Noi am renovat în mare parte liceul cu banii noștri. Anul viitor vom mai face două clase. Mai departe, vrem să facem parteneriate cu licee și cu școli pe zona profesională ca să ne putem asigura oamenii de care avem nevoie.

Avem mare satisfacție că majoritatea elevilor sunt copiii angajaților companiei. Ei, având încredere în compania în care lucrează, și-au trimis copiii la aceste clase și am avut chiar mai mulți copii decât au fost locuri. E o problemă mai specială în zona Bucureștiului. Pe zona de comerț, nu mai găsești un vânzător. E o mare problemă”, a declarat Radu Timiș.

Una dintre soluții este aducerea de muncitori din Asia, din Ucraina sau Republica Moldova, dar fiind o țară de tranzit, aceștia vin, stau puțin și pleacă în Occident. „Fiind o țară de tranzit, avem mari probleme. Vin aici și pleacă. Probabil vom lua muncitori din Ucraina, din Republica Moldova. O să avem lupte între noi, angajatorii. Cum motivezi mai bine muncitorul. Pe de altă parte, acolo unde se lucrează la cultura de companie muncitorul se simte afectiv legat de acea firmă problemele sunt mai mici. Noi am avut noroc că anul ăsta nu prea am avut mișcări de personal, dar dăm două mese pe zi, îi aducem cu autocarul, oamenii iau pauză jumătate de oră după masă, stau pe fotolii, ascultă muzică, le oferim și o cafea gratuit. În funcție de cum te implici să creezi condiții muncitorilor. Oamenii nu sunt doar niște simple unelte”, consideră președintele Cris-Tim.

Din 40 de magazine am rămas cu 15. Integrarea în UE a adus și o concurență acerbă pe piața de retail, iar mulți producători autohtoni s-au văzut dați la o parte din piață. Pe lângă faptul că le e greu să fie acceptați în marile lanțuri de supermarketuri, acestea îi concurează neloial prin mărcile proprii pe care le vând la prețuri ce practic nu lasă loc de concurență.

„E concurență mare și între ei. Sunt 7-8 jucători mari, de parcă am fi o țară mare. Toate lanțurile sunt aici. 70% din oameni cumpără în funcție de preț și, atunci, acestea și-au făcut lanțuri propii ca să poată să aibă cel mai bun preț la raft. Dar cel mai bun preț nu înseamnă și cea mai bună calitate. Nu sunt controlate cum trebuie. Sunt făcute în fabrici mici care nu respectă toate regulile. Unele sunt făcute în afara țării. Dacă sunt făcute în țări din UE, acele firme nu mai au obligații către stat și atunci merg pe prețuri mici, uneori chiar de dumping. Mulți ani au mers pe pierdere. Când ai pierderi ce faci? Muți obiceiul de consum pe tine, și pe celălalt l-ai omorât. Și atunci, în funcție de puterea capitalului pe care o are, de resursele pe care le atrag chiar de la Banca Mondială. Au zis că România e un teritoriu ca în Africa, trebuie să-l dezvoltăm. Am făcut și eu o rețea de magazine, dar n-am putut să mă bat cu ei. Și atunci am închis magazinele. Din 40 am rămas cu 15, pentru că nu ai cum să fii competitiv la nivel de capital, la nivel de know-how al puterii de negociere. Sunt multe inegalități pe care noi nu am reușit în cei 10 ani de la aderare să le eliminăm”, declară Radu Timiș. [/is_logged_in]

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate