Teme de doctorat propuse de marile companii

Date:

La nivel macroeconomic, PIB-ul României a crescut cu 63% față de acum 10 ani: în valoare absolută, de la 98 miliarde euro în 2006 la 160 miliarde euro în 2015. În perioada 2006-2015, PIB pe locuitor la noi a crescut de la 4.550 euro la 8.100 euro (creștere cu 78%), în timp ce PIB mediu în UE a crescut de la 25.500 euro/loc la 28.700 euro/loc (creștere cu 12%). În 2006, PIB pe locuitor în România reprezenta 17% din cel mediu european și a ajuns la 28% în 2015, fiind totuși mai mic în comparație, de exemplu, cu Portugalia (60% din media UE), Ungaria (38,7%), dar mai mare decât cel din Bulgaria (21,1%).

În același interval de timp, 2,5 milioane de români au părăsit țara, ajungându-se la o lipsă acută de forță de muncă, în special în domeniul construcțiilor. Sumele trimise de cei care lucrează în străinătate până în septembrie 2014 au atins 61,6 miliarde euro, valoare aproape cât cea a investițiilor străine directe din țara noastră.

Contrar unor aprecieri, avem sold pozitiv în relația financiară cu UE: 39,9 miliarde euro – fonduri financiare nerambursabile primite, comparativ cu 13,4 miliarde euro – contribuția țării noastre la bugetul european; așadar, am înregistrat un excedent de 26,5 miliarde euro. Totodată, am primit fonduri pentru agricultură în valoare totală de 16,8 miliarde euro – plăți directe și pentru proiecte.

[is_guest]

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

[/is_guest]

[is_logged_in]Tot în ultimul deceniu, inflația a scăzut de la 6,5% în 2006 spre 2% în 2016. S-a redus rata dobânzii la care statul se împrumută, de la aproximativ 10% în 2006 la circa 3% în prezent, ceea ce a dus la reducerea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci.

A crescut rata șomajului, de la 5,9% în 2005 la 6,7 % în 2015. După 10 ani în UE, România încă are cea mai mare rată a sărăciei dintre toate statele membre: 24,6% în 2015. De asemenea avem o inegalitate a distribuției veniturilor, care a crescut de la 6,7 la 7,2, între 2009 și 2014, conform datelor Eurostat.

În investiții și comerț, s-a înregistrat o dublare a investițiilor străine directe, de la 34 miliarde euro la 1 ianuarie 2007 la 64 miliarde euro la 31 decembrie 2015. Au crescut semnificativ exporturile: de la 25,9 miliarde euro în 2006 la 54,6 miliarde euro (110%). Principala țintă a exporturilor este Germania (creștere de la 1,1 miliarde euro la 10,8 miliarde euro, însă și deficit comercial ajuns la 1,7 miliarde euro în 2015). 47% din totalul exporturilor este reprezentat astăzi de mașini și echipamente, față de 22% în primul an de aderare la UE. Exportul de servicii este de 10,4 miliarde euro. Exporturile de produse agroalimentare au crescut de la 563 milioane euro la 3,2 miliarde euro (de 5 ori). Importurile au crescut de la 40,7 miliarde euro în 2006 la aproape 63 miliarde euro (54%). Importurile de produse agroalimentare au crescut de la 1,8 miliarde euro la 4,7 miliarde euro (160%). În aceste condiții, deficitul comercial a scăzut de la 14,8 miliarde euro la 8,4 miliarde euro. Peste 70% din întregul comerț internațional al țării se face cu UE. Deficitul balanței comerțului cu bunuri a scăzut treptat, de la o medie de 10% din PIB în 2001-2008 la 6% în 2009-2014.

În ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, fondurile primite de la bugetul UE se ridică la 16,8 miliarde euro, din care 8 miliarde euro, pentru dezvoltare rurală și 8,8 miliarde euro, pentru plăți directe și mecanisme de piață. În 2004, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale era de 25.000 miliarde lei (circa 650 milioane euro), iar în prezent este de circa 1,7 miliarde euro (161%); creșterea nu s-a regăsit în aceeași proporție în randamentele agricole, dar apare în investiții precum ferme moderne, unități de procesare, mașini și utilaje agroalimentare, investiții care au contribuit la creșterea calității și competitivității produselor noastre. De menționat, în aceeași perioadă, sunt și concurența puternică și uneori neloială din partea producătorilor agroalimentari din UE, precum și ponderea mare a terenurilor agricole deținute de străini: se apropie de 40%.

În educație și cercetare, deceniul este marcat de scăderea numărului de studenți și a calității acestora, determinante fiind de slaba pregătire din liceu și gradul de promovare a examenului de bacalaureat. Implementarea Procesului Bologna, acceptată prea ușor, poate fi considerată o păcăleală, pentru că angajatorii caută absolvenți bine pregătiți, fără să facă diferența între absolvenții de licență și cei de masterat. În aceste condiții, dispare interesul pentru programele de masterat, atât timp cât salarizarea nu este diferențiată. Programul de pregătire doctorală de trei ani este foarte redus, ceea ce afectează calitatea tezelor de doctorat. ASE a transmis adrese către instituțiile statului și către marile firme private, cerându-le să propună teme de cercetare aplicativă, care vor fi incluse în oferta educațională a anului universitar 2017-2018. Finanțarea din fonduri europene a programelor de doctorat și postdoctorat și-a dovedit o utilitate semnificativă în susținerea participării la conferințe internaționale.

Accesul cercetării în domeniul economic la finanțare din fonduri publice a fost în acești ani relativ redus, ca urmare a criteriilor de selecție, greu accesibile cercetătorilor români. În schimb, este de remarcat accesul studenților și cadrelor didactice la burse Erasmus. Rămâne discutabilă dorința decidenților de a impune criterii de promovare bazate pe articole publicate numai în reviste din străinătate și pe cărți publicate în edituri din afara țării, criterii aproape imposibil de îndeplinit într-o perioadă scurtă, cum a fost cea a ultimilor ani.[/is_logged_in]

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...