Scade abrupt încrederea publică în guvern și alte autorități de conducere, în presă dar și în corporații. Incertitudinile economice, precum și crescândul sentiment de suveranitate pierdută sporesc polarizarea societății. În mod normal, încrederea oamenilor față de cei ce conduc societatea se sprijină pe sentimentul că viața merge spre mai bine, nu spre mai rău. Dar cetățenii trăiesc din ce în ce mai acut frustrarea că prosperitatea este o țintă greu de atins, iar greutăților financiare cotidiene li se adaugă măsuri guvernamentale bâlbâite care cresc povara traiului de zi cu zi. Iar cei ce exploatează această frustrare sunt cei ce seamănă vânt pentru a culege din ce în ce mai des nimic altceva decât furtună.
România a trecut în ultimii 15 ani de la Marea Recesiune mai întâi la Marea Perturbare, iar de curând se afundă în Marea Degradare. Cetățeanul simplu trăiește cu sentimentul că a fost lăsat în urmă și că cel ce are datoria să-l apere – statul, prin contract social – de fapt îl înșală. Mai este înșelat și de discursul mieros care asmute marele public consumator de produse și servicii și plătitor de taxe și impozite împotriva mediului privat, a marilor companii, băncilor, multinaționalelor, instituțiilor financiare străine, Uniunii Europene, ba chiar și împotriva ordinii publice.
Iar acum, pentru că nu mai poate ascunde sub preș eșecul administrării economiei și bugetului național, statul vine cu politici de redistribuire a veniturilor și de noi constrângeri fiscale impuse – ce să vezi? – tot contribuabililor de bună credință. Cărând în cârcă multiple deficite nesustenabile și promisiuni electorale greu de onorat, statul continuă să bată cu biciul calul care trage.
Sub scuza că țintesc binele cetățeanului, politicile publice populiste lovesc economia prin măsuri protecționiste, prin reguli discriminatorii și prin controlul capitalului privat, încălcând flagrant principiile economiei de piață liberă. Istoria ne arată însă că experiențele populiste s-au terminat întotdeauna urât.
Când cetățenii nu mai au încredere unii în alții și nici în aparatul statului, haosul se face stăpân, societatea nu mai funcționează și pică în Marea Degradare.
